miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7353 articole
Ramona Emilian

Politică

Cosette Chichirău intră în cursa pentru Primăria Iași, în 2028: atacuri la adresa administrației actuale

Cosette Chichirău și-a anunțat candidatura la Primăria Iași în 2028, invocând un capital electoral solid obținut la alegerile anterioare. Cosette Chichirău vizează Primăria Iași Fosta deputată a criticat dur administrația condusă de Mihai Chirica, dar și activitatea Consiliului Local, acuzând lipsa de performanță. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica De asemenea, aceasta a vorbit despre declinul partidelor tradiționale, PSD și PNL, dar și despre ruptura de USR, formațiune din care a demisionat în urmă cu peste doi ani. În același timp, Chichirău a apreciat activitatea premierului Ilie Bolojan, menționând totuși că ar fi fost necesară o comunicare publică mai eficientă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cosette Chichirău vizează Primăria Iași în 2028 (sursa: Facebook/Cosette Chichirău)
Istoria insultelor dintre PSD și AUR (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR

Relația dintre PSD și AUR ilustrează una dintre cele mai spectaculoase metamorfoze din politica românească recentă: de la atacuri virulente și delimitări ferme la o colaborare pragmatică, dictată de interese conjuncturale. Declarațiile din ultimii ani dintre cele două partide arată nu doar o rivalitate ideologică profundă, ci și un discurs presărat cu invective puternice. În prezent, însă, toate negările de colaborare, toate insultele și atacurile personale, care au mers de la "fascism" la "penali", par a fi uitate. Atacurile PSD la adresa AUR: de la „semnal de alarmă” la „extremism” În 2020, Vasile Dâncu, pe atunci președintele Consiliului Național al PSD, avertiza că ascensiunea AUR este un semnal de alarmă pentru români. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Un an mai târziu, în mai 2021, Mihai Tudose ironiza poziția AUR privind moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, sugerând interese ascunse: „Cât mai e kg de aur? Tot aud pe unul dintre copreședinții AUR că el/ ei nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD fiindcă nu pare a avea suficiente voturi... Acest tip de mesaj taie orice ,,apetit” pt vot al unora care până acum au susținut actuala ,,putere”. Întrebarea devine firească: ,,naivitate” politică, afiliere cu cei de la guvern sau preț per kg?”, a scris Tudose pe Facebook. PSD respinge categoric colaborarea cu AUR În 2023, Sorin Grindeanu respingea categoric orice apropiere de AUR, invocând incompatibilități ideologice: După câteva luni, tonul devenea și mai dur. „Exclus din punctul meu de vedere să facem alianță cu AUR în 2024. E un partid care, din perspectiva mea, nu e îndreptat spre valorile pentru care s-a muncit foarte mult în România. Au șovăieli în a spune cu toată gură că suntem membri UE și membri NATO și că e foarte bine. Nu înseamnă că sunt pro-Putin, dar nici nu sunt convinși că e bine că suntem membri UE sau NATO.” Acuzații de iresponsabilitate Tot în 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, critica dur retorica anti-vaccinare a AUR. Acesta a declarat că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false”. Escaladarea conflictului Pe 23 mai 2025, Alfred Simonis îi numea pe reprezentanții AUR „interlopi, fascişti şi nazişti”, într-un schimb de replici tensionat cu George Simion. „Ai venit cu interlopii după tine?” a spus Alfred Simonis. „Care sunt interlopii? Voi v-aţi bătut joc. Dumneavoastră aţi furat din buzunare, în Anglia?”, a replicat George Simion. Liderul deputaţilor PSD a continuat: „Eşti cunoscut ca un agent sovietic. Nişte infractori, nişte golani”. Simion, care filma schimbul de replici, a spus despre Alfred Simonis că este „valutist” de meserie. Amenințări fizice Unul dintre parlamentarii AUR a intervenit, spunând: „O să am grijă de dumneata”. „Auziţi ce spune acest personaj, o să am grijă de dumneata. Cum o să ai, domnule, grijă de mine? Eşti un fascist, eşti un nazist, dacă vii şi îmi spui mie că ai grijă de mine, ce înseamnă asta?”, a spus Simonis. Marcel Ciolacu și respingerea alianței cu AUR La rândul său, Marcel Ciolacu a respins constant ideea unei alianțe cu AUR: „Am spus de la început: PSD nu va face nicio alianță cu AUR, sub nicio formă. Nu e un partid politic. E un partid populist, cu tendințe clare extremiste, se vede, cu un comportament de, nu știu, dealer de case și agent imobiliar. Lucrurile sunt foarte serioase când vorbești de o guvernare și mai ales de perspectiva pe care o are România.” Ulterior, liderul PSD a respins inclusiv speculațiile privind o susținere indirectă: „O tâmpenie mai mare n-am auzit.” În octombrie 2024, Ciolacu a exclus orice „blat” politic, susținând că este ținta atacurilor lui George Simion. „Am fost omul politic cel mai atacat de domnul Simion. (…) Cred că 45 de minute m-a înjurat şi a ţipat la mine, (…) a tras de uşile de la birou. Cum să fac blat cu un asemenea personaj?!” Lia Olguța Vasilescu, ironii la Simion Pe 29 octombrie, 2025 Lia Olguța Vasilescu, a susținut că o coaliție cu suveraniștii de la AUR, este aproape o imposibilitate. În noiembrie, 2025, aceasta îl ironiza pe George Simion pentru că ar fi cerut protecția SPP. „Cine să așteptăm să vină la guvernare? Bărbații falnici care dau fuga la SPP când îi amenință unu’ pe Facebook? L-a amenințat pe el pe Facebook, pe el, cel mai drept dintre traci? Simioane, pai, dacă mâine te cheamă la război, îl iei și pe al lui Pahonțu cu tine? Uită-te la mine ce fac când intră pe Facebook! Le dau un block și mă întorc și la reziști când termin cu tracii. Cum zici și tu ceva, pare că a început recensământul nebunilor și, când nu fac față, apar și diaspora, și boții și tiriboții. Și tu afli că bei și te droghezi și nu ai fost ca ei la școală. Și nu ai fost cu ei la școală, că tu nu scrii «miau», ca pisica”, a spus Olguţa Vasilescu pe scena congresului PSD. Răspunsul lui Simion a fost în același registru: „În loc să se ocupe de guvernarea lor cu USR, azi, de ziua revoluției bolșevice, tovarășele din PSD nu au mai putut de grija mea. Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, a scris George Simion pe contul său de Facebook. Atacurile AUR la adresa PSD: de la „sistem corupt” la atacuri personale Discursul AUR, dominat de George Simion, a fost inițial unul de respingere totală a PSD, considerat simbolul „sistemului”. În 2023, Simion acuza PSD că îi copiază mesajele și îl ataca pe Ciolacu: „PSD copiază mesajele AUR. Marcel Ciolacu este ca un lăutar. PSD cântă şi manele, şi lăutărească veche şi muzică uşoară. Ciolacu a început greşit: s-a dus la OMV, a ignorat oamenii din greva foamei. Patriotismul economice este doar în discurs, ca să fure electoratul AUR. Electoratul AUR este format din români furioşi care n-o să mai pună ştampila pe Marcel Ciolacu”. Ciolacu, asemănat cu Lică Sămădău În 2024, atacurile AUR la adresa PSD au devenit mai dure: ”Mi-a amintit premierul Ciolacu de personajul Lică Sămădău. Pare cumva că e cerut capul lui Moțoc și e capul lui Ciolacu” a susținut George Simion. „Au trecut o lege prin parlament, a anunțat premierul 15 septembrie. Pot înțelege că premierul e mincinos? Pot! SUA, ambasadele, Iohannis, nu știu. Iohannis care l-a impus pe Ciolacu, o marionetă în mâna președintelui. Acest guvern marionetă e sub comanda lui Iohannis, premierul e un mincinos. Cu siguranță i-am spus că e un premier mincinos pentru că nu se respectă nimic din promisiunile lui. Și-au bătut joc de calendarul electoral, acum iar modifică ce au anunțat”, a mai spus el. Simion, atac dur la cuplul Vasilescu-Manda În 2024, liderul AUR îi ataca pe Lia Olguța Vasilescu și pe Claudiu Manda. Disperarea e mare aici, la Craiova, unde mafia şi „La Famiglia” s-au reunit în familia Vasilescu-Manda. Au trimis instigatori în rândurile noastre, cu portavoci, plătiţi din banii primăriei, ca să facă deranj. Au încercat să ne trimită tot felul de intruşi în rândurile noastre ca să deturneze această conferinţă de presă, ca să deturneze partidul AUR în Dolj, să ne preia PSD. (...) Îşi bat joc de nişte oameni amărâţi, le-au dat câte o sute de lei ca să ne strice lansarea candidatului nostru, singurul care se poate bate cu Lia Olguţa Vasilescu. Nu îţi merge, Olguţa, noi nu suntem vânzători! (...) Te doare că nu e dictatură şi unanimitate cum îşi plăcea ţie în Partidul Unic Comasat”, a declarat preşedintele AUR, George Simion, la conferinţa de presă, potrivit sursei menţionate. Grindeanu un „penibil”, Marian Neacșu, un „penal” În 2025, liderul AUR a continuat seria atacurilor: "Dragi prieteni, când credeam că nu se poate mai penibil și mai controlat și mai sistem și mai securist ca Marcel Ciolacu, iată că a apărut Sorin Grindeanu, acest penibil care a executat tot ce i s-a dat de-a lungul carierei sale și acum e deranjat de Oana Gheorghiu. (...) Cred că relațiile cu Statele Unite, în primul rând, le periclitează domnul Sorin Grindeanu. Îl ai pe un penal acolo în funcția de vicepremier, îl cheamă Marian Neacșu. Îl cunoști? Da, Sorine, ăsta-i PSD-ul tău", a spus Simion. "Sorin Grindeanu și acest PSD merită să dispară, merită să fie taxați de români pentru aceste mojicii. Unii suntem trumpiști, cum suntem noi de la Aur, alții nu sunt trumpiși și l-au criticat pe Donald Trump de-a lungul vremii, dacă tot ați făcut o coaliție, nu te da fată virgină Sorine, când tu te-ai coțăit cu toată lumea prin toate avioanele Nordis și nu numai", a mai transmis Simion. Jocul dublu al PSD Pe 11 noiembrie 2025, Simion acuza PSD că face un „joc dublu”. "Eu vreau să transmit ceva domnului Grindeanu: să înceteze joaca asta de-a puterea şi opoziţia. Ori e la putere, ori e la opoziţie PSD, în momentul ăsta. (...) Eu cred că este cazul să oprim această nebunie, pentru că mergem către prăpastie", a declarat George Simion. Simion vs Grindeanu În 2026, atacurile au continuat, într-un registru ironic. „Grindeanu pretinde că e Robin Hood și pretinde că ia de la miliardarii României. Domnule Grindeanu, nu știu dacă aveți ceasul la mână sau l-ați băgat în buzunar”, a declarat Simion în Parlament. Replica lui Sorin Grindeanu nu a întârziat: „Sunt convins că dacă erați premier benzina era 1 leu și casele 35.000 de euro”.

Trafic de droguri ascuns în etnobotanice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

„Șobolanul”, etnobotanice stropite cu droguri de mare risc: condamnare de aproape 15 ani de închisoare

Un bărbat din Iași a fost condamnat la o pedeapsă severă pentru trafic de droguri, după ce a vândut etnobotanice stropite cu droguri de mare risc. Trafic de droguri ascuns în etnobotanice Substanțele utilizate pentru a „condimenta” plantele comercializate, cunoscute sub denumirea de „șobolan”, includ compuși psihoactivi încadrați în categoria drogurilor de mare risc. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Deși inculpatul a susținut că nu cunoștea natura substanțelor vândute, iar apărarea l-a prezentat drept un actor minor în rețea, instanța a respins aceste argumente. Tribunalul a dispus o condamnare totală de 14 ani și 8 luni de închisoare, luând în considerare recidiva, iar sentința ar putea fi majorată în urma unor căi de atac. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fundația Varlaam Mitropolitul, școală privată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Biserica își extinde influența în educație: Fundația Varlaam Mitropolitul deschide încă o școală

Fundația Fundația Varlaam Mitropolitul, aflată sub patronajul spiritual al Mitropolia Moldovei și Bucovinei, pregătește deschiderea unei noi unități de învățământ private în Piatra Neamț. Fundația Varlaam Mitropolitul, școală privată Proiectul face parte dintr-o strategie de extindere regională care include și dezvoltarea unui campus educațional de mari dimensiuni în zona Aroneanu – Moara de Vânt, în județul Iași. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Școala „Varlaam Mitropolitul” acoperă toate nivelurile de învățământ, de la preșcolar la liceal, iar extinderea în aria Arhiepiscopia Iașilor sugerează formarea unei rețele educaționale în județele Iași, Neamț și Botoșani. În prezent, proiectul din Piatra Neamț se află în faza de autorizare, cu perspective de extindere viitoare și în județul Botoșani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Octavian Goga și apropierea de Adolf Hitler (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Controversa Octavian Goga: documente istorice arată apropierea poetului de ideologia lui Hitler

Controversa privind îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Copou, la finalul lunii martie, a generat dezbateri intense în spațiul public, polarizând opiniile între susținători și critici. Octavian Goga și apropierea de Adolf Hitler O parte dintre apărători, inclusiv istoricul Ion Aurel Pop, invocă meritele sale literare și patriotice, condamnând evaluarea trecutului prin standardele actuale. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Pe de altă parte, adversarii aduc în discuție documente din presa interbelică ce indică apropierea lui Goga de ideologia fascistă și de regimul lui Adolf Hitler. Relatări din vremea respectivă menționează că la înmormântare, Goca purta svastica și a existat un buchet de flori trimis de Adolf Hitler. Continuarea, în Ziarul de Iași

PSD-AUR vor control asupra companiilor stat (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu, George Simion)
Eveniment

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

Cum poate fi suspendat Nicușor Dan (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Peste 1.000 de arbori tăiați la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Peste 1.000 de arbori tăiați pe drumurile din Iași: lemnul, valorificat prin Bursa Română de Mărfuri

Consiliul Județean din Iași pregătește o amplă intervenție pe drumurile județene, vizând tăierea și valorificarea a peste 3.400 de metri cubi de lemn proveniți din plantațiile rutiere. Peste 1.000 de arbori tăiați la Iași Măsura vizează eliminarea a peste 1.000 de arbori afectați de vânt, precipitații sau îmbătrânire, considerați un risc pentru siguranța circulației. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Lemnul rezultat va fi scos la vânzare prin Bursa Română de Mărfuri, în patru loturi distincte care acoperă zone din nordul, centrul și sudul județului. Unul dintre loturi include 223 de arbori de pe traseul DJ 282B Șipote–Plugari, cu un volum estimat de peste 430 de metri cubi, conform evaluărilor silvice. Continuarea, în Ziarul de Iași

Majorarea taxelor, o decizie inevitabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

De ce majorarea taxelor a fost inevitabilă: explicațiile fostului vicepremier Dragoș Anastasiu

Dragoș Anastasiu, fost vicepremier, susține că majorarea taxelor a fost o decizie inevitabilă în contextul economic și politic de la acel moment, subliniind că „nu exista altă variantă”. Majorarea taxelor, o decizie inevitabilă Într-un interviu amplu, acesta avertizează că tensiunile din coaliția de guvernare afectează deja economia, cu impact vizibil asupra dobânzilor și pieței bursiere. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Anastasiu explică faptul că incertitudinea globală, de la conflictele din Orientul Mijlociu la turbulențele din aviație, determină populația să reducă consumul, dar evidențiază și oportunități pentru turismul din România, inclusiv pentru Iași. Totodată, el atrage atenția că dezvoltarea inteligenței artificiale va transforma profund piața muncii, fără a elimina locurile de muncă, și vorbește despre adaptare ca strategie esențială într-o economie instabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Partajul casei forțat pentru datorii la Fisc (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Eveniment

Fiscul desparte o familie din Iași: instanța impune partajul casei pentru a continua executarea silită

Un caz din Iași scoate la iveală consecințele dure ale executării silite: o familie a fost destrămată după intervenția Fiscului, în urma falimentului firmei deținute de soție. Partajul casei forțat pentru datorii la Fisc La cererea autorităților fiscale, Tribunalul a decis partajul bunurilor, obligând doi soți să împartă locuința în care au trăit aproape 20 de ani. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Instanța a stabilit ca soțul să-și cedeze jumătatea de casă către soție, urmând ca aceasta să-i plătească partea, pentru ca imobilul să poată fi scos la licitație. Deși bărbatul a propus o soluție alternativă – preluarea integrală a casei și achitarea datoriei direct către Fisc – varianta a fost respinsă de judecători. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reforma lui Bolojan amenință interesele PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de reformele lui Bolojan

Criza politică din România scoate la iveală tensiuni structurale mai vechi, aflate la intersecția dintre deciziile politice și interesele economice. Retragerea PSD din Coaliția de guvernare, în contextul disputei privind reforma companiilor de stat, are la bază o problemă sistemică: influența politică a PSD asupra acestor companii. În același context, după publicarea listei așa-numiților „băieți deștepți” din energie, PSD și AUR au anunțat inițierea unor demersuri comune pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Alianța conjuncturală, între un partid tradițional și unul cu discurs suveranist, dincolo de retorica politică, are de fapt în spate interese legate de companiile de stat și a controlului asupra resurselor strategice. Numiri politice, înlesnite legal Pentru a înțelege actuala criză, este esențial să ne întoarcem în 2017, când majoritatea PSD-ALDE a modificat legislația votând în plen un proiect de modificare a OUG 109/2011, cadrul legal care reglementa guvernanța corporativă a companiilor de stat. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit unui raport al organizației Expert Forum, aceste modificări au eliminat obligația aplicării principiilor de guvernanță corporativă pentru o serie de companii majore. Printre acestea se numărau Romgaz, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, TAROM, CNAIR, companiile CFR, Transgaz, Transelectrica, Romsilva, RAPPS, Loteria Română și Poșta Română. Concret, nu mai erau obligatorii: - selecția competitivă a conducerii - criteriile de performanță - raportările și mecanismele de transparență - protecția acționarilor minoritari Autorii raportului avertizau că aceste schimbări riscă să readucă un model în care companiile sunt administrate „în propriul interes al grupărilor teritoriale de partid”, prin numirea unor „oameni de casă” în locul managerilor selectați pe criterii profesionale. Oamenii PSD-ului Consecințele au fost imediate. Unul dintre cele mai elocvente exemple privind influența politică în companiile de stat este cel al CFR SA și CFR Marfă. În 2018, la doar un an după modificarea guvernanței corporative a companiilor de stat, la CFR SA, companie care avea aproximativ 25.000 de angajați, Consiliul de Administrație a fost format din persoane cu trasee profesionale eterogene, fără a avea legătură cu specificul domeniului. De exemplu, Marius Mihuț Pițigoi provenea din mediul privat, fiind dealer auto în grupul lui Ion Țiriac. Era asociat în afaceri cu fostul ministru PSD Ioan Rus. Niculae Teodorescu activa de decenii în aparatul guvernamental, fără experiență directă în transporturi feroviare. Cea mai discutată numire a fost însă cea a lui Marian Octavian Șerbănescu, adus în conducerea companiei de fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe. Fără experiență relevantă în domeniul feroviar, acesta provenea din cadrul RAJA Constanța, regie de apă aflată în coordonarea aceluiași ministru. Traseul său profesional a fost perceput drept un exemplu de transfer politic dintr-un sector în altul, fără o justificare tehnică solidă. Un model similar s-a regăsit și la CFR Marfă, companie aflată de ani de zile în dificultate financiară, cu pierderi și datorii în creștere. Conducerea acesteia a fost alcătuită din persoane cu legături directe sau indirecte cu zona politică. Ionel Minea a ocupat anterior funcția de secretar de stat în perioada guvernării conduse de Mihai Tudose, iar Ștefăniță Munteanu era consilier al premierului Viorica Dăncilă. Un caz emblematic este cel al lui Răzvan Adrian Moga, fiul senatorului PSD Nicolae Moga, care a ajuns în Consiliul de Administrație fără experiență relevantă în transporturi. Activitatea sa profesională anterioară includea funcții în organizații de vânătoare și administrarea unor mici firme imobiliare. De asemenea, Gheorghe Daniel Saviuc provenea din zona politică, fiind consilier al deputatului PSD Petru Gabriel Vlase. Companii de stat, pe mâna PSD În anii care au urmat, deși au existat tentative de reformă, inclusiv sub presiunea Uniunii Europene, sistemul a rămas neschimbat. În 2024, două din trei companii ale statului erau conduse de oameni numiți politic. La CFR Marfă, toți cei șapte membri ai Consiliului de Administrație fuseseră numiți provizoriu de Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, lider PSD. Unul dintre administratori, Niculaie Bordei, a fost consilier PSD la Sectorul 6 între 2012 și 2020. La Transelectrica, companie strategică și profitabilă, conducerea provizorie includea persoane cu legături directe cu PSD. Directorul general Ștefăniță Munteanu a fost consilier personal al fostului premier Mihai Tudose, iar Florin Cristian Tătaru, membru al Directoratului, a fost deputat PSD de Maramureș. Și în cazul TAROM apar astfel de conexiuni cu PSD-ul. Monica Săsărman, numită în Consiliul de Administrație, s-a înscris în PSD după excluderea din PNL. Marcu Mirel Alexandru era prezentat drept susținător financiar al PSD, iar Iulian Daniel Idolu a fost ales local din partea PSD în Timiș. AUR și energia: între discurs suveranist și efecte economice controversate Poziționarea AUR în domeniul energiei a fost una constant critică față de liberalizarea pieței și de politicile fiscale aplicate producătorilor. Discursul public al partidului s-a construit în jurul ideii de „protejare a consumatorului român” și de combatere a „speculei” din piața energiei. Însă, inițiativele legislative promovate au generat controverse privind impactul lor real. Un exemplu relevant este proiectul susținut de parlamentarii AUR pentru modificarea regimului de supraimpozitare a producătorilor de energie regenerabilă. Acesta propunea ajustarea modului de calcul al taxei de 80% aplicate veniturilor suplimentare, prin scăderea costurilor de achiziție din baza de impozitare și introducerea unor excepții pentru producătorii cu prețuri mai mici. În forma existentă la acel moment, legislația prevedea impozitarea drastică a veniturilor obținute peste pragul de 450 lei/MWh — o măsură justificată de autorități prin nevoia de a redistribui profiturile excepționale generate în contextul crizei energetice. Propunerea AUR venea astfel într-un moment în care marii producători reclamau deja presiunea fiscală și riscurile asupra investițiilor. Organizațiile din sectorul energiei regenerabile au criticat dur aceste politici fiscale, avertizând că supraimpozitarea poate duce la insolvențe și la retragerea unor capacități de producție, afectând securitatea energetică a României.

PNRR, nouă reforme pentru fondurile europene (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

PNRR, pe înțelesul tuturor: cele nouă reforme care pot aduce sau pierde miliarde României

România se află într-un moment critic în ceea ce privește accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unor reforme rapide, țara noastră riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro, o sumă care reprezintă aproape o treime din totalul investițiilor publice planificate. Ilie Bolojan a subliniat, într-o postare publică, că, pentru a accesa o parte semnificativă a fondurilor, Guvernul trebuie să adopte urgent 9 acte normative esențiale care acoperă domenii-cheie, de la integritate publică și fiscalitate, până la energie și salarizare. Termenul limită este luna august, iar presiunea asupra autorităților crește de la o zi la alta. Ce este, de fapt, PNRR și de ce nu primim banii automat Dincolo de formulările oficiale, problema poate fi înțeleasă simplu: România a promis Uniunii Europene că își va reforma statul, iar în schimb primește bani pentru autostrăzi, spitale sau școli. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Dacă reformele nu sunt făcute, banii nu vin. PNRR nu este un program obișnuit de finanțare europeană. Nu funcționează pe principiul „trimitem proiecte și primim bani”, ci pe un mecanism mult mai strict: Astfel, România trebuie să îndeplinească anumite condiții (numite jaloane): - fiecare jalon este verificat de Comisia Europeană - abia după verificare sunt decontați banii Cu alte cuvinte, este un contract: reforme contra finanțare. Ce se întâmplă dacă România nu îndeplinește jaloanele Consecința este directă: banii se pierd. Nu există renegocieri majore și nici prelungiri semnificative. Dacă un jalon nu este îndeplinit: - tranșa de bani aferentă nu este plătită - proiectele rămân fără finanțare - investițiile sunt întârziate sau abandonate De exemplu, proiecte precum Autostrada Moldovei sau modernizarea căilor ferate depind parțial de aceste fonduri. Cele 9 jaloane explicate simplu: ce trebuie să schimbe România Guvernul a identificat 9 jaloane esențiale, fiecare legat de câte o lege. În realitate, aceste jaloare se referă la 9 reforme mari care ating viața de zi cu zi. Blocajul lor nu ține atât de lipsa unor soluții tehnice, cât de costul politic și administrativ al schimbărilor: fiecare reformă implică pierderi de influență, redistribuiri de resurse și modificarea unor practici adânc înrădăcinate. Justiție și integritate: reguli mai clare, rezistență mai mare Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate trebuie să consolideze legislația privind conflictele de interese și incompatibilitățile. Problema nu este lipsa normelor, ci fragmentarea lor și faptul că pot fi contestate ușor în instanță. O lege unitară ar închide aceste portițe, dar afectează direct mediul politic și administrativ, unde astfel de situații sunt frecvente. Agricultură și energie: terenuri blocate, investiții întârziate Ministerul Agriculturii, prin Agenția Domeniilor Statului, trebuie să deblocheze accesul la terenurile publice pentru proiecte de energie regenerabilă. În prezent, lipsa unui cadru clar și birocrația excesivă descurajează investițiile. Reforma ar permite utilizarea rapidă a acestor terenuri, însă schimbă modul în care statul gestionează resurse importante. Dezvoltare și urbanism: birocrația care frânează construcțiile Ministerul Dezvoltării are sarcina de a finaliza noul Cod al urbanismului, o reformă esențială pentru reducerea întârzierilor în autorizarea construcțiilor. În forma actuală, sistemul este lent, neuniform și greu de predictibil. Digitalizarea și introducerea unor termene clare ar accelera investițiile, dar ar limita discreția administrației locale. Energie: tranziția verde între obligații europene și costuri sociale Ministerul Energiei trebuie să gestioneze două reforme majore: eliminarea treptată a cărbunelui și modernizarea sistemului de încălzire. Aceasta înseamnă modernizarea sistemelor centralizate, diversificarea surselor de energie, stimularea prosumatorilor. Finanțe și ANAF: problema cronică a colectării taxelor Ministerul Finanțelor și ANAF trebuie să accelereze digitalizarea și să îmbunătățească colectarea taxelor. România are unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană în acest domeniu, iar reforma vizează atât modernizarea tehnologică, cât și schimbarea modului de control fiscal. Mediu: un sistem de apă care trebuie regândit Ministerul Mediului trebuie să restructureze mecanismul economic al Administrației „Apele Române”, introducând reguli mai clare de tarifare și finanțare. Este o reformă mai puțin vizibilă publicului, dar esențială pentru funcționarea infrastructurii de apă și pentru investițiile viitoare. Muncă: o lege a salarizării cu impact major Ministerul Muncii trebuie să elaboreze o nouă lege a salarizării unitare, menită să reducă inechitățile și să lege veniturile de performanță. Este una dintre cele mai sensibile reforme, deoarece afectează un număr foarte mare de angajați din sectorul public și presupune reașezarea unor echilibre existente. Guvern și companii de stat: reducerea influenței politice Secretariatul General al Guvernului trebuie să limiteze politizarea companiilor de stat prin reguli mai stricte privind numirile în conducere. De exemplu, o companie de stat din energie sau transport poate avea investiții întârziate sau costuri nejustificate dacă este condusă de persoane fără experiență relevantă, dar susținute politic. Concret, reforma ar viza profesionalizarea managementului, limitarea drastică a numirilor interimare în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere. De asemenea, ar reglementa organizarea de selecții transparente, bazate pe criterii profesionale clare și introducerea unor reguli mai stricte de raportare și evaluare a performanței managerilor. În ce stadiu sunt reformele vizate În momentul de față, implementarea reformelor din PNRR se află într-un stadiu mixt, marcat de întârzieri și progrese inegale. Potrivit evaluărilor realizate de Comisia Europeană, România a îndeplinit integral doar o parte dintre jaloanele asumate, în special cele legate de digitalizare și unele componente din zona fiscală, însă întâmpină dificultăți majore în reformele structurale sensibile politic. Raportul de țară publicat în 2025 arată că ritmul de implementare a încetinit, iar unele jaloane-cheie au fost amânate din cauza blocajelor legislative și a lipsei de consens politic. În consecință, anumite tranșe de finanțare au fost întârziate sau condiționate de îndeplinirea acestor reforme, ceea ce explică presiunea crescută asupra Guvernului de a accelera procesul. Reforme adoptate parțial sau integral Dintre cele nouă reforme majore, câteva au fost deja adoptate parțial sau integral. De exemplu, măsurile privind digitalizarea ANAF și îmbunătățirea colectării fiscale au înregistrat progrese concrete, inclusiv extinderea sistemului e-Factura și e-Transport. De asemenea, unele componente ale reformei guvernanței corporative a companiilor de stat au fost transpuse în legislație, în linie cu cerințele Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În schimb, alte reforme esențiale, precum legea salarizării unitare, Codul urbanismului sau restructurarea sistemului de pensii speciale (parte din zona justiției și echității), fie nu au fost finalizate, fie au fost adoptate într-o formă contestată și ulterior întoarsă pentru revizuire. Aceste blocaje sunt confirmate și de rapoartele Curtea de Conturi Europeană, care atrag atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor în lipsa unor reforme coerente și sustenabile. Reforme neadaptate, incomplete În ceea ce privește reformele neadoptate sau incomplete, acestea se află, în general, în diferite stadii legislative: unele sunt încă în fază de proiect (precum noua lege a salarizării unitare), altele sunt blocate în Parlament sau în proceduri de avizare interministerială (cum este Codul urbanismului). Unele reforme au fost adoptate dar contestate la Curtea Constituțională a României, necesitând modificări suplimentare. Reforma sistemului de încălzire și tranziția de la cărbune sunt, la rândul lor, în curs de implementare, dar depind de investiții și de negocieri sociale complexe, ceea ce le încetinește aplicarea.

Investiții la Mamaia, hoteluri modernizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Investiții de milioane la Mamaia: hoteluri redeschise și un proiect surpriză la Perla

Investitorul ieșean Gheorghe Vasilache Ionescu își extinde afacerile pe litoral, unde finalizează renovarea hotelurilor Lotus și Select din Mamaia, cu deschidere programată în vara acestui an. Investiții la Mamaia, hoteluri modernizate Ambele unități, anterior clasificate la 2 stele, au trecut printr-un amplu proces de modernizare pentru a atrage turiști în sezonul estival. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Lansarea oficială depinde însă de găsirea personalului, într-un context dificil al pieței muncii din turism. În paralel, investitorul continuă proiectul Perla, transformat din plan de demolare într-o restaurare de amploare, estimată la milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

„Regele shaormei” din Iași, imperiu de milioane (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

De la un restaurant la un imperiu: „Regele shaormei din Iași” și succesul ingredientelor locale

Ibrahim Günbeyi, supranumit „Regele shaormei din Iași”, a construit un business de succes bazat pe ingrediente locale și o strategie integrată de producție și distribuție. „Regele shaormei” din Iași, imperiu de milioane Compania sa, Mado Corporation, care administrează o rețea de 14 restaurante în România, a înregistrat venituri de aproximativ 10,5 milioane de euro, depășind cu două milioane de euro următorul competitor din piața locală. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles La nivel național, brandul Mado s-a clasat în 2024 pe locul 28, într-o competiție dominată de marile lanțuri internaționale de fast-food. În paralel, prin Interfood Processing SRL, antreprenorul dezvoltă o fabrică ce produce preparate și sosuri atât pentru propria rețea, cât și pentru alți jucători din industrie, generând vânzări suplimentare de aproximativ 5 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bugetul DGRFP Iași, consumat pe salarii (sursa: anaf.ro)
Eveniment

Finanțele din Iași, instituția unde 90% din buget merge la salarii, în timp ce investițiile rămân la un nivel scăzut

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași alocă cea mai mare parte a bugetului pentru salarii, potrivit execuției bugetare pe 2025, unde cheltuielile de personal domină clar structura financiară. Bugetul DGRFP Iași, consumat pe salarii Din totalul de 363,5 milioane de lei cheltuiți, aproximativ 330,5 milioane de lei, adică aproape 91%, au fost direcționați către plata angajaților, ceea ce înseamnă că 9 din 10 lei merg către salarii. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Instituția, care acoperă șase județe din regiune și are aproape 1.900 de angajați, a utilizat aproape integral fondurile alocate pentru personal, cu un grad de execuție de peste 99%. În același timp, bugetul total al DGRFP Iași a fost consumat în proporție de peste 99%, în timp ce investițiile și alte cheltuieli rămân la un nivel semnificativ mai redus. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră