Investigații
EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro
Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Cătălin Predoiu, nu a semnat contractul de 816,5 milioane de euro cu compania germano-americană Sig Sauer, de la care urma să cumpere aproximativ 400.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă pentru Armata Română, polițiști, jandarmi și agenții serviciilor secrete.
Un eșec răsunător pe programul de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI, care poate duce la pierderea celor 816,5 milioane de euro pe care România urma să îi împrumute prin programul SAFE.
Citește și: Surse: Tomac va fi desemnat premier peste un guvern tehnocrat, majoritatea - pe cale de a fi asigurată. Primele nume din viitorul Guvern
DeFapt.ro a dezvăluit că acest contract urma să fie atribuit cu dedicație companiei Sig Sauer, ale cărei interese sunt reprezentate pe plan local de general – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fost director al Statului Major General, care are o relație foarte strânsă cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Aceasta este susținută politic de baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma.
Interesul esențial de securitate: arme de asalt fabricate integral în România
Ministerul Apărării Naționale (MApN) se pregătea în primăvara anului trecut să înlocuiască vechile arme de tip sovietic cu arme individuale de tip NATO.
În acest sens, a fost pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care urma să se aprobe circumstanțele și procedura specifică de înzestrare „Sistem armament individual tip NATO” – SAI.
Pe scurt, MApN voia să cumpere în jur de 240.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă în valoare de aproximativ 440 de milioane de euro.
Dar nu oricum: ofertanții erau obligați să satisfacă „interesul esențial de securitate pentru statul român”, care prevedea ca o parte din armele de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă să se fabrice integral pe teritoriul României pentru a putea aproviziona cu armament Armata în caz de situații de criză sau de război.
„Interesul esențial de securitate pentru statul român îl constituie protejarea lanțului de aprovizionare prin realizarea, prin transfer tehnologic, pe teritoriul României a unei/unor capacități de fabricare integrală a armei de asalt cal. 5,56 mm, a aruncătorului de grenade cal. 40 mm şi a pistolului cal. 9 mm, de fabricare parțială a mitralierei uşoare de sprijin cal. 5,56 mm, a mitralierei cal. 7,62 mm şi a sistemului SNIPER cal. 7,62 mm, testare şi mentenanță a armamentului individual tip NATО război, pe durata ciclului de viață, pentru asigurarea aprovizonării pe timp de pace, criză și război”, se menționează în documentul citat.
MApN pregătea 440 de milioane de euro pentru arma de asalt
Contractul de 440 de milioane de euro pentru arme de asalt era râvnit de marii producători de arme din Europa.
Astfel, au fost depuse oferte preliminare de către FN Herstal, companie de stat din Belgia, și Heckler & Koch Germania. Italienii de la Beretta nu era agreați la nivelul conduceri MApN.
În paralel, Uniunea Europeană a anunțat lansarea instrumentului „Acțiune pentru Securitatea Europei” (SAFE), prin care statele membre puteau accesa împrumuturi pentru stimularea investițiilor în domeniul apărării.
România a luat cu împrumut 16,68 miliarde de euro, cu o perioadă de grație de zece ani și o dobândă de maximum 3%. Împrumutul va fi restituit începând cu anul 2035 și până în 2065.
În acest context, MApN a decis ca armele de asalt să fie achiziționate prin SAFE, achiziție aprobată inclusiv în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, condus de președintele Nicușor Dan.
Motiv pentru care negocierile cu producătorii de arme au continuat într-o primă fază cu MApN la vârf.
Predoiu i-a suflat lui Miruță banii pentru arma de asalt
DeFapt.ro a dezvăluit că pe fir a intrat și firma germano-americană Sig Sauer, reprezentată în România de generalul – locotenent (r) Niculae Tabarcia, fostul director al Statului Major General.
Anterior, pe 21 mai 2025, reprezentanții Sig Sauer se întâlniseră la Palatul Victoria cu premierul interimar de atunci, liberalul Cătălin Predoiu, care se arătase deschis la proiecte de investiții în industria de armament românească.
Iar negocierile cu belgienii de la FN Herstal și germanii de la Heckler & Koch au fost abandonate subit.
Însă oferta făcută de Sig Sauer nu a satisfăcut integral „interesul esențial de securitate”, motiv pentru care Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organism cu rol deliberativ din cadrul MApN, s-a opus atribuirii contractului.
Ceea ce a declanșat un scandal ținut sub preș atât la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, cât și la nivelul Guvernului.
Pentru a acoperi scandalul guvernamental, cancelarul Mihai Jurcă, omul de casă al premierului Ilie Bolojan, a decis ca achiziția de arme pentru Armata României să fie făcută de Ministerul Afacerilor Interne, care a fost desemnat unitate centrală de achiziții pentru armele de asalt.
Adică Internele au preluat inclusiv achiziția armelor pentru poliție, jandarmerie și serviciile secrete. În total aproape 400.000 de arme în valoare de 816,5 milioane euro.
Tensiuni pe trecerea contractului la MAI
Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a opus acestei operațiuni, potrivit surselor DeFapt.ro.
Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Miruță a susținut, însă, că a fost de acord ca MAI să se ocupe de achiziția armei de asalt pentru MApN, dar că a cerut ca Armata să testeze armele înainte de preluare (de la minutul 17.00).
Predoiu a lăsat Armata României fără arme
Ministerul Afacerilor Interne trebuia să semneze contractul cu Sig Sauer până la data de 30 mai 2026, așa cum era prevăzut în Regulamentul SAFE.
Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Informația a fost confirmată pentru Defapt.ro de mai multe surse din cadrul Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale.
Întreaga afacere a picat în ultima săptămână, după ce o serie de evenimente neprevăzute au blocat semnarea contractului.
De exemplu, spun sursele DeFapt.ro, în cursul zilei de joi a avut loc o ședință cu scântei: reprezentanții Sig Sauer au cerut mai puțină localizare în România, adică armele să nu fie produse integral la fabricile de arme Cugir și Sadu, solicitare respinsă de Direcția Generală pentru Armamente, condusă de generalul-maior Ion Cornel Pleșa, pe motiv că nu satisface „interesul esențial de securitate” al României.
Totodată, li s-a cerut reprezentanților Sig Sauer să transfere licența printr-un contract autentificat la notar. Ceea ce nu s-a întâmplat.
O altă problemă este legată de compania italiană Beretta, care a semnat anterior un contract de exclusivitate cu Romarm pentru producția de arme.
În cazul în care contractul cu Sig Sauer ar fi fost semnat fără acordul Beretta, compania italiană putea cere despăgubiri de minimum opt milioane de euro pentru investițiile offset făcute la Uzina Mecanică Cugir.
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, nu a putut fi contactat pentru a comenta situația.
La ce tertipuri a apelat MAI pentru a justifica eșecul achiziției
La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Afacerilor Interne a recunoscut că nu a semnat contractul, dar a adăugat că speră să obțină clemență din partea Comisiei Europene pentru semnarea contractului.
„Contractul privind achiziția Sistemelor de Armament Individual de infanterie tip NATO și Muniție nu a fost încă încheiat, procedura continuând potrivit procedurilor de lucru și regulilor Comisiei Europene emise pentru aplicarea Regulamentului SAFE (UE) Nr. 2025/1106”, a transmis MAI la solicitarea DeFapt.ro.
Însă Regulamentul UE 2025/1106 specifică la articolul 30 că „achizițiile publice efectuate de un stat membru ar trebui, de asemenea, să fie eligibile pentru sprijin atunci când contractul a fost semnat până la 30 mai 2026, cu condiția ca statul membru respectiv să fi luat toate măsurile necesare, agreate prin acordul operaționale, pentru a extinde beneficiul contractului respectiv adresându-se în mod activ altor state membre, statelor SEE-AELS și Ucrainei (...)”.
Sig Sauer a semnat Acordul de cooperare industrială
Ministerul de Interne a mai transmis că „deciziile comisiei de evaluare se fundamentează pe evaluările tehnice, juridice și operaționale ale tuturor reprezentanților instituțiilor membre ale Acordului de asociere sus-menționat.
Reprezentanții Asocierii au ridicat în rundele de discuții și analize din cadrul ședințelor comisiei de evaluare din data de 30.05.2026 o serie de solicitări suplimentare de clarificare, cu privire la datele și rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor.
Ca urmare, aceste elemente sunt analizate de reprezentanții instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională.”
Totodată, la data de 30.05.2026, a fost încheiat Acordul de cooperare industrială, prin care furnizorul și Ministerul Economiei au agreat condițiile de localizare a producției de repere care fac obiectul contractului în proporție de peste 65% în România, în cadrul filialelor CN Romarm.
„De precizat că pentru armă de asalt 5.56 mm, pistolul de 9 mm, pistolul semiautomat de 9 mm și aruncătorul de grenade de 40 mm localizarea va fi în proporție de 100% în România. Obiectivul instituțiilor din cadrul Sistemului Național de Apărare rămâne finalizarea procedurii în conformitate cu regulile naționale și europene aplicabile”, potrivit MAI.
Cum speră MApN să salveze banii pierduți de ministrul Predoiu
Ministerul Apărării Naționale, condus de Radu Miruță, are un plan de rezervă pentru a salva cele 816,5 milioane de euro, respectiv pentru dotarea cu arme de asalt a militarilor români.
Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că se va trimite o nouă solicitare la Comisia Europeană prin care se va cere acordul ca banii respectivi să fie folosiți pentru o achiziție comună de arme de asalt.
Variantă propusă inițial atât de belgienii de la FN Herstal, cât și germanii de la Heckler & Koch.
În plus, FN Herstal a propus, pe lângă achiziția comună (ceea ce înseamnă că minimum două state UE și/sau Ucraina vor cumpăra același tip de armă la același preț), și trasferul integral de tehnologie.
În același timp, Sig Sauer speră la o achiziție comună făcută de România împreună cu Ucraina.
