sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

127 articole
Economie

Deficit istoric după doar trei luni

Deficit istoric după doar trei luni: acesta a ajuns la 2,07% din PIB, anunță ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Aceste este este cel mai mare deficit la trei luni, din 2014 până acum. În 2015, guvernul a înregistrat chiar un excedent, de 0,69% din PIB. În acel an, PIB-ul a crescut cu 3,7%. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Deficit istoric după doar trei luni „Vestea privitoare la Contul de execuţie bugetară preliminat sau preliminar ca să fiu mai exact este de 2,07% din PIB. S-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, de 35 de miliarde de lei, cu rotunjire merge spre 36 de miliarde de lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investiţiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărare, care au generat plăţi de peste 5 miliarde de lei în luna ianuarie şi ulterior, în luna februarie, pe de o parte. Pe de altă parte, fiind o iarnă mai uşoară, proiectele de investiţii s-au implementat în continuare. Şi mă uitam dimineaţă în conturile de execuţie bugetară, numai din conturi naţionale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde de lei, la care se adaugă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu 2,7 miliarde de lei şi, sigur, mai apoi cadrul financiar multianual pentru politica de coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde de lei", a explicat Boloş. Citește și: Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV, au scăzut și exporturile. Creștere consistentă a cheltuielilor statului

Deficit istoric după doar trei luni: 2,07% din PIB
Armata obligatorie în România - soldați puțini (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate, azi, de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut, acum câteva zile, că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste cheltuieli au crescut cu foarte puțin sub 20%, față de o planificare de 11%. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani „Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat. În notă nu se face nici o referire la cheltuielile pentru Apărare, așa cum susținea Ciolacu. Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat semnificativ, cu circa 25%, dar Finanțele arată de ce. „O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, se afirmă în nota privind execuția bugetară. „„S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% – 2015; 0,10% – 2016; 0,05% – 2017; 0,58% – 2018; 0,51% – 2019; 0,79% – 2020; 1,14% – 2021; 0,67% – 2022 și 1,07% – 2023.

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie Foto: Facebook
Politică

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie

Premierul Marcel Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. El a explicat acest deficit prin cheltuielile cu apărarea, amânate din 2023, când ministerul Apărării a cheltuit doar 1,6% din PIB, față de alocarea de circa 2%. România are și cea mai mare inflație din UE, de 7,1% în februarie, de 2,5 ori peste media UE, de 2,8%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie „S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Ultimul raport NATO, publicat acum circa o săptămână, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Pe de altă parte, din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% - 2015; 0,10% - 2016; 0,05% - 2017; 0,58% - 2018; 0,51% - 2019; 0,79% - 2020; 1,14% - 2021; 0,67% - 2022 și 1,07% - 2023. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Oficialii UE spun că, la final de an, deficitul va fi 7% Ministerul de finanțe nu a publicat încă execuția bugetară pentru februarie, de obicei datele devin oficiale în ultimele zile ale lunii următoare. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus recent un înalt functionar al Comisiei Europene, Declan Costello.

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7% în 2024, iar investițiile finanțate prin PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult “Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus, azi, Celine Gauer, “Head of Task Force“ în cadrul “Recovery and Resilience Task Force“. Comisia Europeană arată dezastrul guvernării “Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Fiindcă, așa cum a menționat și domnul ministru, mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri“, a spus, azi Celine Gauer, considerată a fi “șefa PNRR“. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a mai spus Gauer. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

Dezastru la buget, în ianuarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Dezastru la buget, în ianuarie

Dezastru la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. Dezastru la buget, în ianuarie România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Astfel, după prima lună din 2024, deficitul este de 0,45% din PIB, respectiv 7,9 miliarde de lei, față de 0,25% (ușor peste patru miliarde de lei) la final de ianuarie 2023. Cheltuielile de personal au crescut cu 20,8%, față de ianuarie 2023, ajungând deja la 0,7% din PIB. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, explică ministerul de Finanțe. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Citește și: Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut și ele cu peste 20%. Guvernul a amânat cheltuieli din decembrie 2023, astfel încât să se încadreze într-un deficit mai mic decât în 2022. Astfel, în ianuarie s-au revărsat cheltuieli mai mari cu investiţiile de la bugetul de stat (cheltuieli de capital) şi cu bunuri şi servicii. În 2024, deficitul bugetar ar trebui să ajungă, conform proiecţiei bugetare, la 5% din PIB.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Sunt prea puțini IT-iști în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sunt prea puțini IT-iști în România

Sunt prea puțini IT-iști în România. Jucătorii din industria ieşeană de IT, în cadrul căreia lucrează aproximativ 15.700 de angajaţi, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 1.500 – 2.000 de persoane anual. Sunt prea puțini IT-iști în România Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşiul aduce pe piaţă doar 1.000 – 1.200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) şi Universităţii Tehnice (TUIASI). Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Mai grav: cifrele de şcolarizare au scăzut în unele cazuri, în loc să crească. Cum este acoperit deficitul şi de ce nu „produce” orașul mai mulţi IT-işti? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș Foto: Facebook
Eveniment

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!”, i-ar fi spus prim-vicepreședintele PNl ministrului de Finanțe. Rareș Bogdan a contrazis astfel afirmația lui Boloș că, de la 1 decembrie, se vor tăia fondurile UE, dacă deficitul bugetar nu este limitat. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, și fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a spus că nu există riscul tăierii fondurilor UE destinate României, această măsură implicând o procedură extrem de complexă. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (...) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toi şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, afirma, în iulie, Rareş Bogdan la Prima News. Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc! Marcel Boloș: Eu îmi dau demisia atunci, să vină Rareș Bogdan ministru de Finanțe, dacă poate să negocieze mai bine la Bruxelles! Marcel Ciolacu: Vă rog, domnule Rareș Bogdan, că-l blocați pe domnul ministru, găsim soluții aici”, relatează Antena 3 discuția. Citește și: Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru, tovarăș cu Savonea și aflat la șefia CSM. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual La 25 septembrie, Libertatea a publicat discuții din coaliția de guvernare în care țina criticilor PNL era tot Boloș: „Nicolae Ciucă: Predica ta financiară nu este înțeleasă de toată lumea. Mai bine taci! Marcel Boloș: Eu am fost de bună-credință! Nicolae Ciucă: Marcelino, nu mai fi!”.

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6% Foto: Guvernul României
Economie

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%, pentru acest an. Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale „Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", a afirmat FMI. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României. „Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2% din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt”, relatează Profit propunerile FMI.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră