sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: educație

47 articole
Eveniment

Reforme în educație, reacții ale părinților

Reforme în educație, reacții ale părinților. Noile planuri-cadru propuse de Ministerul Educației stârnesc reacții puternice în rândul părinților și elevilor. Reforme în educație, reacții ale părinților Deși mulți își doresc un sistem educațional modern, incertitudinea legată de impactul schimbărilor generează atât speranță, cât și îngrijorare. Citește și: EXCLUSIV Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor Alături de profesori și directori, părinții și elevii participă activ la dezbaterea noilor propuneri. În timp ce părinții se întreabă cum va afecta reforma viitorul copiilor lor, elevii cer claritate asupra așteptărilor impuse. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reforme în educație, reacții ale părinților (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Nominalizarea lui Trump pentru departamentul Educației (sursa: Facebook/WWE Network)
Internațional

Nominalizarea lui Trump pentru departamentul Educației

Nominalizarea lui Trump pentru departamentul Educației. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a nominalizat-o pe Linda McMahon, cofondatoarea World Wrestling Entertainment (WWE), pentru funcția de secretar al educației, potrivit declarațiilor dintr-un comunicat transmis marți. Nominalizarea lui Trump pentru departamentul Educației Trump a descris-o pe Linda McMahon drept liderul ideal pentru a aduce schimbări semnificative în sistemul educațional american: Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare "Ca secretar al educației, Linda se va lupta fără răgaz pentru a oferi mai multă libertate învățământului în fiecare stat al SUA și pentru a le da părinților mijloacele de a lua cele mai bune decizii în materie de educație pentru familia lor. Vom face America numărul 1 în educație în lume. Vom DA ÎNAPOI EDUCAȚIA STATELOR și Linda va fi vârful de lance în acest efort", a afirmat Donald Trump. Cine este Linda McMahon În vârstă de 76 de ani, Linda McMahon nu este străină de scena politică. Ea a ocupat funcția de secretar pentru micile întreprinderi între 2017 și 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. În plus, McMahon a făcut parte din echipa de tranziție a puterii, alături de alți lideri influenți, precum miliardarul Howard Lutnick, numit recent secretar al comerțului. Redefinirea sistemului educațional Nominalizarea Lindei McMahon reflectă intenția administrației Trump de a redefini sistemul educațional american, punând un accent sporit pe autonomia statelor și implicarea directă a părinților. Această decizie reafirmă politica administrației de a aduce în funcții cheie lideri din mediul privat, cu experiență în gestionarea resurselor și reformelor.

Primul lucru care contează când votează președintele, „Educația”, susțin alegătorii români Grupaj foto: euronews.ro
Politică

Primul lucru când votează președintele, „Educația”

Circa 30% dintre alegători susțin că primul lucru pe care îl vor avea în vedere când votează președintele României este „Educația”, arată un sondaj CURS efectuat în perioada 30 Octombrie – 5 Noiembrie 2024. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Primul lucru când votează președintele, „Educația” Doar 26% dintre cei chestionați spun că vor vota în funcție de „rezultatele obținute” de candidat, cariera contează pentru 17%, partidul pentru 16%, iar familia pentru 7%. La întrebarea „Cât de mult contrează pentru dumneavoastră educația și rezultatele școlare ale unui candidat la Președinție?”, 46% spun „foarte mult”, 43% - mult, 7% - puțin și 2% - foarte puțin sau deloc. În ceea ce privește intenția de vot la prezidențiale, Marcel Ciolacu (PSD) este cotat cu 28%, urmat de George Simion (AUR) și Nicolae Ciucă (PNL) cu 17 procente. Ei sunt urmați de Elena Lasconi (USR) cu 12% și de independentul Mircea Geoană, care are doar 9%. Intențiile de vot la parlamentare sunt: PSD - 32%, PNL – 20%, AUR – 15%, USR – 12%, SOS România (partidul Dianei Șoșoacă) – 6%, iar UDMR – 5%. Volumul eşantionului a fost de 1.067 respondenţi, metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților, iar marja de eroare este 3%.

Cine se ocupă de educație la PSD: Mihnea Costoiu, ex-penal salvat de prescrierea faptelor
Politică

Cine se ocupă de educație la PSD

Cine se ocupă de educație la PSD: un fost penal, Mihnea Costoiu, achitat urmare a prescrierii, dar care are de achitat un prejudiciu de 267.000 de euro. Costoiu a fost adus în politică de protectoarea sa, Ecaterina Andronescu, fost ministru PSD al Educației. Costoiu a fost ales sâmbătă vicepreședinte al PSD pe probleme de educație. În guvernarea Ponta el a fost, din 2012 în 2014, ministru delegat pentru Cercetare. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Cine se ocupă de educație la PSD El este rectorul Politehnicii București, iar presa consemnează faptul că este singurul rector fără doctorat. Cu toate acestea, în anul fiscal 2023, pentru „activitate de management, activitate didactica si de cercetare”, Costoiu a fost retribuit cu 568.963 de lei. În plus, guvernarea PSD l-a plasat la EximBank, de unde a ridicat, deocamdată, doar 26.743 de lei. În 2013, el se afla pe lista de doctoranzi de la academia SRI, alături de Marcel Ciolacu și Simona Bucura Oprescu, potrivit unei analize România Curată. Toți trei au renunțat la finalizarea studiilor de doctorat. În martie 2018, Mihnea Costoiu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în dosarul privind jefuirea bazei Cutezătorii. În 31 martie 2022, a fost condamnat de instanța supremă la trei ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii, pentru abuz în serviciu. Dar decizia nu era definitivă și, în aprilie 2023, a scăpat prin prescrierea faptelor. Însă, ÎCCJ a decis că el trebuie să achite prejudiciul de 267.577 euro, deși fapta s-a prescris. În acest dosar, întregul prejudiciu era estimat la zece milioane de euro. Canalul de televiziune Euronews România este controlat de Politehnica București. Inițial, directorul postului era Gabriel Petrea, fost șef al Tineretului PSD, dar acesta a fost schimbat în martie 2024.

Calendarul Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2025(sursa: Facebook/Ministerul Educației - România)
Eveniment

Calendarul Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2025

Calendarul Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2025. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a publicat propunerea de calendar pentru desfăşurarea simulărilor pentru Evaluarea naţională şi Bacalaureat 2025. Calendarul Evaluării Naționale și Bacalaureatului 2025 Pentru simularea Evaluării naţionale au fost înaintate datele de 17 martie 2025, pentru Limba şi literatura română. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Pentru Matematică, 18 martie 2025. Pentru Limba maternă, 19 martie 2025. Rezultatele ar urma să fie publicate pe 31 martie. În ce priveşte simularea examenului de Bacalaureat, probele ar urma să se desfăşoare în perioada 24 - 27 martie 2025, iar pe 8 aprilie se propune comunicarea rezultatelor. Pe 24 martie se propune proba scrisă la Limba şi literatura română, pe 25 martie - proba obligatorie a profilului, 26 martie - proba la alegere a profilului şi specializării şi 27 martie - Limba şi literatura maternă. Ministrul Deca a precizat că această propunere va fi lansată curând în consultare publică de către Ministerul Educaţiei, împreună cu propunerile de calendare pentru examenele naţionale.

Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Foto: Inquam Photos
Politică

Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari

În precampania electorală, guvernarea Ciolacu a mai angajat cel puțin 1.530 de bugetari, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă acoperă luna aprilie. Potrivit acestor date, numărul total al bugetarilor a crescut cu 3.009, dintre care 1.530 în instituțiile din administrația centrală finanțate integral de la bugetul de stat. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere În ministerul Educației și cel al Sănătății, numărul angajaților a scăzut. „Este evident că în sistemul bugetar trebuie să se facă o reformă. Trebuia să se facă această reformă de foarte mult timp. Am înţeles că nu şi-a asumat-o nimeni. (...) Aveţi fraierul de serviciu care-şi asumă această reformă”, declara Marcel Ciolacu în august 2023. Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Aceste date arată cu cât a crescut aparatul bugetar, dar probabil că numărul celor angajați este mai mare, întrucât nu se știe câte persoane au ieșit din sistem. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2024, de 1.292.549, cu 3.009 mai multe comparativ cu luna anterioară (plus 0,23%), aproape 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală. Din totalul celor 826.241 de angajaţi din administraţia publică centrală (plus 2.351 faţă de luna anterioară), 608.392 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.530 angajaţi, comparativ cu martie 2024). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.230 (minus 425 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne - 123.859 (plus 848 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale - 73.818 (plus 872 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor - 24.762 (minus 7 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.156 (minus patru posturi ocupate). Potrivit ministerului de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.212 de posturi, cu 17 mai puţine faţă de martie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.386, în scădere cu 33, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.251 de posturi ocupate (plus 871). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în aprilie anul curent, 466.308 de persoane (+658), dintre care 286.443 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+403) şi 179.865 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+255). Postare pe Facebook a PMP, din ianuarie 2024

Top trei al universităților din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Top trei al universităților din România

Top trei al universităților din România: Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Politehnică din Bucureşti. Top trei al universităților din România Acestea ocupă primele trei locuri în Metarankingul Naţional pe anul 2023 al instituţiilor de învăţământ superior care a fost publicat miercuri de Ministerul Educaţiei. Citește și: Magistrații cu pensii speciale au mai descoperit o metodă să spolieze statul: își cer indemnizația de pensionare. Guvernul blocase plata acestei indemnizații Locul patru este ocupat de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, locul cinci - de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, iar locul şase - de Universitatea "Transilvania" din Braşov. Pe locul şapte se află Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, pe locul opt - Universitatea de Vest din Timişoara, pe locul nouă - Academia de Studii Economice din Bucureşti, iar pe locul zece - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tudorel Toader, conflict clar de interese (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași)
Eveniment

Tudorel Toader, conflict clar de interese

Tudorel Toader, conflict clar de interese. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei a oferit un răspuns privind contestarea alegerilor de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" de către conferențiarul Adrian Muraru. Tudorel Toader, conflict clar de interese Pe 13 martie 2024, acesta a trimis o contestaţie către Biroul Electoral al UAIC, invocând mai multe încălcări ale regulilor scrutinului. Citește și: Autonomia mașinilor electrice scade cu o treime în condiții reale. Un Lexus de 57.000 de lire străbate cu 37% mai puțin decât în prezentarea sa oficială Printre acestea, Muraru a menționat și că fostul consilier personal al lui Tudorel Toader, pe vremea când actualul rector era ministru al Justiţiei, este şeful biroului electoral. "Potrivit prevederilor metodologiei instituţiei de învăţământ superior privind organizarea alegerilor, competenţa de soluţionare a contestaţiilor revine BEC-UAIC", s-a spălat pe mâini Larisa Gojnete, purtător de cuvânt în cadrul Ministerului Educaţiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Funeriu, după rezultatele testelor PISA: Ca sistem suntem praf
Eveniment

Funeriu, după rezultatele testelor PISA

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, după rezultatele testelor PISA, care plasează România pe penultimul loc din UE: „Ca sistem suntem praf. Da, există locuri bune, dar ca părinte e clar că nu te poți baza pe sistem”, a scris el, pe Facebook. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” România se clasează pe penultimul loc în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative, iar la nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OCDE. Deca: sistemul din România este rezilient Dacă în 2018 România înregistra 428 de puncte la citire, 430 la matematică și 428 la științe, conform rezultatelor pentru PISA 2022, pentru fiecare dintre cele trei evaluări România a obţinut o medie de 428 de puncte, aspect ce o plasează la o distanță de circa 50 de puncte de media OCDE și la circa 100 de puncte în urma liderului european, Estonia. „Sistemul educaţional din România este rezilient, dar trebuie să creştem nivelul de alfabetizare funcţional. Avem o proporţie importantă de elevi care nu au competenţele minime necesare pentru a face faţă cu succes provocărilor societăţii actuale. Performanţele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OECD”, a comentat ministrul Educației, Ligia Deca. Funeriu, după rezultatele testelor PISA Însă fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, are o evaluare mai dură. „10 ani de România Educată = 10 ani de stagnare = fiasco total. Iohannis să iasă public să explice ce a făcut din România Educată”, a scris el. „Comentarii la rezultatele testelor PISA 2022: 1) 10 ani de România Educată = 10 ani de stagnare = fiasco total. Iohannis să iasă public să explice ce a făcut din România Educată; 2) Ca sistem suntem praf. Da, există locuri bune, dar ca părinte e clar că nu te poți baza pe SISTEM. De aceea eu și colaboratorii mei construim un nou sistem: teach4u.ro. Vizitați cu încredere, vă primim cu drag; 3) singura perioadă de creștere semnificativă a României la educație a fost când eu am condus ministerul aplicând „modernizarea Miclea-Funeriu. Place sau nu place, asta e; România nu a căzut mai mult pentru că e prima "generație PISA" care a avut clasa pregătitoare. Introdusă tot de mine 4) pandemia a avut efecte cataclismice; 5) țările care au cele mai bune performanțe mondiale sunt țări care se concentrează, în programa școlară, pe fundamental: științe, umanioare, arte și mult, mult efort din partea elevilor. Fără bălării de genul „educație pentru bla bla bla”; 6) de ani buni spun că Franța și Germania se îndreaptă către cataclisme educaționale. Căutați rezultatele și vă veți speria. E mai mult decât cataclism”, a arătat Daniel Funeriu. Testele PISA, România, anul 2022 La Matematică, doar 51% dintre elevii români au atins un nivel de bază, comparativ media OCDE de 69%. La capitolul Lectură, doar 58% dintre elevii români au atins nivelul de bază -înțelegerea unui text citit, în timp ce media OCDE se situează la 74%. La capitolul Științe, 56% dintre elevii români au atins nivelul de bază, media OCDE fiind de 76%.

Greva a trecut, hibele Educației rămân (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Greva a trecut, hibele Educației rămân

Greva a trecut, hibele Educației rămân. În 34 de ani, conducerea ministerului Educației din România s-a schimbat de 32 de ori. Cele două legi ale învățământului (prima - din 1995, a doua - din 2011) au fost modificate de mai mult de o sută de ori. Examenul de bacalaureat a suferit nouă modificări profunde și nenumărate modificări minore. Nici o reformă nu a fost dusă până la capăt. Inițiativele de digitalizare a sistemului nu au făcut decât să cheltuie aiurea fonduri. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pe hârtie, cu pixul. Nici un guvern nu a respectat legea Educației, în ceea ce privește alocarea a 6% din PIB. După mai bine de 30 de ani de cînd a demarat reforma educației în România, nivelul educațional din țara noastră este în scădere de la an la an. În prezent, rata analfabetismului funcțional a crescut la 42%. Greva a trecut, hibele Educației rămân Reformarea sistemului educației în România a început imediat după Revoluție, fiind inițiată de Institutul de Științe ale Educației (ISE), desființat de comuniști în anii '80 și reînființat în 1990, de Mihai Șora. Una dintre primele măsuri luate de atunci a fost reducerea duratei învățământului obligatoriu, de la zece la opt clase. Până în prezent, au existat două legi ale educației: legea Învățământului (84/1995) și legea Educației (1/2011). De-a lungul timpului, amândouă au suferit peste o sută de modificări. În 2019, ISE, singura instituție publică de cercetare a educației din România, care a inițiat reforma educației, a fost desființat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 68/06.11.2019) de guvernul Orban. Într-un comunicat de presă emis la acea vreme, cercetătorii ISE au susținut că instituția a fost desființată "În mod netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității", știrea parvenindu-le din presă. ISE a fost înlocuit de Centru Național de Politici și Evaluare în Educație, o instituție organizată prin comasarea cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, aflată în subordinea Ministerului Educației. Deși guvernanții au susținut că "cercetătorii nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru", aceștia au acuzat "Pierderea statutului de neutralitate profesională, prin alipirea cu o instituție care va fi condusă de o persoană numită sau subordonată politic". Prima lege, peste 50 de modificări Reforma oficială, bazată pe cercetările ISE, a demarat începând cu anul 1995, prin adoptarea legii Învățământului, legea 84/1995, la inițiativa lui Liviu Maior. În linii mari, erau prevăzute descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, reprofesionalizarea profesorilor, centrarea educației pe elev, abandonarea monopolului statului asupra manualelor școlare și apariția manualelor alternative. Sub această lege, conducerea ministerului Educației a fost schimbată de 11 ori. Până în 2010, legea Învățământului a suferit mai mult de 50 de modificări și completări, prin ordonanțe de urgență și legi. Cataclismul Andronescu Câteva exemple: durata învățământului obligatoriu, care fusese redusă de la zece la opt clase de către primul ministru al Educatiei de dupa ’89, Mihai Șora, a fost modificată de Ecaterina Andronescu, care a decis revenirea la zece clase obligatorii. Tot ea a instituit Testele naționale, care au fost mai apoi anulate de Cristian Adomniței, câțiva ani mai tarziu. Adomniței a introdus Tezele cu subiect unic, pe care Ecaterina Andronescu le-a anulat, în următorul mandat. Tot Ecaterina Andronescu a decis să desființeze școlile profesionale, înlocuindu-le cu Școala de arte și meserii, SAM, declarând că le-a "restructurat". Dacă școlile profesionale puneau accent pe instruirea practică, oferind posibilitatea intrării rapide pe piața muncii, elevul neputând însă susține examenul de BAC, SAM-urile marșau pe teorie, în detrimentul practicii, oferind însă posibilitatea înscrierii la Bac. Cu toate acestea, la mandatul următor, Andronescu decide să desființeze și SAM-urile, direcționând locurile către liceele tehnice, fapt care a dus la necontinuarea studiilor pentru cel puțin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a – conform datelor oficiale din proiectul "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", publicat de Ministerul Muncii. A doua lege introduce celebrul 6% din PIB În ianuarie, 2011 a fost votată o nouă lege a Educației, legea 1/2011. Aceasta promova atât învăţământul orientat pe valori, creativitate și capacităţi cognitive, descentralizarea și depolitizarea sistemului, cât și finanțarea acestuia cu 6% din PIB. La câteva luni de la intrarea în vigoare, au avut loc două modificări, prin legea nr. 166 din 5 octombrie și prin legea nr. 283 din 14 decembrie 2011, care viza reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Printre modificări, munca suplimentară "Se va compensa numai cu timp liber", iar alocarea a 6% din PIB se amâna pentru anul 2013. În 2012, Ecaterina Andronescu a emis OUG 92/2012, care elimina din Legea Educației Naționale incompatibilitățile care privesc rectorii parlamentari. Andronescu fusese declarată de Agentia Națională de Integritate (ANI) incompatibilă pentru deținerea funcțiilor de rector și senator, simultan. Cea mai cârpită lege În prezent, legea Educației e cel mai modificat act normativ al ultimului deceniu, potrivit Consiliului Legislativ din 2020. Anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost depuse în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru proiecte de lege ale educației, cu peste 9.000 de amendamente. Până în 2022, legea Educației naționale suferise 112 modificări. Cele mai multe modificări au vizat alocarea de bani înspre sistem, măsurile de descentralizare și de depolitizare a sistemului de educație, toate prevăzute în legea inițială. Lunga listă de amânare a alocării a 6% Potrivit legii Educaţiei naţionale, "Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv". Însă articolul 8 nu a fost niciodată aplicat, fiind în continuu amânat prin Ordonanțe de Urgență. În decembrie, 2011, a fost emisă Legea 283, care prevedea intrarea în vigoare a articolului începând cu data de 1 ianuarie 2013. În 2012, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență (84/2012) care amâna cu încă un an intrarea în vigoare a articolului. În 2013, o altă ordonanță de urgență, tot a guvernului Ponta (103/2013), amâna până în 2014 aplicarea articolului, motivându-se că "Aplicarea prevederii a fost amânată anual prin acte normative, datorită impactului financiar major pe care îl generează. În situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu ar fi prelungite şi pentru anul 2014, cheltuielile bugetului general consolidat s-ar majora.". În 2014, o altă ordonanță de urgență (83/2014) amâna din nou implementarea articolului, până în 2016. 3,2% în 2023 Guvernul Cioloș a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2016 care împingea aplicarea articolului la 1 martie 2017. În 2017, în luna ianuarie, guvernul Grindeanu emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 , care prevedea aplicarea articolului 8 de la 1 ianuarie, 2018. În decembrie 2017, guvernul Tudose emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, împinge termenul către 31 decembrie 2018. În 2018, Guvernul Dăncilă emitea Ordonanța de Urgență nr. 114 prin care suspenda aplicarea articolului timp de trei ani: "În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.". În 2021, guvernul Cîțu emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 potrivit căreia "prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023.". În 2023, bugetul alocat educației este de 3,2% din PIB. Modelul finlandez Sistemele de învățământ performanțe își plătesc profesorii mai mult, conchide un studiu PISA. În țările în care salariile profesorilor îi plasează sub pragul sărăciei, sau mult sub ale altor locuri de muncă, studiile arată că, pentru a îmbunătăți motivația profesorilor, nu există alte soluții de redresare a sistemului, până când problema salariilor nu e rezolvată. Finlanda deține în prezent titlul neoficial de cel mai bun sistem de învățământ din lume. Reforma educației a început în anii '70. Primele măsuri luate atunci de guvernul finlandez au fost reducerea numărului de elevi în clase, solicitarea unei diplome de master pentru toți profesorii și majorarea salariilor din învățământ, pentru a le face competitive cu salariile pe care aceștia le-ar primi în alte domenii. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Dacă în 34 de ani, România a schimbat miniștrii educației de 32 de ori, în Finlanda, din 1990, până în prezent, la conducera ministerului s-au perindat doar 11. Finlanda alocă aproximativ 7% din PIB sistemului de învățământ preuniversitare, în timp ce în România, educației îi revin doar 3,2%, din PIB. În prezent, România, rata analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani este de 42%. În Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.

Cătălin Prisacariu
Opinii

Ciolacu, marele perdant politic al grevei din educație

Premierul Marcel Ciolacu va trebui să se asigure că bugetul României suportă măririle salariale pentru sistemul de învățământ preuniversitar, în caz că șeful PSD, Marcel Ciolacu, nu va da bir cu fugiții. Greva personalului din educație a început cu puține zile înainte ca "rotativa" premierilor să aibă loc: Nicolae Ciucă ar fi urmat să-i cedeze locul lui Marcel Ciolacu, potrivit protocolului alianței de guvernare. O dată mișcarea de protest pornită, însă, Ciolacu a refuzat ca un catâr să se instaleze la Palatul Victoria. Motivația, desigur, elementar de politică: șeful PSD nu voia să deconteze măsuri impopulare. La pachet, însă, Ciolacu a fost irelevant în timpul grevei: toate negocierile sindicatelor cu Executivul au avut loc, firește, la Guvern, cu premierul în funcție, Nicolae Ciucă. Acesta - și nu Ciolacu - și-a asumat prima OUG de mărire a salariilor profesorilor și învățătorilor. Și tot Ciucă a fost cel care și-a pus semnătura pe a doua OUG, care a determinat oprirea grevei. Acum, Ciolacu va trebui să accepte, în sfârșit, preluarea mandatului de prim-ministru. Da, greva a trecut și elevii vor avea situațiile anuale încheiate iar cei din clasa a VIII-a și a XII-a își vor da examenele de final de ciclu școlar. Dar pentru președintele social-democrat abia încep "lucrările de control": găsirea a 15 miliarde de lei anual pentru plata salariilor mărite. Soluția preferată a și fost găsită, deși este catastrofală: se reduc investițiile și, astfel, se plătesc lefurile. Ciolacu, însă, se agață de vechea lui marotă a impozitării progresive și de magicul 1% pe cifra de afaceri a companiilor. O măsură de stânga extrem de periculoasă, însă, după cum a demonstrat profesorul Cristian Paun: impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar fi mult mai mare decât întregul profit net al multor companii. Pe scurt, impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar duce la pierderi și, inevitabil, la concedieri, scăderi ale cifrei de afaceri. Deci, în cele din urmă, la mai puțini bani încasați la buget. Dacă mai are măcar un economist nepopulist la partid, șeful PSD deja știe lucrurile astea. Adică știe că este într-o situație foarte grea din punct de vedere politic. Bașca, PNRR gâfâie și nu e deloc clar ce bani va ma primi România de la UE din marele plan post-pandemic. Iar 2024 înseamnă patru rânduri de alegeri. Așa că strângeți-vă centurile, urmează o aterizare dură.

Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Unde va găsi guvernul banii

În 2024, o creștere cu 50% a salariilor profesorilor va însemna cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lei, arată o analiză economică a RFI, care se întreabă de unde va găsi Guvernul banii. Unde va găsi guvernul banii pentru salariile profesorilor Doar în acest an, pentru ultimele șase luni din an, o plată în plus de 2,7 miliarde de lei presupune fie o creștere a veniturilor, fie o reducere a cheltuielilor, prin economii sau realocarea sumelor. „Este imposibil de crezut că veniturile bugetare pot crește peste nivelul programat, pentru că deja sunt sub prognoză”, se arată în analiză. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale „Nu se poate pune problema reducerii cheltuielilor cu dobânzile sau, de exemplu, a celor cu medicamentele subvenționate. Dar, se poate aplica din nou metoda verificată prin care se reduc investițiile și se plătesc salariile”, mai arată analiza RFI. Puteți citi aici întreaga analiză RFI „Unde poate găsi guvernul bani pentru creșterea salariilor profesorilor”.

Ceea ce părea imposibil a devenit posibil, spune liderul sindical Marius Nistor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Ceea ce părea imposibil a devenit posibil

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret, Marius Nistor, a anunțat, la Antena 3: „Ceea ce părea imposibil în urmă cu două săptămâni a devenit posibil”. Totuși, a arătat el, cadrele didactice mai vor ca referirea la salariul debutanților să fie consemnată în OUG. În plus, Nistor s-a plâns că pe rețelele de socializare apar mesaje care tensionează atmosfera și generează neîncredere. El a refuzat să spună ce șanse sunt ca greva să înceteze: „Trebuie să înceteze această neîncredere, care este pe deplin justificată”. Ceea ce părea imposibil a devenit posibil „Deocamdată nu vorbim încă de un acord cu Guvernul în privinţa încetării grevei, dar putem constata următorul lucru. Ceea ce părea imposibil în urmă cu două săptămâni a devenit posibil. Adică s-au identificat resurse financiare şi pentru acea creştere salarială de 25%, astăzi a apărut în textul proiectului de ordonanţă de urgenţă. Iată că s-a prins în preambulul ordonanţei de urgenţă şi această referire la salariul debutantului, deşi noi insistăm în continuare şi aici apare problema: să fie prins ca articol în textul ordonanţei de urgenţă”, a spus Nistor. Ce probleme a mai identificat liderul sindical: „Faptul că referirea la salariul debutantului care ar trebui să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie şi să stea ca bază de calcul în viitoarea grilă de salarizare apare în preambulul ordonanţei de urgenţă, nu ca articol distinct în ordonanţa de urgenţă. Este un pas înainte, nu mai este în nota de fundamentare, dar mai trebuie un mic pas să intre ca articol distinct în textul ordonanţei” „Colegii noştri mai aşteaptă nişte grile care ar trebui să împartă personalul didactic auxiliar şi nedidactic. Aşteptăm şi noi răspunsuri din partea secretarelor, contabililor, pentru a vedea exact cât câştigă fiecare coleg al nostru prin punerea în aplicare, dacă se pune în aplicare această ordonanţă”. „Am obținut ce ne-am propus” Potrivit unui mesaj intern al sindicatelor, liderii sindicali ar fi comunicat că au obținut ce și-au propus. „În urma ședinței, vă comunic: - prin noua OUG,de la 1 iunie creșterea salarială la întreg personalul didactic este între 23-31% -la nedidactic este 15-20% -apare în preambulul OUG salariu mediu brut la debutant. In concluzie, am obținut ceea ce ne-am propus. Legat de recuperare, Ministerul Justiției nu acceptă ca un act normativ să prevadă plata pt o activitate neprestată. Ministerul Educației are în vedere un plan de recuperare. Dacă greva va continua nu mai poate fi vorba de nici un fel de recuperare", se precizează în mesajul transmis de liderii sindicaliștilor către profesori, citat de știri pe surse. Citește și: Investigație The Times: Cercetătorii chinezi din Wuhan au manipulat viruși mortali, proveniți de la lilieci, pentru a-i transforma în arme. China dorea să schimbe echilibrul puterii mondiale

Cea mai dură înfrângere a Puterii Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cea mai dură înfrângere a Puterii

Greva din Educație, care durează de trei săptămâni și pe care Guvernul nu poate să o oprească, este cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021, când a fost instalat Executivul condus de Nicolae Ciucă. Ideea acestei analize este că Puterea, concentrată pe negocierea „rotativei”, a fost incapabilă să discute cu calm cu greviștii. Mai mult, urmare a declarațiilor făcute de liderii guvernării, protestatarii au înțeles că Puterea este slabă și vrea să-și rezolve cât mai repede transferul de putere - aceasta fiind adevărata prioritate - așa că au profitat la maximum. O premisă a grevei a fost dată de discuțiile din ultimele luni despre pensiile speciale, care au arătat că există, în sistemul bugetar, privilegiați care pot obține ce doresc, chiar dacă privilegiile lor pun în pericol PNRR. O a doua premisă a fost incapacitatea Puterii, concentrată de mai multe luni doar pe problemele ei, de împărțire a viitorilor portofolii, de a anticipa greva, deși semnale existau. Însă momentul în care cadrele didactice au simțit că pot controla situația a fost cel în care Marcel Ciolacu, președintele PSD a spus că rotativa nu se va face până la încheierea grevei, lăsând astfel un guvern slab, demisionar, să rezolve cea mai mare criză internă din ultimele 19 luni - conflictul din Ucraina fiind o criză externă. Foto: Inquam/ George Călin Cea mai dură înfrângere a Puterii Iată seria de declarații care au dat putere sindicatelor din educație și au determinat Guvernul să cedeze tot mai mult: 20 mai 2023 Cu două zile înainte ca greva să înceapă efectiv, Marcel Ciolacu anunță că suspendă negocierile pentru formarea viitorului Guvern până la rezolvarea grevei profesorilor și reforma pensiilor speciale. „Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată.Coaliția are datoria să se reunească în primul rând pentru urgențele românilor, iar programul de guvernare viitor este obligatoriu să prevadă soluțiile sustenabile și un termen clar pentru noua lege a salarizării," a scris Marcel Ciolacu. Declarația sa arată protestatarilor că a) rotativa depinde de ei și b) negociază cu un Guvern slab, care știe că va pleca după ce se termină greva. 22 mai 2023 Începe greva. 24 mai 2023, miercuri Premierul Ciucă anunță că își depune mandatul: „Vineri este ziua în care, conform calendarului, îmi voi depune mandatul” 26 mai 2023, vineri Premierul Ciucă nu își mai depune mandatul: „Am convenit ca până la soluționarea acestor probleme să nu îmi depun madatul să îmi asum responsabilitatea funcției de premier. Sper ca într-o perioadă de timp cât mai scurtă să punem în aplicare planul de rocadă la nivelul coaliției”. Din nou, cadrele din educație aud că rotativa este problema și pot ține guvernul Ciucă ostatic. 1 iunie 2023 Guvernul emite, fără a primi acordul sindicatelor, o ordonanță de urgență care prevede o serie de majorări salariale. Sindicatele resping oferta, greva continuă. 1 iunie 2023 Președintele Iohannis abandonează obișnuitul calm: „Eu sper să se înțeleagă foarte bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală pentru că nu mai au de ce să facă grevă. Și atunci, eu cred că foarte mulți dascăli care deja s-au săturat, se vor întoarce. În plus, cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale? Există o generație întreagă care dă Bacalaureatul, care trebuie să meargă la facultate. O generație care dă capacitatea. Au primit tot ce s-a cerut, de ce să mai continue greva?” Declarația sa pare să fi încurajat protestatarii să arate că îl pot înfrunta pe șeful statului. 8 iunie 2023 Conferință de presă la Palatul Victoria: ministrul Educației, Ligia Deca, se trezește cu un baraj de întrebări din partea ziariștilor, care-i explică unde greșește, și este nevoie ca purtătorul de cuvânt, Dan Cărbunaru să o salveze. Puteți găsi pe site-ul Guvernului transcrierea conferinței de presă. În interiorul PNL apăruseră însă de multă vreme discuții neoficiale în legătură cu capacitatea Danielei Deca de a comunica în public. 8 iunie 2023 O delegație de parlamentari, din care fac parte vicepremierul Kelemen Hunor și șefa comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero, urmau să plece într-o deplasare în paradisul turistic Bali, din Indonezia. Informațiile au apărut în ședința de Birou Permanent a Camerei Deputaților din 31 mai. De altfel, UDMR, a cărui prezența în viitorul guvern este neclară, a absentat complet de la negocierile cu greviștii. Kelemen Hunor nu a comentat informația, dar, la 9 iunie era încă în România. 10-11 iunie 2023 Guvernul face o nouă ofertă către sindicate și, în același timp, pe surse, se anunță că premierul Ciucă va demisiona luni, iar negocierile pentru rotativă repornesc. Sindicatele vor decide până luni, 12 iunie, la 10 dimineața, dacă acceptă propunerile Executivului și opresc greva. Foto: Inquam/ Ilona Andrei Mai multe surse politice susțin că, în această seară, se vor relua discuțiile privind componența viitorului guvern Ciolacu. La discuțiiar participa doar liderii PNL și PSD, prezența UDMR în viitorul cabinet fiind încă neclară. Citește și: Salarii uriașe la agenția pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, dar care n-a pus piatra de temelie la nici un spital nou. Activitatea agenției, potrivit datelor de pe site: zero

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră