luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nivel

6 articole
Mediu

Banchiza arctică, niveluri istorice de scădere: Arctica fără gheață devine o miză strategică

Banchiza din regiunea Arctica se îndreaptă spre una dintre cele mai slabe ierni înregistrate vreodată, potrivit datelor satelitare analizate de specialiști. Fenomenul este considerat o nouă dovadă a accelerării schimbărilor climatice provocate de activitățile umane și are implicații nu doar pentru mediu, ci și pentru echilibrul geopolitic global. Banchiza arctică – stratul de gheață format la suprafața oceanului în timpul iernii – se topește natural în sezonul cald și se reface iarna. În ultimii ani însă, procesul de refacere devine tot mai slab din cauza creșterii temperaturilor globale. O regenerare tot mai redusă a gheții Conform datelor furnizate de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), iarna 2025–2026 prezintă o extindere a banchizei chiar mai redusă decât cea înregistrată anul trecut, care fusese deja cea mai mică din ultimii 40 de ani. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Dacă tendința actuală se menține până la finalul lunii martie, sezonul actual ar putea intra în topul celor mai calde ierni din istorie, alături de cele din 2025, 2018, 2017 și 2016. Există chiar posibilitatea ca recordul negativ stabilit anul trecut să fie depășit. Extinderea gheții arctice ar putea atinge un nou minim istoric Specialiștii avertizează că această iarnă ar putea deveni una dintre cele mai nefavorabile pentru banchiza arctică. Samantha Burgess, responsabilă pentru strategie climatică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), estimează că sezonul actual se va situa „printre primele cinci” cele mai slabe ierni pentru gheața arctică. La rândul său, oceanograful polar Gilles Garric, cercetător la Mercator Ocean International din Toulouse, consideră că situația actuală plasează sezonul chiar „în primele trei”. Anul trecut, banchiza arctică a atins extinderea maximă pe 22 martie, cu o suprafață de aproximativ 14,31 milioane de kilometri pătrați. În această iarnă, cel mai mare nivel înregistrat până acum este de 14,22 milioane de kilometri pătrați, pe 10 martie. Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât restul planetei Creșterea temperaturilor globale afectează în mod disproporționat regiunile polare. Potrivit cercetătorilor, Arctica se încălzește de aproximativ patru ori mai rapid decât restul planetei. Ultimii unsprezece ani au fost printre cei mai calzi înregistrați vreodată la nivel global, iar specialiștii avertizează că tendința continuă. Shaye Wolf, directoare pentru științe climatice la Center for Biological Diversity, atrage atenția asupra gravității situației: omenirea se îndreaptă către o planetă tot mai supraîncălzită, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor. Topirea accelerată a gheții ar putea amplifica schimbările climatice Regenerarea tot mai slabă a banchizei arctice poate duce la o topire mai rapidă și mai extinsă în timpul verii. Deși topirea gheții marine nu contribuie direct la creșterea nivelului oceanului – spre deosebire de topirea calotelor glaciare sau a ghețarilor – aceasta are efecte climatice importante. Dispariția gheții afectează ecosistemele arctice, deoarece numeroase specii, precum urșii polari sau focile, depind de banchiză pentru hrană și reproducere. În plus, în anumite zone ale Oceanului Arctic, cum ar fi Marea Beaufort sau regiunile marine din apropierea Siberiei, expunerea apei la aer și vânt poate declanșa procese complexe de amestecare a apei, care pot elibera căldură acumulată în adâncuri și pot accelera încălzirea. Arctica devine o miză geopolitică majoră Reducerea stratului de gheață arctică are și consecințe geopolitice importante. Pe măsură ce gheața se retrage, se deschid noi rute maritime și devine posibil accesul la resurse minerale și energetice din regiune. Expertul în securitate climatică Elizabeth Chalecki consideră că Arctica riscă să devină o „nouă Mediterană” – o zonă maritimă comună, înconjurată de state rivale. Interesele geopolitice în regiune sunt tot mai evidente, iar competiția pentru resurse implică actori majori precum Statele Unite, Rusia și Canada. În acest context, președintele american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința ca Groenlanda – teritoriu aflat sub administrația Danemarcei – să intre sub controlul Statelor Unite. Specialiștii avertizează că topirea accelerată a gheții arctice nu este doar o problemă de mediu, ci și una strategică, care ar putea remodela echilibrul geopolitic al planetei.

Banchiza arctică, la un minim alarmant (sursa: Pexels/Simon Berger)
Votanții AUR, persoane cu studii primare (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Peste jumătate din persoanele cu studii primare votează AUR. Unul din trei cu studii superioare, USR

Românii cu un nivel scăzut de educație tind să susțină partidele cu discurs populist, în timp ce absolvenții de studii superioare se orientează spre formațiuni liberale sau reformiste, arată cel mai recent sondaj INSCOP Research, publicat miercuri. AUR, preferat de jumătate dintre românii cu educație primară Potrivit sondajului, 51% dintre persoanele cu educație primară (cel mult opt clase) ar vota cu AUR dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Pe următoarele poziții se situează: PSD – 18% PNL – 9% UDMR – 5% USR – 4% POT – 3% SOS România – 3% Alte partide – 3% Niciun respondent din această categorie nu a menționat partidul SENS sau un candidat independent. Românii cu educație medie: AUR rămâne în frunte Și în rândul persoanelor cu educație medie, AUR se află pe prima poziție, cu 41% din intențiile de vot. Clasamentul este completat de: PSD – 21% PNL – 14% USR – 9% UDMR – 4% POT – 4% SENS – 4% SOS România – 2% Alt partid – 1% Candidat independent – 1% USR, liderul preferințelor în rândul românilor cu studii superioare În schimb, electoratul cu educație superioară se distanțează clar de partidele populiste. 31% dintre respondenți din această categorie ar vota cu USR, în timp ce PNL ar obține 24%. Următoarele poziții sunt ocupate de: AUR – 15% PSD – 12% SENS – 6% UDMR – 6% POT – 2% Candidat independent – 1% Alt partid – 1% SOS România – 1% Educația, un predictor al orientării politice Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică faptul că nivelul de educație influențează puternic opțiunile electorale și raportarea la discursurile radicale. „Educația este un predictor important al orientării politice a românilor. Distribuția intenției de vot arată o polarizare clară între segmentele cu educație primară și cele cu educație superioară. Fractura nu este doar politică, ci și axiologică, relevând diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social”, a declarat Ștefureac. Potrivit acestuia, educația acționează ca un filtru al socializării democratice, formând tipuri de electorat cu așteptări și comportamente civice diferite. Metodologia sondajului Perioada colectării datelor a fost 25 octombrie – 2 noiembrie. Metoda: interviuri telefonice (CATI). Eșantion: 3.000 de persoane, reprezentative pentru populația adultă a României (după sex, vârstă și ocupație). Marja de eroare: ±1,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Cotația aurului, un nou nivel record (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

Prețul aurului sare în aer după ce activitățile guvernului american au fost blocate (shutdown)

Cotația aurului, un nou nivel record. Cotația aurului a ajuns miercuri la 3.875,53 dolari pe uncie, marcând a cincea zi consecutivă de creștere. Cotația aurului, un nou nivel record Evoluția vine după ce Senatul SUA nu a reușit să evite închiderea parțială a serviciilor federale, iar Casa Albă a anunțat o „închidere ordonată” a activităților guvernamentale – prima din ultimii șapte ani. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Shutdown-ul riscă să pună presiune suplimentară pe dolar și să întârzie publicarea unor rapoarte economice esențiale, precum datele privind șomajul. Amânarea acestor statistici ar putea influența deciziile investitorilor și stabilitatea piețelor financiare. Evoluție spectaculoasă a aurului în 2025 De la începutul anului, aurul a crescut cu peste 47%, fiind pe cale să înregistreze cel mai mare câștig anual din 1979. Creșterea este alimentată de cererea masivă a băncilor centrale, de perspectivele unui dolar mai slab și de așteptările privind relaxarea dobânzilor de către Rezerva Federală. Factorii de incertitudine care sprijină raliul Analiștii subliniază că schimbările din componența comitetului de politică monetară al Fed și discuțiile privind independența instituției sporesc incertitudinea. În acest context, aurul rămâne un activ-refugiu preferat de investitori, consolidându-și poziția la nivel global.

Prețul aurului atinge nou record istoric (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Aurul, nou preț-record și continuă să se scumpească, anunță analiștii

Prețul aurului atinge nou record istoric. Prețul aurului a urcat marți la 3.508,73 dolari uncia pe piețele din Asia, depășind precedentul record de 3.500,10 dolari stabilit în aprilie. Creșterea vine pe fondul așteptărilor că Rezerva Federală a SUA (Fed) va reduce dobânzile, ceea ce stimulează interesul pentru metalul prețios. Prețul aurului atinge nou record istoric De la începutul anului, aurul s-a scumpit cu peste 30%, avansul fiind alimentat de semnalele transmise de președintele Fed, Jerome Powell, privind posibile reduceri ale costului creditului. Citește și: Nicușor Dan încearcă să țină magistrații departe de Lia Savonea, susține avocatul Dumitru Dobrev, doctor în drept Aurul rămâne atractiv pentru investitori, mai ales în perioade de dobânzi scăzute, deoarece nu generează randamente directe. Investitorii mizează pe noi creșteri „Investitorii își cresc deținerile de aur, anticipând reduceri de dobândă din partea Fed, ceea ce împinge prețurile în sus. Scenariul nostru de bază este că aurul va continua să atingă noi recorduri în trimestrele următoare”, a declarat Joni Teves, analist la UBS Group AG. Cerere pentru active de refugiu Atât aurul, cât și argintul și-au dublat cotațiile în ultimii trei ani, pe fondul riscurilor geopolitice, economice și comerciale. Creșterea cererii pentru active sigure a fost accentuată de atacurile președintelui Donald Trump la adresa Fed, care ridică semne de întrebare asupra independenței băncii centrale și încrederii în SUA. Incertitudine politică și economică în SUA Piețele urmăresc acum procesul privind concedierea guvernatoarei Fed, Lisa Cook, de către Donald Trump. În paralel, o decizie recentă a Curții de Apel, care a declarat ilegale tarifele globale impuse de Trump, sporește incertitudinea pentru importatorii americani și întârzie beneficiile economice promise de administrația sa.

Salinitate crescută în râul Târnava Mică (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Râul Târnava Mică s-a transformat în saramură din cauza dezastrului de la Praid

Salinitate crescută în râul Târnava Mică. Pentru a doua zi consecutiv, nivelul salinității este în creștere pe râurile din județul Alba, fiind înregistrate depășiri ale valorilor admise pe Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Salinitate crescută în râul Târnava Mică Autoritățile mențin interdicțiile privind utilizarea acestor ape în agricultură și pentru adăparea animalelor. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit Instituției Prefectului Alba, duminică, 15 iunie 2025, valorile clorurilor măsurate au fost următoarele: Târnava Mică (Petrisat): 1.900 mg/l Târnava Mare (Mihalț): 867 mg/l Mureș (Alba Iulia): 403 mg/l Aceste niveluri indică o salinitate ridicată sau chiar înaltă, conform baremelor stabilite: între 500 și 1.000 mg/l este considerată salinitate ridicată, iar peste 1.000 mg/l – salinitate înaltă. Interdicții prelungite pentru adăpare și irigații Fermierii din județul Alba au fost avertizați încă de sâmbătă să nu utilizeze apele din Târnava Mică și Târnava Mare pentru adăparea animalelor sau irigarea terenurilor agricole, după ce s-au înregistrat depășiri semnificative ale salinității. La Blaj, nivelul clorurilor atinsese 1.358 mg/l. Autoritățile mențin interdicțiile, pe fondul rezultatelor recente și al prognozei privind persistența valorilor mari de salinitate. Măsuri pentru reducerea salinității Pentru a reduce concentrația de cloruri din ape și a reveni la valorile normale, autoritățile implementează deversări controlate din lacurile de acumulare Bezid, Zetea și Mihoiești. De asemenea, a fost crescută capacitatea de uzinare a barajelor de pe râurile Sebeș și Cugir, pentru a contribui la diluția naturală a apelor afectate. Alimentarea cu apă potabilă nu este afectată Prefectura Alba a subliniat că, în ciuda problemelor cu salinitatea râurilor, alimentarea populației cu apă potabilă nu este afectată la acest moment. Monitorizarea calității apei continuă zilnic prin colaborarea între instituțiile responsabile.

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră