Peste jumătate din persoanele cu studii primare votează AUR. Unul din trei cu studii superioare, cu USR
Românii cu un nivel scăzut de educație tind să susțină partidele cu discurs populist, în timp ce absolvenții de studii superioare se orientează spre formațiuni liberale sau reformiste, arată cel mai recent sondaj INSCOP Research, publicat miercuri.
AUR, preferat de jumătate dintre românii cu educație primară
Potrivit sondajului, 51% dintre persoanele cu educație primară (cel mult opt clase) ar vota cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare.
Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe”
Pe următoarele poziții se situează:
PSD – 18%
PNL – 9%
UDMR – 5%
USR – 4%
POT – 3%
SOS România – 3%
Alte partide – 3%
Niciun respondent din această categorie nu a menționat partidul SENS sau un candidat independent.
Românii cu educație medie: AUR rămâne în frunte
Și în rândul persoanelor cu educație medie, AUR se află pe prima poziție, cu 41% din intențiile de vot.
Clasamentul este completat de:
PSD – 21%
PNL – 14%
USR – 9%
UDMR – 4%
POT – 4%
SENS – 4%
SOS România – 2%
Alt partid – 1%
Candidat independent – 1%
USR, liderul preferințelor în rândul românilor cu studii superioare
În schimb, electoratul cu educație superioară se distanțează clar de partidele populiste.
31% dintre respondenți din această categorie ar vota cu USR, în timp ce PNL ar obține 24%.
Următoarele poziții sunt ocupate de:
AUR – 15%
PSD – 12%
SENS – 6%
UDMR – 6%
POT – 2%
Candidat independent – 1%
Alt partid – 1%
SOS România – 1%
Educația, un predictor al orientării politice
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică faptul că nivelul de educație influențează puternic opțiunile electorale și raportarea la discursurile radicale.
„Educația este un predictor important al orientării politice a românilor. Distribuția intenției de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educație primară și cele cu educație superioară.
Fractura nu este doar politică, ci și axiologică, relevând diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social”, a declarat Ștefureac.
Potrivit acestuia, educația acționează ca un filtru al socializării democratice, formând tipuri de electorat cu așteptări și comportamente civice diferite.
Metodologia sondajului
Perioada colectării datelor a fost 25 octombrie – 2 noiembrie.
Metoda: interviuri telefonice (CATI).
Eșantion: 3.000 de persoane, reprezentative pentru populația adultă a României (după sex, vârstă și ocupație).
Marja de eroare: ±1,8%, la un nivel de încredere de 95%.
