miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

131 articole
Internațional

Deficitul energetic din Iran închide instituții

Deficitul energetic din Iran închide instituții. Iranul, un gigant energetic cu rezerve imense de gaze naturale și petrol, se confruntă cu un deficit sever de energie, amplificat de un val de frig extrem. Această situație a determinat autoritățile să închidă școli și clădiri publice în jumătate din provinciile țării, duminică, zi lucrătoare în Iran, potrivit presei de stat. Infrastructura, la pământ Deși Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale și este unul dintre principalii producători de petrol la nivel mondial, infrastructura sa energetică este afectată de lipsa investițiilor și de sancțiunile internaționale. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Rețeaua electrică suferă de subdezvoltare, ceea ce limitează capacitatea țării de a satisface cererea internă, mai ales în condiții meteorologice extreme. Deficitul energetic din Iran închide instituții În ultimele săptămâni, Iranul a fost forțat să raționalizeze energia electrică din cauza lipsei de gaze și combustibili necesari pentru funcționarea centralelor electrice. Această penurie a dus la închiderea școlilor și clădirilor publice în provinciile afectate și întreruperi neașteptate de curent în mai multe regiuni, inclusiv în capitala Teheran. Provinciile afectate și măsurile luate Valul de frig a lovit în special vestul și nordul Iranului, unde cererea de energie pentru încălzire este ridicată. Printre provinciile cele mai afectate se numără: Golestan, Gilan, Ardabil (nord); Teheran, Hamadan, Kermanshah (vest); Mazandaran (nord); Ghazvin (centru); Khorasanul de Sud (est). Decizia de a închide școlile și instituțiile publice a fost justificată ca o măsură pentru a gestiona consumul de combustibil. Președintele iranian, apel la reducerea consumului Președintele iranian Masoud Pezeshkian a cerut populației să reducă temperatura din locuințe cu cel puțin două grade pentru a economisi energie și a ajuta la atenuarea crizei. Deși Iranul deține a treia cea mai mare rezervă de petrol dovedită la nivel global, după Venezuela și Arabia Saudită, sancțiunile occidentale au limitat sever posibilitățile țării de a investi în modernizarea infrastructurii energetice. Situația nu este nouă – în iulie 2023, autoritățile iraniene au redus deja orele de lucru în instituțiile guvernamentale din cauza unui val de căldură, evidențiind fragilitatea rețelei energetice atât în timpul verii, cât și al iernii. Populația, din ce în ce mai frustrată Întreruperile repetate de curent electric din ultimii ani au provocat nemulțumirea populației, care se confruntă din ce în ce mai des cu disfuncționalități cauzate de gestionarea deficitară a resurselor și de condițiile meteorologice extreme. Criza energetică din Iran scoate în evidență necesitatea unor investiții urgente în infrastructura electrică și diversificarea resurselor de energie. În ciuda rezervelor energetice uriașe, dependența de rețele vechi și sancțiunile externe continuă să submineze capacitatea țării de a-și satisface cererea internă.

Deficitul energetic din Iran închide instituții (sursa: IRNA)
Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu

Victor Ponta explică, punctual, apocalipsa moștenită de la Ciolacu: posibilă recesiune în semestrul II din 2024, combaterea evaziunii - niciun efect „cuantificabil” și nu există un buget pe 2025 care să prevadă fie creșteri de taxe, fie reduceri de cheltuieli. Fostul premier PSD, acum consilier al premierului Ciolacu și viitor deputat PSD, arată că „o companie internațională (mare investitor în România)” i-a cerut o analiză a anului 2025. Citește și: George Simion dă semnalul că îl abandonează pe Călin Georgescu: „Nici noi nu ne dorim haos. România trebuie să fie în UE și NATO” Materialul a fost publicat de site-ul stiripesurse.ro. Ponta explică apocalipsa moștenită de la Ciolacu Ce arată Ponta în această analiză este că anul 2024 se încheie cu un deficit bugetar de aproximativ 25 de miliarde de euro și „este rezonabil să apreciem că acest deficit se va repeta în anul 2025 din următoarele motive”: Lipsa unui proiect de buget aprobat de Parlament care să prevadă creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli. Creșterea economică este foarte mică, sub rata inflației (există posibilitatea unei recesiuni tehnice în semestrul al doilea). Măsurile anunțate pentru combaterea evaziunii fiscale nu au avut niciun efect cuantificabil. Fostul premier arată și ce cheltuieli suplimentare vor adânci deficitul din 2025: Legea pensiilor va aduce cheltuieli suplimentare în 2025, față de cele din 2024, de șase miliarde de euro Drepturile salariale câștigate în instanță (în special de magistrați) reprezintă aproximativ un miliard de euro. Lipsa încasărilor din suprataxa pe energie, declarată neconstituțională de CCR, adaugă un deficit minim de trei miliarde de euro. Cheltuieli militare, în baza unor contracte deja semnate și aprobate, dar nebugetate în 2024, aproximativ trei miliarde de euro. Lucrările publice efectuate deja de contractori privați, în valoare de minim 2 miliarde de euro, probabil nu vor fi decontate în 2024 și vor fi transferate pentru anul 2025. Ponta amintește de pensiile militare, care încarcă bugetul cu circa două miliarde de euro, dar acestea nu vor crește semnificativ în 2025, potrivit previziunilor de până acum, ele vor fi puțin peste ceea ce s-a plătit și în 2024. Iohannis ar vrea candidat unic al coaliției de guvernare El arată că doar ratele scadente care trebuie refinanțate și dobânzile vor adăuga un minim de trei miliarde de euro la deficit. Această proiecție este valabilă dacă situația actuală rămâne stabilă și România nu este retrogradată la nivelul junk — situație în care băncile private și fondurile de pensii nu mai pot cumpăra titluri de stat. „Adunând datele prezentate mai sus, România are nevoie, în 2025, de o finanțare minimă de 55 de miliarde de euro. În condiții de stabilitate, aceasta poate fi obținută cu o dobândă anuală suplimentară și costuri de finanțare de aproximativ 4 miliarde de euro. În acest context, este rezonabil să apreciem că, în 2025, România își va crește datoria publică cu minim 25% — o situație fără precedent istoric!”, avertizează fostul premier PSD. Analizând situația politică, Ponta afirmă că „Klaus Iohannis (care și-a prelungit mandatul printr-o decizie a Curții Constituționale), dorește impunerea unui candidat comun al celor patru partide — o premieră absolută în politica românească, cu efecte imposibil de prevăzut în acest moment”.

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB

Guvernarea Ciolcau continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB (față de 5,44% la final de septembrie), iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 În noiembrie 2023, în urmă cu un an, deficiul era de numai 3,91% din PIB. Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 23,8%, iar cele cu asistența socială cu aproape 15%. Subvenția la energie electrică și gaze a consumat 3,3 miliarde de lei. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, explică ministerul de Finanțe. „Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local!, susținea premierul Ciolacu în septembrie. Însă informația sa era falsă, întrucât cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile bugetarilor și cu asistența socială. „Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții. Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii”, mai afirma premierul PSD în debutul unei ședințe de guvern.

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș Foto: Facebook
Economie

Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore Foto: Facebook
Economie

Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore

Guvernul anunță, oficial, în așa numitul „Plan Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM)” că va crește toate impozitele majore: TVA, accize, impozit pe profit sau venit. Însă documentul, publicat azi pe site-ul ministerului de Finanțe, evită să se refere la creșteri de taxe și impozite, teremnul folosit fiind cel de revizuire. Citește și: Influencerița favorită a PSD, Dana Budeanu, ar fi fost căsătorită cu Hrebenciuc Junior, dar ar fi divorțat după doar un an – surse Guvernul anunță că va crește toate impozitele majore „Actualizarea/revizuirea regulilor de impunere, inclusiv a bazelor de impozitare și ratele de impozitare pentru principalele categorii de impozite și taxe, precum: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe)”, se arată la pagina 66 din document. La pagina 35 se explică vag ce înseamnă „ajustarea”: „Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene”. Alte taxe care vor fi „revizuite” sunt cele pe clădiri: „Revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate privind implementarea modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare”. Citește și: Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit 13,5% din obiective În ceea ce privește impozitarea microîntreprinderilor, Finanțele promit: „Reducerea progresivă a pragului de impozitare al microîntreprinderilor va fi decisă în Coaliția de Guvernare/Guvernul României până în Q1 2025”.

Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile Foto: Twitter
Politică

Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile

Guvernul promite Comisiei Europene că va reduce deficitul fără să se atingă de cota unică și „protejând” microîntreprinderile. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Într-o sinteză a așa-numitului „Planul structural fiscal pe termen mediu (PFSTM)”, prin care Executivul propune oficialilor de la Bruxelles reducerea pe termen de șapte ani a deficitului bugetar, se arată că acest plan „nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente”. Guvernul va reduce deficitul „protejând” microîntreprinderile „Planul prevede păstrarea cotei unice de impozitare, ceea ce reprezintă un punct central al politicii fiscale adoptate de stat. Această abordare asigură continuitatea unui sistem fiscal simplificat, ușor de administrat și predictibil pentru contribuabili, fără a introduce impozitări progresive. Planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, permițând acestora să își mențină beneficiile fiscale existente. Aceasta este o măsură menită să susțină sectorul micilor afaceri, care joacă un rol important în economie”, se arată în document. În plan, Guvernul se angajează să constituie „o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice”. „Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive. În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”, arată documentul.

Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc

Ce rămâne după ce Adrian Chesnoiu, Petre Daea și Florin „Busi” Barbu au ocupat Ministerul Agriculturii: exporturile de alimente continuă să pice, în timp ce importurile cresc. Deficitul balanței comerciale strict la capitolul „Alimente și animale vii” este de aproape trei miliarde de euro, în primele opt luni din 2024. Citește și: Jurnalist de investigație: Are Sorina Docuz un apartament la Nordis, unde ar locui împreună cu Marcel Ciolacu? Exporturile de alimente continuă să pice, importurile cresc Datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS) arată că exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 10,4% în primele opt luni comparativ cu perioada similară din 2023, totalizând doar 4,4 miliarde de euro. Importurile au crescut cu 2,4%, totalizând 7,3 miliarde de euro. Pe relația cu Uniunea Europeană, exporturile au scăzut cu 4,8%, iar importurile au crescut cu 8,4%. La „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” exporturile s-au prăbușit cu 20,1%, iar importurile au crescut cu 1,9%. În total, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2024 a fost de 20919,9 milioane euro, mai mare cu 2663,4 milioane euro (+14,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2023. În perioada 1.I-31.VIII 2024, exporturile au scăzut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 2,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2023. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE Foto: Facebook
Economie

România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE

România a înregistrat cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul doi, arată datele publicate azi de Eurostat. În schimb, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 130,4 miliarde de euro (2,9% din PIB). Citește și: Ciolacu va acorda oamenilor lui Dan Voiculescu 6-7 locuri eligibile pe listele de candidați PSD România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE În trimestrul doi din acest an, 15 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (62,3 miliarde de euro), Irlanda (35,5 miliarde de euro), Ţările de Jos (24,3 miliarde de euro), Danemarca (13,7 miliarde de euro), Suedia (13,4 miliarde de euro), Spania (13 miliarde de euro) şi Italia (8,5 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficite de cont curent. Ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 7,7 miliarde de euro), Franţa (minus 6,1 miliarde de euro) şi Grecia (minus 4,5 miliarde de euro). În trimestrul doi din 2024, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (67,6 miliarde de euro), centrele financiare offshore (38,3 miliarde de euro), Elveţia (27,5 miliarde de euro), Hong Kong (11 miliarde de euro), Canada (10,1 miliarde de euro), Brazilia (8,7 miliarde de euro), SUA (8,6 miliarde de euro), Japonia (2,7 miliarde de euro) şi Rusia (1,4 miliarde de euro). Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 27,7 miliarde de euro) şi India (minus 3,3 miliarde de euro).

Valoarea importurilor de legume și fructe s-a triplat Foto: Facebook
Economie

Valoarea importurilor de legume și fructe s-a triplat

Cu subvenții uriașe pompate în agricultură, valoarea importurilor de legume și fructe aproape că s-a triplat în zece ani. Potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar, în 2014, România importa fructeși legume de 570 de milioane de euro. În 2023, aceste importuri au totalizat 1,69 miliarde de euro. Citește și: Ce șpagă uriașă se dă pentru a angaja un acar, la CFR. Salariul brut al unui acar: 5.800 de lei, plus 5-6 sporuri Valoarea importurilor de legume și fructe s-a triplat Ziarul Financiar mai arată că în 2014 s-au importat 420.000 de tone de legume și 520.000 tone de fructe. În 2023, importurile au ajuns la 800.000 de tone de legume și 915.000 tone de fructe. Grafic: Ziarul Financiar „Mai mult de un sfert din legumele consumate în România şi 40% din fructe vin acum din import. Cantitatea de legume şi fructe adusă din străinătate s-a dublat în ultimul deceniu, iar pentru fiecare categorie merge spre 1 milion de tone anual, în timp ce producţia de legume a scăzut în această perioadă şi cea de fructe a stagnat, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică”, scrie această publicație. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), exporturile de alimente și animale vii au scăzut, în primele șase luni din an, cu 13,9%, față de primele șase luni din 2023. În schimb, importurile la acest capitol au crescut cu 0,9%. Aproape 10% din importurile României sunt alimente și animale vii. S-au prăbușit cu 23,8% și exporturile de „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală”, dar și importurile la acest capitol au scăzut cu 0,6%.

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani Foto: Facebook
Eveniment

Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani după „cacealmaua electorală” realizată de guvernarea Ciolacu, nici cu ajutorul banilor europeni. El se întreabă, retoric, „la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”. Liderul PNL mai arată că România ar putea pierde 1,5 miliarde de euro datorită întârzierilor din PNRR. Citește și: Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Rareș Bogdan spune că România ar putea să nu-și revină zece ani „Pentru a ascunde cifrele dezastrului economic păstorit de actualul premier și liderii socialiști, cifre pe care le prezint mai jos. România riscă să fie penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care Guvernul Ciolacu și-a îndeplinit obligațiile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Și asta deoarece cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023 este încă în curs de evaluare, după cum afirmă Daniel Dăianu în raportul Consiliului Fiscal. Adaug eu câteva cifre: după 4 ani de la lansarea PNRR au intrat în România 9,1 miliarde de euro, iar asta se întâmpla în timpul Guvernului Ciucă. Adică prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde, cererea de plată nr. 1 cu o valoare de 2,56 miliarde de euro și cererea de plată nr. 2, cu o valoare de 2,75 miliarde euro. Totalul disponibil pentru România este de 28,5 miliarde de euro (14,9 mld împrumuturi, restul granturi), iar concret, înseamnă 66 de reforme și 111 investiții. Adică locuri de muncă, salarii, infrastructură critică. Alte «realizări» ale Guvernului Ciolacu: România a ratat calendarul de depunere pentru cererea 4 (3,15 mld euro), cererea 5 (3,2 mld euro), cerearea 6 (3,7 mld euro). Cererile 3, 4, 5 ar fi trebuit să fie deja plătite, adică 9,05 mld euro, iar cererea 6, cu termen de depunere în trimestrul 3 a acestui an este în curs de evaluare. Acesta ar fi fost stadiul normal al implementarii PNRR. Să mai punem un eșec: investițiile. În timp ce Guvernul Ciucă se poate mândri cu cele mai mari investiții post-1989, și anume 12% din PIB - și vorbim doar de 6 luni din 2023 în care tragem linie sub 38,3 miliarde de euro, Guvernul Ciolacu stă așa: investiții străine directe mai mici cu 3,5 miliarde de euro (date BNR), creșterea economică s-a redus cu două procente, iar datoria externă a crescut cu 25 miliarde de euro. Pe românește, Ciolacu a pus frână economiei. Adică locuri de muncă mai puține și mai prost plătite, șomaj, disperare. Scăderea investițiilor și încasările proaste au avut efect și în sănătate, unde serviciile s-au scumpit, unde statul pur și simplu este incapabil să asigure analize, investigații, infrastructură civilizată”, a scris prim-vicepreședintele PNL. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical România, slăbită în plină agresiune rusească spre Est El se întreabă ce va urma în 2025: „De unde vor tăia PSD și Ciolacu pentru a acoperi dezastrul economic pe care-l fac acum? Din salarii? Din pensii? Vor crește TVA la 24/25% ? Sau nu-i mai interesează decât să câștige alegerile? PSD și Ciolacu pun economia țării în cel mai mare pericol de după criza din 2009 și riscă totul exclusiv din rațiuni electorale”. Potrivit lui Rareș Bogdan, „asistăm la o cacealma electorală care poate arunca România într-o prăpastie din care nici banii europeni nu o vor scoate mai devreme de 10 ani”. „Și cine va plăti? Nu Ciolacu, căci el își permite să-și taie salariul cu 25%. Ci toți românii. Și mă întreb la ce-i folosește lui Ciolacu o țară în vrie, la frontiera estică a NATO și UE, la o aruncătură de băț de un război?”, a mai arătat liderul liberal.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3 Foto: Facebook
Economie

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3: „Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America de câmp”, a justificat fostul premier PSD deficitul bugetar uriaș. Citește și: Gheorghe Flutur anunță că PNL va guverna alături de PSD și în 2025: „Până la urmă trebuie să iasă o treabă bună” Tudose a fost celebru prin faptul că, pe vremea când era premier, se lăuda că nu are cont în bancă și card. În CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European, după realegerea sa, fostul premier PSD susține și că ar fi fost profesor la academia SRI: „Associate professor: Critical Infrastructure Protection (CIP); National Security and Euro-Atlantic Security – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service” și „University lecturer: Critical Infrastructure Protection (CIP); Security and Defence Strategies – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3 Acum, la Antena 3, el a susținut - fără să ofere nici un exemplu - că sunt țări care au deficit „de patru ori cât noi” și că deficitul ar putea ajunge la „zece” (probabil 10% din PIB). „Că avem deficitul mare. Cred că putea să-l ducem și la 10. De ce? Fiindcă este prima dată când avem un deficit care să duce în investiții. Da, avem 8% din PIB pe investiții. Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America de câmp, prin Germania, prin ce vreți dumneavoastră și sunt țări care au deficitul de patru ori cât noi. Au şi ei un plan de vacanțe să spunem. Că nu le-am cerut noi să vină. Ok, dau nişte sfaturi, în regulă", a spus Mihai Tudose, la Antena 3 CNN, referindu-se la vizita delegației FMI în România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cât despre stadiul aderării României la OECD, Tudose a spus că „nu va fi o negociere gen PNRR".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră