luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

136 articole
Politică

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă: cheltuielile cu salariile bugetarilor, denumite oficial „cheltuieli de personal”, au crescut cu peste 12%, anul trecut, prin comparație cu anul 2022. În schimb, investițiile - așa-numitele „cheltuieli de capital” - s-au prăbușit, înregistrând o diminuare de minus 4,3% față de 2022. Citește și: Sondaj catastrofal pentru liderii coaliției guvernamentale: Geoană este la aproape 10 procente în fața lui Ciolacu, iar Ciucă este sub Șoșoacă. Drulă, inexistent Informațiile apar în sinteza execuției bugetului general consolidat, după 12 luni din 2023. „Mai mult decât să îmi asum că într-un an electoral voi finaliza reforma sistemul bugetar nu pot să fac (...) Înţeleg aşteptarea, dar chiar să daţi cu pietre într-unul care şi-a asumat acest lucru”, spunea premierul Marcel Ciolacu acum trei zile. Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă „Cheltuielile de personal au însumat 132,7 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 8,4% din PIB”, se arată în nota de fundamentare a execuției bugetare. În 2021, cheltuielile de personal au însumat 111,91 mld lei, în creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent. Deși sinteza execuției bugetare arată clar o scădere a cheltuielilor de capital, nota de fundamentare susține că au cresacut investițiile, prin absorbția fondurilor europene: „Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,58% din totalul cheltuielilor pentru investiții”. Deficitul bugetar a fost în jur de 90 miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. Derapajul bugetar a fost de aproximativ 20 miliarde lei în 2023, din cauza cheltuielilor mai mari. Inițial, bugetul era calculat pe un deficit de doar 70 de miliarde de lei, respectiv 4,4%.

Datele care arată că Ciolacu nu a făcut nici o reformă Foto: Inquam/Octav Ganea
Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei Foto: Facebook
Economie

Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei

Guvernul trebuie să se împrumute, în 2024, cu 180 de miliarde de lei, arată Ziarul Financiar, citându-l pe Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal. Citește și: Cum s-a îmbogățit deputatul AUR Dan Tanasă: „darul botez” al unuia dintre copiii săi, de patru ori mai mare decât salariul din 2019. Soția sa a câștigat bani din pariuri Guvernul trebuie să se împrumute cu 180 miliarde lei „Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, a spus acesta. „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai arătat Ionuţ Dumitru.

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB Foto: Facebook
Economie

Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB

Deficitul bugetar la 11 luni, adică în perioada ianuarie - noiembrie 2023, a explodat la 4,64% din PIB, față de 4,19% în perioada similară din 2022. Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 se încheiase cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB. Citește și: Ciolacu se răzbună: miercuri noaptea, l-a dat afară pe secretarul de stat care l-a lăsat fără diploma de revoluționar. În locul său, un ex-prefect PSD din regimul Dragnea Deficitul la 11 luni a explodat la 4,64% din PIB „La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB (...) Procedura de deficit excesiv era una corectivă – suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ţinta de deficit bugetar (…) În caz contrar, pe înţelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, spunea ministrul de Finanțe Marcel Boloș, în septembrie. Datele publicate azi de ministerul de Finanțe mai arată că Guvernul a cheltuit aproape 2% din PIB pe plata dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 miliarde lei (1,9% din PIB), cu 2,88 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 11% față de primele 11 luni din 2022, deși rata inflației s-a temperat la doar 6,7% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 538,5 mld lei și au crescut în termeni nominali cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele unsprezece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 33,9% din PIB la 34,0% din PIB. Citește și: Avalanșă de like-uri și de inimioare din Bangladesh, Maroc, Libia sau Tunis la postarea în care Ciolacu anunță că România va intra în Schengen cu frontiera aeriană Cheltuielile cu dobânzile au fost de 30,06 mld lei, cu 2,88 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 10,6%.

Sunt prea puțini IT-iști în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Sunt prea puțini IT-iști în România

Sunt prea puțini IT-iști în România. Jucătorii din industria ieşeană de IT, în cadrul căreia lucrează aproximativ 15.700 de angajaţi, se luptă cu un deficit de forţă de muncă între 1.500 – 2.000 de persoane anual. Sunt prea puțini IT-iști în România Cele mai multe estimări ale specialiştilor arată că Iaşiul aduce pe piaţă doar 1.000 – 1.200 de absolvenţi ai facultăţilor şi secţiilor de profil din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) şi Universităţii Tehnice (TUIASI). Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Mai grav: cifrele de şcolarizare au scăzut în unele cazuri, în loc să crească. Cum este acoperit deficitul şi de ce nu „produce” orașul mai mulţi IT-işti? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Foto: Facebook
Politică

Eurostat arată România cele mai instabile state din UE

Minciuna „România este o țară stabilă”: DeFapt.ro vă prezintă cinci date Eurostat, publicate în ultimele săptămâni, care arată că România este una din cele mai instabile state din UE, din punct de vedere economic. Citește și: Ciolacu era să blocheze lucrările la Podul Grant, prin noua ordonanță a tăierilor otova: lucrările continuă prin bunăvoința constructorului, explică Nicușor Dan. Plus: la pod se lucrează 22 ore/zi „România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu la 18 octombrie, dar nu este clar ce presupune, pentru el, această stabilitate. De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. #Gas prices rose in 20 EU countries in the first half of 2023?Largest increases:??Latvia (+139% compared with the first half of 2022)??Romania (+134%)??Austria (+103%)??Estonia, ??Croatia and ??Italy registered decreases between -0.6% and -0.5.? https://t.co/MFF2S3DYz5 pic.twitter.com/YQwODqiW1z— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 26, 2023 Cinci date Eurostat care arată că România este una din cele mai instabile state din UE Care sunt datele Eurostat care arată că România este, de fapt, una din cele mai instabile țări din UE, din punct de vedere economic: În septembrie 2023, România a avut a doua mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria - 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%. Media UE: 4,9%. România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arăta Eurostat la 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat. În ceea ce privește creșterea prețului la energie, acesta a fost de 77% în ultimul an, ceea ce plasa România pe locul II in UE, după Lituania. Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat” - era vorba de creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022. La 13 octombrie, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Ciolacu: „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate” O statistică legată indirect de aceste date arată că România a înregistrat o scădere de 1,8% în producția de autoturisme în primele nouă luni ale anului 2023. În plus, BNR arăta, la 13 octombrie, că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. „Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu, la 28 august 2023.

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, arată datele Eurostat publicate azi. Astfel, potrivit Eurostat, deficitul bugetar al României a fost, în trimestrul II din 2023 de 6,3% din PIB. Citește și: VIDEO Scene halucinante într-un supermarket din Suceava: clienții se calcă în picioare pentru cașcaval la preț redus România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE Doar Ungaria, condusă de guvernul Viktor Orban, are un deficit mai mare, de 6,6%. Însă Eurostat oferă o privire comparativă și arată că în trimestrul II din 2021 erau țări cu deficite mai mari decât România, dar au reușit să le diminueze. Astfel, deficitul României era de 7,8% în trimestrul II din 2021 și, după doi ani de evoluție sinuoasă, a ajuns la 6,3%. Franța avea, în trimestrul II din 2021, un deficit de 8%, dar a ajuns la doar 4,6%. Malta a coborât de la 7,8% la 3,1%. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% la un excedent de 0,1%! Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%. Ciolacu dă vina pe alții Deşi în perioada aprilie-iunie 2023 ponderea deficitului în PIB în zona euro s-a menţinut stabil comparativ cu primul trimestru din 2023, în UE s-a observat o uşoară creştere. În trimestrul doi din 2023, deficitul guvernamental s-a situat la 3,2% din PIB în Uniunea Europeană, faţă de un nivel de 3,1% din PIB în precedentele trei luni. Măsurile adoptate de guverne pentru a atenua impactul preţurilor ridicate la energie au avut un impact puternic asupra finanţelor publice în semestrul doi din 2022 şi în trimestrul doi din 2023, iar majoritatea statelor membre UE continuă să înregistreze deficit guvernamental. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut „A venit un prim-ministru de la ciuma roşie, de la PSD, şi în trei luni de zile este un dezastru că nu închidem deficitul cum şi l-a asumat un ipocrit şi un accident al României în funcţia de prim-ministru de la 4,4% şi sperăm să închidem cu 5,5% - 5,7%. Deodată a devenit o problemă extraordinară. România este stabilă economic”, spunea premierul Marcel Ciolacu la 18 octombrie.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș Foto: Facebook
Eveniment

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș

Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș: „Marcele, nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați!”, i-ar fi spus prim-vicepreședintele PNl ministrului de Finanțe. Rareș Bogdan a contrazis astfel afirmația lui Boloș că, de la 1 decembrie, se vor tăia fondurile UE, dacă deficitul bugetar nu este limitat. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, și fostul comisar european Corina Crețu, acum europarlamentar, a spus că nu există riscul tăierii fondurilor UE destinate României, această măsură implicând o procedură extrem de complexă. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (...) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toi şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, afirma, în iulie, Rareş Bogdan la Prima News. Noi ciocniri Rareș Bogdan contra lui Marcel Boloș „Marcel Boloș: De trei zile nu dorm, speram ca luna septembrie să nu o închid pe deficit! Am un minus de 7,5 miliarde de lei la încasare pe luna septembrie. O să opresc toate plăţile până la finalul anului, pentru că o să ni se suspende fondurile europene de la 1 decembrie! Rareș Bogdan: Marcele, te rog frumos, nu suntem la televizor aici. Nu ne mai considera pe toţi prosti şi neinformați! E o întreagă procedură aici, supravegherea ar începe peste 9 luni, nu ne taie nimeni fondurile! Nicidecum nu se suspendă pe loc! Marcel Boloș: Eu îmi dau demisia atunci, să vină Rareș Bogdan ministru de Finanțe, dacă poate să negocieze mai bine la Bruxelles! Marcel Ciolacu: Vă rog, domnule Rareș Bogdan, că-l blocați pe domnul ministru, găsim soluții aici”, relatează Antena 3 discuția. Citește și: Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru, tovarăș cu Savonea și aflat la șefia CSM. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual La 25 septembrie, Libertatea a publicat discuții din coaliția de guvernare în care țina criticilor PNL era tot Boloș: „Nicolae Ciucă: Predica ta financiară nu este înțeleasă de toată lumea. Mai bine taci! Marcel Boloș: Eu am fost de bună-credință! Nicolae Ciucă: Marcelino, nu mai fi!”.

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6% Foto: Guvernul României
Economie

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale

FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale și estimează un deficit uriaș, de 6%, pentru acest an. Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă FMI critică pachetul Ciolacu de măsuri fiscale „Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", a afirmat FMI. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României. „Pragul pentru microîntreprinderi trebuie să fie redus și mai mult, dar impozitul pe cifra de afaceri pentru companii mari și bănci afectează inechitabil companiile cu marje reduse. Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2% din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal. În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase; continuarea raționalizării TVA; reforma impozitului pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a favoriza tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Îmbunătățirile în curs de desfășurare în domeniul administrării veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se poate conta pe ele pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt”, relatează Profit propunerile FMI.

Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, anunță premierul Antonio Costa Foto: Facebook Antonio Costa
Internațional

Guvernul Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Foto: Twitter
Politică

Cum prezintă propaganda PSD eșecul Ciolacu Bruxelles

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles: „Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului”, „Pensiile mici vor crește” sau „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles”. În realitate, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să se pronunțe public în legătură cu uriașul deficit bugetar al României și, neoficial, nu ar fi acceptat nici una din propunerile premierului român, cerând să analizeze datele. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Pe de altă parte, nici un oficial european n-a afirmat că ar dori ca România să crească TVA-ul, așa că nu este clar ce propunere a respins premierul PSD. În general, poziția Uniunii Europene este că dorește ca țările membre să se încadreze în ținta de deficit, dar este decizia lor cum reușesc asta. Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Iată câteva titluri ale principalelor surse de propagandă PSD: Antena 3: „Marcel Ciolacu, anunţul momentului: „Pensiile mici vor crește cu certitudine” sau „Marcel Ciolacu, detalii despre poziția Comisiei Europene legată de deficitul României: «Există flexibilitate»" România TV: „Marcel Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului” Știri pe surse: „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles față de gaura din buget” sau „Premierul Ciolacu anunță că a trasat linia roșie la Bruxelles: «Eu nu sunt de acord ca prim-ministru al României, să creştem cota de TVA»”. Însă premierul nu a oferit nici un fel de detalii față de viitoarele reduceri de cheltuieli la buget sau majorarea taxelor, deși ar urma ca, în câteva zile, să-și asume răspunderea pe un proiect de lege. Nici chestiunea pensiilor speciale nu a fost redeschisă. Ursula von der Leyen a postat un mesaj pe Twitter după discuțiile cu Ciolacu, dar nu a făcut declarații comune cu acesta. Good meeting with PM @CiolacuMarcel.I thanked him for Romania's solidarity with Ukraine and Moldova.And its important role in getting grain out of Ukraine via our #SolidarityLanes.We keep working constructively on reforms under #NextGenEU. I also reiterated my strong… pic.twitter.com/DVWiV7iL3z— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 1, 2023 „Întâlnire bună cu premierul @CiolacuMarcel. I-am mulțumit pentru solidaritatea României cu Ucraina și Republica Moldova. Și rolul său important în scoaterea cerealelor din Ucraina prin intermediul #SolidarityLanes. Continuăm să lucrăm în mod constructiv la reformele din cadrul #NextGenEU. De asemenea, am reiterat sprijinul meu ferm pentru aderarea României la Schengen”, a scris von der Leyen.

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că a anunţat "foarte clar", la întâlnirile de la Bruxelles cu oficialii europeni, că nu este de acord cu creşterea cotei de TVA peste 19%, menţionând că a abordat şi problema deficitului bugetar în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Glumele lui Ciolacu: "M-am întâlnit cu toţi liderii europeni" "Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toţi liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv, mai ales consolidat. Am vorbit mult despre PNRR, că România, fără nicio excepţie, a implementat reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată numărul 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi, şi de capitolul Repower EU. Ambele capitole au fost închise. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Ştiam că urmează să avem o discuţie şi în ceea ce priveşte pensiile speciale, după decizia Curţii Constituţionale din România, de aceea am venit cu o echipă tehnică de la Ministerul Justiţiei şi o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de aşteptat, am abordat şi problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Fără excepţie, toţi liderii europeni au vrut să mulţumească, în primul rând, românilor pentru efortul depus pentru a susţine cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, şi Republica Moldova, aflată sub un război hibrid", a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul vizitei la Bruxelles. Ce sunt "ajustările fiscale"? El a menţionat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul care va cuprinde reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi "ajustările fiscale". "Pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României (...) va avea cele trei paliere: va cuprinde reforma administrativă, cu componente, atât centrale, cât şi locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment, şi, de asemenea, ajustările fiscale", a explicat premierul. Potrivit lui Ciolacu, "România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect atât al Consiliului, cât şi al Comisiei, cât şi al Parlamentului European". Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA Întrebat despre deficitul bugetar, prim-ministrul a spus: "Comisiile tehnice, în acest moment, au rămas cu doamna Céline Gauer (directorul general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene) să discute anumite aspecte. Ele vor continua la nivel tehnic şi săptămâna viitoare". "În schimb, am stabilit principiile. Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creştere a inflaţiei şi la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflaţie de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reuşit să aducem inflaţia la o singură cifră şi vom continua să descreştem cât mai mult, numai aşa putem creşte puterea de cumpărare a românilor", a transmis Marcel Ciolacu.

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Uniunea Europeană cere majorarea TVA două procente

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente și o singură cotă a acestei taxe, susțin surse citate de G4Media și Libertatea. Potrivit acestor surse, ficialii de la Bruxelles nu au fost convinși că tăierile propuse de Guvern vor avea impactul scontat asupra reducerii deficitului bugetar. Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că România nu este capabilă să implementeze două reforme cruciale, a pensiilor și a salarizării unice: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”. Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente „La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea. Această publicație susține că UE ar dori doar egalizarea TVA-ului, la 19%, majorarea impozitului pe dividende, de la 8 la 10% și un regim fiscal mai dur pentru microîntreprinderi, unde se estimează că se face evaziune fiscală. Impozitul a crescut deja o dată în acest an de la 5% la 8%. Însă sursele citate de Libertatea l-au blamat pe ministrul Boloș pentru eșecul discuțiilor de la Bruxelles. „Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. Pe de altă parte, G4Media susține că se ia în calcul majorarea TVA de la 19 la 21%.

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Foto: ANAF
Economie

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare pe care să le stabilească firmelor la controale și, dacă nu fac planul, primesc o notă mică, arată un document publicat Profit și citat de news.ro. În cazul în care inspectorul nu a stabilit firmelor sume suplimentare suficiente încât să-şi facă planul, primeşte notă pe măsură şi poate pica evaluarea pe care i-o fac şefii. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Profit.ro a confirmat cu persoane din interiorul ANAF utilizarea acestui tip de raport la nivelul agenţiei. Unii indicatori şi sumele pot fi diferite, în funcţie de administraţie sau direcţie/serviciu/etc. Foto: news.ro/Profit Obiectivele cum sunt numărul de inspecţii sau controale documentare sunt utile, astfel de ţinte fiind prevăzute şi în PNRR, dar impunerea şi a unor sume pe care inspectorii au obligaţia să le stabilească suplimentar firmelor riscă să îi împingă pe aceştia spre abuzuri, doar pentru a face planul stabilit de şefi, comentează Profit.ro. În mai, fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, spunea că „faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD „Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, spunea, la 22 august, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe, avertizează primarul Antal Arpad
Politică

Ciolacu, desființeze teatrul românesc Sfântu Gheorghe

Guvernul Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna, avertizează primarul UDMR Antal Árpád, citat de site-ul uniunii. Edilul-șef din Sfântu Gheorghe a criticat măsurile propuse de Executiv pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ciolacu, pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe „Ceea ce se doreşte prin această OUG este în primul rând să luăm bani din administraţia locală şi de la firmele mici şi mijlocii, ceea ce nu cred că este o abordare corectă, pentru că nici oraşele nu sunt de aceleaşi dimensiuni. Adică nu poţi să te aştepţi la nişte instituţii subordonate să aibă acelaşi număr de personal în Bucureşti şi Întorsura Buzăului, de exemplu. Iar această abordare că nu poţi avea sub 50 de angajaţi ar însemna concret, în Sfântu Gheorghe, ca teatrul românesc „Andrei Mureşanu” să îşi piardă personalitatea juridică şi să fie comasat în teatrul maghiar, iar după comasare să fie redus cu 15% numărul angajaţilor celor două instituţii. Este o absurditate totală, pentru că nu poţi să dai afară 20% dintre actori şi după aceea să te mai aştepţi să facă şi spectacole”, a spus Antal Árpád. AUR a ajuns deja pe locul II El a arătat că sunt trei obiecții pe care le are față de acest proiect de ordonanță. „La nivel de principii am trei probleme: nu au fost consultate organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale, este o intervenţie brutală în ceea ce priveşte autonomia locală şi nu în ultimul rând faptul că prin această ordonanţă se poate înţelege că Guvernul aşteaptă de la noi să construim poduri şi să investim toţi banii în betoane, în loc să ţinem un echilibru între infrastructură şi consolidarea comunităţii, adică investiţia în oameni”, a apreciat Antal Árpád. El a spus că soluția UDMR la deficitul bugetar este aplicarea unei taxe de solidaritate, pe care să o plătească marile companii. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale „Eu pot să înţeleg că sunt probleme în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Înţeleg că în asemenea situaţii Guvernul trebuie să aducă bani în plus la bugetul de stat. Dar într-o asemenea situaţie, dacă privim mediul privat, normal ar fi ca pe o perioadă limitată să se introducă o taxă de solidaritate pentru marile companii, aşa cum a propus UDMR în urmă cu aproape un an, nu să începem să luăm bani de la cei mici”, a afirmat liderul UDMR. Un sondaj CURS, publicat la 23 iulie, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră