sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: deficit

127 articole
Internațional

Guvernul Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, anunță premierul Antonio Costa Foto: Facebook Antonio Costa
Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Foto: Twitter
Politică

Cum prezintă propaganda PSD eșecul Ciolacu Bruxelles

Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles: „Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului”, „Pensiile mici vor crește” sau „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles”. În realitate, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să se pronunțe public în legătură cu uriașul deficit bugetar al României și, neoficial, nu ar fi acceptat nici una din propunerile premierului român, cerând să analizeze datele. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Pe de altă parte, nici un oficial european n-a afirmat că ar dori ca România să crească TVA-ul, așa că nu este clar ce propunere a respins premierul PSD. În general, poziția Uniunii Europene este că dorește ca țările membre să se încadreze în ținta de deficit, dar este decizia lor cum reușesc asta. Cum prezintă propaganda PSD eșecul lui Ciolacu la Bruxelles Iată câteva titluri ale principalelor surse de propagandă PSD: Antena 3: „Marcel Ciolacu, anunţul momentului: „Pensiile mici vor crește cu certitudine” sau „Marcel Ciolacu, detalii despre poziția Comisiei Europene legată de deficitul României: «Există flexibilitate»" România TV: „Marcel Ciolacu refuză vehement majorarea TVA-ului” Știri pe surse: „Ciolacu a găsit înțelege la Bruxelles față de gaura din buget” sau „Premierul Ciolacu anunță că a trasat linia roșie la Bruxelles: «Eu nu sunt de acord ca prim-ministru al României, să creştem cota de TVA»”. Însă premierul nu a oferit nici un fel de detalii față de viitoarele reduceri de cheltuieli la buget sau majorarea taxelor, deși ar urma ca, în câteva zile, să-și asume răspunderea pe un proiect de lege. Nici chestiunea pensiilor speciale nu a fost redeschisă. Ursula von der Leyen a postat un mesaj pe Twitter după discuțiile cu Ciolacu, dar nu a făcut declarații comune cu acesta. Good meeting with PM @CiolacuMarcel.I thanked him for Romania's solidarity with Ukraine and Moldova.And its important role in getting grain out of Ukraine via our #SolidarityLanes.We keep working constructively on reforms under #NextGenEU. I also reiterated my strong… pic.twitter.com/DVWiV7iL3z— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 1, 2023 „Întâlnire bună cu premierul @CiolacuMarcel. I-am mulțumit pentru solidaritatea României cu Ucraina și Republica Moldova. Și rolul său important în scoaterea cerealelor din Ucraina prin intermediul #SolidarityLanes. Continuăm să lucrăm în mod constructiv la reformele din cadrul #NextGenEU. De asemenea, am reiterat sprijinul meu ferm pentru aderarea României la Schengen”, a scris von der Leyen.

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că a anunţat "foarte clar", la întâlnirile de la Bruxelles cu oficialii europeni, că nu este de acord cu creşterea cotei de TVA peste 19%, menţionând că a abordat şi problema deficitului bugetar în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Glumele lui Ciolacu: "M-am întâlnit cu toţi liderii europeni" "Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toţi liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv, mai ales consolidat. Am vorbit mult despre PNRR, că România, fără nicio excepţie, a implementat reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată numărul 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi, şi de capitolul Repower EU. Ambele capitole au fost închise. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Ştiam că urmează să avem o discuţie şi în ceea ce priveşte pensiile speciale, după decizia Curţii Constituţionale din România, de aceea am venit cu o echipă tehnică de la Ministerul Justiţiei şi o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de aşteptat, am abordat şi problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Fără excepţie, toţi liderii europeni au vrut să mulţumească, în primul rând, românilor pentru efortul depus pentru a susţine cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, şi Republica Moldova, aflată sub un război hibrid", a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul vizitei la Bruxelles. Ce sunt "ajustările fiscale"? El a menţionat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul care va cuprinde reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi "ajustările fiscale". "Pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României (...) va avea cele trei paliere: va cuprinde reforma administrativă, cu componente, atât centrale, cât şi locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment, şi, de asemenea, ajustările fiscale", a explicat premierul. Potrivit lui Ciolacu, "România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect atât al Consiliului, cât şi al Comisiei, cât şi al Parlamentului European". Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA Întrebat despre deficitul bugetar, prim-ministrul a spus: "Comisiile tehnice, în acest moment, au rămas cu doamna Céline Gauer (directorul general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene) să discute anumite aspecte. Ele vor continua la nivel tehnic şi săptămâna viitoare". "În schimb, am stabilit principiile. Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creştere a inflaţiei şi la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflaţie de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reuşit să aducem inflaţia la o singură cifră şi vom continua să descreştem cât mai mult, numai aşa putem creşte puterea de cumpărare a românilor", a transmis Marcel Ciolacu.

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Uniunea Europeană cere majorarea TVA două procente

Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente și o singură cotă a acestei taxe, susțin surse citate de G4Media și Libertatea. Potrivit acestor surse, ficialii de la Bruxelles nu au fost convinși că tăierile propuse de Guvern vor avea impactul scontat asupra reducerii deficitului bugetar. Pe de altă parte, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a spus că România nu este capabilă să implementeze două reforme cruciale, a pensiilor și a salarizării unice: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”. Uniunea Europeană cere majorarea TVA cu două procente „La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea. Această publicație susține că UE ar dori doar egalizarea TVA-ului, la 19%, majorarea impozitului pe dividende, de la 8 la 10% și un regim fiscal mai dur pentru microîntreprinderi, unde se estimează că se face evaziune fiscală. Impozitul a crescut deja o dată în acest an de la 5% la 8%. Însă sursele citate de Libertatea l-au blamat pe ministrul Boloș pentru eșecul discuțiilor de la Bruxelles. „Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș pentru Libertatea. Pe de altă parte, G4Media susține că se ia în calcul majorarea TVA de la 19 la 21%.

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Foto: ANAF
Economie

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare pe care să le stabilească firmelor la controale și, dacă nu fac planul, primesc o notă mică, arată un document publicat Profit și citat de news.ro. În cazul în care inspectorul nu a stabilit firmelor sume suplimentare suficiente încât să-şi facă planul, primeşte notă pe măsură şi poate pica evaluarea pe care i-o fac şefii. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Profit.ro a confirmat cu persoane din interiorul ANAF utilizarea acestui tip de raport la nivelul agenţiei. Unii indicatori şi sumele pot fi diferite, în funcţie de administraţie sau direcţie/serviciu/etc. Foto: news.ro/Profit Obiectivele cum sunt numărul de inspecţii sau controale documentare sunt utile, astfel de ţinte fiind prevăzute şi în PNRR, dar impunerea şi a unor sume pe care inspectorii au obligaţia să le stabilească suplimentar firmelor riscă să îi împingă pe aceştia spre abuzuri, doar pentru a face planul stabilit de şefi, comentează Profit.ro. În mai, fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, spunea că „faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD „Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, spunea, la 22 august, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe, avertizează primarul Antal Arpad
Politică

Ciolacu, desființeze teatrul românesc Sfântu Gheorghe

Guvernul Ciolacu este pe cale să desființeze teatrul românesc „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna, avertizează primarul UDMR Antal Árpád, citat de site-ul uniunii. Edilul-șef din Sfântu Gheorghe a criticat măsurile propuse de Executiv pentru a reduce cheltuielile bugetare. Ciolacu, pe cale să desființeze teatrul românesc din Sfântu Gheorghe „Ceea ce se doreşte prin această OUG este în primul rând să luăm bani din administraţia locală şi de la firmele mici şi mijlocii, ceea ce nu cred că este o abordare corectă, pentru că nici oraşele nu sunt de aceleaşi dimensiuni. Adică nu poţi să te aştepţi la nişte instituţii subordonate să aibă acelaşi număr de personal în Bucureşti şi Întorsura Buzăului, de exemplu. Iar această abordare că nu poţi avea sub 50 de angajaţi ar însemna concret, în Sfântu Gheorghe, ca teatrul românesc „Andrei Mureşanu” să îşi piardă personalitatea juridică şi să fie comasat în teatrul maghiar, iar după comasare să fie redus cu 15% numărul angajaţilor celor două instituţii. Este o absurditate totală, pentru că nu poţi să dai afară 20% dintre actori şi după aceea să te mai aştepţi să facă şi spectacole”, a spus Antal Árpád. AUR a ajuns deja pe locul II El a arătat că sunt trei obiecții pe care le are față de acest proiect de ordonanță. „La nivel de principii am trei probleme: nu au fost consultate organizaţiile reprezentative ale administraţiei publice locale, este o intervenţie brutală în ceea ce priveşte autonomia locală şi nu în ultimul rând faptul că prin această ordonanţă se poate înţelege că Guvernul aşteaptă de la noi să construim poduri şi să investim toţi banii în betoane, în loc să ţinem un echilibru între infrastructură şi consolidarea comunităţii, adică investiţia în oameni”, a apreciat Antal Árpád. El a spus că soluția UDMR la deficitul bugetar este aplicarea unei taxe de solidaritate, pe care să o plătească marile companii. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale „Eu pot să înţeleg că sunt probleme în ceea ce priveşte execuţia bugetară. Înţeleg că în asemenea situaţii Guvernul trebuie să aducă bani în plus la bugetul de stat. Dar într-o asemenea situaţie, dacă privim mediul privat, normal ar fi ca pe o perioadă limitată să se introducă o taxă de solidaritate pentru marile companii, aşa cum a propus UDMR în urmă cu aproape un an, nu să începem să luăm bani de la cei mici”, a afirmat liderul UDMR. Un sondaj CURS, publicat la 23 iulie, arată că AUR se situează pe locul II în opțiunile de vot. Sondajul a fost publicat de stiripesurse.ro, site care are același patron ca și CURS, pe Ștefan Bubble, soțul deputatei PSD Diana Tușa. Sondajul mai arată o profundă neîncredere în dorința Guvernului de a tăia pensiile speciale sau de a reduce prețurile.

Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, spune Robert Sighartău Foto: Facebook Robert Sighartău
Politică

Reducerea cheltuielilor 200.000 bugetari e de Benny Hill

Vicepreședintele PNL Robert Sighartău a anunțat, pe Facebook, că nu va vota, în cadrul conducerii PNL, măsurile propuse de premierul Marcel Ciolacu pentru reducerea deficitului: „Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill, o parodie”. El a făcut o analiză punctuală a posibililelor măsuri propuse de PSD și le-a desființat, punctual. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari e de Benny Hill „Am intrat în politică direct din mediul privat, de aceea pentru mine e greu de înteles și în orice caz de neacceptat ce propune PSD și dl Ciolacu. Și o să vă argumentez : 1. E clar că cei care trebuie să suporte costurile acestor propuneri fiscale impuse de PSD sunt tot cei din mediul privat și de data aceasta. În timp ce taxele și impozitele introduse pentru ei vor fi aplicate imediat, cele legate de reducerile cheltuielilor bugetare sunt confuze și foarte greu de aplicat. 2. Este inadmisibil atacul la proprietate pe care dl.Ciolacu îl propune prin inventarea unor taxe pe proprietate. Acest atac pune PNL intr-o situație imposibilă față de electoratul liberal. (adică proprietarii) 3. Împărțirea TVA-ului în doar două categorii mă face să cred că împărțirea propusă este o anomalie. De ex.mă duc cu familia la o pensiune la munte, ma cazez și la finalul sejurului trebuie să platesc 9%TVA la cazare și 19% TVA la mâncarea pe care o mănânc la restaurantul pensiunii. Știe dl.Ciolacu ce înseamnă Bed&Breakfast? 4. Nu cred că e momentul ca după ce în ultimii 3 ani de zile industria de IT a avut o contribuție considerabilă la PIB să o lovim mișelește și fără să o anunțăm din timp.(cred că e printre puținele ramuri ale economiei cu care ne putem mândri în RO. 5. Reducerea cheltuielilor la 200.000 de bugetari și a cheltuielilor aferente e de Benny Hill, adică o parodie”, a scris Sighartău. El a încheiat anunțând: „Iată de ce nu voi vota în ședinta PNL măsurile propuse de Ciolacu”. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80

PSD l-ar fi amenințat pe ministrul PNL Boloș Foto: Guvernul României
Politică

PSD l-ar amenințat pe ministrul PNL Boloș

PSD l-ar fi amenințat pe ministrul PNL Boloș cu „retragerea sprijinului politic” dacă nu acceptă majorările de taxe și impozite, afirmă surse politice citate de Antena 3. În schimb, partidul lui Ciolacu refuză în continuare să diminueze cheltuielile și nu vrea să taie nici voucherele de vacanță, nici bonurile de masă acordate bugetarilor. PSD l-ar fi amenințat pe ministrul PNL Boloș „PNL a trasat deja acea linie roșie a măsurilor promovate de PSD de care liberalii însă nici măcar nu vor să audă. Amenințat cu retragerea sprijinului politic, ministrul de Finanțe a acceptat însă unele măsuri”, arată Antena 3. De altfel, se poate constata că Boloș susținea în aprilie reduceri ale personalului bugetar și tăieri ale salariilor, dar, după ce a devenit ministru de Finanțe, a început să vorbească despre creșterea fiscalității. „Nu-l dăm afară pe domnul Boloş (…) I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toți şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, a afirmat Rareş Bogdan la Prima News, întrebat dacă liberalii vor să ceară demisia lui Marcel Boloș. Majorarea TVA și a accizelor, plus o taxă nouă Coaliția PNL-PSD discută încă despre măsurile fiscale care vor fi adoptate pentru a reduce deficitul bugetar, dar pe lista propunerilor se află: majorarea TVA în HoReCa, de la 9% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2024. majorarea TVA la „produse de lux” de la 9% la 19%. TVA-ul de 5% pentru locuințele până la 120.000 euro ar putea să ajungă la 9% De la 1 septembrie 2023, ar putea crește cu 10% acciza la alcool și tutun O taxă pe produsele cu conținut ridicat de zahăr. Este aproape certă eliminarea scutirii de la plata contribuției la sănătate pentru angajații din sectorul construcțiilor, agricultură și industria alimentară, măsură care vine la pachet doar pentru constructori cu obligația de a majora salariul minim în domeniu de la 4.000 de lei la 4.500 de lei. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu Executivul vrea și să crească impozitarea pentru microîntreprinderi și să pună PFA să achite contribuția la sănătate la venitul real, nu plafonat ca acum.

Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul Foto: Guvernul României
Eveniment

Ciolacu vrea crească acciza la carburanți pentru deficitul

Guvernul Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul, afirmă surse politice citate de Antena 3. În consecință, toate mărfurile se vor scumpi, dar PSD refuză să taie tichetele de vacanță și bonurile de masă. În plus, social-democrații au refuzat să desființeze ministerul Familiei și să-l comaseze cu cel al Muncii, pentru a reduce cheltuielile bugetare. Chiar și cu astfel de măsuri, România nu va reuși să se încadreze în deficitul de 4,4% convenit cu Uniunea Europeană și ar vrea să negocieze cu Bruxellesul un deficit de 5,5% mai afirmă acest post TV. Ciolacu vrea să crească acciza la carburanți pentru a acoperi deficitul “Prima majorare a accizei ar urma să aibă loc chiar de la 1 septembrie, cu 10 bani pe litru. Dulciurile, alcoolul și tutunul se vor scumpi și ele, după același plan. În acest context, Marcel Ciolacu se întâlnește la ora 15:00 cu reprezentanții industriei tutunului. Mai mult, tot de la 1 septembrie, peste aproximativ 2 milioane de angajați ar putea primi salarii mai mici, pentru că scutirea de taxe pentru 200 de lei din salariul minim ar putea fi eliminată, iar angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor fi nevoiți să achite contribuția la sănătate de 10% din salariu“, susține Antena 3. PNL ar vrea să aie tichetele de vacanță și bonurile de masă ale bugetarilor, dar colegii social-democrați refuză. O altă variantă luată în calcul pentru a crește încasările la buget este un impozit de 1% pe proprietățile imobiliare de peste 500.000 de euro. Citește și: Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui TVA-ul va rămâne 9% pentru alimente și medicamente, în timp ce pentru restul produselor și serviciilor TVA-ul va crește la 19%.

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului Foto: Replica Online
Economie

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro

“Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro, la șase luni, iar liberalii cer reducerea cheltuielilor statului, scrie Ziarul Financiar, citându-l pe liberalul Tănase Stamule. În consecință, pe agenda discuțiilor dintre liberali și PSD se află o listă de 40 de taxe și impozite care ar putea fi majorate. Conform informaţiilor ZF, soluţia va fi un mix între majorarea veniturilor la buget, în mod cert prin creşteri de taxe, şi reducerea de cheltuieli publice, care sunt scăpate de sub control. “Gaura bugetară“ a ajuns la 10 miliarde de euro „Este sigur că va creşte taxarea în funcţie de nivelul cheltuielilor. Se analizează toate taxele, 40 de taxe, de la TVA la impozitul pe venit, dividende etc. În funcţie de cât reducem cheltuielile, vom vedea cât cresc taxele. Nu este corect să plătească numai PNL pentru statul gras“, a afirmat Tănase Stamule, profesor universitar de economie şi unul dintre cei care negociază reforma fiscală şi reducerea cheltuielilor bugetare. Tănase Stamule Foto: Facebook În acest moment însă, coaliţia nu a luat nicio decizie concretă, dar sunt analizate toate taxele, în număr de 40. Liberalii în acest moment negociază diminuarea cheltuielilor publice, în vreme ce social-democraţii merg mai degrabă pe creşteri de taxe. Săptămâna aceasta este decisivă şi, până la finalul ei, guvernul trebuie să vină cu OUG-ul pentru măsurile fiscale, mai arată Ziarul Financiar. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor „Este o realitate. Sunt 5 luni de execuţie bugetară, 2,33% din PIB deficitul bugetar, 37 de miliarde de lei. Aceasta este realitatea astăzi. Nu putem sta cu mâna în sân pentru că după cinci luni 2,33% deficit bugetar nu este de joacă şi tocmai de aceea încă de la audieri şi din primele zile de mandat, aceasta este a doua săptămână de când am mandatul de ministru al Finanţelor, m-am concerntrat pe acest plan de măsuri care urmează să fie agreat la nivelul coaliţiei şi să putem gesiona corespunzător riscul de deficit bugetar”, declara ministrul de Finanțe Marcel Boloş acum două săptămâni.

Ne paşte junk rating, spune Eugen Rădulescu Foto: ZF
Economie

Ne paşte junk rating

Ne paşte junk rating dacă nu rezolvăm problemele legate de deficitul bugetar şi absorbţia fondurilor din PNRR, avertizează Eugen Rădulescu, director în BNR. Ne paşte junk rating „Reprezentantul BNR, care a vorbit în nume propriu și nu în numele băncii centrale, a arătat că este neapărată nevoie de o restabilire a echilibrului bugetar, în condiţiile în care vom avea o creştere economică şi în acest an, moderată faţă de ceilalţi ani (3% sau poate mai puţin), dar totuşi cea mai mare din Uniunea Europeană (...) Astfel, Rădulescu a concluzionat că reechilibrarea cheltuielilor bugetare şi o bună absorbţie a fondurilor din PNRR, care sunt în parte deja venite în conturile BNR, şi care dau şi un sentiment de încredere investitorilor ar fi principalele condiţii pentru ca România să nu fie retrogradată de agenţiile de rating în categoria junk”, arată economica.net. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparații umflate cu milioane EUR. Aeronava, folosită de Gabriel Oprea la „zboruri speciale”. Investigația DNA, după o dezvăluire Defapt.ro „Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent sunt extrem de mari şi extrem de greu de corectat. Când am avut scedere a deficitului bugetar am avut şi scădere a deficitului extern. Ele sunt legate 1 la 1. Calea de rezolvare a deficitului extern este prin reducerea deficitului public, iar aici nu stăm deloc bine. Noi avem un deficit public structural, înainte de criza pandemică România era singura ţară UE în procedură de deficit excesiv, care s-a oprit pentru că a fost pandemia, dar trebuie sa ne apropiem de ceea ce este stabilit de regulile UE”, a mai explicat Rădulescu, potrivit Ziarului Financiar.

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe Foto: Facebook
Eveniment

Atacuri dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe: „Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris, pe Facebook, liberalul Tănase Stamule, decanul FABIZ, facultatea de business cu predare în limbi străine din cadrul ASE. Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe „Încercarea celor de la PSD de a arunca în brațele ANAF gaura din buget este cel puțin penibilă. Nici Heiuș și nici Mișa nu au făcut bugetul. Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris Stamule. Într-o altă postare, el a explicat de ce veniturile la buget au fost supraestimate. „Ministrul de Finanțe, ignorând total avertismentele ANAF, Consiliului Fiscal, etc a inclus in veniturile pe 2023 TVA și accize pentru combustibili, gaze și curent la nivelul 2022. Toate veniturile extraordinare cauzate de criza energetică din 2022 și care nu se vor mai repeta, au fost incluse și în bugetul din 2023. Așteptarea bugetara este ca OMV să platească taxe pentru un preț de 10 lei la motorină, cand la pompă e 6,5 lei sau ca Romgaz și Hidroelectrica să platească TVA la prețul de anul trecut, deși prețurile au fost plafonate. Toți se uită la direcția de mari contribuabili din ANAF și spun ca nu s-a încasat acolo. Realitatea este că nu vom încasa niciodată acei bani din motive obiective. De ce a făcut Ministrul de Finanțe asta? Ca să fericească pe toată lumea care a cerut bani la buget! Este prima dată în istoria României când bugetul național este construit pe așa o mare minciună. Doar pe zona de venituri supraestimate, gaura bugetară prognozată astăzi este de 25 de miliarde de lei pentru 2023”, a arătat decanul FABIZ. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Și prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu arată că, deși Adrian Câciu a introdus noi taxe, deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei. Motreanu: un ministru de Finanțe incompetent „Demisia lui Lucian Heiuș a fost un gest de onoare pentru a salva un ministru al Finanțelor incompetent, ținut în funcție doar de decizia politică a PSD. Cu toate acestea, PSD, prin trompetele sale false, a atacat imediat! Asta spune totul despre "parteneriatul" cu PSD ! La fiecare gest onest al premierului Nicolae Ciucă ei răspund cu un atac pe la spate! PSD numește asta strategie, românii viclenie și perfidie ! Știu că pe cei de la PSD nu îi pot convinge să renunțe la minciuni. Nu le răspund lor, mă adresez românilor care merită să știe adevărul. Încasările ANAF au crescut față de anul trecut, sub conducerea lui Lucian Heiuș, dar Adrian Câciu a ”reușit” să mărească deficitul bugetar la 27 de miliarde de lei, deși a introdus noi taxe”, a afirmat Motreanu, pe Facebook.

Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră