NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate
NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.
