duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7552 articole
Ramona Emilian

Politică

„Nu ne trădați!” Susținătorii AUR transmit liderilor un mesaj clar: Nu votați Guvernul Veștea!

Învestirea Guvernului Veștea depinde într-o măsură importantă de modul în care se vor poziționa parlamentarii AUR. În condițiile în care alianța formată din PSD și susținătorii premierului desemnat Adrian Veștea nu deține singură majoritatea necesară de 233 de voturi, atenția publică se îndreaptă spre cel mai mare partid de opoziție. Potrivit calculelor parlamentare, noul executiv ar avea nevoie de un sprijin suplimentar estimat între 25 și 40 de voturi pentru a trece de votul Parlamentului. În acest context, apare o întrebare care agită atât scena politică, cât și electoratul formațiunii conduse de George Simion: va accepta AUR să contribuie la instalarea unui guvern susținut de partidele pe care le-a criticat constant? O dilemă politică AUR și-a construit o mare parte din capitalul electoral prin opoziția față de partidele tradiționale și față de ceea ce liderii săi numesc „sistemul politic”. Citește și: Primele semne că AUR va ajuta guvernul Veștea: în Birourile Permanente, a ajutat PSD Tocmai de aceea, un eventual vot favorabil pentru Guvernul Veștea ar putea fi interpretat de o parte a susținătorilor drept o abatere de la promisiunile făcute în campaniile electorale. În ultimele zile, mai mulți lideri ai partidului au transmis public mesaje care sugerează că AUR nu intenționează să ofere sprijin noului executiv. Vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, au formulat aceeași întrebare: „De ce s-ar autodistruge AUR pentru a salva PSD-ul?”. Ce spun susținătorii partidului Pe 17 iunie, George Simion a publicat pe Facebook un mesaj despre disciplina și loialitatea parlamentarilor AUR: „AUR are 90 de parlamentari. Adică 90 de reprezentanți ai românilor. Ei semnează și votează orice moțiune și suspendare. Oricând, fără trădători. AUR = LOIALITATE”. Mesajul a generat peste 3.000 de comentarii. O analiză a reacțiilor online arată existența unei puternice reticențe față de ideea ca AUR să contribuie la învestirea Guvernului Veștea. Lica Troneci: „Acum să vă văd!Dacă întrați în cardasie cu cei mai mari hoți la următoarele alegeri o să plătiți prețul.Toți au fost la guvernare și toți sunt la fel. Pastrati-va sansa de a demonstrat că AUR este altceva.” Mihai Grozavu Misu: „Sa nu dați voturi doamne ferește!!” Marian Anitei: „Cine trădează nu are ce căuta în Aur!!” Francesca Ungureanu: „Personal nu doresc sa votati niciun guvern. Sa se spele pe cap si cu Nicu si ei intre ei, toti!” Marian Morar: „Asta înseamnă loialitate față de cei care și-au pus încrederea în tine!” Aurelian Fejer: „Poate votează vreunul pt Vestea! Că atunci sunteți de partea sistemului.” Boboc Pompi: „Te rog nu trăda.......nu vota acest guvern” Gheorghe-Adrian Rad: „Nu votati pe trădător asta de Vestea. Toți dusmanii tari ii sunt alături.” Liderii suveraniști asigură că nu vor vota pentru Veștea Poziția exprimată de mulți dintre comentatori este în acord cu declarațiile recente ale liderilor partidului. Dan Dungaciu a afirmat public că parlamentarii AUR ar putea opta pentru formula „prezent, dar nu votez” sau chiar pentru părăsirea sălii în momentul votului, susținând că partidul nu are motive să contribuie la instalarea executivului. La rândul său, Călin Georgescu a îndemnat public parlamentarii să nu voteze guvernul, calificând un eventual sprijin drept „un act de trădare”. Peiu: Votul pentru Veștea ar prăbuși AUR Mesajul cel mai explicit a venit însă tocmai în ziua votului, pe 22 iunie, din partea liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care a avertizat că susținerea cabinetului ar putea avea consecințe electorale severe pentru partid. „Nicușor Dan și PSD s-au pus în situația dificilă de a propune un guvern care nu poate sa treacă de votul parlamentului. Singura ieșire pe care au găsit-o este de a presa AUR sa voteze învestirea guvernului. Dar asta ar aduce prăbușirea partidului AUR. Întrebarea logică este: de ce s-ar auto-distruge AUR pentru a salva PSD?” Frica de eticheta „partid al sistemului” Și comentariile publicate la mesajul lui Petrișor Peiu reflectă aceeași temă dominantă: teama că AUR și-ar pierde identitatea politică dacă ar sprijini actuala formulă guvernamentală. Sofia Sofia: „Fără voturi AUR ! Mă uitam in lista de miniștrii și văd unul de la Buzău , frate cu Ciolacu. Cum să ne aducă bine când avem unul și unul în acest guvern ??? Nu se poate așa ceva ... AUR are oameni profesioniști.” Cristina Cris: „Sper sa nu votati, altfel veti pierde o mare parte din electorat!!!” Maria Cojan: „Domnule Petrișor Peiu, dacă votați acest guvern oameni vă vor taxa urât.” Adina Lra: „Nu votati acest guvern bolojaf 2! Alegerile anticipate sunt singura solutie!” Anki: „AUR nu are niciun motiv să voteze acest Guvern. Dacă se dorește sprijin parlamentar din partea AUR, atunci trebuie oferite oportunități reale: ministere, funcții, poziții care să asigure influență. Altfel, soluția firească rămâne întoarcerea la electorat, anticipate. Cred că cei mai multi votanți AUR sunt in asentiment cu mine de aceea vă spun: NU NE TRADAȚI ÎNCREDEREA!” Ileana Iulia Istudor: „Acum se va vedea clar dacă aur este sau nu partidul sistemului. Dacă va vota guvernul Veștea e clar ce hram poartă.” Eugen Badea: „Exact, majoritatea susținătorilor AUR nu doresc ca AUR să voteze acest guvern.” (Este important de precizat că aceste comentarii nu reprezintă un sondaj și nu pot fi considerate reprezentative pentru întregul electorat AUR. Ele oferă însă o imagine asupra unei părți active și vocale a susținătorilor partidului din mediul online.) Testul relației dintre AUR și propriul electorat Dincolo de negocierile parlamentare, votul pentru Guvernul Veștea pare să fi devenit și un test de credibilitate pentru AUR. Pentru o parte dintre susținătorii partidului, miza nu este doar cine va guverna România, ci dacă formațiunea își va păstra profilul de opoziție radicală față de partidele tradiționale. Rămâne de văzut dacă presiunile matematice din Parlament vor cântări mai mult decât presiunile venite din propria bază electorală. Cert este că, în spațiul online apropiat de AUR, ideea unui sprijin acordat Guvernului Veștea întâmpină o rezistență vizibilă.

„Nu ne trădați!” Susținătorii AUR transmit liderilor un mesaj clar: Nu votați Guvernul Veștea!
VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Bolojan l-a consultat pe președintele Nicușor Dan înainte de orice decizie majoră, respectă funcția (Ciprian Ciucu, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, a avut constant preocuparea de a-l consulta pe președintele României, Nicușor Dan, înainte de adoptarea unor decizii politice sau guvernamentale importante. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, unde Ciucu a vorbit despre relația instituțională dintre cei doi lideri. „Hai să vorbim și cu președintele” Întrebat despre raporturile dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan, Ciprian Ciucu a precizat că, deși nu cunoaște în detaliu natura relației dintre cei doi, a remarcat un comportament constant al liderului liberal atunci când urma să fie luată o decizie importantă. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Potrivit acestuia, Bolojan insista ca președintele să fie informat și consultat înaintea oricărei mișcări politice sau administrative cu impact major. „Nu știu care este relația, dar pot să vă spun că întotdeauna când urma să facem o nouă mișcare politică sau de guvernare, premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan, avea acest reflex: «Domnule, hai să vorbim și cu președintele. Hai să-l consultăm și pe președinte. Să nu luăm acum o decizie, după ce vorbim cu domnul președinte»”, a declarat Ciprian Ciucu. Respect pentru instituția prezidențială Prim-vicepreședintele PNL a subliniat că atitudinea lui Ilie Bolojan reflectă respectul acestuia pentru instituția prezidențială și pentru rolul pe care șeful statului îl are în arhitectura politică a României. Ciucu a remarcat inclusiv modul în care premierul se referă la Nicușor Dan în discuțiile interne, preferând formula oficială în locul unei adresări informale. „Nu-i spunea Nicușor Dan, îi spunea «domnul președinte». Respectă funcția și îl respectă și pe dânsul”, a afirmat liderul liberal.

VIDEO Alegerile anticipate ne feresc de o majoritate PSD-AUR care să guverneze doi ani și jumătate (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Alegerile anticipate ne feresc de o majoritate PSD-AUR care să guverneze doi ani și jumătate (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că organizarea unor alegeri anticipate ar reprezenta o soluție mai bună pentru România decât menținerea actualei configurații parlamentare. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, acesta a argumentat că o perioadă scurtă de instabilitate politică ar fi preferabilă unei guvernări dominate de o majoritate PSD-AUR pentru următorii doi ani și jumătate. Două luni de campanie vs guvernare PSD-AUR Siegfried Mureșan a declarat că înțelege argumentele celor care invocă nevoia de stabilitate într-un context geopolitic complicat. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Cu toate acestea, el consideră că riscurile asociate alegerilor anticipate sunt limitate în comparație cu beneficiile pe care acestea le-ar putea aduce. „Înțeleg că, în situația complexă și geopolitică actuală, stabilitatea este de dorit și înțeleg că alegerile anticipate aduc o scurtă perioadă de incertitudine. Dar să fim cinstiți: prefer două luni de campanie electorală până la alegerile anticipate și apoi un Parlament cu o majoritate reformatoare, decât să stăm doi ani și jumătate la mâna majorității PSD-AUR în acest Parlament al României”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit acestuia, costurile unei campanii electorale anticipate ar fi mai mici decât consecințele menținerii actualei majorități parlamentare. Actuala majoritate parlamentară este „antireformă” Eurodeputatul liberal susține că actuala structură a Parlamentului nu mai reflectă dorința de reformă exprimată de cetățeni și consideră că există o majoritate parlamentară care blochează schimbările necesare. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea crea premisele formării unei majorități pro-europene și reformatoare. „Dacă alegerile anticipate pot coaliza o majoritate pro-europeană reformatoare, cred că merită avute în vedere, fiindcă în momentul de față noi avem în Parlamentul României o majoritate antireformă care nu reflectă voința de reformă a oamenilor din România”, a spus acesta. PSD a candidat ca partid pro-european Siegfried Mureșan a criticat PSD, afirmând că formațiunea a obținut voturi prezentându-se drept un partid pro-european, însă acțiunile sale ulterioare ar demonstra contrariul. „PSD-ul a candidat la ultimele alegeri prefăcându-se că este partid pro-european și vedem acum că acționează la braț cu AUR. Atunci evident că nu ești partid pro-european”, a declarat europarlamentarul. El a făcut referire și la perioada conducerii partidului de către Liviu Dragnea, sugerând că actualul comportament politic al social-democraților amintește de acea etapă. PSD și AUR nu ar avea majoritate după anticipate Întrebat despre riscul ca alegerile anticipate să consolideze actualele forțe parlamentare, Siegfried Mureșan s-a declarat convins că un nou scrutin ar schimba raportul de forțe. Acesta consideră că PSD ar pierde din susținere electorală, iar o eventuală majoritate PSD-AUR nu s-ar mai putea forma într-un viitor Parlament. „Faptul că avem acum PSD și AUR la limita a 50% în Parlament nu trebuie să ne sperie în vederea unor alegeri anticipate. Sunt convins că PSD-ul s-ar topi, sunt convins că PSD și AUR, fiindcă aceasta este temerea, nu ar avea majoritate într-un viitor Parlament al României după alegerile anticipate”, a afirmat europarlamentarul PNL. În viziunea sa, organizarea alegerilor anticipate ar putea oferi șansa unei reconfigurări politice care să permită formarea unei majorități orientate spre reforme și menținerea parcursului pro-european al României.

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu
Economie

De ce România nu reușește să scape de sărăcie: Vrem mult, dar plătim puțin, susține consilierul BNR Eugen Rădulescu

România se confruntă nu doar cu decalaje importante între bogați și săraci, ci și cu o problemă de mentalitate, susține economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Nivel occidental, dar cu taxe mici Acesta afirmă că românii își doresc servicii publice de calitate occidentală, însă refuză să accepte nivelul de taxare necesar pentru finanțarea acestora. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal În opinia sa, modelul Chinei nu reprezintă o sursă de inspirație pentru România, deoarece realitățile economice, sociale și culturale ale celor două state sunt complet diferite. Rădulescu atrage atenția că, în pofida dezvoltării spectaculoase a marilor orașe chineze, vaste regiuni din interiorul țării au rămas la un nivel de trai comparabil cu cel de acum câteva decenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Un alt CSM pe bani publici se pregătește să rupă clasamentul în prima ligă, cu o portugheză pe bancă
Eveniment

Un alt CSM pe bani publici se pregătește să rupă clasamentul în prima ligă, cu o portugheză pe bancă

CSM Iași 2020, singura echipă locală din sporturile de impact care va evolua în Liga Națională în sezonul 2026-2027, trece printr-o remaniere amplă după promovare. Antrenor retrogradat după succes Conducerea clubului a renunțat la mai mulți membri ai staffului tehnic, iar antrenorul Daniel Bura, cel care a obținut promovarea, va continua ca antrenor de portari. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal Noul antrenor principal este portugheza Ana Cristina Teixeira Seabra, fostă handbalistă cu experiență în cupele europene și câștigătoare a unui trofeu continental. Schimbările confirmă intenția clubului ieșean de a construi o echipă competitivă pentru noul sezon din prima ligă. Continuarea, în Ziarul de Iași

De la visul Untold al Moldovei, la faliment: festivalul Afterhills și 13 milioane de lei pierduți
Eveniment

De la visul Untold al Moldovei, la faliment: festivalul Afterhills și 13 milioane de lei pierduți

Festivalul ieșean Afterhills, lansat în 2017 ca o alternativă regională la marile evenimente muzicale din România, a fost declarat oficial în faliment după ani de dificultăți financiare, probleme logistice și impactul devastator al pandemiei. Afterhills, falimentul unui festival ieșean Principalul finanțator, omul de afaceri Bogdan Gheorghiu, a împrumutat compania organizatoare cu 13,5 milioane de lei, însă a recuperat doar o fracțiune infimă din sumă. Citește și: Pentru prima oară în istoria ultimilor 36 de ani, România va avea la Interne un condamnat penal În cadrul procedurii de insolvență, marca „Afterhills” nu și-a găsit cumpărător nici după zeci de licitații, iar activele firmei s-au dovedit aproape lipsite de valoare. Odată cu radierea societății Biberland Victory SRL din Registrul Comerțului, investitorul a rămas cu o pierdere de aproximativ 13 milioane de lei, marcând sfârșitul unuia dintre cele mai ambițioase festivaluri organizate vreodată la Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

VIDEO PNL trebuie să stea departe de PSD și AUR. „Nu ne putem asocia cu cei care vor să ducă România înapoi” (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO PNL trebuie să stea departe de PSD și AUR. „Nu ne putem asocia cu cei care vor să ducă România înapoi” (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea electoratului, însă doar dacă se delimitează clar atât de PSD, cât și de AUR și continuă să promoveze reformele și modernizarea României. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, liderul liberal a vorbit despre rolul premierului Ilie Bolojan, ascensiunea populismului și strategia pe care PNL ar trebui să o urmeze în perioada următoare. Ilie Bolojan, motivat de valori, nu doar de cifre În opinia europarlamentarului liberal, succesul lui Ilie Bolojan se explică prin faptul că acesta este perceput de oameni ca un politician preocupat de corectarea dezechilibrelor din societate. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Oamenii înțeleg că premierul Ilie Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică despre cifre, despre deficit, dar ceea ce îl mână pe el cu adevărat este corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Cred că ne aflăm într-un moment interesant. Cred că PNL are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.” O majoritate antireformistă s-a conturat în Parlament Întrebat dacă pentru PNL ar fi mai avantajos să intre în opoziție, Siegfried Mureșan a răspuns fără ezitare că aceasta ar fi opțiunea corectă. „Categoric. În primul rând, vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră este să stăm departe de această majoritate.” Potrivit europarlamentarului, o nouă asociere între PNL și PSD ar avea efecte negative atât pentru partid, cât și pentru scena politică românească. „Dacă PNL s-ar întoarce la braț cu PSD-ul, AUR ar crește” Mureșan consideră că o alianță între liberali și social-democrați ar alimenta ascensiunea AUR și ar crea condițiile pentru apariția unei noi forțe reformatoare. „Dacă PNL s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare, și dacă noi am merge la braț cu PSD-ul, atunci AUR ar crește și ar crește un bloc reformator.” Liderul liberal a argumentat că o astfel de strategie ar restrânge semnificativ bazinul electoral al PNL. PNL și PSD s-ar lupta pentru același electorat Siegfried Mureșan a susținut că o apropiere de PSD ar limita perspectivele electorale ale liberalilor. „PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul, în cel mai bun caz, pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%. În cel mai rău caz, pe electoratul pe care l-a avut Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat.” În opinia sa, asocierea cu PSD ar însemna și renunțarea la obiectivul reformării statului. „Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România, și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele.” Apel pentru o ofertă pro-europeană și reformatoare Europarlamentarul consideră că PNL trebuie să se concentreze pe electoratul care susține modernizarea și integrarea europeană a României. „Mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion. Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare, și vrea o Românie pro-europeană, care e majoritară. Pe acest electorat s-au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace.”

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")
Politică

VIDEO Nicușor Dan s-a dus la Erdoğan pentru o navă „nu prea reușită”, luată de MApN pe „comisioane mari” (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, la podcastul "Cum e, de fapt?")

Achizițiile militare ale României ar trebui să urmeze criterii clare de eficiență și performanță, însă unele programe ridică semne de întrebare, susține comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și veteran al misiunilor din Afganistan. Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a comentat achiziția unei nave turcești pentru Forțele Navale Române și a sugerat că anumite decizii din domeniul înzestrării armatei sunt dificil de explicat exclusiv prin logica militară. Critici la adresa corvetei achiziționate din Turcia În cadrul interviului, comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a făcut referire la una dintre navele aflate în dotarea Marinei și la modul în care aceasta a fost achiziționată. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Mai avem una, o corvetă ușoară, știți povestea cu ea, o navă turcească. Nu prea reușită din sistemul turcilor. Turcia și-a creat sistemul ei de distrugătoare, fregate, nave de patrulat.” Fostul ofițer a sugerat că alegerea acestei nave ridică întrebări în ceea ce privește utilitatea și performanțele sale operaționale. „Lucruri de neînțeles la nivelul logicii militare” Întrebat dacă este oportun ca România să cumpere prima navă dintr-o anumită clasă, Sandu Mateiu s-a declarat sceptic față de modul în care a fost gestionată această achiziție. „Nu, acolo, viteza cu care au mers lucrurile cu care să luăm o navă de patrulare cu un singur tun arată iarăși că sunt lucruri de neînțeles la nivelul pur logică militară.” Potrivit acestuia, anumite decizii privind înzestrarea armatei sunt dificil de justificat din perspectiva necesităților operaționale și a strategiei militare. Întrebări despre influența factorului politic În timpul discuției, realizatorii podcastului l-au întrebat dacă în spatele unor astfel de achiziții ar putea exista înțelegeri politice. Comandorul în rezervă a evitat să formuleze acuzații directe, explicând că nu dispune de informațiile necesare pentru a trage astfel de concluzii. „Când zici în România politic, începe un șir lung de întrebări, la care eu, militar, pur și simplu nu pot să răspund.” Lipsa unei logici clare poate indica existența unor comisioane Întrebat dacă deciziile privind dotarea armatei au fost influențate de considerente non-militare, fostul ofițer a afirmat că există un criteriu simplu după care pot fi evaluate programele de achiziții. „N-aș spune «experimentat». De obicei, lucrurile sunt destul de clare, ca să nu ne mai încurcăm. Programele de achiziții, dacă nu au o logică clară, în care să fie raportul preț-calitate bun și performanță, înseamnă că au fost niște comisioane mari. Asta e în toată industria de apărare din lume.”

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO I-am spus lui Nicușor Dan că se poate baza pe PNL și USR pentru a moderniza România. N-a reacționat (Ciprian Ciucu, invitat la podcastului „Cum e, de fapt?”)

Primarul general al Capitalei și prim-vicepreședinte al PNL, Ciprian Ciucu, a dezvăluit, în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, detalii despre discuțiile pe care le-a avut cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. Liderul liberal a afirmat că i-a transmis șefului statului că se poate baza pe Partidul Național Liberal și pe USR pentru continuarea procesului de modernizare a României, însă susține că mesajul său nu a primit un răspuns direct. PNL și USR pot susține proiectul de modernizare a României În cadrul interviului, Ciprian Ciucu a povestit că a discutat de două ori cu președintele Nicușor Dan despre rolul pe care îl pot juca PNL și USR în consolidarea unei majorități reformiste. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Ce i-am spus domnului președinte, când am fost la Cotroceni? I-am zis de două ori la rând, o dată i-am zis față în față, am avut și o discuție tête-à-tête, în urmă cu vreo două luni și am zis și în urmă cu două trei săptămâni când am fost la Cotroceni, i-am zis: «Domnul președinte, dumneavoastră vă puteți baza pe două partide.  Unul este Partidul Național Liberal și, dacă Ilie Bolojan își dă cuvântul acela este cuvânt dat. Ați văzut că și-a dat cuvânt în fața lui Ciolacu și nu s-a întors și nu a candidat la președinție, dar în fața lui Nicușor Dan? Pe care, vă dați seama, că îl respectă mult mai mult. Deci, pe Partidul Național Liberal, o dată, și apoi pe USR. Noi avem o structură de partid foarte bună, inclusiv la nivel rural. USR-ul ia electoratul din mediul urban mai degrabă. Și în această ecuație cu aceste două partide puternice dumneavoastră puteți merge mai departe să modernizați România. Asta este ceea ce i-am spus și am adăugat o metaforă, un englezism: i-am zis că it takes two to tango. Adică dacă vrem să dansăm un tango, nu se poate doar de unul singur.” Bolojan și la forța organizațională a PNL În argumentația sa, Ciprian Ciucu a insistat asupra credibilității liderului liberal Ilie Bolojan și asupra capacității organizaționale a PNL, în special în mediul rural. Potrivit edilului Capitalei, combinația dintre infrastructura politică a liberalilor și baza electorală urbană a USR ar putea reprezenta fundamentul unei formule politice capabile să susțină reforme și proiecte de modernizare la nivel național. Ce răspuns a primit de la Nicușor Dan Întrebat de realizatorul podcastului care a fost reacția președintelui la această propunere, Ciprian Ciucu a afirmat că discuția nu a avut o continuare concretă. „N-a fost nicio reacție pentru că au intervenit după aceea consilierii domniei sale și s-a mutat subiectul pe altceva.”

Ciucu nu se mai ascunde: a denunțat „sistemul” securist din justiție care pune „presiune pe PNL”
Politică

Ciucu nu se mai ascunde: a denunțat „sistemul” securist din justiție care pune „presiune pe PNL”

Primarul Bucureștiului și unul dintre liderii importanți ai Partidului Național Liberal, Ciprian Ciucu, a lansat acuzații dure la adresa a ceea ce el numește „sistemul”, în cadrul Congresului PNL desfășurat duminică. Liberalul susține că partidul este supus unor presiuni constante și că anumite forțe din afara competiției electorale încearcă să influențeze direcția formațiunii. „Sistemul” a ales să pună presiune pe PNL În discursul său, Ciprian Ciucu a afirmat că actualul congres al liberalilor are loc într-un context dificil pentru partid și a sugerat că reuniunea este consecința unor presiuni exercitate din exterior. Citește și: Bolojan a eliminat membrii ALDE din conducerea PNL, unde îi adusese Ciucă. Vosganian, supărat „Este un congres care, poate, trebuia să aibă loc mai devreme. Sau poate vine în urma faptului că «sistemul» a ales să pună presiune pe PNL. Congresul vine în urma faptului că „sistemul” a ales să pună presiune pe PNL. De ce? Pentru că partidul nostru îşi regăsise sufletul şi independenţa. Acest lucru, pentru ei, nu era acceptabil şi trebuie adus, iarăşi, la ordin”, a spus liberalul, care nu a mai candidat pentru o funcţie în conducerea PNL după dosarul deschis de DNA. Acuzații privind un „asalt” asupra partidului Potrivit lui Ciucu, PNL s-ar afla de aproximativ șase luni sub o presiune constantă, intensificată în ultimele două luni. „Ce este «sistemul»? Greu de definit. Iniţial nu ştii dacă există sau nu. Dar dacă eşti un om liber ai şansa să afli pe pielea ta în cel mai brutal mod cu putinţă. Spre deosebire de noi, sistemul nu participă niciodată la alegeri. Adică nu candidează, că de participat, participă”, a arătat Ciprian Ciucu. Edilul a susținut că influența acestui „sistem” depășește ciclurile electorale și schimbările politice. „Noi plecăm mai devreme sau mai târziu, avem un timp limitat în poziţiile publice, dar sistemul este etern, ei, în gradele şi funcţiile lor, rămân”, a transmis acesta. Alegerile în București, câștigate împotriva „sistemului” Referindu-se la competițiile electorale din Capitală, Ciprian Ciucu a afirmat că s-a confruntat nu doar cu adversarii politici, ci și cu opoziție din interiorul propriului partid. „Am câştigat alegerile în Bucureşti împotriva voinţei «sistemului». Am fost puţini, foarte puţini, împotriva tuturor. Ne-am bătut cu PSD, ne-am bătut şi cu USR - nu pun USR în «sistem», m-am bătut cu AUR şi televiziunea lor, m-am bătut cu trădătorii de astăzi din PNL. Acum pot să o spun sus şi tare şi pot să o spun liber: ne-au trădat! Au băgat bani mulţi contra campaniei mele şi... să o spun?... Până şi şeful statului a făcut un clip împotriva mea. Acesta este adevărul! Am spus-o! Şi mai spun ceva: aceiaşi oameni care îl împing astăzi pe Adrian Veştea să formeze un Guvern sunt aceiaşi oameni care au pregătit operaţiunea specială căreia astăzi trebuie să îi fac faţă”, a transmis Ciprian Ciucu. Mesaj pentru Adrian Veștea În aceeași intervenție, liderul liberal a făcut referire și la Adrian Veștea, despre care a spus că se află într-o situație dificilă. „Adrian Veştea nu îşi aparţine”, a declarat Ciprian Ciucu, precizând însă că înțelege motivele pentru care acesta a acceptat candidatura la funcția de premier.

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)
Politică

VIDEO Bolojan a livrat cel mai mult pentru alegătorii lui Nicușor Dan, care a uitat ce a promis (Siegfried Mureșan, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a lansat un nou mesaj cu tentă critică la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că cel care a răspuns cel mai bine așteptărilor electoratului reformist nu este șeful statului, ci premierul Ilie Bolojan. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Nicușor Dan a câștigat cu un mesaj reformator Potrivit eurodeputatului liberal, succesul electoral al lui Nicușor Dan s-a bazat în mare măsură pe promisiunea unei agende de reformă și modernizare a statului. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Mureșan a amintit că alegătorii care l-au susținut pe actualul președinte au făcut-o tocmai în speranța unor schimbări concrete în funcționarea instituțiilor și în modul de guvernare. „Președintele Nicușor Dan a candidat pe o agendă reformatoare”, a declarat acesta. Ilie Bolojan, apreciat pentru rezultate În opinia lui Siegfried Mureșan, politicianul care a răspuns cel mai bine acestor așteptări în ultimul an este Ilie Bolojan. Europarlamentarul a afirmat că actualul premier este cel care a oferit cele mai multe rezultate pentru electoratul care și-a dorit reforme și modernizare. „Ilie Bolojan este omul politic care a oferit cel mai mult în ultimul an electoratului care l-a votat pe Nicușor Dan”, a spus Mureșan. Liderul liberal a concluzionat: „Și cred că acest lucru merită spus și poate fi spus de oricine în România”.  

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Politică

VIDEO Atac frontal la Nicușor Dan de la vârful PNL: Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare (Siegfried Mureșan, la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a transmis un mesaj critic la adresa președintelui Nicușor Dan, afirmând că alegătorii care au votat împotriva lui George Simion la alegerile prezidențiale se așteptau la o agendă clară de reforme și modernizare. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro. Mureșan: Nu toți votanții partidelor extremiste sunt antieuropeni În intervenția sa, europarlamentarul liberal a avertizat asupra pericolului de a simplifica profilul electoral al formațiunilor extremiste din România. Citește și: În ziua congresului, Thuma instigă aleșii locali ai PNL împotriva lui Bolojan și Pîslaru Potrivit lui Siegfried Mureșan, alegătorii care au optat pentru partide precum AUR, SOS sau POT nu pot fi încadrați automat în categoria euroscepticilor sau a conservatorilor radicali. „Oamenii care au ajuns să voteze partide extremiste ca AUR, SOS, POT, cum se numesc, în primul rând nu sunt toți anti-europeni și nu sunt nici măcar conservatori”, a declarat acesta. Mureșan a ținut să sublinieze că orientarea conservatoare nu reprezintă în sine o problemă, adăugând că nici liderul AUR, George Simion, nu îl convinge că ar fi un conservator autentic. „Nu trebuie legitimat narativul extremiștilor” Eurodeputatul PNL consideră că reducerea influenței partidelor extremiste nu poate fi obținută prin preluarea temelor și discursurilor promovate de acestea. În opinia sa, clasa politică trebuie să răspundă nemulțumirilor cetățenilor prin reforme concrete și prin corectarea disfuncționalităților din societate, nu prin validarea mesajelor radicale. „A reduce din susținerea acestor partide nu se face încercând să le legitimezi narativul și să le legitimezi ca mișcări”, a afirmat Mureșan. Acesta a insistat că principala responsabilitate a liderilor politici este aceea de a promova modernizarea statului și de a corecta nedreptățile care alimentează frustrările sociale. Mesaj pentru Nicușor Dan: „Ne-am așteptat să aibă o agendă reformatoare” Întrebat dacă președintele Nicușor Dan acționează în această direcție, Siegfried Mureșan a susținut: „Nu sunt probabil suficiente acțiuni politice ca să putem trage o concluzie”. Liberalul a transmis că așteptările electoratului care l-a susținut pe actualul șef al statului sunt legate de promovarea unei agende proeuropene și reformatoare. „Cu certitudine, când am votat la alegerile prezidențiale împotriva lui George Simion, ne-am așteptat și aceasta este așteptarea în continuare: ca președintele să susțină agenda proeuropeană, agenda reformatoare din societate”, a declarat europarlamentarul. „Să vedem ce instrumente va găsi”, a concluzionat Mureșan, referindu-se la modul în care Nicușor Dan va reuși să transforme așteptările privind reforma și modernizarea într-o agendă politică vizibilă.

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu
Politică

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat sâmbătă, la Istanbul, despre două teme sensibile aflate pe agenda publică: întâlnirea dintre Adrian Veștea și primarul Chișinăului, Ion Ceban, precum și afirmațiile sale privind stenogramele din dosarul în care este cercetat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Șeful statului a minimalizat semnificația primei situații și a evitat un răspuns direct în cea de-a doua. Veștea a fost „politicos” cu Ion Ceban Unul dintre subiectele abordate de jurnaliști a fost întâlnirea pe care Adrian Veștea a avut-o în ianuarie 2025 cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, politicianul moldovean care a primit interdicție de intrare în România și în Schengen. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea Întrebat dacă această întâlnire ar putea ridica semne de întrebare în contextul unei eventuale numiri a lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru, Nicușor Dan a minimizat importanța episodului. „Am fost și eu primar al Bucureștiului și știu că domnul Ceban făcea din când în când vizite prin România și încerca să se ducă pe la primari. Unii l-au primit, alții nu”, a declarat președintele. Șeful statului a susținut că întâlnirea nu trebuie interpretată drept o formă de susținere politică, ci mai degrabă ca un gest protocolar. „Nu e vorba de vreo susținere, pur și simplu o chestiune de politețe. Eu am sunat la minister și mi-au zis «mai bine nu te întâlni», dar alții n-au sunat și, din politețe, l-au primit. Nu e nimic mai mult de atât”, a adăugat Nicușor Dan. Informațiile din dosarul Ciprian Ciucu Președintele a fost chestionat și în legătură cu dosarul în care este cercetat Ciprian Ciucu. Cu o zi înainte, președintele afirmase că „nu mai avem stenograme din dosare”, comentând cazul primarului Capitalei. Jurnaliștii i-au cerut șefului statului să explice de unde are informații privind eventuale stenograme din dosar, în condițiile în care DNA nu a făcut public existența acestora. În răspunsul său, Nicușor Dan a insistat asupra ideii că singurele informații cunoscute public sunt cele comunicate de procurori. „Ce am spus şi ce reafirm azi este că ce cunoaştem toţi din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Şi aşa e normal să fie”, a declarat președintele. „Există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem” Fără a răspunde direct întrebării referitoare la stenograme, șeful statului a argumentat că existența unor probe necunoscute publicului este firească într-o anchetă aflată în desfășurare. „Dar, bineînţeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaştem azi. Asta e normalitatea”, a afirmat Nicușor Dan. Declarația nu a clarificat însă dacă președintele avea cunoștință despre existența unor stenograme sau dacă se referea, în termeni generali, la probele care stau la baza unei investigații penale.

Fost edil, afacere de 1 milion de lei cu un teren de pe traseul A8. DNA a investigat, dar faptele s-au prescris
Eveniment

Fost edil, afacere de 1 milion de lei cu un teren de pe traseul A8. DNA a investigat, dar faptele s-au prescris

Fostul primar al comunei Rediu, Vasile Haidău, și soția sa urmează să primească aproximativ 1,1 milioane de lei pentru peste 11.000 de metri pătrați expropriați în vederea construirii Autostrăzii A8. Ancheta DNA, dosar clasat Terenul a făcut obiectul unei anchete DNA, procurorii susținând că, după decesul unei proprietare fără moștenitori, ar fi fost emis un nou titlu de proprietate pentru aceeași suprafață, care ulterior a ajuns în posesia lui Haidău printr-o tranzacție de aproximativ 3.000 de lei. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Potrivit ordonanței de clasare, anchetatorii au suspectat că fostul edil ar fi condiționat atribuirea terenului de vânzarea ulterioară a unei părți din acesta către el. Dosarul a fost clasat în 2019 ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, iar Haidău a negat constant orice ilegalitate, susținând că a cumpărat terenul la prețul pieței. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră