marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7243 articole
Ramona Emilian

Internațional

Israelul elimină un alt lider Hezbollah

Israelul elimină un alt lider Hezbollah. Forțele aeriene israeliene au eliminat un alt comandant de rang înalt al Hezbollah într-un atac desfășurat în capitala Libanului, Beirut. Este vorba despre Suhail Hussein Husseini, comandantul cartierului general al miliției islamiste. Israelul elimină un alt lider Hezbollah Potrivit Forțelor de Apărare Israeliene, Husseini a fost ucis într-un raid "țintit" desfășurat luni. Citește și: Actorul Mihai Bobonete, afaceri de milioane de lei pe an. Numai profitul, aproape două milioane de lei net. Despărțirea de „Celentano” nu i-a priit Husseini era membru al Consiliului de jihad al Hezbollah, organul militar suprem al miliției șiite susținute de Iran. El a jucat un rol esențial în transferurile de arme între Iran și Hezbollah, conform comunicatului emis de armata israeliană. Husseini era, de asemenea, responsabil de distribuirea de arme avansate între unitățile grupării și de gestionarea bugetelor și logisticii pentru proiectele sensibile ale Hezbollah. Printre acestea se numărau planurile de război și operațiunile speciale împotriva Israelului, desfășurate din Liban și Siria.

Israelul elimină un alt lider Hezbollah (sursa: Facebook/Israeli Air Force)
Omar Bin Laden, expulzat din Franța (sursa: Facebook/Police Nationale)
Internațional

Omar Bin Laden, expulzat din Franța

Omar Bin Laden, expulzat din Franța. Omar Bin Laden, fiul teroristului internațional Osama Bin Laden, a fost expulzat din Franța, după ce autoritățile de la Paris au emis o interdicție administrativă împotriva sa, conform anunțului făcut marți de ministrul de interne francez, Bruno Retailleau. Omar Bin Laden, expulzat din Franța Stabilit de câțiva ani în Orne, Normandia (vestul Franței), ca partener al unei cetățene britanice, Omar Ben Laden a fost acuzat de autorități că, în 2023, a promovat pe rețelele sale sociale declarații care susțin terorismul. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Ca urmare, prefectul Departamentului Orne a emis un ordin de părăsire a teritoriului francez, iar Omar Ben Laden a fost expulzat. Justiția franceză a validat legalitatea deciziei luate în interesul securității naționale, a precizat Bruno Retailleau. Interdicția administrativă pe teritoriul francez va împiedica revenirea lui Omar Bin Laden în Franța, indiferent de motiv. Parcursul lui Omar Bin Laden Osama Bin Laden, fondatorul rețelei teroriste internaționale Al-Qaida și organizatorul atacurilor de la 11 septembrie 2001 din SUA, a fost ucis în 2011 în Pakistan de forțele speciale americane. Născut în Arabia Saudită, Omar Bin Laden, în vârstă de 43 de ani, a locuit în primii ani în această țară, apoi în Sudan și Afganistan. La vârsta de 19 ani, l-a părăsit pe tatăl său și a trăit în mai multe țări arabe înainte de a se stabili în Franța, în regiunea Normandia, în 2016, conform declarațiilor sale din 2022 oferite pentru AFP.

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025 (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025

Franța livrează Ucrainei avioane în 2025. Franța va livra avioanele de luptă Mirage 2000-5 către Ucraina "în primul trimestru al anului 2025", conform ministrului francez al apărării, Sébastien Lecornu. Aceasta perioadă este necesară pentru modificarea avioanelor și pregătirea piloților și mecanicilor. Detalii privind numărul exact al aparatelor, care în prezent fac parte din dotarea forțelor aeriene franceze, nu au fost specificate. Franța livrează Ucrainei avioane în 2025 Echipate pentru lupta aeriană, avioanele Mirage 2000-5 destinate Ucrainei vor primi "noi echipamente" pentru a fi utilizate în misiuni sub culorile ucrainene, conform declarației ministrului Lecornu pe platforma X. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Printre acestea se numără echipamente de "luptă aer-sol" pentru misiuni de atac aerian și sisteme de "apărare anti-război electronic" pentru a face față bruiajului rusesc. Echipamentele suplimentare vor fi instalate la baza aeriană din Cazaux, situată în sud-vestul Franței. Piloții și mecanicii ucraineni sunt instruiți la baza din Nancy, în estul Franței. Lecornu a confirmat că "pregătirea piloților și mecanicilor ucraineni este în desfășurare". Cerințele Ucrainei pentru apărare aeriană Ucraina, supusă constant bombardamentelor rusești care vizează infrastructura sa energetică, solicită insistent mai multe echipamente de apărare aeriană și avioane de luptă pentru a-și proteja teritoriul. Mai multe state au furnizat deja Ucrainei avioane americane F-16, iar președintele francez Emmanuel Macron a anunțat în iunie intenția de a sprijini Ucraina cu avioane Mirage 2000.

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României

Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României. Deputatul independent Cosette Chichirău a înaintat marți un proiect de lege în Parlament, propunând excluderea Curții Constituționale din procesul de validare a candidaților la alegerile prezidențiale. Conform inițiativei, această responsabilitate ar urma să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție și Biroului Electoral Central. Modificarea legii pentru alegerea preşedintelui României Cosette Chichirău a declarat, la Palatul Parlamentului, că inițiativa a luat-o în urma cazului Șoșoacă. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Cazul Şoşoacă a şocat democraţia românească. Am văzut cum CCR a invalidat un candidat la Preşedinţia României pentru motive absolut subiective decise de o curte numită politic, decisă de 5 judecători din 9 care au fost puşi acolo de PSD şi UDMR care votează cu PSD. Ca să reparăm această hibă a democraţiei româneşti, depunem astăzi un proiect care modifică legea pentru alegerea preşedintelui României, astfel încât Curtea Constituţională să vegheze la integritatea alegerilor prin validarea finală a rezultatelor alegerilor şi nu prin validarea candidaţilor. Prin proiectul nostru noi mutăm atribuţiile de validare a candidaţilor la Înalta Curte. Practic, Biroul Electoral Central şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la acest proces care este absolut normal, aşa se întâmplă la toate celelalte candidaturi, iar prin această procedură te poţi apăra, poţi depune documente, argumente, nu este un proces influenţat politic." Alegeri corecte în România Chichirău a subliniat că reprezentanții Platformei DREPT, la care este afiliată, doresc alegeri corecte în România, astfel încât orice persoană care îndeplinește condițiile legale să poată candida. "Doamna Şoşoacă are probleme reale pentru că promovează doctrine antisemite, discriminatorii, antieuropene, dar dacă un asemenea candidat trebuie invalidat, trebuie invalidat conform legii", a mai adăugat Chichirău.

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Ungaria cere UE derogare privind migrația (sursa: Facebook/Bóka János)
Internațional

Ungaria cere UE derogare privind migrația

Ungaria cere UE derogare privind migrația. Ungaria a notificat Bruxellesul la începutul săptămânii cu privire la intenția sa de a obține o derogare de la regulile Uniunii Europene în materie de azil, urmând exemplul Olandei, însă șansele de reușită ale acestei proceduri sunt reduse. Ungaria cere UE derogare privind migrația Anunțul a fost făcut înaintea unei conferințe de presă susținute la Strasbourg de premierul Viktor Orban, a cărui țară deține în prezent președinția Consiliului UE. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol "Guvernul ungar este hotărât să ia măsuri ferme pentru a proteja frontierele țării și pentru a combate migrația ilegală, care amenință securitatea națională", a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, într-o postare pe Facebook. Luni, Budapesta a trimis Comisiei Europene o scrisoare prin care solicită "o exceptare de la regulile europene privind azilul și migrația, în cazul unei viitoare modificări a tratatelor". Derogări, doar cu acordul unanimității statelor Tratatele UE, fiind acorduri obligatorii pentru toate statele membre, permit derogări doar cu acordul unanimității celor 27 de state. Bruxelles-ul a clarificat la jumătatea lunii septembrie, după o solicitare similară din partea Olandei, că nu sunt planificate "schimbări imediate". Ungaria, condamnată în justiția europeană Opoziția Ungariei față de primirea solicitanților de azil, în numele apărării unei Europe "creștine", a dus la condamnări repetate din partea justiției europene pentru nerespectarea legislației UE. În plus, Viktor Orban se opune Pactului european pentru migrație și azil, o reformă adoptată în mai, care introduce un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre afectate de presiunea migrației. În afara situației Ungariei, mai multe state europene au implementat recent măsuri pentru reducerea imigrației ilegale și restrângerea dreptului de azil.

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale (sursa: nobelprize.org)
Eveniment

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale

Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale. Premiul Nobel pentru Fizică din 2024 a fost acordat cercetătorului american John Hopfield și canadianului Geoffrey Hinton pentru invențiile și descoperirile legate de procesul de învățare automată (machine learning) prin rețele neuronale artificiale, conform comunicatului emis marți de Comitetul Nobel din Stockholm. Nobel pentru Fizică, dezvoltarea Inteligenței Artificiale Cei doi laureați ai acestui an au utilizat concepte din fizică pentru a dezvolta metode fundamentale în procesul de învățare automată. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol John Hopfield a creat o memorie asociativă capabilă să stocheze și să reconstruiască imagini, precum și alte tipuri de modele din date. La rândul său, Geoffrey Hinton a inventat o tehnică de identificare autonomă a caracteristicilor datelor, permițând astfel sarcini precum recunoașterea anumitor elemente specifice în imagini. Tehnologia rețelelor neuronale artificiale Inteligența artificială (AI) se bazează în mare parte pe învățarea automată prin rețele neuronale artificiale, inspirate inițial de structura creierului uman. În astfel de rețele, neuronii sunt reprezentați de noduri care pot avea diverse valori și care interacționează prin conexiuni similare sinapselor, acestea putând fi ajustate pentru a deveni mai puternice sau mai slabe. Rețeaua este antrenată prin întărirea conexiunilor între nodurile cu valori simultan ridicate. Cercetările laureaților în domeniul rețelelor neuronale artificiale au început încă din anii 1980 și au avut un impact semnificativ în dezvoltarea AI moderne. Nobel pentru fizică și recompensare financiară În 2023, premiul a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L'Huillier pentru "metode experimentale care generează impulsuri luminoase de attosecunde, utilizate pentru studierea dinamicii electronilor în materie". Premiile vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii speciale pe 10 decembrie, data comemorării morții lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Anul acesta, fiecare premiu este însoțit de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (echivalentul a puțin peste 1 milion de dolari).

Arad, Centura de Est, aproape finalizată (sursa: Facebook/DRDP Timişoara)
Eveniment

Arad, Centura de Est, aproape finalizată

Arad, Centura de Est, aproape finalizată. Centura de Est a municipiului Arad, cu o lungime de 11 kilometri, include un pod peste râul Mureș și un pasaj peste calea ferată, în prezent aflate în construcție. Proiectul este programat să fie finalizat la termen, în ianuarie 2025, iar stadiul lucrărilor a depășit 80%. Arad, Centura de Est, aproape finalizată Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, lucrările sunt în grafic, iar termenul prevăzut în contract va fi respectat. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La pasajul peste calea ferată și podul peste Mureș, lucrările sunt mai avansate, ajungând la aproximativ 90%. Lucrările au început în toamna anului trecut, având ca termen de finalizare ianuarie 2025. Antreprenorul responsabil de proiect este PORR Construct. Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a declarat că după finalizarea acestui segment, Aradul va fi primul municipiu reședință de județ cu un inel de centură complet. Valoarea investițiilor Viitoarea șosea va asigura legătura între DN69 (Arad-Timișoara) și DN7 (Arad-Deva) și va permite accesul la autostrada A1. Proiectul include un pod nou peste Mureș, la Fântânele, un pasaj peste calea ferată la Vladimirescu, cinci sensuri giratorii, o pistă de biciclete de 7,2 km și stații pentru mijloace de transport în comun. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în octombrie 2022, în prezența premierului de atunci, Nicolae Ciucă, iar valoarea totală a investiției este de 308 milioane de lei.

Putin se întâlnește cu președintele Iranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu președintele Iranului

Putin se întâlnește cu președintele Iranului. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Iranului, Masud Pezeshkian, urmează să se întâlnească pentru prima dată, vineri, în cadrul unui forum organizat în capitala Turkmenistanului, Așhabad. Anunțul a fost făcut luni de către Kremlin, marcând o reuniune de importanță strategică pentru ambele state, conform declarațiilor transmise de agențiile de presă EFE și Reuters. Putin se întâlnește cu președintele Iranului Întâlnirea celor doi lideri este considerată de mare importanță pentru relațiile bilaterale dintre Rusia și Iran, dar și pentru abordarea situației tensionate din Orientul Mijlociu. Iuri Ușakov, consilierul pe relații externe al Kremlinului, a declarat că această reuniune va oferi cadrul necesar pentru discutarea aspectelor critice legate de evoluțiile recente din regiune, inclusiv criza din Gaza și acțiunile militare din Liban și Siria. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Rusia și Iranul au condamnat în mod repetat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și bombardamentele asupra teritoriilor libanez și sirian, adoptând o poziție comună în politica externă privind Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, Kremlinul a evitat să comenteze lansarea de rachete iraniene asupra Israelului, menținându-și o poziție neutră în privința acestui aspect. Relațiile strategice dintre Rusia și Iran La mijlocul lunii septembrie, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul, imediat după ce Occidentul a impus noi sancțiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice către Moscova. Această mișcare reflectă consolidarea relațiilor dintre cele două țări, în special pe fondul creșterii presiunilor internaționale asupra Iranului. Cu puțin timp înainte, Putin s-a întâlnit cu generalul Ali Akbar Ahmadian, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, la Sankt Petersburg. În cadrul întrevederii, liderul rus a subliniat că relațiile bilaterale nu s-au schimbat odată cu preluarea mandatului noului președinte iranian și că „cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului președinte”. Planuri viitoare și reuniuni diplomatice Ușakov a confirmat, de asemenea, că întâlnirea dintre Putin și Pezeshkian va avea loc în cadrul summitului BRICS, organizat la Kazan, în perioada 22-24 octombrie. Aceasta va fi o oportunitate pentru cele două țări de a-și consolida parteneriatul economic și de a discuta despre viitoare proiecte comune în diverse domenii strategice. Cu o săptămână înainte de această întrevedere, premierul rus Mihail Mișustin s-a deplasat la Teheran, unde a subliniat dorința Moscovei de a intensifica cooperarea cu Iranul în multiple sectoare economice și politice. Această serie de întâlniri subliniază dorința ambelor părți de a dezvolta relații mai strânse și de a contracara efectele sancțiunilor internaționale. Impactul întâlnirii asupra politicii Internaționale Întâlnirea dintre Vladimir Putin și Masud Pezeshkian reprezintă un pas important în consolidarea alianței ruso-iraniene și în stabilirea unei poziții comune în contextul tensiunilor regionale din Orientul Mijlociu. Discuțiile vor aborda aspecte legate de securitate, economie și colaborare politică, având potențialul de a influența semnificativ relațiile internaționale și echilibrul de putere în regiune. Pe măsură ce Rusia și Iranul își întăresc parteneriatul, restul comunității internaționale va urmări cu atenție evoluția acestor discuții și efectele lor asupra situației geopolitice globale. În acest context, summitul BRICS va juca un rol esențial în stabilirea direcției viitoare a relațiilor dintre Moscova și Teheran, consolidându-le poziția pe scena internațională.

România, și Schengen terestru în 2024 (sursa: Facebook/Ylva Johansson)
Eveniment

România, și Schengen terestru în 2024

România, și Schengen terestru în 2024. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a susținut luni, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, că România și Bulgaria trebuie să fie acceptate în spațiul Schengen cu frontierele terestre până la sfârșitul acestui an. Declarația sa vine în contextul unei dezbateri despre reintroducerea controalelor la frontierele interne de către anumite state din spațiul Schengen și impactul acestor măsuri asupra zonei de liberă circulație. Importanța spațiului Schengen pentru Europa În cadrul dezbaterii, Ylva Johansson și-a exprimat mândria de a trăi în spațiul Schengen, descriindu-l ca fiind „cea mai mare zonă de circulație din lume”. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Aceasta permite celor 450 de milioane de cetățeni din 29 de țări să călătorească liber prin Europa, fără controale suplimentare la frontierele interne. Aproximativ 30% din populația Europei locuiește în apropierea unei frontiere interne, iar 50 de milioane de oameni trăiesc direct lângă o astfel de graniță. Johansson a subliniat că reintroducerea controalelor la frontierele interne trebuie să rămână o măsură temporară și să fie utilizată doar în cazuri excepționale. Aderarea României și Bulgariei la Schengen: o prioritate pentru Comisia Europeană Comisarul european a subliniat eforturile depuse pentru a integra România și Bulgaria în spațiul Schengen, menționând că a fost nevoie de multă muncă și determinare pentru a ajunge la acest stadiu. „Sunt atât de mândră de acest mandat. Am primit Croația, Bulgaria și România în Schengen. Am luptat foarte dur pentru asta. Impactul asupra oamenilor este uriaș: fără pașaport și fără cozi. Asta înseamnă Europa”, a declarat Johansson. Ea a dat un exemplu personal, povestind cum o prietenă din România i-a relatat că eliminarea pașapoartelor la frontiere a adus o bucurie imensă copiilor, subliniind că „Schengen nu este doar fundația prosperității noastre, ci și parte a identității europene”. România, și Schengen terestru în 2024 Ylva Johansson a transmis un mesaj clar miniștrilor din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), ce urmează să aibă loc joi la Luxemburg, cerându-le să facă „ultimul pas” pentru a permite României și Bulgariei să adere complet la Schengen. Comisarul european a menționat că cele două țări au implementat toate măsurile suplimentare solicitate și că îndeplinesc criteriile necesare pentru a face parte din zona de liberă circulație. „Bulgaria și România au făcut tot posibilul și au pus în aplicare toate măsurile suplimentare. Mesajul meu către miniștri la Consiliul de joi va fi să ridice controalele la frontierele terestre până la sfârșitul anului. O merită. A venit timpul”, a declarat Johansson în cadrul plenului Parlamentului European.

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge

Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge. Cazul controversat al schimbului de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, revine în atenția publicului. Pe 15 noiembrie, acest caz va fi analizat de Tribunalul Uniunii Europene, situat la Luxemburg, conform informațiilor furnizate de această instanță. Scandalul vaccinurilor anti-COVID nu se stinge Subiectul acestor SMS-uri, dezvăluit inițial de cotidianul american New York Times în 2021, a stârnit o amplă polemică în rândul opiniei publice și instituțiilor europene. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol La momentul respectiv, Pfizer era cel mai mare furnizor de vaccinuri anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, iar discuțiile dintre von der Leyen și Bourla erau legate de achizițiile masive de vaccinuri. Conținutul acestor mesaje rămâne însă secret, iar refuzul Comisiei Europene de a face publice aceste informații a dus la un conflict deschis cu presa internațională. Demersurile legale inițiate de New York Times În numele libertății de a informa, New York Times a solicitat acces la aceste SMS-uri, dar cererea a fost respinsă. Cotidianul american a apelat atunci la justiția Uniunii Europene, iar cazul urmează să fie dezbătut pe 15 noiembrie. În cadrul acestei audieri publice, ambele părți vor prezenta argumentele în fața tribunalului, dar o decizie nu este așteptată înainte de câteva luni. Reacția Comisiei Europene Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția se pregătește pentru audierea din noiembrie, subliniind că aceasta se referă la o cerere de acces la documente, fără a oferi detalii suplimentare. Într-un răspuns anterior, Comisia a afirmat că SMS-urile respective sunt considerate „documente efemere” și că nu au fost păstrate, ceea ce a complicat accesul la ele. Controversa achizițiilor de vaccinuri anti-COVID Achizițiile de vaccinuri anti-COVID de către Bruxelles fac obiectul mai multor anchete, atât în Belgia, cât și în fața justiției Uniunii Europene. La data de 17 iulie, Tribunalul UE a subliniat o lipsă de transparență din partea Comisiei Europene, evidențiind riscul unui conflict de interese între echipele de negociatori ale Comisiei și laboratoarele farmaceutice implicate în furnizarea vaccinurilor. În 2020 și 2021, Comisia Europeană a negociat achiziția grupată de vaccinuri pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Pfizer/BioNTech devenind principalul furnizor, deși alte cinci companii farmaceutice au obținut, de asemenea, autorizația de comercializare. Critici privind lipsa de transparență Scandalul a escaladat în vara anului 2022, când mediatoarea Uniunii Europene a considerat „problematic” refuzul Comisiei de a pune la dispoziția presei SMS-urile schimbate între von der Leyen și Bourla. Mediatoarea a subliniat că transparența în astfel de cazuri este esențială pentru menținerea încrederii publicului în instituțiile europene. Cu toate acestea, Comisia a susținut că mesajele respective nu au fost păstrate, spre deosebire de alte documente oficiale, și că nu au fost găsite în urma cercetărilor efectuate. Implicațiile pentru viitorul achizițiilor publice Cazul schimbului de SMS-uri va continua să fie urmărit cu interes, având în vedere implicațiile sale pentru transparența și integritatea procesului de achiziții publice în Uniunea Europeană. O eventuală decizie a Tribunalului UE în favoarea New York Times ar putea stabili un precedent important în ceea ce privește accesul public la documentele și corespondența oficialilor europeni în cadrul negocierilor comerciale. De asemenea, acest caz ar putea avea un impact asupra modului în care instituțiile europene gestionează viitoarele contracte și achiziții de produse și servicii.

Operă de artă, aruncată la gunoi (sursa: lammuseum.nl)
Eveniment

Operă de artă, aruncată la gunoi

Operă de artă, aruncată la gunoi. O operă de artă modernă, care seamănă cu două cutii de bere goale, a fost găsită într-un coş de gunoi dintr-un muzeu olandez, după ce un membru al personajului acestuia a aruncat-o crezând că era vorba despre deşeuri. Operă de artă, aruncată la gunoi Lucrarea, intitulată "All The Good Times We Spent Together", a fost realizată de artistul francez Alexandre Lavet şi seamănă la prima vedere cu două cutii de bere goale, una dintre ele fiind strivită. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol În realitate, este vorba despre două cutii ce au fost pictate meticulos, de mână, în acril. "Mult timp şi multe eforturi au fost necesare pentru a le crea", a transmis muzeul olandez. Însă valoarea lor artistică i-a scăpat unui tehnician, care le-a aruncat la coşul de gunoi atunci când erau expuse într-un ascensor cu pereţi din sticlă. Cutiile, expuse în ascensor Froukje Budding, purtătoarea de cuvânt a Muzeului LAM din Lisse, un oraş din vestul Ţării de Jos, a declarat că cele două creaţii artistice erau adeseori plasate în locuri neobişnuite, de aici şi expunerea lor într-un ascensor. "Am încercat să îi surprindem pe vizitatori de fiecare dată", a explicat ea. Curatoarea Elisah van den Bergh s-a întors în muzeu după o scurtă pauză şi a observat că cele două cutii de bere au dispărut. Ea le-a recuperat dintr-un sac de gunoi chiar înainte ca acesta să fie aruncat la pubelă. "Acum am plasat opera de artă într-un loc mai tradiţional, pe un soclu, pentru ca ea să se poată 'odihni' după această aventură", a precizat Elisah van den Bergh. Tehnicianul, "doar își făcea treaba" Ea a precizat că nu îi poartă "nici un fel de ranchiună" tehnicianului, care tocmai începuse să lucreze pentru acest muzeu. "El doar îşi făcea treaba. Arta noastră îi încurajează pe vizitatori să vadă obiectele din viaţa de zi cu zi sub o lumină diferită", a explicat Sietske van Zanten, directoarea muzeului. "Expunând opere de artă în locuri neaşteptate, amplificăm această experienţă şi menţinem treaz interesul vizitatorilor", a adăugat ea. Din această perspectivă, este puţin probabil ca cele două cutii să rămână mult timp pe soclul lor tradiţional. "Trebuie să ne gândim serios la un loc prudent în care să le plasăm după aceea", a declarat purtătoarea de cuvânt Froukje Budding.

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR. Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 2,06 lei (0,53%), atingând o valoare record de 387,6905 lei, conform cotației publicate de Banca Națională a României (BNR). Aurul s-a scumpit, arată datele BNR Comparativ, vineri, prețul gramului de aur era de 385,6265 lei. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această creștere reflectă tendințele pieței internaționale și creșterea cererii de aur în contextul instabilității economice. Deprecierea leului în raport cu euro și dolarul american Moneda națională a continuat să piardă teren în fața principalelor valute internaționale. Luni, cursul euro a fost calculat de BNR la 4,9770 lei, înregistrând o ușoară creștere de 0,04 bani (0,01%) comparativ cu cotația anterioară, de 4,9766 lei. Deși fluctuația este minoră, aceasta indică o depreciere constantă a leului în raport cu moneda unică europeană. În ceea ce privește dolarul american, leul s-a depreciat mai semnificativ, fiind cotat la 4,5425 lei. Aceasta reprezintă o creștere de 2,90 bani (0,64%) față de cotația de vineri, când dolarul era evaluat la 4,5135 lei. Această evoluție este influențată de contextul economic global și de întărirea dolarului pe piețele internaționale. Evoluția francului elvețian Leul a înregistrat o ușoară scădere și în fața francului elvețian, cotat de BNR la 5,2961 lei, în creștere cu 0,16 bani (0,03%) față de valoarea anterioară de 5,2945 lei. Această depreciere este semnificativă, având în vedere stabilitatea relativă a francului elvețian în raport cu alte valute, și subliniază vulnerabilitatea monedei naționale în fața fluctuațiilor pieței financiare internaționale. Context economic și perspective Evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute internaționale este influențată de mai mulți factori, inclusiv de contextul geopolitic, fluctuațiile de pe piața petrolului și deciziile politice interne. Pe termen scurt, este posibil ca leul să rămână vulnerabil la aceste mișcări externe, în special dacă BNR nu intervine semnificativ pe piață. Cotațiile aurului și ale principalelor valute oferă un indicator al încrederii investitorilor în economia românească. Pe măsură ce cererea de aur crește, prețul acestuia urcă, ceea ce arată că investitorii caută plasamente sigure, în detrimentul monedelor volatile sau al altor active cu risc mai ridicat. Cotațiile publicate de Banca Națională a României indică o tendință de depreciere a leului în raport cu principalele valute, în timp ce aurul continuă să atingă valori record. Aceste fluctuații subliniază volatilitatea pieței financiare și reflectă incertitudinile economice atât la nivel intern, cât și internațional. Monitorizarea constantă a evoluției cursului valutar și a prețului aurului este esențială pentru a înțelege mai bine tendințele economice și a anticipa posibilele evoluții pe piața financiară din România.

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD (sursa: Facebook/Robert Cazanciuc)
Politică

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD

Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a catalogat drept „jenante” acuzațiile conform cărora PSD ar fi implicat în decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a exclude candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024. Cazanciuc a subliniat că este perioada de campanie electorală și fiecare are dreptul să-și exprime opiniile, chiar dacă acestea nu au o bază solidă. Acuzațiile de influențarea CCR înfurie PSD „Suntem în campanie electorală și fiecare este liber să spună ce prostii dorește. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Mi se pare jenant, din perspectiva unor partide, să acuzi PSD că ar fi în spatele deciziei. Cui îi este frică de această decizie? Faptul că Diana Șoșoacă nu mai este în cursa electorală, pe cine sperie?”, a declarat senatorul la Palatul Parlamentului. Contextul excluderii Dianei Șoșoacă din alegerile prezidențiale Robert Cazanciuc a menționat că decizia Curții Constituționale este prevăzută de legea fundamentală și de legea privind alegerea președintelui României, subliniind că nu există motive pentru a acuza PSD de influențarea acestei hotărâri. El a explicat că judecătorii Curții sunt numiți de Parlamentul României printr-o procedură legală, iar afirmațiile conform cărora ar exista presiuni politice sunt nefondate. Analiza juridică a deciziei CCR Întrebat cum poate fi interpretată, din punct de vedere juridic, excluderea Dianei Șoșoacă din cursa pentru Palatul Cotroceni, Cazanciuc a explicat că legea prevede clar atribuțiile CCR în astfel de situații. „Există în momentul de față, în legea fundamentală și în legea privind alegerea președintelui României, texte care permit CCR să vegheze la respectarea procedurilor în materie. Totuși, nu cred că ar trebui să fie asemenea atribuții la Curtea Constituțională”, a precizat senatorul. El a adăugat că, deși atribuțiile CCR includ verificarea respectării legii în cazul candidaturilor la funcția de președinte, aceste prevederi ar putea fi regândite. „Probabil, la momentul respectiv, în 1991-1992, de când datează Constituția și legea de organizare a Curții Constituționale, s-a considerat firesc ca funcția supremă în stat să fie supravegheată de CCR. Personal, consider că ar trebui să rămână strict o procedură de validare ulterioară, după ce poporul s-a pronunțat. Dar deocamdată avem această procedură în vigoare”, a explicat Cazanciuc. Speculații privind influența deciziei asupra lui Marcel Ciolacu Senatorul PSD a respins ipoteza că excluderea Dianei Șoșoacă ar avantaja candidatul PSD, Marcel Ciolacu. El a subliniat că Ciolacu se poate confrunta cu orice alt candidat în turul doi și că decizia CCR nu schimbă calculele politice. „Este o speculație. Marcel Ciolacu se poate lupta cu oricine în turul doi. Din perspectiva noastră, orice candidat va fi învins de Marcel Ciolacu. Nu contează pentru noi cine intră în turul doi”, a conchis Cazanciuc. Contextul deciziei Biroului Electoral Central Biroul Electoral Central a respins duminică seara înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă pentru funcția de președinte al României, invocând inadmisibilitatea dosarului depus. Decizia a fost contestată, iar sâmbătă, Curtea Constituțională a admis contestațiile formulate de două persoane, anulând astfel Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind candidatura și simbolul electoral ale Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din acest an. Anchete anterioare și repercusiuni juridice Decizia CCR face parte dintr-o serie mai largă de măsuri legale și contestații care au vizat jurnaliști și candidați la alegerile din regiune. În contextul alegerilor prezidențiale, astfel de decizii au generat discuții ample în spațiul public cu privire la influența politică asupra procesului electoral și la atribuțiile instituțiilor implicate în supravegherea respectării legislației electorale.

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini (sursa: france24.com)
Internațional

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini

Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat luni lansarea unei noi investigații împotriva unor jurnaliști străini, acuzați că ar fi traversat ilegal frontiera rusă dinspre Ucraina pentru a realiza reportaje în zona ocupată a regiunii Kursk. Potrivit unui comunicat emis de FSB, printre cei vizați se numără jurnalista britanică Catherine Norris Trent, care lucrează pentru canalul francez France 24, și jurnalistul elvețian Kurt Pelda, corespondent pentru CH Media. Rusia anchetează încă doi jurnaliști străini Cei doi jurnaliști sunt acuzați de autoritățile ruse că „au trecut ilegal frontiera Federației Ruse în regiunea Kursk”, regiune aflată în centrul unor conflicte intense între trupele ruse și cele ucrainene. Citește și: Firma care-i plătește BMW-ul lui Exarhu, profit net de peste un milion de lei în 2023. SRL-ul, deținut integral de realizatorul radio Armata ucraineană a lansat o ofensivă surprinzătoare în această regiune de frontieră pe 6 august, marcând prima incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial. În replică, armata rusă a declanșat o contraofensivă, susținând că a recucerit o mare parte din teritoriu. Cu toate acestea, Ucraina afirmă că încă deține controlul asupra a numeroase localități din regiunea Kursk. Contextul anchetelor FSB În acest context de conflict militar, autoritățile ruse au intensificat măsurile de securitate și au lansat în mod regulat anchete împotriva jurnaliștilor străini care au realizat reportaje în zonele aflate sub controlul Kievului. Până în prezent, aproximativ zece jurnaliști străini sunt vizați de astfel de acuzații, în special pentru trecerea „ilegală” a frontierei ruse dinspre Ucraina. Alte investigații deschise împotriva jurnaliștilor La sfârșitul lunii septembrie, FSB a deschis investigații penale împotriva altor trei jurnaliști străini, inclusiv împotriva jurnalistului român Mircea Barbu, acuzat de aceeași infracțiune de trecere ilegală a frontierei ruse. Alte nume incluse pe lista autorităților ruse sunt jurnaliști ai unor instituții de presă internaționale precum canalul de televiziune american CNN, canalul italian RAI, sau postul german Deutsche Welle. Consecințele juridice pentru jurnaliștii vizați Deși jurnaliștii vizați de aceste anchete nu par să se afle pe teritoriul Rusiei în prezent, ei riscă sancțiuni severe conform Codului Penal rus, care prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Măsurile luate de autoritățile ruse au atras atenția comunității internaționale, iar organizațiile de presă au cerut o abordare mai deschisă în ceea ce privește accesul jurnaliștilor în zonele de conflict, pentru a asigura transparența și raportarea obiectivă a evenimentelor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră