duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7552 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Noul sediu al Operei din Iași, amânat până după 2033. Termenul poate fi prelungit la nesfârșit, susține Ministerul Culturii

Ministrul Culturii a anunțat că noul sediu al Operei Naționale Române din Iași nu va fi finalizat mai devreme de 2033, iar termenul va fi prelungit dacă lucrările nu vor fi încheiate până atunci. Opera din Iași, captivă în birocrație Potrivit ministerului, în ultimele șase luni au continuat demersurile pentru definitivarea documentației necesare lansării concursului internațional de soluții pentru noua sală de spectacole. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Calendarul exact al investiției nu poate fi estimat în prezent, din cauza procedurilor de avizare și a acordurilor necesare pentru utilități și infrastructură, care pot întârzia semnificativ proiectul. Deși terenul din Copou a fost transferat Ministerului Culturii, iar finanțarea de 80 de milioane de euro este asigurată, parlamentari ieșeni reclamă existența unor blocaje administrative care frânează realizarea investiției. Continuarea, în Ziarul de Iași

Noul sediu al Operei din Iași, amânat până după 2033. Termenul poate fi prelungit la nesfârșit, susține Ministerul Culturii
S-a trezit acasă cu un colet plin cu droguri pe numele său. Ancheta nu a găsit vinovați
Eveniment

S-a trezit acasă cu un colet plin cu droguri pe numele său. Ancheta nu a găsit vinovați

Un ieșean a evitat o condamnare severă într-un dosar de trafic de droguri, după ce pe numele său a ajuns un colet din Marea Britanie care conținea cannabis. Destinatarul scapă de acuzații Bărbatul a susținut că nu a comandat niciodată substanțe interzise și că a aruncat conținutul imediat ce a realizat ce se afla în plic. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe Ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări făcute de Direcția Regională Vamală București, iar drogurile au fost confirmate prin expertiză de specialitate. În lipsa unor probe care să demonstreze cine a comandat sau deținut efectiv substanțele, procurorii au clasat cauza. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?
Politică

Nicușor pare că suferă. Ar trebui Cotroceniul să prezinte buletinul de sănătate al președintelui?

Apariția președintelui României, Nicușor Dan, la conferința de la Bruxelles a generat numeroase comentarii în spațiul public și pe rețelele sociale. Aspectul său vizibil obosit și anumite momente din discurs au alimentat speculații privind starea sa de sănătate, subiect preluat ulterior și în mai multe emisiuni de televiziune. Dincolo de cazul concret, dezbaterea readuce în atenție o întrebare veche a democrațiilor moderne: cât de mult are dreptul publicul să știe despre sănătatea liderilor politici? Modelul american Întrebările legate de sănătatea șefilor de stat nu sunt nici noi, nici specifice României. Citește și: Un nou studiu de caz despre cum se prăduiește o companie de stat, misterioasa „Active Conexe”. Conducerea ia indemnizații uriașe De-a lungul ultimului secol, lideri ai unor dintre cele mai puternice democrații ale lumii au ascuns afecțiuni grave, au publicat rapoarte medicale incomplete sau au devenit subiectul unor controverse privind capacitatea lor fizică și cognitivă de a conduce În SUA, președinții trec anual prin controale medicale detaliate, ale căror rezultate sunt publicate oficial sub formă de rapoarte sumare, dar amănunțite (de exemplu, analize de sânge, screening-uri cognitive). Deși nu există și nu a existat niciodată o obligație legală sau constituțională pentru președinții SUA de a-și publica rapoartele medicale, practică este o tradiție politică modernă, iar publicarea datelor se face exclusiv cu acordul explicit al președintelui, care este protejat de aceleași legi privind confidențialitatea medicală (HIPAA) ca orice alt cetățean american. Era secretelor absolute (înainte de 1960) În trecut, președinții își ascundeau complet bolile grave pentru a nu pierde puterea. Grover Cleveland (1893) a fost operat în secret de cancer la maxilar pe un iaht privat, publicul aflând adevărul abia după decenii. Woodrow Wilson (1919) a suferit un atac cerebral masiv care l-a lăsat parțial paralizat. Soția sa și medicii au ascuns acest lucru, ea conducând de facto țara în ultimul an de mandat. În privința lui Franklin D. Roosevelt (1944-1945), secretul privind starea sa critică de sănătate (insuficiență cardiacă severă și hipertensiune) a fost păstrat cu strictețe până la decesul său în funcție. Apariția primelor rapoarte (anii 1960-1970) Lyndon B. Johnson a fost primul care a început să anunțe public rezultatele unor controale fizice periodice, parțial din dorința de a proiecta forță în timpul Războiului Rece. Richard Nixon a fost primul președinte modern care a oficializat publicarea analizelor anuale. Gerald Ford a insistat să își publice datele medicale chiar și peste obiecțiile propriilor medici, stabilind un precedent puternic. Standardul actual (din anii 1990 până în prezent) Începând cu mijlocul anilor '90, publicarea unui rezumat medical anual (efectuat de obicei la Centrul Medical Militar Walter Reed) a devenit o normă nescrisă obligatorie din punct de vedere politic. Dacă un candidat sau un președinte în funcție refuză să o facă, este penalizat dur de electorat și de mass-media, fiind bănuit că ascunde ceva. De exemplu, deși nu îl obligă nicio lege, actualul președinte Donald Trump își publică periodic aceste rapoarte, cel mai recent fiind emis de Casa Albă la finalul lunii mai 2026, declarându-l „apt pentru serviciu”, deși medicii i-au recomandat să mai slăbească. Modelul european Majoritatea țărilor europene (inclusiv România) consideră starea de sănătate o problemă strict privată. Informațiile sunt oferite publicului doar dacă afecțiunea medicală împiedică direct exercitarea atribuțiilor constituționale sau necesită spitalizare de urgență. În Europa, modelul predominant se bazează pe confidențialitate strictă și discreție, fiind complet opus transparenței din Statele Unite. Cu excepția câtorva momente de criză majoră, starea de sănătate a președinților și premierilor europeni este considerată o chestiune strict personală. Tradiția politică europeană separă clar viața privată de cea publică, funcționând după câteva reguli nescrie și mecanisme specifice Secretul medical este suveran Spre deosebire de Washington, la Paris, Berlin sau Roma nu există tradiția unor buletine medicale anuale detaliate. Fisele medicale ale liderilor europeni sunt protejate de aceleași legi stricte privind protecția datelor (cum este GDPR la nivelul UE) ca ale oricărui alt cetățean. Publicul este informat, de regulă, doar atunci când boala afectează direct capacitatea de muncă (de exemplu, o spitalizare de urgență sau o intervenție chirurgicală care necesită un interimat). Excepția franceză Între promisiuni și tăinuiri istorice Franța are o istorie extrem de complicată cu sănătatea președinților săi, oscilând între promisiuni de transparență și secrete de stat. Georges Pompidou a murit în funcție în 1974 de un cancer, prezentat publicului drept „gripă” sau „oboseală cronică” în comunicatele oficiale. În ultimii ani de mandat, Georges Pompidou suferea de macro-globulinemie Waldenström (o formă rară de cancer al sângelui). Schimbările sale fizice drastice (provocate de tratamentele cu cortizon) erau evidente, însă Palatul Élysée a negat constant gravitatea bolii. François Mitterrand, 11 ani de buletine medicale falsificate Mitterrand a fost diagnosticat cu cancer de prostată avansat în noiembrie 1981, la doar 5 luni de la preluarea primului său mandat. Deși promisese o transparență totală după scandalul Pompidou, el a clasificat boala drept „secret de stat” pentru a-și asigura supraviețuirea politică și realegerea din 1988 Timp de peste un deceniu, medicul său personal, dr. Claude Gubler, a fost obligat să semneze din 6 în 6 luni buletine oficiale care atestau că președintele este perfect sănătos. Adevărul a ieșit la iveală abia după ce Mitterrand a fost operat de urgență în 1992 și a explodat public în 1996, când doctorul său a publicat cartea „Le Grand Secret” (Marele Secret Standardul actual Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menținut parțial promisiunea de transparență a predecesorilor săi. Palatul Élysée publică ocazional date succinte privind starea sa de sănătate (de exemplu, bilanțul medical după ce a contractat COVID-19 sau după analizele de rutină), însă documentele sunt mult mai scurte și mai puțin frecvente decât cele din SUA. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și-a publicat fișa medicală sumară în timpul campaniei electorale și a menținut transparența privind starea sa fizică în momentele critice, ca o metodă de a combate dezinformarea și propaganda externă. În Lituania și Țările Baltice, candidații la funcția de președinte oferă adesea voluntar un certificat de bază eliberat de medici care atestă că sunt apți din punct de vedere fizic și mental pentru a deține secrete de stat și a conduce armata. Cancelarul german și Președintele Italiei nu își publică niciodată rapoartele medicale. În aceste culturi politice, confidențialitatea medicală este absolută. Publicul află detalii doar prin comunicate de presă scurte dacă liderul suferă o intervenție chirurgicală majoră sau este spitalizat. Modelul monarhiilor constituționale În țări precum Regatul Unit, Spania, Belgia sau Olanda, unde șeful statului este un monarh, protocolul este diferit. Casa Regală tinde să fie ceva mai transparentă pentru a menține legătura cu poporul, dar oferă detalii extrem de controlate. Un exemplu clasic a fost gestionarea comunicării în cazul problemelor de sănătate ale Regelui Charles al III-lea sau ale Reginei Elisabeta a II-a, unde diagnosticele au fost anunțate public, dar detaliile clinice intime au rămas private. Reacția la crize acute În cazul democrațiilor parlamentare (unde premierul deține puterea executivă, iar președintele are un rol mai degrabă simbolic), o internare subită este anunțată imediat pentru a nu bloca activitatea guvernului. Comunicatele sunt extrem de tehnice și scurte, emise de echipele medicale ale spitalelor universitare unde aceștia sunt tratați, eliminând spectacolul mediatic. Ce prevede Constituția României Spre deosebire de alte state care publică periodic rapoarte medicale privind sănătatea șefului statului, în România nu există obligația legală de a face publice informații despre starea de sănătate a președintelui. Aceste date sunt considerate parte a vieții private și beneficiază de protecția conferită de legislația privind confidențialitatea informațiilor medicale. Administrația Prezidențială nu publică rapoarte medicale anuale sau buletine de sănătate periodice. Totuși, Constituția României și legile naționale prevăd mecanisme clare în cazul în care o boală gravă împiedică șeful statului să își exercite funcția. În Articolul 91 și 98, Constituția nu folosește explicit termenul de „boală”, ci reglementează situația prin conceptele de imposibilitate temporară și vacanță a funcției. Constituția prevede însă mecanisme clare pentru situațiile în care șeful statului nu își mai poate exercita atribuțiile. Legea fundamentală nu vorbește explicit despre boală, ci despre „imposibilitatea temporară” sau „imposibilitatea definitivă” de exercitare a mandatului. În cazul unei imposibilități temporare, care ar putea fi cauzată de o afecțiune gravă, de o spitalizare sau de o intervenție medicală, atribuțiile prezidențiale sunt preluate interimar de președintele Senatului. Dacă acesta nu poate exercita funcția, interimatul este asigurat de președintele Camerei Deputaților. În schimb, dacă apare o imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului, funcția prezidențială devine vacantă. Potrivit articolului 97 din Constituție, „Vacan’a funcției” intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau deces. În această situație, Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de cel mult trei luni. Constituția nu definește însă în mod explicit criteriile medicale care ar putea conduce la constatarea unei imposibilități temporare sau definitive, lăsând astfel loc unor interpretări juridice și instituționale în situații excepționale.

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)
Eveniment

VIDEO „Tunul” lui Predoiu, unic în lume: Poliția cumpără arma de asalt pentru Armată (comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu la podcastul „Cum e, de fapt?”)

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan, susține că România traversează o situație fără precedent în materie de înzestrare militară. Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, acesta a criticat faptul că Ministerul Afacerilor Interne gestionează achiziția unor arme de asalt destinate Armatei Române. Potrivit lui Mateiu, este pentru prima dată când o astfel de responsabilitate este transferată către o instituție care, prin natura atribuțiilor sale, nu are legătură cu definirea și utilizarea armamentului individual al militarilor. „Prima oară în istoria umanității” Fostul ofițer de informații militare consideră că situația este una extrem de neobișnuită și contrară practicilor consacrate în toate armatele moderne. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro „Ar fi prima oară în istoria umanității când poliția cumpără arma de asalt”, a afirmat acesta. În opinia sa, arma de asalt reprezintă prin definiție un echipament militar și unul dintre simbolurile fundamentale ale unei armate. De la apariția primelor arme moderne de acest tip, acestea au fost asociate exclusiv forțelor armate și rolului infanteristului pe câmpul de luptă. Mateiu a amintit că fiecare mare putere militară și-a construit identitatea în jurul unor modele emblematice de armament: Uniunea Sovietică a avut pușca Kalașnikov, Germania a dezvoltat celebrul Sturmgewehr, iar Statele Unite au consacrat platforma M16. „Când infanteristul a pus bocancul pe teren, războiul este câștigat”, a explicat acesta, subliniind că arma individuală rămâne elementul central al capacității de luptă. Armata a stabilit cerințele, dar nu gestionează achiziția Potrivit comandorului în rezervă, specialiștii Ministerului Apărării Naționale au fost cei care au elaborat cerințele operaționale pentru noua armă de asalt. Acesta susține că evaluarea și selecția unui astfel de sistem de armament ar trebui să fie realizate de experți militari – infanteriști, armurieri și specialiști în armament –, întrucât aceștia sunt cei care vor utiliza efectiv echipamentul. „În armată toți vor avea acea armă de asalt, dar ea aparține, în primul rând, infanteristului”, a explicat Mateiu. El a adăugat că programul nu vizează doar arma individuală, ci și alte echipamente asociate, precum lansatoarele de grenade de 40 de milimetri montate pe armă. Cum au dispărut competitorii consacrați Fostul militar a descris și competiția care ar fi existat în fazele inițiale ale procesului de selecție. Potrivit acestuia, printre firmele luate în calcul s-ar fi aflat producătorul belgian FN Herstal, compania germană Heckler & Koch și producători italieni. Mateiu a remarcat în mod special modelul HK416, arma care a stat la baza modernizării armatei franceze și care este considerată una dintre cele mai apreciate platforme occidentale din prezent. Cu toate acestea, spune el, acești competitori au dispărut ulterior din cursă, iar în prim-plan a apărut compania americană Sig Sauer. Critici la adresa Sig Sauer Referindu-se la producătorul american, comandorul în rezervă a afirmat că Sig Sauer este un jucător relativ nou în competițiile de mare anvergură pentru armament individual. Acesta a menționat că firma a obținut contracte importante atât în India, cât și în Statele Unite, însă pentru alte tipuri de arme decât cele avute în vedere de România. „În Statele Unite are o comandă importantă, dar pentru o armă de calibrul 6,8 mm, nu pentru 5,56 mm”, a explicat el. În evaluarea sa, alegerea făcută ridică numeroase semne de întrebare și riscă să se dovedească problematică pe termen lung. „Oricum este un eșec. O să vedem ce urmează”, a concluzionat Mateiu.

Mercedes, distrus de o groapă de 30 de centimetri. CJ Iași, bun de plată, după cinci ani de proces
Eveniment

Mercedes, distrus de o groapă de 30 de centimetri. CJ Iași, bun de plată, după cinci ani de proces

Un șofer și-a avariat grav un Mercedes după ce a intrat de pe o uliță din satul Horlești pe DJ 282, aflat atunci în reabilitare. Mercedes distrus, CJ Iași pierde procesul Diferența de nivel de aproximativ 30 de centimetri dintre drumul județean și strada de acces a provocat impactul care a distrus mai multe componente ale autoturismului. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Costurile reparațiilor au fost suportate de asigurătorul Omniasig, care a cerut ulterior recuperarea prejudiciului de la Consiliul Județean Iași. După cinci ani de proces, instanța a stabilit că autoritatea județeană poartă răspunderea pentru producerea incidentului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Criza guvernamentală paralizează administrația. Liderii politici se acuză reciproc de blocaj
Politică

Criza guvernamentală paralizează administrația. Liderii politici se acuză reciproc de blocaj

Criza guvernamentală care depășește termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru funcționarea unui Executiv interimar a amplificat tensiunile dintre PNL și PSD la Iași. Criza guvernamentală paralizează administrația Liderii liberali ieșeni, printre care Alexandru Muraru și Costel Alexe, au anunțat că nu susțin o nouă formulă de guvernare alături de social-democrați, acuzând PSD că urmărește menținerea privilegiilor și controlul asupra instituțiilor statului. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă De cealaltă parte, președintele PSD Iași, Bogdan Cojocaru, a respins criticile și a acuzat conducerea PNL Iași de practici clientelare și numiri politice în funcții-cheie. În acest climat de blocaj politic, reprezentanții administrației locale avertizează că efectele crizei se resimt deja în activitatea instituțiilor publice și în ritmul implementării proiectelor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Prețurile mari din restaurantele din Iași sunt un semn de bunăstare, spune un oficial BNR
Eveniment

Prețurile mari din restaurantele din Iași sunt un semn de bunăstare, spune un oficial BNR

Prețurile tot mai mari din restaurantele din Iași reprezintă un indicator al creșterii nivelului de trai și al dezvoltării economice a orașului, consideră Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Restaurantele scumpe din Iași înseamnă bunăstare Într-un interviu, acesta a lăudat diversitatea ofertei din sectorul HoReCa și a afirmat că tarifele ridicate reflectă existența unei puteri de cumpărare mai mari decât în urmă cu un deceniu. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Potrivit lui Rădulescu, transformarea Iașului a fost alimentată în special de industria IT și de rolul important al orașului ca centru universitar. Oficialul BNR susține că atragerea forței de muncă din Republica Moldova, Ucraina și alte regiuni ale țării contribuie la apropierea economică a Iașului de nivelul Bucureștiului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Paradoxurile lui Veștea: are o majoritate pe care nu o are, vrea voturile AUR și schimbă programul pe care spune că îl păstrează
Politică

Paradoxurile lui Veștea: are o majoritate pe care nu o are, vrea voturile AUR și schimbă programul pe care spune că îl păstrează

Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, a provocat tensiuni nu doar în interiorul PNL, ci în întreaga societate.  La doar câteva zile după nominalizare, Adrian Veștea se confruntă deja cu o serie de controverse politice legate de susținerea parlamentară, relația cu propriul partid, deschiderea față de voturile venite din partea AUR și direcția viitorului program de guvernare: identic cu al lui Bolojan, dar modificat pentru voturile PSD. „Nu am strâns eu cele 240 de voturi” Una dintre cele mai comentate declarații ale lui Adrian Veștea a fost făcută la Digi24, unde a fost întrebat cum intenționează să obțină votul de învestitură al Parlamentului în condițiile în care o parte importantă a propriului partid îi contestă desemnarea. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Premierul desemnat a afirmat că nu el a negociat direct susținerea parlamentară și că a fost „asigurat” că există deja o majoritate suficientă pentru învestirea guvernului. Afirmația a fost interpretată de o parte a opoziției ca dovadă că susținerea sa politică este construită în afara propriului partid. Fostul premier Ludovic Orban a susținut că Veștea ar fi „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea din umbră a PSD”, acuzație respinsă de susținătorii liderului liberal. Plecarea de la ședința de criză a PNL pentru o apariție televizată Un alt episod care a atras atenția opiniei publice a avut loc în timpul unei ședințe de criză a Biroului Politic Național al PNL. Adrian Veștea a părăsit reuniunea înainte de încheierea acesteia, explicând că trebuie să participe la o emisiune televizată programată în direct. Deschidere față de voturile AUR O altă declarație care a provocat reacții a fost cea referitoare la posibilitatea de a primi voturi din partea parlamentarilor AUR. Premierul desemnat a afirmat că este dispus să discute cu orice parlamentar pentru a obține susținerea necesară formării guvernului. „Eu îi aştept pe toţi cei care sunt de bună credinţă, nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism”, a declarat acesta. Declarația a fost respinsă imediat de conducerea AUR. Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național al partidului, a declarat pentru Digi24 că formațiunea nu va susține guvernul Veștea. „Nu în viața asta”, a afirmat Peiu, adăugând că pentru AUR „Adrian Veștea nu există, el este, de fapt, Nicușor Dan”. Programul de guvernare, identic, dar modificat Poziția lui Adrian Veștea privind programul de guvernare a generat, de asemenea, dezbateri. La scurt timp după desemnare, acesta a declarat că va continua programul de guvernare al cabinetului condus de Ilie Bolojan, fără "a schimba o virgulă". „Voi avea acelaşi program de guvernare cu Ilie Bolojan. Ţinând cont că acel program a fost agreat de toată lumea, este un program care deja începe să dea roade”, declara Veștea la Euronews. În aceeași intervenție, premierul desemnat a insistat că nu va fi influențat de PSD și că va rămâne „intransigent” în aplicarea reformelor asumate. La numai o zi distanță, pe 15 iunie, discursul său a inclus însă și referiri la necesitatea corectării unor efecte sociale produse de măsurile adoptate anterior. Invitat la B1 TV, Veștea a susținut că programul de guvernare rămâne același, dar a vorbit despre posibilitatea reevaluării unor măsuri și despre nevoia identificării unor surse suplimentare de finanțare. „Sunt conștient de greutățile prin care trec bunicii noștri, prin care trec foarte mulți cetățeni din România. Eu îmi doresc să indexăm pensiile, îmi doresc să rezolvăm problema CASS-ului pentru mămici și să îndreptăm o serie de inechități”, a declarat premierul desemnat.

PNL, conflict deschis cu Nicușor Dan: liberalii refuză să susțină Guvernul Veștea și amenință cu excluderi în partid
Politică

PNL, conflict deschis cu Nicușor Dan: liberalii refuză să susțină Guvernul Veștea și amenință cu excluderi în partid

Partidul Național Liberal a decis să nu susțină Guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea, în urma ședinței tensionate a Biroului Politic Național (BPN), desfășurată pe 15 iunie 2026. Ilie Bolojan a invocat lipsa unei consultări prealabile a formațiunii înainte ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze pe Veștea pentru funcția de premier. Decizia reprezintă una dintre cele mai dure poziționări adoptate de liberali în ultimii ani, având în vedere că Adrian Veștea este membru al partidului. PNL îi retrage sprijinul lui Adrian Veștea Principala decizie adoptată de conducerea liberală a fost retragerea sprijinului politic pentru Adrian Veștea și pentru cabinetul pe care acesta încearcă să îl formeze. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Hotărârea a fost aprobată cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri. Potrivit liderilor partidului, desemnarea lui Veștea de către șeful statului s-a făcut fără consultarea conducerii PNL, fapt considerat inacceptabil de majoritatea membrilor Biroului Politic Național. În urma votului, președintele PNL, Ilie Bolojan, i-a solicitat public lui Adrian Veștea să își depună mandatul până la data de 16 iunie, ora 10. Liberalii își reafirmă refuzul unei alianțe cu PSD În cadrul aceleiași ședințe, conducerea PNL a reconfirmat poziția partidului privind excluderea unei colaborări politice cu Partidul Social Democrat. Votul prin care a fost revalidată această decizie a înregistrat 39 de opțiuni „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 4 abțineri. Liderii liberali au transmis că partidul nu intenționează să intre într-o coaliție de guvernare și nici să participe la un executiv format împreună cu PSD, menținând astfel linia politică adoptată anterior. Parlamentarii PNL, obligați să voteze împotriva Guvernului Veștea Conducerea partidului a decis și impunerea unei discipline stricte de vot în Parlament. Grupurile parlamentare liberale au primit instrucțiuni clare să nu susțină învestirea unui eventual Guvern Veștea. În plus, membrii partidului care nu respectă această decizie riscă sancțiuni severe, inclusiv excluderea imediată din PNL. Măsura a fost aprobată cu 39 de voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri. PNL va contesta la CCR desemnarea premierului O altă hotărâre importantă adoptată de conducerea liberală vizează contestarea la Curtea Constituțională a României a deciziei prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Reprezentanții partidului susțin că procedura desemnării ridică probleme constituționale și au anunțat că vor solicita Curții Constituționale să analizeze legalitatea deciziei prezidențiale.

Podul de la Ungheni va fi finalizat la toamnă, dar șoferii nu vor putea traversa imediat frontiera
Eveniment

Podul de la Ungheni va fi finalizat la toamnă, dar șoferii nu vor putea traversa imediat frontiera

Podul peste Prut de la Ungheni, parte a Autostrăzii Unirii A8, va fi finalizat în toamna acestui an, însă circulația între România și Republica Moldova nu va putea fi deschisă imediat. Finalizarea podului Ungheni, frontieră închisă După finalizarea structurii, vor începe lucrările la punctul de trecere a frontierei, complexul vamal, sediul Poliției de Frontieră și drumul de legătură, etapă estimată să dureze aproximativ un an și jumătate. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Imaginile recente publicate de DRDP Iași arată că pe malul românesc al Prutului se montează deja tablierele, elementele care susțin calea de rulare a viitorului pod. Investiția, în valoare de 151,69 milioane de lei fără TVA, include construirea unei perechi de poduri cu câte două benzi pe sens, precum și infrastructura necesară pentru conectarea și controlul traficului transfrontalier. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tinerii care visează la celebritate pe TikTok își pot rata viitorul profesional, avertisment de la vârful BNR
Eveniment

Tinerii care visează la celebritate pe TikTok își pot rata viitorul profesional, avertisment de la vârful BNR

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertizează că iluzia succesului rapid pe TikTok și pe alte platforme sociale îi poate îndepărta pe mulți tineri de educație și de o carieră solidă. TikTok nu înseamnă carieră, avertizează BNR Economistul susține că rețelele de socializare pot fi utile pentru divertisment, însă nu pot înlocui pregătirea profesională necesară pentru a face față cerințelor tot mai ridicate ale pieței muncii. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Potrivit acestuia, companiile și instituțiile importante selectează candidații prin procese de recrutare riguroase, în care competențele reale cântăresc mai mult decât relațiile sau diplomele obținute formal. Rădulescu consideră că tinerii care își construiesc viitorul exclusiv în jurul celebrității online riscă să descopere prea târziu că și-au compromis șansele de dezvoltare profesională. Continuarea, în Ziarul de Iași

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean
Eveniment

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a efectuat recent o vizită la fabrica Metinvest Tubular Iași, la câteva luni după ce unitatea industrială a fost preluată de grupul ucrainean Metinvest, controlat de omul de afaceri Rinat Ahmetov. Metinvest Iași, plan de reconstrucție a Ucrainei În cadrul întâlnirii cu managementul companiei, diplomatul a discutat despre capacitățile de producție ale fabricii, impactul războiului asupra activității economice și perspectivele dezvoltării investițiilor ucrainene în România. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Vizita sugerează un interes strategic pentru integrarea producției realizate la Iași în planurile economice ale Ucrainei pe termen lung. Potrivit declarațiilor ambasadorului, țevile și alte produse fabricate de companiile ucrainene care operează în România ar putea juca un rol important în marile proiecte de infrastructură și industriale destinate reconstrucției Ucrainei după încheierea conflictului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cum a apărat Adrian Veștea coaliția PNL-PSD în 2023: Migrația primarilor către PSD nu e o problemă
Politică

Cum a apărat Adrian Veștea coaliția PNL-PSD în 2023: Migrația primarilor către PSD nu e o problemă

Perioada 2023–2024 a reprezentat pentru Adrian Veștea una dintre cele mai vizibile etape ale carierei sale politice, în contextul mandatului de ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Într-un climat politic dominat de negocieri în interiorul coaliției, de apropierea alegerilor și de presiuni tot mai mari venite din teritoriu, discursul ministrului a fost centrat pe ideea de stabilitate administrativă și colaborare între partenerii de guvernare. Temele care au dominat aparițiile sale publice au fost relația dintre PNL și PSD, migrația unor primari liberali către social-democrați și nemulțumirile legate de salarizarea aleșilor locali. Adrian Veștea: „PNL și PSD sunt două partide mature” Una dintre cele mai comentate poziționări ale lui Adrian Veștea a fost cea referitoare la funcționarea coaliției dintre PNL și PSD. Citește și: Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului În toamna anului 2023, Veștea a susținut că respectiva formulă guvernamentală este mai stabilă decât experiența liberalilor cu USR. Într-o declarație acordată în octombrie 2023, Veștea afirma că relația dintre cele două partide este una „matură și funcțională”, insistând asupra faptului că tensiunile din coaliție sunt incomparabil mai reduse decât cele din perioada guvernării alături de USR. „Vin din administraţia publică şi cred că simţim cu toţii că cele două partide sunt două partide mature, în opinia mea, şi dându-mi seama de ceea ce am trait în tot parcursul ultimilor patru ani de zile, putem spune că aceasta era coaliţia în măsură să împlinească toate aceste reforme. Nu au apărut nici pe departe conflictele care au apărut şi tensiunile care au apărut în perioada guvernării cu USR”, a arătat Veştea. Veștea susținea atunci că respectiva alianță politică are capacitatea de a duce la capăt reformele asumate de România și evita să alimenteze speculațiile privind eventuale conflicte interne. Totodată, întrebat despre posibilitatea unor liste comune PNL–PSD la alegerile din 2024, Adrian Veștea a adoptat un ton precaut, afirmând că fiecare partid trebuie să își păstreze identitatea și să își reprezinte propriul electorat. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul principal al coaliției trebuia să rămână guvernarea și implementarea reformelor administrative și de dezvoltare. Migrația primarilor PNL către PSD Pe măsură ce anul electoral 2024 se apropia, tot mai multe discuții au apărut în spațiul public despre migrația unor primari PNL către PSD. Fenomenul a generat tensiuni în interiorul liberalilor și întrebări legate de capacitatea partidului de a-și păstra structurile locale. Întrebat despre aceste plecări, Adrian Veștea a încercat să minimizeze amploarea fenomenului. În declarațiile oferite în decembrie 2023, ministrul Dezvoltării a afirmat că nu este vorba despre o problemă generalizată, ci despre situații punctuale, influențate de dinamica locală și de specificul fiecărei comunități. Veștea a insistat că astfel de mișcări politice au existat întotdeauna înaintea alegerilor și că ele nu reprezintă neapărat o pierdere strategică majoră pentru PNL. Primarii nemulțumiți de salarii: „Au salariul cât o învățătoare” Un alt subiect sensibil abordat de Adrian Veștea a fost cel al salarizării aleșilor locali. Discuția a apărut în contextul majorării cu 5% a salariilor pentru președinții de consilii județene și primari, în timp ce alte categorii de demnitari aveau veniturile înghețate. Declarațiile lui Veștea au stârnit reacții puternice după ce acesta a afirmat că unii primari se plâng că au salarii „cât o învățătoare”. „Cred că aţi putea să întrebaţi şi să faceţi comparaţii şi la nivelul primarilor, fără a fi eu părtinitor, am auzit voci din partea primarilor care susţin că au salariul cât o învăţătoare, sincer”, declara Adrian Veștea în decembrie 2023.

Adrian Veștea împarte scena politică: PNL fierbe, PSD îl susține, USR refuză votul, AUR cere anticipate, UDMR, precaut
Politică

Adrian Veștea împarte scena politică: PNL fierbe, PSD îl susține, USR refuză votul, AUR cere anticipate, UDMR, precaut

Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a provocat un adevărat cutremur pe scena politică. Deși cea mai dură opoziție a venit chiar din interiorul Partidului Național Liberal, unde lideri din aripa reformistă discută inclusiv despre excluderea lui Veștea din partid, în PNL s-au conturat și numeroase voci care îi acordă susținere publică. În paralel, reacțiile celorlalte formațiuni parlamentare au arătat o scenă politică fragmentată: PSD s-a poziționat favorabil, USR este divizat, AUR cere alegeri anticipate, iar UDMR a ales o atitudine prudentă, în așteptarea clarificării conflictului intern din PNL. Liberalii care îl susțin pe Adrian Veștea Printre primii lideri liberali care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea s-a numărat deputatul Răzvan Prișcă, care a transmis într-o postare publică faptul că România „nu își mai permite prelungirea crizei politice de dragul unor orgolii personale”. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Prișcă a insistat asupra experienței administrative a lui Veștea, amintind parcursul acestuia de la primar al Râșnovului la ministru al Dezvoltării și susținând că liberalul „are experiența, seriozitatea și curajul să formeze un guvern care să scoată România din criză”. Un mesaj similar a venit și din partea deputatului Sebastian-Mihai Rusu, președintele PNL Municipiul Brașov, care a invocat realizările administrative ale lui Veștea și proiecte precum Aeroportul Internațional Brașov. „Brașovul merită să dea României un prim-ministru care înțelege administrația de la firul ierbii”, a afirmat Rusu, susținând că Veștea reprezintă „garanția direcției pro-occidentale a țării”. Fostul ministru al Educației, Monica Anisie, a transmis, la rândul ei, că România are nevoie urgentă de stabilitate și continuitate guvernamentală. Anisie a susținut că experiența lui Adrian Veștea în administrația locală și centrală „poate reprezenta un avantaj important în atingerea obiectivelor de țară ale României”. Și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a cerut calm în interiorul partidului, afirmând că Adrian Veștea este „un om serios, cu o carieră politică pornită de jos”. Mesaje de susținere au venit și din partea unor lideri locali și parlamentari liberali precum Alexandru Andrei, Valeriu Iftime, Ciprian Pandea, Aneta Matei, Alin Tișe, George Scripcaru sau Adrian Anghelescu, majoritatea insistând asupra ideii că România are nevoie rapid de un guvern funcțional și de stabilitate politică. Filiale PNL care îl susțin pe Veștea Sprijinul pentru Adrian Veștea nu s-a limitat la lideri individuali. Mai multe filiale PNL au transmis mesaje oficiale de susținere. Președintele PNL Giurgiu, Toma Petcu, a afirmat că Adrian Veștea reprezintă „o soluție pentru actuala criză politică și o soluție pentru Partidul Național Liberal”. De asemenea, organizația PNL Brașov a transmis, prin vocea liderului interimar Cătălin Văsii, că îl susține „cu convingere” pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Liberalii brașoveni au insistat asupra faptului că Veștea este „un profil administrativ cu experiență reală de guvernare locală și centrală”. Mesaje similare au venit și din partea liderului PNL Brăila, Alexandru Popa, precum și a liderului PNL Gorj, Ion Iordache. PSD, principalul aliat al lui Veștea Partidul Social Democrat s-a poziționat rapid ca principalul susținător extern al unui eventual guvern condus de Adrian Veștea. Liderul grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a declarat că social-democrații îl vor susține pe Veștea și că partidul dorește refacerea unei formule de coaliție, însă fără Ilie Bolojan în poziția de premier. „PSD îl va susține, nu are niciun motiv să nu o facă”, a afirmat Zamfir, susținând că Adrian Veștea este „un om foarte capabil”. USR respinge oficial formula Veștea, dar există voci nuanțate Uniunea Salvați România a anunțat oficial că nu va acorda votul de încredere unui guvern Veștea. Totuși, în interiorul partidului există poziții diferite. Primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a transmis un mesaj de susținere pentru apelul la dialog lansat de Nicușor Dan și a cerut clasei politice să analizeze propunerile lui Veștea înainte de a le respinge. În schimb, vicepreședintele USR Radu Mihaiu a avertizat că partidul nu va vota un cabinet susținut oficial și de PSD. Mihaiu a criticat ideea unei noi formule de guvernare alături de PSD și a susținut că „nu putem repeta greșelile trecutului”. AUR cere alegeri anticipate Alianța pentru Unirea Românilor a respins categoric varianta unui guvern Adrian Veștea și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Prim-vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a calificat desemnarea drept „un semnal al disperării” și a reiterat faptul că partidul nu va susține un executiv asupra căruia nu are control politic direct. UDMR așteaptă clarificarea conflictului din PNL UDMR a adoptat cea mai prudentă poziție după nominalizarea lui Adrian Veștea. Liderii Uniunii au transmis că nu vor să participe la „un exercițiu de rupere a PNL” și că așteaptă poziția oficială a liberalilor înainte de a lua o decizie. Kelemen Hunor a declarat că desemnarea lui Veștea „ridică mari semne de întrebare”, însă a precizat că UDMR este dispus să participe la negocieri dacă premierul desemnat va invita partidul la discuții. În acest moment, soarta unui eventual guvern Adrian Veștea depinde în mare măsură de evoluțiile din interiorul PNL, acolo unde confruntarea dintre tabăra reformistă și susținătorii noului premier desemnat continuă să se adâncească.

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia
Economie

Suprataxarea salariilor mari poate împinge România spre criză: riscul unui scenariu de tip Grecia

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, critică dur ideea introducerii impozitului progresiv pe salarii și avertizează că suprataxarea veniturilor mari poate afecta grav economia României. Suprataxarea salariilor, pericol pentru economie Economistul susține că majorarea taxelor pentru salariile de peste 2.000–4.000 de euro ar descuraja munca, investițiile și dorința oamenilor de a câștiga mai mult. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În contextul unei datorii publice apropiate de 60% din PIB, oficialul BNR atrage atenția că dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi ridicate și credite mai scumpe pentru populație și firme. Eugen Rădulescu vorbește și despre riscul unui scenariu economic de tip Grecia, critică pensiile speciale și Programul „Anghel Saligny”, analizând totodată impactul politicilor fiscale asupra investițiilor, economiilor populației și dezvoltării unor orașe precum Iașiul. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră