vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5604 articole
Ramona Emilian

Internațional

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat sâmbătă că au atacat rafinăria din orașul Riazan, situat la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit autorităților ucrainene, în zonă au fost observate mai multe explozii și un incendiu de proporții. Explozii și incendiu la instalația petrolieră În comunicatul publicat pe Facebook, armata ucraineană a precizat că lovitura a avut ca țintă rafinăria din Riazan, însă nu a oferit detalii suplimentare despre modul de executare a atacului sau despre amploarea pagubelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Imaginile și relatările locale indică un incendiu puternic izbucnit după explozii. Riazan, țintă strategică la sud-est de Moscova Riazan se află la circa 200 km de capitala Rusiei și găzduiește una dintre instalațiile energetice importante ale țării. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au devenit o componentă centrală a strategiei Ucrainei de a reduce resursele Moscovei. Ucraina lovește tot mai des infrastructura energetică rusă Armata ucraineană folosește în mod constant drone pentru a ataca rafinării și alte obiective industriale din Rusia, încercând să limiteze capacitatea statului rus de a finanța războiul din Ucraina. Oficiali ucraineni afirmă că astfel de operațiuni țintesc logistica rusă și afectează economia de război a Kremlinului.

Armata ucraineană lovește încă o rafinărie rusească (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Saxonia vrea reînnoirea livrărilor energetice ruse (sursa: Facebook/Ministerpräsident Michael Kretschmer)
Internațional

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului

Premierul landului german Saxonia, Michael Kretschmer, susține că Germania ar trebui să reia importurile de energie din Rusia după încheierea conflictului din Ucraina. Declarația sa, făcută într-un interviu pentru grupul media Funke, a stârnit din nou controverse în interiorul propriei formațiuni politice. Apel la reluarea legăturilor energetice Kretschmer afirmă că, după o încetare a focului în Ucraina, Germania ar trebui să refacă legăturile comerciale cu Moscova în domeniul energiei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect El consideră că o colaborare economică echilibrată poate contribui la securitatea Germaniei, însă subliniază că Berlinul nu trebuie să redevină dependent de gazul rusesc. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial, fără să ne întoarcem la vechile dependențe”, a declarat premierul Saxoniei. Critici din CDU pentru poziția sa pro-relansare energetică Membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul Friedrich Merz, Kretschmer a vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea reluării livrărilor de gaz rusesc după sfârșitul războiului. Poziția sa a generat critici chiar în interiorul CDU, în contextul în care Germania încearcă să își reducă dependența energetică de Rusia. Contextul sancțiunilor UE și impactul asupra economiei Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Moscova a caracterizat aceste măsuri drept „război economic”, susținând că Europa este principalul perdant. Kretschmer afirmă că Germania trebuie să evalueze sancțiunile și prin prisma propriului interes economic, avertizând că actuala politică energetică riscă să accelereze dezindustrializarea. Rusia ca amenințare și nevoia de forță economică Întrebat dacă se simte amenințat de Vladimir Putin, Kretschmer a declarat că Rusia „a atacat o altă țară”, iar Germania trebuie să fie pregătită să se apere. El a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă economia germană rămâne puternică și competitivă.

Manifestații masive la Skopje (sursa: telegrafi.com)
Internațional

Colectiv, varianta macedoneană: mii de oameni cer public anchete dure după incendiul cu 63 de morți

Mii de persoane au mărșăluit sâmbătă în capitala Macedoniei de Nord pentru a susține familiile celor 63 de victime ale incendiului devastator din luna martie, produs într-o discotecă din Kocani. Protestul are loc cu doar câteva zile înainte de deschiderea primului proces legat de tragedie. Un marș tăcut, cu mesaj puternic: „63 de umbre vă vor urmări” Participanții s-au alăturat rudelor victimelor și au defilat prin centrul orașului în spatele unui banner uriaș, cu portretele celor decedați și mesajul: „63 de umbre vă vor urmări”. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Mulțimea s-a oprit în fața Parlamentului și ulterior în fața unui tribunal, scandând: „Justiție pentru Kocani”. Protestatarii au purtat pancarte cu mesaje de revoltă: „Sistemul ucide” și „Câți copii mai trebuie pierduți ca să vă treziți?”. Tragedia care a cutremurat Macedonia de Nord Incendiul a izbucnit în noaptea de 15 spre 16 martie, în timpul unui concert de hip-hop, într-o sală aglomerată care nu respecta normele de securitate. În interior lipseau extinctoarele și ieșirile de urgență, iar focul a fost provocat de artificii aprinse în timpul evenimentului. Bilanțul final: 63 de morți și aproape 200 de răniți. Tragedia a generat un șoc profund în toată țara și a ridicat semne de întrebare privind funcționarea sistemului de control și prevenție. Familiile acuză lipsa transparenței Natalija Gjorgjievska, soția unui membru al trupei DNK, decedat în incendiu, a declarat că ancheta oficială este incompletă: „Cerem să se afle adevărul. Au rămas prea multe întrebări fără răspuns. Noi, familiile, simțim că ni se ascunde adevărul.” Ea a cerut Parlamentului înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru a clarifica circumstanțele tragediei. Procesul începe miercuri: oficiali de rang înalt în boxa acuzaților Primul proces legat de incendiul de la Kocani se va desfășura miercuri la un tribunal din Skopje. Printre cei 34 de inculpați se află: un ministru în funcție, doi foști miniștri, proprietarul clubului, inspectori în construcții, trei foști primari ai orașului Kocani Aceștia sunt acuzați de „provocarea unor atingeri grave securității publice”. Anchetă extinsă asupra corupției și crimei organizate Pe lângă procesul principal, zeci de polițiști și funcționari publici sunt cercetați. Investigația separată privește suspiciuni de corupție și crimă organizată, legată de modul în care au fost gestionate controalele și autorizațiile discotecii.

Trump și emailurile din dosarul Epstein (sursa: CBS News)
Internațional

Peste 20.000 de pagini din arhiva Epstein, făcute publice: Câinele care nu a lătrat este Trump

Peste 20.000 de pagini de documente din arhiva lui Jeffrey Epstein, finanțatorul discreditat și condamnat pentru abuzuri sexuale, au fost făcute publice de legiuitorii americani. Printre acestea se află și emailuri în care apare numele președintelui Donald Trump. Ce documente au fost publicate Democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților au publicat trei schimburi de emailuri între Epstein, colaboratoarea sa de lungă durată Ghislaine Maxwell (aflată acum în închisoare pentru trafic sexual) și autorul Michael Wolff, cunoscut pentru cărțile sale despre Trump. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La scurt timp, republicanii au publicat un volum mult mai mare de documente, acuzând democrații că au încercat să „selecteze” informațiile pentru a construi „o narațiune falsă care să-l discrediteze pe președintele Trump”. Emailurile au fost obținute în cadrul unei anchete a Congresului privind modul în care a fost instrumentată investigația federală asupra lui Epstein. Casa Albă a reacționat acuzând o „scurgere selectivă” către presa liberală, subliniind că Trump l-ar fi expulzat pe Epstein din clubul său privat „cu decenii în urmă”. „Câinele care nu a lătrat este Trump” Primul email din 2011, schimbat între Epstein și Maxwell, include un pasaj în care Epstein scrie: „Vreau să realizezi că acel câine care nu a lătrat este Trump… [VICTIMA] a petrecut ore în casa mea cu el”. Epstein mai notează că Trump „nu a fost menționat niciodată”, inclusiv de „un șef de poliție”. Numele victimei apare tăiat în varianta democraților, dar figurează ca „Virginia” în documentele republicane. Casa Albă spune că este vorba despre Virginia Giuffre, acuzatoare notorie a lui Epstein, care a murit prin suicid în acest an. Giuffre a declarat de-a lungul timpului că Trump „nu a avut nicio implicare în abuzuri”. Democrații justifică anonimizarea spunând că nu vor publica numele victimelor, conform dorințelor familiilor. Epstein afirmă că „Trump nu a primit niciodată un masaj” Un alt email, trimis de Epstein chiar către propria adresă în februarie 2019, sugerează că Trump ar fi cunoscut unele dintre victime, dar nu ar fi primit „niciodată un masaj”. Epstein afirmă că o victimă lucra la Mar-a-Lago și că Trump ar fi vizitat casa sa „de multe ori în acea perioadă”, conform depoziției unui angajat. Maxwell a susținut recent că nu l-a văzut pe Trump „în nicio situație nepotrivită”. Trump a respins în mod repetat acuzațiile și orice legătură cu activitățile infracționale ale lui Epstein. Ce dezvăluie emailurile Epstein–Michael Wolff În schimburile cu autorul Michael Wolff, Epstein discută despre modul în care Trump ar putea reacționa la întrebările presei privind relația lor. În 2015, Wolff îl avertizează că CNN intenționează să îl întrebe pe Trump despre Epstein. Epstein întreabă dacă ar trebui „construit un răspuns”. Wolff sugerează că Epstein ar putea profita politic dacă Trump ar minți public despre relația lor. În alte emailuri, Wolff îi propune lui Epstein, în octombrie 2016, un interviu care ar putea „să-l termine pe Trump”. Un email din 2019 îl citează pe Epstein spunând că Trump ar fi spus că i-a cerut „să demisioneze” din clubul Mar-a-Lago, Epstein răspunzând că „nu a fost niciodată membru”. Wolff a recunoscut autenticitatea schimburilor într-un mesaj video. Mențiuni privind fostul prinț Andrew Un alt document relevă că Andrew Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior ca prințul Andrew) a răspuns unui email trimis în 2011, în care erau formulate acuzații privind o masoză asociată cu Epstein. Andrew a negat categoric orice implicare: „Nu știu nimic despre asta… Nu are nicio legătură cu mine. Nu mai pot suporta asemenea lucruri”. Prințul Andrew a fost fotografiat anterior cu Virginia Giuffre, însă a negat permanent acuzațiile. Contacte dintre Epstein și Peter Mandelson până în 2016 Documentele arată și că Lord Peter Mandelson, demis în 2024 din funcția de ambasador UK în SUA din cauza legăturilor cu Epstein, a fost în contact cu acesta până în 2016. Epstein îi scrie lui Mandelson după aniversarea acestuia: „63 de ani. Ai reușit.” Mandelson răspunde că vrea „să petreacă mai mult timp în SUA”. Epstein face referire la „Casa Albă a lui Donald”. Mandelson nu a comentat noile dezvăluiri. Ce spun supraviețuitoarele Annie Farmer, una dintre victimele lui Epstein și martor-cheie în procesul împotriva lui Maxwell, a criticat caracterul fragmentar al acestor dezvăluiri: „Pe măsură ce apar informații, rămânem cu tot mai multe întrebări. Supraviețuitoarele merită transparență totală”. Ea solicită publicarea integrală a „dosarelor Epstein”, subliniind că „miile de femei și fete afectate au dreptul la adevăr”.

Robert Brovdi, militarul ucrainean care irită Budapesta (sursa: Facebook/Роберт Бровді)
Internațional

Cea mai usturătoare ironie la adresa lui Orban: comandantul dronelor ucrainene, un "maghiar"

Robert „Magyar” Brovdi este una dintre cele mai neașteptate figuri militare ale Ucrainei. Antreprenor prosper înainte de invazia rusă, el a devenit în doar câțiva ani unul dintre cei mai influenți comandanți ai armatei ucrainene, simbol al unei generații noi, tehnice, care vede războiul prin lentila inovației și a autonomiei. În egală măsură admirat și contestat, Brovdi se află astăzi în centrul unor tensiuni politice care depășesc cu mult linia frontului. De la trader de cereale la strateg al războiului cu drone Înainte de 2022, Brovdi era un om de afaceri bine integrat în mediul comercial din Transcarpatia. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Cariera sa nu anunța nici o vocație militară. Schimbarea a venit odată cu invazia Rusiei, când a renunțat la viața civilă și a intrat în armată cu o energie neobișnuită pentru structura militară rigidă a Ucrainei. „Magyar’s Birds”: unitatea de drone care a redefinit eficiența pe front Brovdi a fondat batalionul „Magyar’s Birds”, devenit rapid o forță formidabilă. În locul tacticilor clasice, el a introdus metode agile, experimentale, bazate pe drone FPV, improvizație tehnologică și analiză în timp real. Potrivit Forbes, care a descris unitatea drept „un start-up letal în plin război”, doar 2% dintre trupele ucrainene – cele specializate în drone – provoacă aproximativ o treime din pierderile rusești: Ascensiune rapidă: numirea ca șef al Forțelor de Sisteme Fără Pilot În 2025, Brovdi a fost numit comandant al Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, o poziție-cheie pentru viitorul războiului. Militär Aktuell arată că strategia sa urmărește crearea unui „zid de drone” și a unui „kill zone” profund, unde forțele ruse sunt lovite nu doar pe front, ci și în spatele liniilor: La o conferință NATO din Wiesbaden, Brovdi i-a avertizat pe comandanți că nici o țară membră nu este pregătită pentru atacuri cu drone la scară mare – un mesaj rece, direct, care a atras atenția întreagii alianțe. „Magyar” – un nume încărcat politic Robert Brovdi este etnic maghiar, născut în Zakarpattia. Identitatea sa duală a devenit însă motiv de controversă, mai ales după atacurile ucrainene asupra conductei petroliere Druzhba – un lifeline energetic pentru Ungaria și Slovacia. Budapesta l-a interzis pe Brovdi pe teritoriul Ungariei, acuzându-l direct de atacurile asupra infrastructurii energetice. Replica dură a lui Brovdi la adresa guvernului Orbán Răspunsul comandantului ucrainean a fost șocant prin virulență. Într-o declarație publică, Brovdi i-a transmis premierului Viktor Orbán și echipei sale un mesaj care a făcut rapid înconjurul rețelelor sociale: „Băgați-vă sancțiunile în fund.” Brovdi a acuzat direct guvernul de la Budapesta că, prin cumpărarea petrolului rusesc, finanțează indirect atacurile asupra Ucrainei.

Surya Bonaly, jefuită, medaliile i-au dispărut (sursa: lequotidien.re)
Internațional

Surya Bonaly a rămas fără medalii. Fosta campioană la patinaj, victima unui furt

Fosta patinatoare franceză Surya Bonaly a anunțat că toate medaliile câștigate în cariera sa au fost furate din locuința ei din Las Vegas, Statele Unite. Sportiva trecea printr-un moment dificil, aflându-se într-un spital din Minnesota alături de mama sa, care suferă de un triplu cancer. Casa sportivei, jefuită în timp ce se afla la spital În absența ei, hoții au pătruns în locuința situată la vest de celebrul Las Vegas Strip. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Surya Bonaly a dezvăluit pe rețelele sociale că întreaga sa colecție de medalii a dispărut, un șoc emoțional puternic într-o perioadă deja marcată de îngrijorare pentru starea de sănătate a mamei sale. Fosta campioană se teme că amintirile vor fi distruse „Toate medaliile pe care le-am câștigat la Campionate Mondiale și Europene au dispărut. Uneori îmi vine să plâng”, a declarat sportiva pentru New York Post. Bonaly se teme că hoții ar putea distruge trofeele, simboluri ale unei cariere excepționale. Securitate sporită Deși afectată de incident, fosta patinatoare a anunțat că nu intenționează să se mute, preferând să rămână în cartierul ei. Totuși, pentru a preveni astfel de situații, va instala noi camere de supraveghere și sisteme de securitate suplimentare. Apel public pentru recuperarea medaliilor furate Sportiva a lansat un apel către comunitate și către casele de amanet pentru ajutor. „Dacă vedeți medalii străine de aur sau argint la vânzare, vă rog să sunați imediat la poliție”, a scris ea, în speranța că trofeele vor putea fi recuperate. O carieră spectaculoasă: șase medalii europene și trei mondiale Surya Bonaly, în vârstă de 51 de ani, este una dintre cele mai titrate patinatoare din Europa. A câștigat cinci medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene de patinaj artistic, precum și trei medalii de argint la Campionatele Mondiale, toate la proba individuală.

Trump relaxează restricțiile privind activele Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL)
Internațional

Trump relaxează restricțiile pentru discuțiile privind activele internaționale ale Lukoil

Administrația Trump a autorizat potențialii cumpărători să poarte discuții cu gigantul petrolier Lukoil privind achiziția activelor sale internaționale. Decizia vine după ce Guvernul bulgar a numit un administrator care să preia conducerea operațiunilor locale ale companiei și după ce rafinăria Burgas, deținută de Lukoil, a primit permisiunea de a desfășura tranzacții comerciale. Sancțiuni severe impuse Lukoil și Rosneft după invadarea Ucrainei Luna trecută, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni ample companiilor rusești Lukoil și Rosneft, ca răspuns la agresiunea militară asupra Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Trezoreria SUA emisese o licență care obliga companiile internaționale să înceteze colaborarea cu Lukoil până la 21 noiembrie, blocând inclusiv eforturile companiei ruse de a-și vinde activele către traderul elvețian Gunvor. Lukoil, un actor global cu active în peste zece țări Gigantul petrolier deține trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării, inclusiv în Statele Unite. Noile sancțiuni au afectat puternic operațiunile Lukoil din Irak, Finlanda și Bulgaria, generând presiuni suplimentare asupra activităților sale internaționale. SUA emit noi licențe ce permit negocierile pentru vânzarea activelor Vineri, Trezoreria SUA a anunțat un set de noi licențe. Una dintre acestea permite companiilor să discute cu Lukoil, până la 13 decembrie, posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale companiei. Orice tranzacție finală va fi permisă doar dacă Lukoil își pierde complet legătura cu activele vândute, iar fondurile rezultate sunt depuse într-un cont escrow inaccesibil companiei ruse pe durata sancțiunilor. Tranzacțiile din Bulgaria pot fi finalizate până în 2026 Trezoreria SUA a stabilit că tranzacțiile ce implică entități Lukoil din Bulgaria vor putea fi finalizate până la 29 aprilie 2026, în concordanță cu noul regim de licențiere. O altă licență emisă de SUA autorizează tranzacțiile legate de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, chiar dacă în aceste structuri sunt implicate companii ruse supuse sancțiunilor. CPC transportă zilnic peste 1,6 milioane de barili de petrol – aproximativ 1,5% din producția globală – proveniți din zăcămintele dezvoltate alături de companii americane și europene precum Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell și TotalEnergies. Fondul american Carlyle analizează achiziția activelor internaționale ale Lukoil Potrivit unor surse, fondul american de private equity Carlyle explorează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil. Compania rusă produce aproximativ 2% din petrolul mondial și încearcă să vândă active care generează circa 0,5% din producția globală, cu o valoare estimată la 22 de miliarde de dolari, conform datelor financiare din 2024. Alți potențiali cumpărători: KazMunayGas și Shell Carlyle se află în faza preliminară și caută să obțină o licență specială din partea SUA înainte de a începe negocierile. Printre potențialii ofertanți pentru părți ale portofoliului internațional al Lukoil se numără și companiile KazMunayGas și Shell.

Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad

Statele Unite au decis din nou să amâne aplicarea sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, oferind Belgradului un răgaz suplimentar într-un moment de intensă presiune geopolitică. Prelungirea vine în paralel cu dezvăluirile privind o afacere imobiliară secretă în care este implicat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS Potrivit unui oficial guvernamental sârb, prelungirea acordată de Washington permite continuarea operațiunilor NIS fără aplicarea imediată a sancțiunilor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Decizia vine într-un moment tensionat, în care Serbia încearcă să-și reconfigureze structura de proprietate pentru a evita repercusiunile economice. NIS, companie strategică în economia Serbiei NIS operează singura rafinărie din țară și este cel mai activ emitent pe Bursa de la Belgrad. Compania are circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia, Bulgaria și România, fiind esențială pentru securitatea energetică a regiunii. Acționarii ruși își exprimă disponibilitatea de a ceda controlul Guvernul Serbiei a anunțat că Gazprom Neft și Gazprom, acționari majoritari cu 56%, au transmis către OFAC o solicitare oficială în care își declară disponibilitatea de a renunța la influența asupra NIS în favoarea unei terțe părți. Acest gest reprezintă o încercare de a evita impactul direct al sancțiunilor americane. Sancțiunile SUA asupra sectorului petrolier rusesc Departamentul Trezoreriei SUA a introdus în ianuarie un set de sancțiuni vizând companiile din sectorul petrolier rus, inclusiv Gazprom. Sancțiunile aplicabile NIS au fost amânate succesiv, dar au intrat oficial în vigoare la 8 octombrie. Noua derogare de 90 de zile permite Serbiei să negocieze restructurarea controlului asupra companiei în contextul unei presiuni geopolitice crescânde. Serbia, acord cu firma lui Jared Kushner În paralel cu prelungirea sancțiunilor, o altă informație a declanșat tensiuni politice. Guvernul Serbiei a semnat în secret un acord cu firma lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pentru dezvoltarea unui complex hotelier pe un teren cu statut de patrimoniu în centrul Belgradului. Investigația publicată de revista Radar arată că Atlantic Incubation Partners LLC, firma lui Kushner, va deține 77,5% din proiect, în timp ce statul sârb păstrează doar 22,5%. Documentul, datând din 2024, a fost ținut departe de public până recent. Proiectul vizează fostul sediu al armatei sârbe Societatea mixtă a fost creată pentru a redezvolta fostul sediu al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999. Planul include construcția unui hotel, a unor apartamente și a unui muzeu, însă proiectul a generat proteste ample în Belgrad. Acord secret, scos la lumină după adoptarea unei legi speciale Guvernul nu a contestat autenticitatea documentelor. Acordul a rămas secret până când parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru accelerarea proiectului, declarat „de importanță națională”. Legea permite ocolirea procedurilor de urbanism și de protecție a patrimoniului. Serbia, obligată să demoleze clădirile și să elimine statutul de patrimoniu Documentele arată că Serbia trebuie să elimine statutul cultural protejat al întregului complex și să finalizeze demolările „într-un mod satisfăcător” pentru investitor. Dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite până în mai anul viitor, firma lui Kushner poate rezilia contractul și poate cere despăgubiri. Concesiune gratuită pe 99 de ani Acordul oferă firmei americane o concesiune gratuită de 99 de ani, cu opțiunea de a deveni proprietar al terenului după finalizarea proiectului. Publicarea documentelor a reaprins protestele începute cu un an în urmă. Manifestanții au format un lanț uman și au trasat o linie roșie în jurul clădirii bombardate, simbolizând opoziția față de ceea ce ei consideră „vânzarea” unui loc încărcat de istorie. Un sit cu importanță culturală și arhitecturală Locul are o valoare simbolică pentru Serbia: este singura clădire din Belgrad proiectată de arhitectul modernist Nikola Dobrović și un reper al memoriei bombardamentelor NATO. Proiectul, interpretat ca o tentativă de apropiere de Washington Accelerarea proiectului coincide cu eforturile Belgradului de a-și îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, după sancțiunile impuse companiei NIS, profund legată de interesele energetice rusești.

Ucraina atacă portul rus Novorosiisk (sursa: X/Meanwhile in Ukraine)
Internațional

Una din cele mai dure lovituri primite de Rusia: ucrainenii au lovit devastator portul Novorosiisk

Ucraina a folosit atât drone, cât și rachete proprii de tip Neptun în atacul lansat în noaptea de joi spre vineri asupra portului rus Novorosiisk și asupra unei rafinării din regiunea Saratov, potrivit Statului Major ucrainean. Racheta Neptun, cunoscută după scufundarea crucișătorului „Moscova” în 2022, a fost concepută inițial ca armă anti-navă. Pagube în port și creștere imediată a prețului petrolului În Novorosiisk au fost lovite infrastructura portuară, un terminal petrolier, un lansator S-400 și alte sisteme, ceea ce a determinat autoritățile locale să declare stare de urgență. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Terminalul petrolier, unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei și esențial pentru exporturile rusești, a fost afectat suficient pentru ca prețul petrolului să urce cu 2% pe piața internațională. La rafinăria din regiunea Saratov, deja vizată în mai multe rânduri de atacuri ucrainene, s-au produs explozii multiple în urma loviturilor de vineri. Ținta face parte din seria de obiective energetice pe care Ucraina le atacă frecvent pentru a reduce capacitatea logistică a Rusiei. Război asimetric cu drone și rachete Ucraina folosește constant drone împotriva rafinăriilor, depozitelor de combustibil, aerodromurilor și altor infrastructuri strategice, încercând să afecteze finanțele și logistica militară rusă. La rândul său, Rusia lovește în valuri infrastructura energetică ucraineană, provocând pene de curent în lanț pe măsură ce se apropie iarna.

Protest împotriva Liei Savonea (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Câțiva avocați au parazitat protestul împotriva Liei Savonea cu mesaje de susținere a acesteia

Câteva sute de persoane s-au adunat vineri seara în fața sediului ÎCCJ pentru a protesta împotriva președintei instanței, Lia Savonea, acuzată de participanți că ar fi dispus eliberarea unor persoane importante acuzate de corupție. Manifestarea a fost organizată de mai multe ONG-uri civice, iar protestatarii au adus o machetă a Liei Savonea ținând în mână mesajul „Asigur protecție pentru corupți”. Scandări și mesaje critice la adresa conducerii instanței Protestatarii au scandat lozinci precum „Ce face Lia cu Justiția?”, „Apără corupția” sau „Ori pensionare, ori revocare”, criticând conduita șefei ÎCCJ și modul în care ar gestiona actul de justiție. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD De asemenea, participanții i-au cerut primarului Nicușor Dan să intervină la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a soluționa problemele semnalate în sistem. Avocați prezenți în sprijinul judecătorilor Pe treptele clădirii instanței supreme au apărut opt avocați în robe, purtând mesaje de susținere pentru justiție, precum „Fără justiție populară” și „Independența justiției protejează cetățeanul”. Prezența acestora a fost percepută ca o contrapondere la criticile aduse conducerii Înaltei Curți. Jandarmi mobilizați după apariția unei contramanifestații Un dispozitiv puternic de jandarmi a fost desfășurat după ce câțiva susținători ai lui Călin Georgescu au încercat să organizeze o contramanifestație, scandând mesaje pro-candidat cu portavocea. Interacțiunea dintre cele două grupuri a fost gestionată de forțele de ordine pentru a preveni incidente. Critica adusă Liei Savonea, legitimă, susțin organizatorii Înaintea protestului, organizatorii au transmis un comunicat în care precizează că acțiunea „Ce face Lia cu Justiția din România?” nu reprezintă un atac împotriva întregului sistem judiciar. Ei subliniază că protestul vizează exclusiv conduita Liei Savonea și a Elenei Costache, șefa CSM, acuzate că ar revendica un rol excesiv în numele puterii judecătorești. Comunicarea oficială reafirmă că într-o democrație criticarea instituțiilor și a liderilor este legitimă și nu echivalează cu subminarea justiției.

Cod galben de ceață în 13 județe (sursa: Pexels/Markus Spiske)
Eveniment

Avertizare: ceață densă în aproape jumătate din România sâmbătă

Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă avertizări nowcasting Cod galben de ceață, valabile în următoarea oră în mai multe localități din 13 județe. Potrivit ANM, vizibilitatea va scădea semnificativ în trafic, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. Atenționări pentru sudul și centrul țării În județele Ialomița, Argeș, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița și Teleorman sunt afectate zeci de localități, unde ceața densă reduce vizibilitatea și îngreunează deplasarea. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Fenomenele sunt prognozate până la ora 11:00, conform meteorologilor. Ceață persistentă în Moldova Avertizări similare sunt în vigoare și în județele Bacău, Botoșani, Galați, Neamț, Vrancea și Vaslui, inclusiv în zonele joase, unde ceața se manifestă pe arii extinse. Numeroase localități se confruntă cu scăderi accentuate de vizibilitate, iar traficul rutier poate fi serios afectat. Avertizări nowcasting valabile cel mult șase ore ANM precizează că avertizările nowcasting sunt emise pentru fenomene imediate și au o durată maximă de șase ore. Meteorologii recomandă prudență sporită în trafic pe toată durata manifestării fenomenului.

Trump va da BBC în judecată (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu e satisfăcut de scuze, va da BBC în judecată pentru până la cinci miliarde de dolari

Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să dea în judecată BBC pentru o sumă cuprinsă între unu și cinci miliarde de dolari, după ce postul britanic și-a cerut scuze pentru difuzarea unui montaj înșelător al unui discurs din 6 ianuarie 2021, dar a respins acuzațiile de defăimare. Aflat la bordul Air Force One, președintele american a afirmat că BBC „a admis că a trișat” și că procesul va fi intentat cel mai probabil săptămâna viitoare. Montajul controversat care a declanșat scandalul Criza din interiorul BBC a izbucnit după ce a ieșit la iveală faptul că emisiunea „Panorama” a difuzat fragmente ale discursului lui Trump montate astfel încât să sugereze că acesta și-ar fi îndemnat susținătorii să atace Capitoliul. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Difuzarea a avut loc chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, generând reacții puternice în Marea Britanie. Reacția lui Trump și presiunea asupra Londrei Donald Trump a declarat că „britanicii sunt foarte furioși”, acuzând BBC că răspândește „doar știri false”. Totodată, el a spus că va discuta incidentul cu premierul britanic Keir Starmer, despre care afirmă că s-a arătat „foarte jenat” în legătură cu situația, deși acesta a promis recent să apere un BBC independent. Scuze din partea BBC, dar fără a admite defăimarea BBC avea termen până vineri să prezinte scuze oficiale și să retragă documentarul incriminat, la solicitarea echipei juridice a lui Trump. Președintele BBC, Samir Shah, a transmis o scrisoare personală de scuze, însă a respins orice bază legală pentru o plângere de defăimare. Scandalul a dus deja la demisia directorului general Tim Davie și a șefei BBC News, Deborah Turness.

Etichetele înșelătoare aduc amenzi supermarketurilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fructele din dulciuri, doar pe etichetă, tot constată Protecția Consumatorului

Un supermarket din Pașcani a fost amendat după ce etichetele unor produse afișau frunze de mentă sau jeleuri Crazy Bee, în timp ce ingredientele reale nu corespundeau imaginilor. Etichetele înșelătoare aduc amenzi supermarketurilor Ambalajele viu colorate și prezentările înșelătoare au atras atenția inspectorilor Protecției Consumatorilor. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Reprezentanții magazinului au încercat fără succes să obțină anularea sancțiunii în instanță. Astfel de situații sunt frecvente, diferențele dintre ambalaj și conținut fiind o sursă constantă de amenzi în supermarketuri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Prezența lui Ronaldinho la Iași, incertă (sursa: Facebook/Ronaldinho Gaúcho)
Eveniment

Prezența lui Ronaldinho la Iași pentru un meci demonstrativ, incertă din cauza organizatorilor

Vizita lui Ronaldinho la Iași, anunțată ca un eveniment de amploare, a stârnit o serie de controverse încă din faza de pregătire. Prezența lui Ronaldinho la Iași, incertă Meciul demonstrativ programat pe 29 noiembrie, între echipa condusă de starul brazilian și foști fotbaliști români, a fost pus sub semnul întrebării de mai mulți reprezentanți ai Generației de Aur, care au exprimat dubii privind seriozitatea proiectului. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Criticile cele mai ferme au venit din partea Ligii Legendelor, organizație din care fac parte nume importante ale fotbalului românesc. După o înțelegere inițială, Liga Legendelor s-a retras din eveniment invocând neînțelegeri cu organizatorii, amplificând riscul unui eșec de imagine pentru Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Estul României, abandonat de Guvern (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Estul României, abandonat de Guvern: investițiile în infrastructură rutieră, etern nefinanțate

Șoselele ocolitoare ale Iașului de la Podu Iloaiei și Uricani înregistrează creșteri constante de costuri, deși proiectele există doar pe hârtie. Decizii guvernamentale întârziate Varianta Uricani a ajuns să coste de 3,5 ori mai mult față de estimarea inițială din 2007, iar traseul de la Podu Iloaiei s-a scumpit după majorarea TVA. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD În timp ce alte județe, precum Bihorul sau zona de sud, avansează rapid cu investițiile în infrastructură, Iașiul încă așteaptă adoptarea hotărârilor de guvern pentru cele două variante ocolitoare. Potrivit Ministerului Transporturilor, ambele proiecte se află în continuare în etapa de promovare la nivel guvernamental, aceeași stare raportată și în răspunsurile din lunile trecute. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră