duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

79 articole
Economie

Uniunea Europeană cere majorarea TVA două procente

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente și o singură cotă a acestei taxe, susțin surse citate de G4Media și Libertatea. Potrivit acestor surse, ficialii de la Bruxelles nu au fost convinși că tăierile propuse de Guvern vor avea impactul scontat asupra reducerii deficitului bugetar. Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că România nu este capabilă să implementeze două reforme cruciale, a pensiilor și a salarizării unice: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”. Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente „La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea. Această publicație susține că UE ar dori doar egalizarea TVA-ului, la 19%, majorarea impozitului pe dividende, de la 8 la 10% și un regim fiscal mai dur pentru microîntreprinderi, unde se estimează că se face evaziune fiscală. Impozitul a crescut deja o dată în acest an de la 5% la 8%. Însă sursele citate de Libertatea l-au blamat pe ministrul Boloș pentru eșecul discuțiilor de la Bruxelles. „Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. Pe de altă parte, G4Media susține că se ia în calcul majorarea TVA de la 19 la 21%.

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente Foto: Inquam/ Octav Ganea
Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Foto: ANAF
Economie

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare pe care să le stabilească firmelor la controale și, dacă nu fac planul, primesc o notă mică, arată un document publicat Profit și citat de news.ro. În cazul în care inspectorul nu a stabilit firmelor sume suplimentare suficiente încât să-şi facă planul, primeşte notă pe măsură şi poate pica evaluarea pe care i-o fac şefii. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Profit.ro a confirmat cu persoane din interiorul ANAF utilizarea acestui tip de raport la nivelul agenţiei. Unii indicatori şi sumele pot fi diferite, în funcţie de administraţie sau direcţie/serviciu/etc. Foto: news.ro/Profit Obiectivele cum sunt numărul de inspecţii sau controale documentare sunt utile, astfel de ţinte fiind prevăzute şi în PNRR, dar impunerea şi a unor sume pe care inspectorii au obligaţia să le stabilească suplimentar firmelor riscă să îi împingă pe aceştia spre abuzuri, doar pentru a face planul stabilit de şefi, comentează Profit.ro. În mai, fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, spunea că „faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD „Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, spunea, la 22 august, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe, avertizează primarul Antal Arpad
Politică

Ciolacu, desființeze teatrul românesc Sfântu Gheorghe

Guvernul Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna, avertizează primarul UDMR Antal Árpád, citat de site-ul uniunii. Edilul-șef din Sfântu Gheorghe a criticat măsurile propuse de Executiv pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ciolacu, pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe „Ceea ce se doreşte prin această OUG este în primul rând să luăm bani din administraţia locală şi de la firmele mici şi mijlocii, ceea ce nu cred că este o abordare corectă, pentru că nici oraşele nu sunt de aceleaşi dimensiuni. Adică nu poţi să te aştepţi la nişte instituţii subordonate să aibă acelaşi număr de personal în Bucureşti şi Întorsura Buzăului, de exemplu. Iar această abordare că nu poţi avea sub 50 de angajaţi ar însemna concret, în Sfântu Gheorghe, ca teatrul românesc „Andrei Mureşanu” să îşi piardă personalitatea juridică şi să fie comasat în teatrul maghiar, iar după comasare să fie redus cu 15% numărul angajaţilor celor două instituţii. Este o absurditate totală, pentru că nu poţi să dai afară 20% dintre actori şi după aceea să te mai aştepţi să facă şi spectacole”, a spus Antal Árpád. AUR a ajuns deja pe locul II El a arătat că sunt trei obiecții pe care le are față de acest proiect de ordonanță. „La nivel de principii am trei probleme: nu au fost consultate organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale, este o intervenţie brutală în ceea ce priveşte autonomia locală şi nu în ultimul rând faptul că prin această ordonanţă se poate înţelege că Guvernul aşteaptă de la noi să construim poduri şi să investim toţi banii în betoane, în loc să ţinem un echilibru între infrastructură şi consolidarea comunităţii, adică investiţia în oameni”, a apreciat Antal Árpád. El a spus că soluția UDMR la deficitul bugetar este aplicarea unei taxe de solidaritate, pe care să o plătească marile companii. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale „Eu pot să înţeleg că sunt probleme în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Înţeleg că în asemenea situaţii Guvernul trebuie să aducă bani în plus la bugetul de stat. Dar într-o asemenea situaţie, dacă privim mediul privat, normal ar fi ca pe o perioadă limitată să se introducă o taxă de solidaritate pentru marile companii, aşa cum a propus UDMR în urmă cu aproape un an, nu să începem să luăm bani de la cei mici”, a afirmat liderul UDMR. Un sondaj CURS, publicat la 23 iulie, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile.

Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, spune Robert Sighartău Foto: Facebook Robert Sighartău
Politică

Reducerea cheltuielilor 200.000 bugetari e de Benny Hill

Vicepreședintele PNL Robert Sighartău a anunțat, pe Facebook, că nu va vota, în cadrul conducerii PNL, măsurile propuse de premierul Marcel Ciolacu pentru reducerea deficitului: „Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, o parodie”. El a făcut o analiză punctuală a posibililelor măsuri propuse de PSD și le-a desființat, punctual. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill „Am intrat în politică direct din mediul privat, de aceea pentru mine e greu de înteles și în orice caz de neacceptat ce propune PSD și dl Ciolacu. Și o să vă argumentez : 1. E clar că cei care trebuie să suporte costurile acestor propuneri fiscale impuse de PSD sunt tot cei din mediul privat și de data aceasta. În timp ce taxele și impozitele introduse pentru ei vor fi aplicate imediat, cele legate de reducerile cheltuielilor bugetare sunt confuze și foarte greu de aplicat. 2. Este inadmisibil atacul la proprietate pe care dl.Ciolacu îl propune prin inventarea unor taxe pe proprietate. Acest atac pune PNL intr-o situație imposibilă față de electoratul liberal. (adică proprietarii) 3. Împărțirea TVA-ului în doar două categorii mă face să cred că împărțirea propusă este o anomalie. De ex.mă duc cu familia la o pensiune la munte, ma cazez și la finalul sejurului trebuie să platesc 9%TVA la cazare și 19% TVA la mâncarea pe care o mănânc la restaurantul pensiunii. Știe dl.Ciolacu ce înseamnă Bed&Breakfast? 4. Nu cred că e momentul ca după ce în ultimii 3 ani de zile industria de IT a avut o contribuție considerabilă la PIB să o lovim mișelește și fără să o anunțăm din timp.(cred că e printre puținele ramuri ale economiei cu care ne putem mândri în RO. 5. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari și a cheltuielilor aferente e de Benny Hill, adică o parodie”, a scris Sighartău. El a încheiat anunțând: „Iată de ce nu voi vota în ședinta PNL măsurile propuse de Ciolacu”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

PSD l-ar fi amenințat pe ministrul PNL Boloș Foto: Guvernul României
Politică

PSD l-ar amenințat pe ministrul PNL Boloș

PSD l-ar fi amenințat pe ministrul PNL Boloș cu „retragerea sprijinului politic” dacă nu acceptă majorările de taxe și impozite, afirmă surse politice citate de Antena 3. În schimb, partidul lui Ciolacu refuză în continuare să diminueze cheltuielile și nu vrea să taie nici voucherele de vacanță, nici bonurile de masă acordate bugetarilor. PSD l-ar fi amenințat pe ministrul PNL Boloș „PNL a trasat deja acea linie roșie a măsurilor promovate de PSD de care liberalii însă nici măcar nu vor să audă. Amenințat cu retragerea sprijinului politic, ministrul de Finanțe a acceptat însă unele măsuri”, arată Antena 3. De altfel, se poate constata că Boloș susținea în aprilie reduceri ale personalului bugetar și tăieri ale salariilor, dar, după ce a devenit ministru de Finanțe, a început să vorbească despre creșterea fiscalității. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (…) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toți şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, a afirmat Rareş Bogdan la Prima News, întrebat dacă liberalii vor să ceară demisia lui Marcel Boloș. Majorarea TVA și a accizelor, plus o taxă nouă Coaliția PNL-PSD discută încă despre măsurile fiscale care vor fi adoptate pentru a reduce deficitul bugetar, dar pe lista propunerilor se află: majorarea TVA în HoReCa, de la 9% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2024. majorarea TVA la „produse de lux” de la 9% la 19%. TVA-ul de 5% pentru locuințele până la 120.000 euro ar putea să ajungă la 9% De la 1 septembrie 2023, ar putea crește cu 10% acciza la alcool și tutun O taxă pe produsele cu conținut ridicat de zahăr. Este aproape certă eliminarea scutirii de la plata contribuției la sănătate pentru angajații din sectorul construcțiilor, agricultură și industria alimentară, măsură care vine la pachet doar pentru constructori cu obligația de a majora salariul minim în domeniu de la 4.000 de lei la 4.500 de lei. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Executivul vrea și să crească impozitarea pentru microîntreprinderi și să pună PFA să achite contribuția la sănătate la venitul real, nu plafonat ca acum.

Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul Foto: Guvernul României
Eveniment

Ciolacu vrea crească acciza la carburanți pentru deficitul

Guvernul Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul, afirmă surse politice citate de Antena 3. În consecință, toate mărfurile se vor scumpi, dar PSD refuză să taie tichetele de vacanță și bonurile de masă. În plus, social-democrații au refuzat să desființeze ministerul Familiei și să-l comaseze cu cel al Muncii, pentru a reduce cheltuielile bugetare. Chiar și cu astfel de măsuri, România nu va reuși să se încadreze în deficitul de 4,4% convenit cu Uniunea Europeană și ar vrea să negocieze cu Bruxellesul un deficit de 5,5% mai afirmă acest post TV. Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul “Prima majorare a accizei ar urma să aibă loc chiar de la 1 septembrie, cu 10 bani pe litru. Dulciurile, alcoolul și tutunul se vor scumpi și ele, după același plan. În acest context, Marcel Ciolacu se întâlnește la ora 15:00 cu reprezentanții industriei tutunului. Mai mult, tot de la 1 septembrie, peste aproximativ 2 milioane de angajați ar putea primi salarii mai mici, pentru că scutirea de taxe pentru 200 de lei din salariul minim ar putea fi eliminată, iar angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor fi nevoiți să achite contribuția la sănătate de 10% din salariu“, susține Antena 3. PNL ar vrea să aie tichetele de vacanță și bonurile de masă ale bugetarilor, dar colegii social-democrați refuză. O altă variantă luată în calcul pentru a crește încasările la buget este un impozit de 1% pe proprietățile imobiliare de peste 500.000 de euro. Citește și: Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui TVA-ul va rămâne 9% pentru alimente și medicamente, în timp ce pentru restul produselor și serviciilor TVA-ul va crește la 19%.

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului Foto: Replica Online
Economie

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului, scrie Ziarul Financiar, citându-l pe liberalul Tănase Stamule. În consecință, pe agenda discuțiilor dintre liberali și PSD se află o listă de 40 de taxe și impozite care ar putea fi majorate. Conform informaţiilor ZF, soluţia va fi un mix între majorarea veniturilor la buget, în mod cert prin creşteri de taxe, şi reducerea de cheltuieli publice, care sunt scăpate de sub control. “Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro „Este sigur că va creşte taxarea în funcţie de nivelul cheltuielilor. Se analizează toate taxele, 40 de taxe, de la TVA la impozitul pe venit, dividende etc. În funcţie de cât reducem cheltuielile, vom vedea cât cresc taxele. Nu este corect să plătească numai PNL pentru statul gras“, a afirmat Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre cei care negociază reforma fiscală şi reducerea cheltuielilor bugetare. Tănase Stamule Foto: Facebook În acest moment însă, coaliţia nu a luat nicio decizie concretă, dar sunt analizate toate taxele, în număr de 40. Liberalii în acest moment negociază diminuarea cheltuielilor publice, în vreme ce social-democraţii merg mai degrabă pe creşteri de taxe. Săptămâna aceasta este decisivă şi, până la finalul ei, guvernul trebuie să vină cu OUG-ul pentru măsurile fiscale, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor „Este o realitate. Sunt 5 luni de execuţie bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei. Aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân pentru că după cinci luni 2,33% deficit bugetar nu este de joacă şi tocmai de aceea încă de la audieri şi din primele zile de mandat, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanţelor, m-am concerntrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul coaliţiei şi să putem gesiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, declara ministrul de Finanțe Marcel Boloş acum două săptămâni.

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe Foto: Facebook
Eveniment

Atacuri dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe: „Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris, pe Facebook, liberalul Tănase Stamule, decanul FABIZ, facultatea de business cu predare în limbi străine din cadrul ASE. Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe „Încercarea celor de la PSD de a arunca în brațele ANAF gaura din buget este cel puțin penibilă. Nici Heiuș și nici Mișa nu au făcut bugetul. Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris Stamule. Într-o altă postare, el a explicat de ce veniturile la buget au fost supraestimate. „Ministrul de Finanțe, ignorând total avertismentele ANAF, Consiliului Fiscal, etc a inclus in veniturile pe 2023 TVA și accize pentru combustibili, gaze și curent la nivelul 2022. Toate veniturile extraordinare cauzate de criza energetică din 2022 și care nu se vor mai repeta, au fost incluse și în bugetul din 2023. Așteptarea bugetara este ca OMV să platească taxe pentru un preț de 10 lei la motorină, cand la pompă e 6,5 lei sau ca Romgaz și Hidroelectrica să platească TVA la prețul de anul trecut, deși prețurile au fost plafonate. Toți se uită la direcția de mari contribuabili din ANAF și spun ca nu s-a încasat acolo. Realitatea este că nu vom încasa niciodată acei bani din motive obiective. De ce a făcut Ministrul de Finanțe asta? Ca să fericească pe toată lumea care a cerut bani la buget! Este prima dată în istoria României când bugetul național este construit pe așa o mare minciună. Doar pe zona de venituri supraestimate, gaura bugetară prognozată astăzi este de 25 de miliarde de lei pentru 2023”, a arătat decanul FABIZ. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Și prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu arată că, deși Adrian Câciu a introdus noi taxe, deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei. Motreanu: un ministru de Finanțe incompetent „Demisia lui Lucian Heiuș a fost un gest de onoare pentru a salva un ministru al Finanțelor incompetent, ținut în funcție doar de decizia politică a PSD. Cu toate acestea, PSD, prin trompetele sale false, a atacat imediat! Asta spune totul despre "parteneriatul" cu PSD ! La fiecare gest onest al premierului Nicolae Ciucă ei răspund cu un atac pe la spate! PSD numește asta strategie, românii viclenie și perfidie ! Știu că pe cei de la PSD nu îi pot convinge să renunțe la minciuni. Nu le răspund lor, mă adresez românilor care merită să știe adevărul. Încasările ANAF au crescut față de anul trecut, sub conducerea lui Lucian Heiuș, dar Adrian Câciu a ”reușit” să mărească deficitul bugetar la 27 de miliarde de lei, deși a introdus noi taxe”, a afirmat Motreanu, pe Facebook.

Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Criză profundă în educație în UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Criză profundă în educație în UE

Criză profundă în educație în UE. Potrivit ministrului Educației, Ligia Deca, sistemul preuniversitar din România începe să se confrunte cu un deficit de cadre didactice. Criză profundă în educație în UE Tinerii sunt din ce în ce mai demotivați să intre în învățământ: salarii mici, prestigiu zero. Care este situația în alte părți din Europa? Cum își tratează celelalte țări profesorii și cât îi plătesc? Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit cifrelor publicate la sfârșitul anului 2022 de Comisia Europeană, la începutul carierei, un profesor de liceu în Bulgaria câștiga de aproape 15 ori mai puțin decât unul din Luxemburg: 7.731 de euro pe an față de 78.286 de euro. Luxemburg, de altfel, este și țara din Europa unde profesorii sunt cel mai bine plătiți, urmată de Germania, Suedia și Austria. Printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor sunt România (8.818 de euro) și Polonia (7.908 de euro). Salariul în Germania, de la 4.200 de euro În medie, în Germania, salariul lunar de pornire pentru un profesor e în jur de 4.200 de euro, ajungând, după aproximativ 20 de ani de muncă, la 5.400 de euro. Având statut de funcționari publici, aceștia sunt scutiți de plata taxelor, însă nici acest statut, nici salariile, nici bonusurile nu mai tentează tinerii să intre în învățământ - Germania confruntându-se în prezent cu un mare deficit de cadre didactice. Într-o conferință din luna martie a miniștrilor Educației din cele 16 landuri germane, s-a estimat că, dacă în prezent se înregistrează 12.000 de posturi neocupate, până în anul 2025 școlile din Germania se vor confrunta cu un deficit de aproximativ 25.000 de profesori. Însă datele oficiale sunt contrazise de Asociația profesorilor din Germania. Potrivit președintelui acesteia, Heinz-Peter Meidinger, miniștrii nu doar că subestimează deficitul viitor, însă falsifică și realitatea din prezent: deficitul de profesori ar fi de 40.000. Lipsa profesorilor, corectată "din pix" Cosmetizarea realități a fost posibilă prin faptul că în multe state federale, la începutul anului, au fost suprimate mai multe materii, acoperindu-se astfel deficitul pe hârtie. În plus, în unele state, părinții sunt folosiți pe post de "îndrumători școlari" și luați în considerare în statistici drept "profesori". Printre cauzele interne ale deficitului de profesori se numără natalitatea crescută din ultimii zece ani, dar și faptul că din ce în ce mai mulți profesori nu se mai simt apreciați iar condițiile de muncă nu le mai oferă nici o satisfacție: în comparație cu alte țări din Europa de vest, profesorii germani au un număr mai mare de ore, iar pe lângă activitatea didactică, mai au de îndeplinit diferite sarcini administrative. În plus, șansele de avansare sunt extrem de reduse. Însă există și factori externi: în timpul mișcării refugiaților din 2015 și 2016, multe familii cu copii mici au venit în Germania, iar în prezent sosesc refugiați din Ucraina. Potrivit Conferinței Miniștrilor Educației, la sfârșitul lunii august a anului trecut, în Germania se aflau 163.253 de școlari refugiați din Ucraina. Potrivit lui Meidinger, nu există nici o soluție pe termen scurt, doar măsuri de urgență: să fie recrutați și recalificați cei care și-au schimbat cariera, sau readuși la catedră profesorii pensionari. Franța: salarii mici, climat școlar agresiv Potrivit datelor Ministerului Educației Naționale din Franța, un profesor de școala gimnazială sau liceu câștigă, în primul an de catedră, 1.928 de euro pe lună net, bonusuri incluse. După zece ani de carieră, salariul ajunge la 2.032 de euro, fiind de 2.472 euro după 20 de ani și 3.007 euro după 30 de ani. Salariul mic, pe care mulți îl compară cu cel al unui gardian public, este una dintre cauzele pentru care Franța se confruntă în prezent cu o mare lipsă de profesori - la începutul anului școlar 2023, sindicatul din învățământ a anunțat că mai mult de jumătate din școli aveau un deficit de profesori. În ultimii ani, profesia de profesor a suferit o adevărată criză, potrivit unui raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în luna februarie. Potrivit raportului, numărul persoanelor care se înscrie la concursurile de angajare în învățământ este în continuă scădere de câțiva ani. Pentru a stabili cauzele, Curtea de Conturi a cerut un sondaj institutului Ipsos, realizat cu 2.000 de studenți (licență, master și doctorat), privind atractivitatea profesiei de cadru didactic. Concluzia: doar 12% dintre ei luau în calcul posibilitatea de a deveni profesori. Motivele invocate: salarii mici în raport cu volumul mare de muncă, stresul implicat de meserie, dar și deteriorarea imaginii profesiei. La toate acestea se adaugă și violența la care sunt supuși profesorii în școlile din Franța – un fenomen devenit din ce în ce mai extins. Potrivit unui sondaj, 50% dintre profesori francezi au fost expuși, cel puțin o dată, unui act de agresiune. În Italia, aceeași situație ca în Franța În Italia, salariul mediu lunar al unui profesor de școală generală debutant este în jur de 1.500 de euro, ajungând, după 35 de ani de catedră, la puțin peste 2.000 de euro. La începutul anului școlar 2022, existau 200 de mii de posturi neocupate. La nivelul gimnazial, era prevăzută repartizarea a 26.871 de posturi de profesor: au fost ocupate doar 13.743. La concursul special pentru discipline științifice au fost acoperite doar 582 de catedre din cele 1.685 anunțate. La concursul pentru posturi în școlile primare și grădinițe au fost ocupate doar 7.252 de locuri din cele 12.863 prevăzute. Printre motivele fugii de catedră sunt salariile mici, volumul mare de lucru, dar și scăderea prestigiului social – o dezbatere aprinsă în presa din Italia: "Profesorii sunt demotivați, au toată greutatea sarcinii pe umerii lor și zero recunoaștere.". Pe de o parte, profesorii simt că interesul pentru școală a scăzut, atât pentru elevii care sunt mai atrași de succesul rapid propovăduit de rețelele sociale, cât și pentru părinții acestora, pentru care școala a devenit mai degrabă un loc "de parcare pentru copii". Vorbind despre atitudinea părinților, profesorii italieni denunță și lipsa de respect din partea acestora – una dintre dezbaterile recurente din spațiul public fiind legată de intruziunea și aroganța părinților care, pentru că nu vor să aibă probleme acasă cu copiii, acuză deseori profesorii că nu-și fac meseria cum trebuie, ajungând deseori la agresivitate verbală și chiar la violență fizică. Danemarca: salariu ca în Germania, dar fără satisfacții În ciuda faptului că în Danemarca salariul unui profesor debutant depășește 4.000 de euro pe lună, și sistemul danez de educație a început să resimtă deficitul de profesori. Potrivit unei analize a universităților daneze de științe aplicate, țara ar putea avea o lipsă de aproape 13.000 de profesori până în 2030. Dintre studenții care ies din facultate cu diplomă de profesor, mai mult de 50% aleg alte locuri de muncă, iar 43% dintre profesorii tineri, sub 30 de ani, își doresc să părăsească catedra, motivând, cel mai adesea, condițiile de muncă, dar și faptul că predarea nu le mai aduce nici o satisfacție. "Din ce în ce mai mulți profesori se află într-o situație paradoxală: deși își doresc să predea, nu se mai regăsesc în ceea ce înseamnă azi meseria de profesor", a declarat recent președintele Asociației Profesorilor, Gordon Ørskov Madsen. Pentru a combate deficitul de cadre didactice, guvernul vrea să îmbunătățească aceste condiții, investind mai mult, însă nu în direcțiile în care ne-am gândi. În urma sesizărilor repetate ale Asociației profesorilor danezi, potrivit cărora digitalizarea a standardizat predarea (ceea ce a dus la scăderea interesului pentru educație, atât din partea elevilor, cât și a profesorilor), noul ministru danez al Educației, Mattias Tesfaye, a declarat că aceste investiții nu vor viza dotarea școlilor și personalului cu iPad-uri sau table inteligente, ci, din contră, o reîntoarcere la predarea analogică. Profesorii dispar din școli în Marea Britanie Pentru a impulsiona economia, premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, vrea să introducă obligativitatea lecțiilor de matematică până la vârsta de 18 ani. Există însă o problemă: sistemul școlar se confruntă cu o acută lipsa de profesori. Locurile de profesori vacante din Anglia au crescut cu 93% mai mult decât înainte de pandemie, arată un studiu al Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională din Marea Britanie. În plus, potrivit raportului, fluctuația personalului didactic e în continuare în creștere iar locurile vacante în școlile din Anglia a crescut anul acesta cu 37% față de anul școlar anterior. "Acest lucru indică, probabil, faptul că profesorii care au amânat decizia de a părăsi catedra în timpul pandemiei pleacă acum, când piața muncii se redresează", se arată în raport. Cauza principală este legată de salariile mici, care au scăzut în medie cu 11% între 2010 și 2022. În prezent, un profesor câștigă între 28.000 și 38.810 de lire sterline (echivalentul a 32.000 și 44.100 de euro) pe an. În luna martie, guvernul a propus sindicatelor profesorilor britanici o creștere salarială de aproximativ 4,3%, și un bonus unic de 1.000 de lire sterline (aproximativ 1.140 euro), însă sindicatele au respins oferta. Nu prea vin profesori tineri Și nu doar că profesorii părăsesc catedra, însă nici alți doritori nu se arată la orizont. Pentru a suplini lipsa profesorilor, școlile au început să angajeze profesori necalificați, ceea ce, potrivit Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională, ar putea avea un impact negativ asupra elevilor. Tinerii nu mai sunt motivați din cauza schimbărilor permanente de politici educaționale, reforme, presiuni sociale și volumul de muncă, nejustificat de salariu. Potrivit unei cercetări efectuate de Ofsted în 2019, profesorii au raportat cele mai scăzute niveluri de satisfacție, în comparație cu alte categorii profesionale. Lucrurile nu s-au schimbat nici trei ani mai târziu: raportul 2022 Health and Safety Executive plasează educația în primele trei profesii cu cea mai mare rată de stres, depresie sau anxietate. Polonia, salarii ca în România Potrivit unui sondaj recent, 93% din toți profesorii din Polonia doresc să se poată pensiona anticipat. Acest lucru e cauzat, în principal, de volumul mare de muncă, stres și salariul foarte mic. Un profesor de școală primară câștigă în medie, 4.432 zloți, echivalentul a mai puțin de o mie de euro pe lună brut. În plus, profesorii se plâng și de prestigiul din ce în ce mai scăzut al profesiei, dar și de părinții și elevi, din ce în ce mai pretențioși. Citește și: Greva profesorilor pe rețelele sociale: de la „Țara te vrea prost” și „Tăiați pensiile speciale!” la „Sistem învechit” și „Creșteri salariale doar pe baza performanțelor” Karolina, 26 de ani, profesoară de istorie la o școală primară, a declarat, după doi ani de catedră: "Tinerii nu mai intră în învățământ, pentru că salariile sunt atât de mici încât nu se pot întreține dintr-un salariu. Știam toate astea, când am devenit profesor, dar m-am încăpățânat, căci asta îmi doream să fiu de mic copil. Însă ceea ce mă descurajează acum, în afară de salariu, este tot mai puținul respect pentru această meserie.". Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre directori de școli au raportat în ultimii ani dificultăți în angajarea cadrelor didactice cu calificări adecvate. Deficitul se înregistrează mai ales în ceea ce privește profesorii de fizică (33%), matematică (32%), chimie (24%), limba engleză (20%) și IT (18%). Pentru a acoperi deficitul, mai mult de o treime din școlile din Polonia au angajat cadre didactice pensionate și profesori necalificați.

Dezastru în buget, după primele trei luni Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Dezastru în buget, după primele trei luni

Dezastru în buget, după primele trei luni, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe: deficit de 1,42% (față de 1,11%, anul trecut, după primele trei luni), iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 58% față de aceeași perioadă din 2022. La finalul lunii februarie 2022, deficitul era de doar 1,07%. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dezastru în buget, după primele trei luni Diferența dintre venituri și cheltuieli este de 22,75 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de doar 15,7 miliarde lei anul trecut, după primele trei luni. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB - țintă care pare imposibil de atins în condițile actuale. Cheltuielile de personal au însumat 30,54 mld lei, în creștere cu 7,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 9,12 mld lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,36 mld lei. Citește și: Simona Halep: „Nu cer un tratament special. Vreau doar să fiu judecată. Cât mai trebuie să aştept?” Din PNRR s-au cheltuit doar 61 de milioane de euro, arată datele ministerului de Finanțe.

Deficitul a explodat în ianuarie, este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut
Economie

Deficitul a explodat în ianuarie

Deficitul bugetar a explodat în ianuarie 2023, este dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe. Deficitul a explodat în ianuarie Astfel, în ianuarie 2023, deficitul a ajuns la 0,25% din PIB, față de 0,12% din PIB în perioada similară din 2022. În termeni nominali, deficitul este de patru miliarde de lei, față de 1,678 miliarde lei în ianuarie 2023. Bugetul României a cheltuit, în ianuarie 2023, puțin peste trei miliarde de lei cu dobânzile. În perioada similară din 2022, dobânzile erau de doar 1,693 miliarde de lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online „Comparativ cu anul precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 1,39 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, explică ministerul de Finanțe. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 4,49 miliarde lei, consemnând o creştere semnificativă faţă de nivelul încasat în aceeaşi lună a anului trecut (68,5%), influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (359,8%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (53,3%, respectiv 14,5%).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră