miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

131 articole
Politică

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici

Șpagă electorală: guvernul mărește, prin ordonanță de urgență, cu 10% - mult peste inflația anuală - salariile diplomaților și funcționarilor din primăriile mici, dominate de PSD. În plus, după modelul din sistemul de justiție, se vor deconta ochelarii bugetarilor. Vor mai crește și salariile angajaților din Cultură și din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei În primele trei luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,06%, un record. Cheltuielile de personal s-au majorat cu circa 20%, consumând, până în martie, 2,1% din PIB. Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici „Se va reglementa posibilitatea angajatorilor de a putea deconta lucrătorilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, achiziția de dispozitive de corecţie speciale, în limita sumei de 500 lei/persoană”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță. Ministerul Muncii, care a inițiat acest proiect, estimează cheltuielile cu aceste majorări, în două tranșe, respectiv pentru luna iunie 2024 și luna septembrie 2024, vor fi de 1,127 miliarde de lei. Impactul pentru 2025 și anii următori nu este calculat. Poriectul prevede și înființarea unei noi structuri birocratice. „Se va înființa Comisia Centrală pentru Drepturi Salariale instituită prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, ministrului finanțelor și ministrului justiției, pentru soluționarea unor aspecte de natură tehnică în vederea corectei aplicări a situațiilor semnalate și pentru dezlegarea unor chestiuni privind drepturile de natură salarială”, arată nota de fundamentare. Nota de fundamantare nu precizează câte persoane vor majora de aceste majorări salariale plătite de contribuabili.

Guvernul mărește cu 10% salariile funcționarilor din primăriile mici Foto: Bihoreanul
Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar Foto: Facebook
Economie

Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar

Guvernul de dreapta al președintelui argentinian Javier Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar din 2008 până acum. Potrivit lui Milei, Argentina a înregistrat un excedent fiscal trimestrial echivalent cu 0,2% din produsul intern brut (PIB) la începutul anului. Este al treilea excedent lunar consecutiv, în martie 2024. Citește și: GALERIE FOTO Între lansarea tristă a lui Cîrstoiu și rechemarea jenantă a lui Firea: cronologia unui eșec în imagini Guvernul Milei anunță primul trimestru cu excedent bugetar Anunțul a stârnit optimism în rândul investitorilor, iar obligațiunile argentiniene au înregistrat o creștere a valorii, ceea ce a determinat creșteri pe toate piețele emergente, a scris Bloomberg. Potrivit acestei agenții, Diego Ferro, fondatorul M2M Capital din New York, a lăudat Argentina ca oferind o oportunitate favorabilă de investiții, atribuind răspunsul pozitiv al pieței realizărilor fiscale ale țării. Cu toate acestea, Ferro a avertizat că reformele structurale continue sunt esențiale pentru a asigura permanența stabilității fiscale a Argentinei, avertizând împotriva încrederii în măsuri pe termen scurt. Milei a atribuit excedentul fiscal rar întâlnit în Argentina măsurilor stricte implementate de administrația sa, inclusiv reducerile drastice ale transferurilor către guvernele provinciale și o reducere majoră a cheltuielilor cu lucrările publice. De asemenea, guvernul a adoptat măsuri de reducere a costurilor, în timp ce rata inflației a crescut, permițând ca o inflație anuală de aproape 300% să erodeze cheltuielile publice reale cu salariile și pensiile. Milei a anunțat că guvernul său a înregistrat un excedent financiar fiscal de peste 275 de miliarde de pesos (315,4 milioane de dolari) în luna martie. Pentru primul trimestru, excedentul - primul de acest fel din 2008 încoace - a reprezentat 0,2% din produsul intern brut (PIB) al națiunii, a precizat președintele. „Vom da totul pentru a scoate această țară din iadul pe care l-am moștenit", a declarat Milei, atacând guvernele anterioare pentru situația economică dezastruoasă a țării, relatează și Reuters.

România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Foto: Facebook
Eveniment

România, al treilea mare deficit din UE în 2023

România a avut al treilea mare deficit din UE în 2023, arată datele publicate azi de Eurostat. Și creșterea deficitului guvernamental a României a fost una din cele mai mari din spațiul Uniunii. Citește și: Câți pasageri au trecut în trei luni prin cel mai penibil aeroport din România, subvenționat cu zeci de milioane de lei, cu zeci de angajați și condus de un pensionar afiliat PSD România, al treilea mare deficit din UE în 2023 Cele mai mari deficite guvernamentale au fost înregistrate în Italia (minus 7,4%), Ungaria (minus 6,7%) şi România (minus 6,6%). În plus, 11 state membre au înregistrat în 2023 deficite guvernamentale mai mari de 3% din PIB. În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023. Aceasta, în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 40% din PIB în 2022 la 40,2% din PIB anul trecut, iar veniturile au scăzut de la 33,7% din PIB la 33,6% din PIB. România avea la finele trimestrului patru din 2023 un raport datorie-PIB de 48,8%, unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În cifre absolute, datoria guvernamentală a României se situa la finele anului trecut la 783,5 miliarde de lei (48,8% din PIB), în creştere de la 665,4 miliarde lei la finele lui 2022 (47,5% din PIB). Comparativ cu trimestrul patru 2022, nouă state membre au înregistrat o creştere a raportului datorie-PIB la finele trimestrului patru 2023, în timp ce în 18 state membre acest raport a scăzut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Finlanda (2,3 puncte procentuale), Letonia (1,8 puncte procentuale) şi România (1,3 puncte procentuale).

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE

Armata obligatorie, salvarea multor țări UE. În Uniune, statele care nu au serviciu militar obligatoriu se confruntă cu un deficit cronic de personal. Armata obligatorie, salvarea multor țări UE Recent, Letonia și Estonia au cerut țărilor europene membre NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu, pentru a se pregăti pentru o posibilă amenințare din partea Rusiei. Citește și: Armata obligatorie: cu cât țările sunt mai bogate, cu atât mai puțin dornici sunt tinerii să se înroleze. Susținătorii extremei, cei mai speriați La începutul anului 2024, Croația a dat semne că va reintroduce obligativitatea serviciului militar. În prezent, serviciul militar este obligatoriu în Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. În restul UE, în majoritatea țărilor care au abolit acest sistem, voluntariatul pentru armată e în declin. Guvernele europene caută soluții pentru a atrage tinerii în armată. Dacă, în anii '60, forțele armate belgiene numărau 100.000, în prezent armata are puțin peste 25.000 de militari. Armata se confruntă și cu un val de pensionări. Una dintre povocările guvernului este găsirea a 10.000 de soldați în următorii șase ani. Totuși, potrivit autorităților militare, până în 2025 efectivele armatei ar putea scădea la un nivel istoric: mai puțin de 21.000 de angajați. La finalul anului 2022, Ministerul Apărării a investit în atragerea tinerilor înspre o carieră militară:studiile universitare erau plătite de minister. În plus, cei care optau pentru Academia militară, primeau un salariu de 1.800 de euro pe lună. Condiția pusă: după absolvirea studiilor, trebuia să se înroleze în armată pentru o perioadă de patru ani și jumătate. În ceea ce privește voluntariatul, în luna februarie, Consiliul de Miniștri a aprobat un decret regal care prevede că voluntarii care se înscriu în Serviciul de Utilitate Colectivă din cadrul armatei să beneficieze de o indemnizație de aproximativ 550 de euro net pe lună. La această sumă se adaugă indemnizația de șomaj sau diferite bonusuri. De exemplu, pentru o săptămână de antrenament în Africa, un voluntar va primi un bonus brut de 750 de euro în plus față de salariu. În timpul războiului rece, armata germană avea 500.000 de membri. În prezent, personalul Bundeswehr are 260.000 de oameni: 181.811 militari și 80.812 civili. În 2023, în Germania s-au înrolat 9.942 de persoane. Salariul militar lunar pentru serviciul militar voluntar în gradul cel mai mic este de aproximativ 1.500 de euro. Acesta crește în funcție de rang. De exemplu, un militar voluntar cu grad de caporal primește în jur de 1.900 de euro pe lună. În plus, există îngrijiri medicale gratuite, călătorii gratuite între domiciliu și locul de muncă și, după finalizarea perioadei de antrenament, o indemnizație de 100 euro pe lună de serviciu. Cei care fac serviciul militar voluntar în străinătate primesc o remunerație suplimentară: pentru soldați, bonusul este în jur de 300 de euro pe lună. Franța În 2024, armata Franței număra aproape 200.000 de militari activi, plus 41.000 de rezerviști. În 2023, pentru prima oară în istoria armatei franceze, obiectivele de recrutare au eșuat. Potrivit șefului de stat major al armatei, Pierre Schill, s-a înregistrat o lipsă de peste 2.000 de soldați. Soldele pentru un soldat voluntar încep de la 791 de euro. După un an de serviciu, acesta va câștiga 1.970 de euro brut, cu cazarea oferită gratuit. Un tânăr subofițer va primi un salariu lunar de 2.183 de euro, după un prim an în regiment. Un locotenent debutant va câștiga 2.900 de euro pe lună, după un an în regiment. Salariul de bază pentru un ofițer începe de la 5.017 euro. Militarii beneficiază de numeroase bonusuri. De exemplu, în 2024, un parașutist militar va beneficia de un bonus de competențe specific ("bonus aerian") în valoare lunară de 650 de euro brut. Bulgaria Armata bulgară este afectată de o lipsă gravă de personal. Sunt mii de posturi neocupate. Media acestei lipse, pentru întreaga armată, este de aproximativ 20%. În formațiuni individuale, aceasta depășește 40%. Tinerii invocă lipsa motivației pentru serviciul militar și salariile neatractive. Absolvenții de liceu sunt mai atrași de angajările la supermarket, care oferă un salariu de pornire de aproximativ 900 de euro, plus tichete alimentare. Salariul oferit de Ministerul Apărării pentru a recruta candidați pentru posturi de soldați este de aproximativ 700 de euro. Ungaria În Ungaria, armata a început o campanie majoră de recrutare. În multe orașe au apărut reclame de recrutare pentru militari, birouri unde voluntarii, dar și militarii cu studii pot aplica pentru înrolare ca voluntari. Salariile de bază anunțate de Ministerul Apărării pot ajunge la aproape 2.000 de euro. Salariile pentru recruți pornesc de la 680 de euro pe lună. Pentru subofițeri acestea vor fi de 875 de euro. Ofițerii încep cu un salariu net de 868 de euro. Salariul cel mai mare: 1.890 de euro. La aceste salarii se adaugă diferite beneficii și indemnizații suplimentare. Malta Forțele Armate ale Maltei (AFM) își trimite frecvent trupele în străinătate pentru instrucție din cauza lipsei de facilități interne. Cadeții sunt instruiți în special în Irlanda, la Școala de cadeți din Curragh. Anul trecut, AFM a trimis un singur cadet. Potrivit datelor guvernamentale, recruții voluntari în armată vor primi, pentru pentru o perioadă inițială de pregătire de douăsprezece luni, 19.974 euro pe an. După finalizarea perioadei de pregătire, cadeții vor fi încadrați în gradul de sublocotenent, cu un salariu care pornește de la 24.091 de euro pe an. Salariul anual al unui soldat fără experiență începe de la 23.260 de euro. După 15 ani de experiență, salariul anual poate ajunge la 58.000 de euro. Cehia caută 3.000 de noi recruți Din 2004, Republica Cehă s-a bazat pe o armată pur profesională completată de membri ai rezervelor active. Până la sfârșitul anului 2023, Departamentul Apărării avea aproximativ 27.800 de soldați profesioniști și 4.266 de soldați în rezervă activi. Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este o armată de 30.000 de soldați profesioniști și 10.000 de rezerviști, până în 2030. În Cehia, interesul pentru serviciul militar este în creștere. Începătorii sunt atrași nu doar de noi tehnologii, arme și mijloace modernizate, ci și de indemnizația de recrutare: aproape 10.000 de euro. Bugetul armatei cehe a crescut anul trecut până la 1,52% din PIB. Cel mai mic salariu este cel al unui soldat, care începe de la 639 de euro. Salariul minim pentru un sergent este de 1.485 de euro, iar un maior primește un salariu de bază de 2.300 de euro. Salariile oferite sunt atractive pentru o gamă largă de meserii: astfel, un translator cu grad de ofițer are un salariu de 2.367 de euro pe lună. Militarii, de toate gradele, primesc și indemnizații pentru locuință, care pornesc de la 100 de euro. Croația pregătește obligativitatea serviciului militar În luna martie, ministrul Apărării, Ivan Anušić, a anunțat că se ia în calcul o formă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În primă fază, acesta va dura trei luni. Pentru "obiectorii de conștiință", cei care refuză pregătirea militară pe baze religioase, încă nu s-a luat o decizie. Tot la începutul anului, Guvernul a anunțat o creștere a salariilor militarilor. Salariile acestora nu mai fuseseră majorate din 2016. Potrivit ministrului, cele mai mici salarii, cele ale soldaților și marinarilor, s-au majorat de la 1.103 euro la 1.515 de euro. Și alte categorii de militari beneficiază de măriri salariale. Astfel un locotenentul de pe uscat și locotenentul de corvetă de pe mare vor primi acum 2.084 de euro, față de 1.562 de euro. Un colonel și un căpitan de fregată vor primi 2.557 de euro brut, în loc 2.113 de euro. Un general colonel în armata terestră și un viceamiral de marină vor avea un salariu în valoare de 4.878 euro, față de 4.410 euro. Salariile pentru general-maior și contraamiral au crescut de la 3.675 de euro la 4.168 de euro. Pentru generali și amirali, salariul a crescut de la 5.053 de euro, la 5.115 euro. Luxemburg Armata din Luxemburg are în componență 1.195 de persoane, militari și civili. 12% din personal este reprezentat de femei. Salariul de pornire, pentru un soldat, începe de la 1.600 de euro net. Bugetul Ministerului Apărării din Luxemburg a fost în 2023, de 383 de milioane de euro. Salariul de bază al unui ofițer începe de la 2.100 de euro pe lună și poate ajunge la 6.245 de euro pe lună. Salariile mari ale armatei luxemburgheze atrag mai mulți voluntari din Belgia. Olanda La începutul acestui an, aproximativ 200.000 de olandezi au primit o scrisoare din partea armatei olandeze. Au fost invitați la un stagiu de pregătire militară. Deși obligativitatea acestei pregătiri nu mai există, guvernul olandez poate să o reintroducă, în cazul unui război iminent. Pentru un stagiu militar de 12 luni (cinci zile pe săptămână), armata plătește între 2.300 și 2.500 de euro. În armata olandeză, salariile încep de la 1.700 de euro pe lună, cel mai mic salariu pentru un soldat. Generalul care conduce armata olandeză are 12.300 de euro pe lună. În armata olandeză există 15 salarii de top, care depășesc 100.000 de euro pe an. Printre acestea se numără cel de comandant al Forțelor Aeriene (148.224 de euro), cel de comandant al Forțelor Terestre (148.224 de euro), cel al ofițerilor serviciului naval (123.146 de euro), cel al piloților (123.146 de euro), cel al ofițerilor de poliție militară (123.146 de euro). Spania Armata spaniolă se confruntă cu mai multe probleme. Una dintre acestea este deficitul de muniție. Ca urmare a investiției reduse, depozitele au rămas practic goale. Armamentul este învechit, multe arme depășindu-și de mult durata de funcționare. Sute de sisteme de toate tipurile, de la vehicule blindate la nave și avioane, sunt complet inoperabile. O altă problemă care se acutizează: deficitul de personal. Forțele armate spaniole și-au pierdut 10% din trupele lor în 13 ani: de la 130.039 de soldați în 2010, la doar 116.961 în 2023. Ceea ce contravine Legii Carierei Militare, care stabilește un interval cuprins între 130.000 și 140.000 de militari profesioniști. Lipsa de piloți, marinari, personal specializat și chiar infanteriști a dus Forțele Armate într-o situație critică, fiind necesar cel puțin 20.000 de militari suplimentari pentru a atenua această situație. În plus, salariile mici au contribuit la lipsa personalului veteran. La sfârșitul angajamentului, mulți militari aleg să lucreze în privat, unde pot primi cu până la 1.000 de euro în plus pe lună. În 2024, armata Spaniei a făcut un apel la recruți voluntari. Armata promovează cariera de militar: cel mai mic salariu pornește de 1.016 euro, însă se poate ajunge, cu indemnizații și bonusuri, la la 59.387 de euro pe an. Irlanda, cadeți de 39 de ani Forțele armate ale Irlandei sunt afectate de un deficit mare de personal. Scăderea numărului personalului poate fi observată de la an la an: în 2015, armata avea 9.350 de militari, anul următor numărul a scăzut la 9.183, iar în 2017, la 9.172. În 2019, erau la 9.050 de militari activi. Declinul s-a accelerat: în 2020, 8.738, în 2021, 8.622, în anul următor și în 2023, 8.498 În 2022, Forțele marinei au recrutat doar 28 de oameni. În 2024, cifrele indică un număr de 7.650 de militari activi. Recent, guvernul a decis creșterea salariilor și indemnizațiilor pentru militari și introducerea asistenței medicale gratuite pentru întreg personalul militar. De asemenea, s-a luat în calcul creșterea vârstei de recrutare. Noile limite, care intră în vigoare pe 29 martie, permit creșterea vârstei de recrutare a militarilor din prima linie de la 26 la 39 de ani, cu pensionarea obligatorie crescută cu câțiva ani, până la 62 de ani. La sfârșitul anului trecut, din cauza lipsei de personal, armata irlandeză a întrerupt o tradiție de peste un deceniu. Italia În prezent sunt puțin peste 165 de mii de militari care servesc în Forțele Armate: dintre aceștia, doar 21.598 sunt ofițeri. Armata încearcă să recruteze voluntari, cu un salariu lunar de aproximativ 1.170 de euro și o creștere de 50 de euro pe lună dacă aleg să servească în departamentele Alpine. După doi ani de serviciu, există o nouă creștere salarială (1.290 euro, al 13-lea salariu și compensație pentru ore suplimentare). În plus, există posibilitatea de a trece automat în rolurile de soldat permanent în serviciul Forţelor Armate. Alte beneficii oferite voluntarilor: locuri rezervate pentru accesul la Academia Militară, 20% din posturile poliției municipale și provinciale, și 50% din posturile anunțate pentru plasarea personalului nemanagerial al Ministerului Apărării în funcții civile.La începutul anului 2024, Ministerul Apărării a anunțat că are în vedere readucerea rezerviștilor în rândurile armatei. Aceștia ar urma o perioadă de pregătire menită să crească capacitățile operaționale ale armatei. Portugalia Remunerația personalului militar voluntar este echivalentă cu nivelurile de remunerare ale posturilor corespunzătoare de Stat Major Permanent, inclusiv indemnizații, diferențe, suplimente și subvenții. Salariul de pornire în armata Portugaliei începe de la 821 de euro pe lună, pentru un voluntar. Cei care urmează să se înroleze ca soldați în armată vor primi un salariu de bază de 1.321 de euro. Un sublocotenent va primit un salariu de bază de 1.889 de euro, un locotenent, 2.079 de euro și un căpitan, 2.593 de euro. La aceste sume se adaugă diferite indemnizații și sporuri de vechime și periculozitate. Polonia Armata poloneză a crescut de la 95.000 de militari (în 2015) la 215.000 în 2024. Ministrul Apărării Naționale, Mariusz Błaszczak, și-a stabilit un obiectiv ambițios: o armată de 300.000 de oameni. Tot la începutul acestui an, guvernul a anunțat majorări salariale în armată, de aproximativ 20%. În 2023, salariul minim lunar pentru un soldat era de 1.162 de euro. Un subofițer primește un salariu de bază de 1.407 euro. Salariul unui ofițer începe de la 1.500 de euro. Pentru locotenent colonel și colonel, salariile depășesc 2.000 de euro. Salariile de bază ale generalilor depășesc cu puțin pragul de 3.000 de euro. La salariile de bază se adaugă diferite indemnizații, precum cea de război: 30% din salariul de bază. Potrivit noilor reglementări, în caz de mobilizare, salariul unui soldat va fi de peste 1.800 de euro, al unui colonel, aproape 4.000 de euro, iar al unui general, peste 6.000 de euro. Politica guvernului polonez în ceea ce privește recruții este că aceștia trebuie încurajați prin condiții mai bune de serviciu și perspective profesionale și financiare. Voluntarii militari vor primi 1.164 de euro pe lună. Suma e scutită de impozite. În 2022, peste 11 mii de oamenii au primit instruire de bază în cadrul programului de voluntariat. În 2023, până la 25.000 de persoane au fost instruite. Slovacia: salariu de la 1.707 euro Forțele Armate ale Republicii Slovace au desfășurat în 2023 o campanie amplă de recrutare. Armata Slovacă oferă noilor recruți salarii care încep de la 1.700 de euro pe lună. Solicitanții vor primi și o indemnizație de recrutare de aproape 3.000 de euro Pentru un pilot, indemnizația de activare este de 11.235 euro. În domeniul sănătății militare, salariul de pornire pentru un paramedic este de 2.200 de euro. Pentru un post de paramedic militar este suficientă diplomă de liceu. Slovenia recrutează liceeni La începutul anului 2023, guvernul sloven a adoptat amendamentele propuse la Legea privind serviciul în armata slovenă. Scopul modificărilor: interesul pentru angajarea în armata slovenă. Aceste amendamente permit tinerilor liceeni să-și continue studiile în timp ce se instruiesc pentru armată. Salariul poate ajunge de la 1.300 la 1.600 de euro net. Dacă recrutul ia parte la misiuni sau operațiuni internaționale, cum ar fi în Kosovo, Letonia sau Slovacia, salariul depășește 3.000 de euro net. Armata a desfășurat, de la începutul anului, mai multe campanii de informare în licee. Tinerii au fost informați că armata oferă diferite locuri de muncă, precum bucătari, mecanici, ingineri și paramedici. Totodată, reprezentanții Apărării au subliniat că armata slovenă este deschisă ambelor sexe, că nu face distincție între profesiile masculine și cele feminine și că oferă multe oportunități de avansare.

Deficit istoric după doar trei luni: 2,07% din PIB
Economie

Deficit istoric după doar trei luni

Deficit istoric după doar trei luni: acesta a ajuns la 2,07% din PIB, anunță ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Aceste este este cel mai mare deficit la trei luni, din 2014 până acum. În 2015, guvernul a înregistrat chiar un excedent, de 0,69% din PIB. În acel an, PIB-ul a crescut cu 3,7%. Citește și: Armata obligatorie sau angajarea soldaților și gradaților profesioniști: Ministerul Apărării oferă salarii foarte mici, care încep de la 2.439 de lei și nu trec de 4.126 de lei Deficit istoric după doar trei luni „Vestea privitoare la Contul de execuţie bugetară preliminat sau preliminar ca să fiu mai exact este de 2,07% din PIB. S-a creat o întreagă dezbatere asupra valorii deficitului bugetar la sfârşitul lunii martie, de 35 de miliarde de lei, cu rotunjire merge spre 36 de miliarde de lei, dar trebuie să punctăm câteva lucruri importante legate de valoarea investiţiilor, pentru că noi venim din luna decembrie cu contracte pe care le-am avut încheiate pentru industria de apărare, care au generat plăţi de peste 5 miliarde de lei în luna ianuarie şi ulterior, în luna februarie, pe de o parte. Pe de altă parte, fiind o iarnă mai uşoară, proiectele de investiţii s-au implementat în continuare. Şi mă uitam dimineaţă în conturile de execuţie bugetară, numai din conturi naţionale aveam cheltuieli de capital de 14,7 miliarde de lei, la care se adaugă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu 2,7 miliarde de lei şi, sigur, mai apoi cadrul financiar multianual pentru politica de coeziune, unde avem, de asemenea, în jur de 12 miliarde de lei", a explicat Boloş. Citește și: Statistica reconfirmă picajul economiei, deși ministrul Câciu nu credea: PIB-ul s-a redus cu 0,5% în trimestrul IV, au scăzut și exporturile. Creștere consistentă a cheltuielilor statului

Armata obligatorie în România - soldați puțini (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata obligatorie în România - soldați puțini

Armata obligatorie în România - soldați puțini. Aproape 13.000 de angajați au plecat din Ministerul Apărării de la începutul lui 2022 până în prezent, potrivit Europa liberă. Armata obligatorie în România - soldați puțini Instituția are un deficit de angajați de zeci de procente, deși, susțin surse din sistem, cel puțin în 2023, angajările au fost mai numeroase decât plecările. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar În acest moment, în care Occidentul vorbește despre Rusia ca fiind o amenințare, inclusiv împotriva statelor NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) consideră că cifra plecărilor din Armată trebuie să rămână confidențială. Europa Liberă a pus cap la cap date oficiale privind ieșirile din sistem transmise de MApN redacției în primăvara anului 2023 și declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, din interviul acordat publicației pe 1 februarie a.c. Pensionări anticipate Astfel, în aprilie 2023, MApN transmitea Europei Libere că „în anul 2022, numărul ieșirilor din structura de forțe a Armatei României a fost de aproximativ 6.600 de persoane”. 5.600 au fost militari, iar 1.000 civili. În 2023, numai în primele trei luni, 1.700 de oameni, cei mai mulți militari, au plecat din Armată. Era momentul în care politicienii discutau intens despre reforma pensiilor de serviciu. Efectul? 57% dintre plecările militarilor din sistem au fost pensionări anticipate. În rândul soldaților și gradaților profesioniști, 63% dintre ieșirile din sistem înregistrate în primele trei luni din 2023, adică aproape 500, au fost demisii. Germania se gândește la armată obligatorie Războiul din Ucraina a reaprins dezbaterea privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, sau extinderea acestuia acolo unde este încă în vigoare, în unele ţări europene, în special în ţările baltice şi nordice şi în Germania, pe fondul temerii referitoare la un viitor război în Europa. În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, a anunţat joi că luna aceasta ministerul său va prezenta un raport care examinează diverse modele de reintroducere a serviciului militar obligatoriu şi viabilitatea acestora. Atât Norvegia, cât şi Danemarca au anunţat măsuri în ultimele săptămâni pentru a recruta mai mulţi militari, invocând schimbarea situaţiei de securitate cauzată de războiul din Ucraina. Situaţia de instabilitate din Ucraina a fost motivul invocat de Suedia în 2017 pentru a reimpune serviciul militar obligatoriu, la şapte ani de la desfiinţarea acestuia. Finlanda a menţinut întotdeauna serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, care în prezent variază între 165 şi 347 de zile, deşi poate fi înlocuit cu serviciul social. Dintre cele trei ţări baltice, doar în Estonia efectuarea serviciului militar era obligatorie, cu o durată cuprinsă între opt şi 11 luni, dar între timp Lituania şi Letonia l-au restabilit şi ele, în contextul ameninţării tot mai mari dinspre Rusia.

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani Foto: Facebook
Economie

Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate, azi, de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut, acum câteva zile, că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste cheltuieli au crescut cu foarte puțin sub 20%, față de o planificare de 11%. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani „Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat. În notă nu se face nici o referire la cheltuielile pentru Apărare, așa cum susținea Ciolacu. Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat semnificativ, cu circa 25%, dar Finanțele arată de ce. „O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, se afirmă în nota privind execuția bugetară. „„S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% – 2015; 0,10% – 2016; 0,05% – 2017; 0,58% – 2018; 0,51% – 2019; 0,79% – 2020; 1,14% – 2021; 0,67% – 2022 și 1,07% – 2023.

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie Foto: Facebook
Politică

Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie

Premierul Marcel Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. El a explicat acest deficit prin cheltuielile cu apărarea, amânate din 2023, când ministerul Apărării a cheltuit doar 1,6% din PIB, față de alocarea de circa 2%. România are și cea mai mare inflație din UE, de 7,1% în februarie, de 2,5 ori peste media UE, de 2,8%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie „S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Ultimul raport NATO, publicat acum circa o săptămână, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Pe de altă parte, din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% - 2015; 0,10% - 2016; 0,05% - 2017; 0,58% - 2018; 0,51% - 2019; 0,79% - 2020; 1,14% - 2021; 0,67% - 2022 și 1,07% - 2023. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Oficialii UE spun că, la final de an, deficitul va fi 7% Ministerul de finanțe nu a publicat încă execuția bugetară pentru februarie, de obicei datele devin oficiale în ultimele zile ale lunii următoare. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus recent un înalt functionar al Comisiei Europene, Declan Costello.

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării

Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7% în 2024, iar investițiile finanțate prin PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate. Citește și: Procurorul din Caracal care i-a ținut pe polițiști în fața porții ucigașului Alexandrei Măceșanu scapă cu o sancțiune ridicolă. El are salariu uriaș, dar a dat statul în judecată pentru mai mult “Mesajul meu este unul de urgență și de apel la sprijin”, a spus, azi, Celine Gauer, “Head of Task Force“ în cadrul “Recovery and Resilience Task Force“. Comisia Europeană arată dezastrul guvernării “Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare. De ce? Fiindcă, așa cum a menționat și domnul ministru, mai avem doar 29 de luni - un timp foarte scurt dacă trebuie să implementezi 400 de jaloane și ținte. 2026 nu se îndepărtează, se apropie. Orice cerere de plată care nu va fi trimisă până în august 2026, deci 29 luni, orice jalon și țintă care nu va fi realizată până în august 2026 se vor transpune în pierdere pentru România și poate chiar returnare a anumitor fonduri“, a spus, azi Celine Gauer, considerată a fi “șefa PNRR“. Multe investiții prevăzute în PNRR-ul României sunt întârziate, iar unele nu sunt nici măcar demarate, a mai spus Gauer. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus Declan Costello, director general adjunct pentru afaceri economice și financiare DG ECFIN.

Dezastru la buget, în ianuarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Dezastru la buget, în ianuarie

Dezastru la buget, în ianuarie: deficitul, dublu față de aceeași perioadă din 2023, iar cheltuielile de personal au crescut cu 21%. Informațiile apar în execuția bugetară pe ianuarie 2024, publicată azi de Ministerul de Finanțe. Dezastru la buget, în ianuarie România are cea mai mare inflație din UE, înregistrează una din cele mai mari căderi ale PIB, iar investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut, deși liderii alianței majoritare au promis că vor reduce cheltuielile statului. Astfel, după prima lună din 2024, deficitul este de 0,45% din PIB, respectiv 7,9 miliarde de lei, față de 0,25% (ușor peste patru miliarde de lei) la final de ianuarie 2023. Cheltuielile de personal au crescut cu 20,8%, față de ianuarie 2023, ajungând deja la 0,7% din PIB. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, explică ministerul de Finanțe. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023. Citește și: Cum arată „stabilitatea” PSD-PNL: cea mai mare inflație din UE, una din cele mai mari căderi ale PIB, investițiile străine s-au prăbușit. În schimb, numărul bugetarilor a crescut Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut și ele cu peste 20%. Guvernul a amânat cheltuieli din decembrie 2023, astfel încât să se încadreze într-un deficit mai mic decât în 2022. Astfel, în ianuarie s-au revărsat cheltuieli mai mari cu investiţiile de la bugetul de stat (cheltuieli de capital) şi cu bunuri şi servicii. În 2024, deficitul bugetar ar trebui să ajungă, conform proiecţiei bugetare, la 5% din PIB.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Sunt prea puțini IT-iști în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sunt prea puțini IT-iști în România

Sunt prea puțini IT-iști în România. Jucătorii din industria ieşeană de IT, în cadrul căreia lucrează aproximativ 15.700 de angajaţi, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 1.500 – 2.000 de persoane anual. Sunt prea puțini IT-iști în România Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşiul aduce pe piaţă doar 1.000 – 1.200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) şi Universităţii Tehnice (TUIASI). Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Mai grav: cifrele de şcolarizare au scăzut în unele cazuri, în loc să crească. Cum este acoperit deficitul şi de ce nu „produce” orașul mai mulţi IT-işti? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră