luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

136 articole
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României

Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României. România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creşterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-şi piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiţii"), conform analiştilor de la agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg. Deficitul bugetar poate scădea rating-ul României Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenţii de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să îngheţe cheltuielile şi să crească veniturile pentru a-şi reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat marţi de analiştii Federico Barriga Salazar şi Gergely Kiss de la Fitch. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanşa o creştere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăşi media din ţările cu un rating similar, avertizează Fitch. "Presiunile negative asupra ratingului ar putea creşte, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilităţii politice", au apreciat Salazar şi Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice. Dificultățile Guvernului Guvernul României are dificultăţi cu ţinerea sub control a datoriei care depăşeşte anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliţia aflată la guvernare în Bucureşti - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o ţară cu 19 milioane de locuitori. România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de şapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv. Confruntată cu riscul unui deficit peste aşteptări în acest an, coaliţia a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor şi a acordat o amnistie cetăţenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt aşteptate după alegeri. Agenţia de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă. Decizia reconfirmării ratingului suveran şi a menţinerii perspectivei stabile este susţinută, în opinia agenţiei, de statutul de membru al Uniunii Europene şi de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susţin convergenţa reală a veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică a ţării, precum şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările din aceeaşi categorie de rating ("BBB"). Estimările agenției Fitch În opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) şi fondurile de redresare şi rezilienţă vor continua să susţină creşterea şi investiţiile pe termen mediu. "Agenţia Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creştere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, şi cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat. Principalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sau a perspectivei sunt reducerea susţinută a deficitului bugetar, care ar influenţa şi o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum şi îmbunătăţirea structurală a poziţiei contului curent prin reducerea îndatorării externe şi a riscurilor privind finanţarea externă.

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii Foto: Captură video
Politică

Dezastrul de care fug candidații Puterii

Dezastrul economic de care fug candidații Puterii: producția industrială s-a prăbușit, eșecul PNRR - unde România așteaptă din decembrie 2023 plata tranșei numărul trei, cea mai mare inflație și cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Citește și: Cine trebuia să-i oprească pe Pieleanu și Bulai: un inginer sudor, jurnalist crescut în regimul PSD – Iliescu, care acum conduce comisia de etică a SNSPA În plus măsurile economice haotice ale Guvernului au provocat revoltă în mediul de afaceri. „În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare, la măsuri excesive de clemență. Pe de o parte se introduc amenzi severe pentru erori administrative (în cazul RO e-Factura și RO e-Transport) chiar dacă nu au existat pierderi de venituri bugetare dar, pe de altă parte, se anulează accesorii pentru contribuabilii care nu au declarat și/sau nu au plătit la timp”, arăta, acum câteva zile, Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Dezastrul de care fug candidații Puterii A) Azi, Institutul Național de Statistică a anunțat că „în perioada 1.I – 31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I – 31.VII.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-1,8%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,4%)”. B) Cu o inflație de 5,1% în august, România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, potrivit datelor Eurostat (deși nu toate țările Uniunii au publicat informațiile pe august). C) Șomajul a crescut, de la 5,1% la începutul anului, la 5,4% în iulie. D) Creșterea economică a înregistrat o creștere slabă, de 0,1%, acest procent plasând România pe locul opt de la coada clasamentului statelor UE. E) Datele ministerului de Finanțe arată un deficit, la final de iulie, de 4,2%, dar liderii PSD declară că acesta ar putea ajunge la un procent record de 10%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23,9% față de primele șapte luni de anul trecut. F) Tot datele Finanțelor mai arată că din fondurile PNRR au sosit în acest an doar 388 de milioane de euro - planificarea fiind de 3,65 miliarde de euro. Din fondurile de coeziune pentru bugetul 2021-2027, România a atras zero euro. DeFapt.ro a arătat că CNAS are probleme cu plata salariilor, iar ministerul Transporturilor cere bani din Fondul de rezervă pentru a plăti firmele care construiesc autostrăzi, fiindcă banii din PNRR sunt blocați.

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3 Foto: Facebook
Economie

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3

Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3: „Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America de câmp”, a justificat fostul premier PSD deficitul bugetar uriaș. Citește și: Gheorghe Flutur anunță că PNL va guverna alături de PSD și în 2025: „Până la urmă trebuie să iasă o treabă bună” Tudose a fost celebru prin faptul că, pe vremea când era premier, se lăuda că nu are cont în bancă și card. În CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului European, după realegerea sa, fostul premier PSD susține și că ar fi fost profesor la academia SRI: „Associate professor: Critical Infrastructure Protection (CIP); National Security and Euro-Atlantic Security – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service” și „University lecturer: Critical Infrastructure Protection (CIP); Security and Defence Strategies – Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. Curs de economie ținut de Mihai Tudose la Antena 3 Acum, la Antena 3, el a susținut - fără să ofere nici un exemplu - că sunt țări care au deficit „de patru ori cât noi” și că deficitul ar putea ajunge la „zece” (probabil 10% din PIB). „Că avem deficitul mare. Cred că putea să-l ducem și la 10. De ce? Fiindcă este prima dată când avem un deficit care să duce în investiții. Da, avem 8% din PIB pe investiții. Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America de câmp, prin Germania, prin ce vreți dumneavoastră și sunt țări care au deficitul de patru ori cât noi. Au şi ei un plan de vacanțe să spunem. Că nu le-am cerut noi să vină. Ok, dau nişte sfaturi, în regulă", a spus Mihai Tudose, la Antena 3 CNN, referindu-se la vizita delegației FMI în România. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Cât despre stadiul aderării României la OECD, Tudose a spus că „nu va fi o negociere gen PNRR".

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei

Deficitul bugetar a ajuns, în iulie, la astronomica sumă de 71 miliarde de lei, adică 4,02% din PIB, a anunțat ministerul de Finanțe în această seară. În iunie, deficitul era de 3,6% din PIB. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG După primele șapte luni din anul 2024, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au ajuns la 5,2% din PIB, față de 4,6% din PIB anul trecut, în primele șapte luni. Deficitul a ajuns la astronomica sumă de 71 miliarde de lei Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 miliarde de lei, cu 3,19 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Ele reprezintă 1,2% din PIB. Investițiile finanțate cu fonduri UE au scăzut de la 22,5 de miliarde de lei, în primele șapte luni din 2023, la 20,6 miliarde de lei în 2024. De altfel, chiar ministerul de Finanțe notează că “sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,42 mld lei, în scădere cu 11,9% (an/an)“. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 56,99 mld lei. dar premierul Ciolacu a susținut că, în total, în 2024, aceste cheltuieli vor ajunge la 120 de miliarde de lei. Premierul PSD Marcel Ciolacu a fost săptămâna trecută la Bruxelles și a susținut că a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani“. Însă președintele Comisiei Europene nu a oferit nici o informație despre discuțiile cu Ciolacu.

Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern Foto: Facebook
Economie

Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe în guvernarea Cioloș, desființează aministia fiscală anunțată de Guvern: „Proști sunt ăia care plătesc la timp”! Citește și: Ciolacu promite o nouă pomană uriașă: datornicii la stat să nu mai plătească dobânzi și penalități, ci doar suma de bază Biriș a scris, pe Fcaebook, că această amnistie nu este o măsură electorală, dar de ea ar putea beneficia firmele care „sponsorizează”. Biriș desființează aministia fiscală anunțată de Guvern „Nu e nici prima și probabil nici ultima oară când Finanțele vin cu astfel de măsuri. Ce mai contează frustrarea contribuabililor care au făcut și fac eforturi să își plătească toate impozitele/taxele/contribuțiile la timp? Ce nu pot înțelege este prevederea de la Art. VI din Proiectul de OUG care prevede că cei care achita restanțele (+ restul de 15% din accesorii) primesc (dacă cer) credit fiscal de 10% din valoarea impozitelor restante astfel achitate… Să traduc: să zicem că la 31 august am un impozit neachitat de 1.000.000 (cum draq nu am fost deja executat silit, nu pricep!) pe care îl plătesc pe 10 decembrie. Să zicem că până pe 10 decembrie am acumulat și dobânzi și penalități de întârziere de încă 100.000. Din astea, plătesc 15.000, că restul mi se șterg. Dl. Bolos îmi mai da însă un "bonus" (pe lângă cei 85.000 anulați): 100.000 pe care la anul îi pot scădea din impozitele pe care le datorez la anul, deci practic - în loc să fiu executat pentru 1.100.000, plătesc efectiv 915.000!!! Proști sunt aia care plătesc la timp! Cine nu a plătit la timp - bonus de la dom' ministru să trăiască!”, scrie Biriș. „Apropo' - bonusul asta ar urmă să se scadă din ce am de plata la anul, ceea ce evident că nu are cum să ajute la scăderea deficitului (la anul), scădere despre care chiar zilele trecute harnicul nostru ministru s-a dus cu jalba'n proțap la Bruxelles să discute...”, mai arată avocatul.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Foto: Facebook
Politică

Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu

Ministerul lui Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu: cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut în primele șase luni. Informația apare într-un grafic din nota privind execuția bugetului general consolidat. Nota nu explică această situație. Citează și: Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB Boloș demontează o minciună a lui Ciolacu Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în total, cheltuielile cu investițiile - care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe - “au fost în valoare de 46,27 mld lei, în creștere cu 41,07% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 32,80 mld lei“. Însă cheltuielile cu investițiile finanțate din fonduri UE au scăzut de la 19,3 miliarde de lei la 16,88 miliarde de lei. Scăderea este de 13%. În consecinţă, şi cofinanţarea de la bugetul naţional scade. Investiţiile din fonduri europene nu afectează cheltuielile bugetului de stat, însă cheltuielile din fonduri naţionale cu cofinanţarea intră în contul deficitului bugetar. “Creșterea economică a României se bazează pe investiții“, susținea Marcel Ciolacu la o întâlnire cu FMI. “Cred că până acum vreo 2,65 din 3 și 6 parcă suntem cu deficitul sunt băgați direct vreo 58 de miliarde de lei, respectiv peste 11 miliarde de euro, numai direct prin investiții“, afirma el și acum patru zile. În realitate, toate cheltuielile cu incvestițiile - inclusiv cele din fonduri UE - sunt la 46 de miliarde de lei, mult sub ceea ce spunea Ciolacu. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 23% în aceste șase luni.

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii

Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii: majorare de 23% a costurilor cu salariile angajaților statului. Ele au consumat, în șase luni din 2024, 4,4% din PIB, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Anul trecut, după primele șase luni, cheltuielile de personal înghițeau doar 3,9% din PIB. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Rata anuală a inflației era, în iunie, de 5,3%, potrivit Eurostat, deci aceste cheltuieli au crescut mult peste această rată. Nota ministerului de Finanțe, care însoțește datele privind execuția bugetară, nu explică această creștere explozivă. Ele reprezintă 22,9% din toate cheltuielile bugetului și aproape 30% din venituri. Guvernul Ciolacu nu se oprește din cheltuielile cu bugetarii Guvernul a prezentat la 3 iulie o situație centralizată privind posturile de conducere și de execuție care au fost desființate prin reorganizarea aparatului bugetar cerută prin legea 296/2023 prin care Guvernul Ciolacu a introdus noi taxe și impozite în acest an. Exceptând MAI care are nevoie de avizul CSAT și MApN care este exceptat de la proces, la nivelul instituțiilor centrale, reorganizate, au fost desființate 455 posturi de execuție și 236 posturi de conducere. Potrivit execuției bugetare din primele șase luni ale anului 2024, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu aproape 25%. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 mld lei, respectiv 3,60% din PIB față de deficitul de 37,21 mld lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor șase luni ale anului 2023.

Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate Inquam Photos / George Călin
Politică

Boloș, șantajat cu demiterea dacă propune măsuri de austeritate

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi fost șantajat cu demiterea dacă, în vederea reducerii deficitului bugetar, va propune măsuri de austeritate care să afecteze electoral PSD și PNL: “Altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon“, afirmă surse citate de Hotnews. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe După doar cinci luni, deficitul a ajuns la 3,4%, față de 2,3% în perioada similară din 2023. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20,9%. Boloș, șantajat cu demiterea dacă va propune măsuri de austeritate “Discuția de fond este că nu se pot lua măsuri dure înaintea alegerilor. Aceasta e realitatea. Ministrul Boloș a primit misiunea ca până în luna septembrie să vină cu un plan de măsuri pentru reducerea deficitului. Nicio măsură nu va putea să pună în pericol campania electorală, altfel va vorbi despre acele măsuri din amvon (o trimitere la faptul că Boloș este și preot misionar, n.red.), nu de la guvern. Va vorbi pe persoană fizică, nu în numele Guvernului“, a afirmat o sursă a Hotnews. Potrivit acestor surse, liderii coaliției au impus ca: măsurile economice nu trebuie să conțină cuvinte precum „restructurare sau tăiere” reformele majore din PNRR vor fi amânate, “ca să nu sperie electoratul“ noi alocări către primari prin programul Anghel Saligny. “Primarii trebuie să fie sătui așa se câștigă alegerile. Nu trebuie să le fie foame. Dacă sunt îndestulați, vor trage în campanie. Mulți sunt la început de mandat, vor să demonstreze. Știu că depind de noi”, ar fi afirmat un lider PNL. PSD și PNL au, după alegerile din 9 iunie, 2.899 din cei 3.180 de primari.

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Foto: Facebook
Economie

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse: România a avut, în trimestrul I din 2024, cel mai mare deficit din UE și una din cele mai mari creșteri ale datoriei guvernamentale. Informațiile au fost prezentate luni de Eurostat, dar au fost ignorate de cea mai mare parte a presei. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Astfel, potrivit Eurostat, deficitul guvernamental, ajustat sezonier, a fost, în primul trimestru, de 7% din PIB, în România. Pe locul II se află Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, cu un deficit de 6%. Danemarca a avut un excedent bugetar de 3,8% din PIB. Screenshot Fără ajustarea sezonieră, deficitul bugetar al României a fost de 9%, în primul trimestru din 2024. Însă Belgia a avut un deficit de 9,6%, iar Italia de 8,8% - fără ajustarea sezonieră. În ceea ce privește datoria guvernamentală, Eurostat arată: “Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, douăzeci de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale - pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp). În comparație cu primul trimestru din 2023, douăsprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, paisprezece state membre au înregistrat o scădere, în timp ce în Irlanda ponderea a rămas stabilă. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+6,3 pp), Finlanda (+4,2 pp), Polonia (+3,3 pp), Slovacia (+2,7 pp), România (+2,2 pp), Lituania (+2,1 pp) și Belgia (+2,0 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-12,0 pp), Grecia (-9,6 pp), Cipru (-6,8 pp), Croația (-5,3 pp), Țările de Jos (-2,8 pp), Spania și Germania (ambele -2,2 pp“.

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Foto: ZF.ro
Eveniment

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit

Premierul Marcel Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18%. Informația a fost oferită de demnitarul PSD în momentul în care a anunțat că România va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pentru ca ținta de deficit de 3% să fie atinsă în șapte ani. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Iată ce le-a spus Ciolacu jurnaliștilor: “Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual“. Dacă deficitul se va reduce, începând cu 2025, cu 0,74% anual, timp de șapte ani, înseamnă o reducere totală de 5,18%. Dacă ținta este de 3%, înseamnă că în 2024 România ar încheia cu un deficit de 8,18%. În 2023, România a avut un deficit bugetar de 5,68% din PIB. Pentru anul 2024, guvernul a transmis că își propune un deficit bugetar de 5%. Deficitul bugetar a crescut la 3,4% din PIB în primele cinci luni, faţă de 2,30% anul trecut. Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, a anunţat Ministerul de Finanţe la 28 iunie.

Două asistente fac munca a trei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Două asistente fac munca a trei

Două asistente fac munca a trei: în prezent, cea mai acută problemă pentru membrii Sanitas nu mai este legată de așteptarea creșterilor salariale, ci de deficitul sever de personal, în special de personal auxiliar. Două asistente fac munca a trei Din acest motiv, angajații din sistemul sanitar înregistrează un număr mare de ore suplimentare care nu pot fi remunerate. În plus, până în prezent, aceștia nu au primit niciun voucher de vacanță. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică La începutul anului, Sanitas aproape că a declanșat un conflict de muncă, strângând semnături și parcurgând toate etapele necesare. În cele din urmă, guvernanții au fost receptivi la cererile lor, iar Sanitas a obținut Ordonanța 19, care prevedea creșteri consistente la 1 martie și 1 iunie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

TVA-ul se va majora la 21%, apreciază analiștii Unicredit Londra (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

TVA-ul se va majora la 21

Unicredit Londra anunță cum vom plăti, după alegeri, costurile campaniei PSD pe bani publici: TVA-ul se va majora la 21%, iar cotă progresivă de impozitare va fi din 2026. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava Documentul, publicat de Profit.ro, arată că deficitul a scăpat de sub control datorită alegerilor. “Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor“ “Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii (...) Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în ​​timpul pandemiei de COVID-19. Execuția slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanță cu prețurile internaționale)”, arată, într-un document publicat de Profit.ro, Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, respectiv Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România. Aceștia apreciază că deficitul va putea fi redus în 2025 doar dacă vor crește taxele și impozitele, scenariul cel mai plauzibil, fiind, potrivit Unicredit Londra, majorarea TVA, în pofida unor declarații ale premierului Ciolacu. TVA-ul se va majora la 21% “Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va crește, cel puțin la alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) și la creșterea accizelor, a impozitelor pe proprietate și pe mărfuri”, se arată în document. „Fiscul are nevoie de încă un an pentru a pregăti sistemele spre o mișcare către taxarea progresivă a veniturilor din 2026, care ar trebui să ajute la o scădere a deficitului către 4% din PIB (…) Discuțiile despre rate de taxare progresivă mai mari din 2026 ar putea afecta diferit creșterea salariilor. Sectoarele care suferă de un deficit de forță de muncă și care au marje bune probabil că vor majora salariile peste productivitate și inflație. În același timp, în sectoarele unde valoarea adăugată este mică, riscul unei conformări mai reduse este mare, dacă ANAF nu va putea să îmbunătățească colectarea”, mai apreciază analiștii Unicredit Londra.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră