sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic. Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu jaful de la Muzeul Drents, de unde s-au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia. Din imagini rezultă că la jaf au participat cel puțin trei persoane. Cei trei hoți au deschis inițial o ușă exterioară, au montat explozibilul, apoi au aruncat un perete în aer. Datele oficiale arată că polițiștii olandezi au fost sesizați în cursul dimineții de sâmbătă, în jurul orei 3:45. Anchetatorii olandezi au anunțat că au apelat la INTERPOL pentru a da de urma hoților, dar și a celor patru obiecte de patrimoniu inestimabile pentru cultura românească. Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia au fost furate din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen. Jaful ca-n filme a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în jurul orelor 3:45. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu trei hoți care au intrat în muzeu și au furat tezaurul dacic. În imagini se pot observa trei persoane care au deschis o ușă exterioară. Apoi au montat explozibilul pe un zid interior pe care l-au aruncat în aer. „Clădirea muzeului a fost avariată în urma exploziei. Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze. Autoritățile olandeze au găsit până acum o mașină incendiată, care probabil a fost folosită de hoți pentru a fugi de la muzeu. Mașina a fost incendiată în jurul orei 4:15 la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolle. „Luăm în calcul că această mașină ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu”, a mai transmis poliția.

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic (sursa: YouTube/Politie Eenheid Noord-Nederland)
Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'" (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul lui Doru Măgaru'

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'". Numit ministru Justiției pe filiera pesediștilor Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu, Marinescu s-a implicat direct în împărțirea averii lăsată în urmă de controversatul afacerist Dorel Petrescu, zis Doru "Măgaru'", mort în condiții suspecte în Craiova. Un deces investigat de procurorul Marin Rogoveanu, acuzat de moștenitori că a încercat să obțină "elemente compromițătoare" despre "Măgaru'" și "persoane din anturajul acestuia" (polițiști, judecători și politicieni locali). Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document care arată cum s-a împărțit averea de aproape zece milioane de euro lăsată în urmă de Dorel Petrescu. Măgaru', cu șeful SRI în apartament Afaceristul Dorel Petrescu a murit în dimineața zilei de 14 martie 2022, într-o zi de marți. Ionuț Doru Chelu, unul din apropiații afaceristului și cel care a depus plângerea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru moarte suspectă, a reconstituit ultimele zile din viața prietenului său. "Doru

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". În imagine, șeful CJ Ilfov, Hubert Thuma (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Investigații

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul"

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". Daniel Istrate, instalat șef la Societatea de Transport București (STB) prin influența liberalului Hubert Thuma, a acordat un contract de 50.000 de euro unei firme controlate de Radu Budeanu, deținătorul trustului de presă "Gândul". STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul" Tot firma lui Radu Budeanu a fost contractată de Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, pentru a publica minimum nouă articole în trei luni pe site-ul gandul.ro pentru suma de 12.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Biroul directorului STB, refăcut integral cu dotări de lux în valoare de 153.000 de euro. Sindicatele vor salarii mai mari Așadar, 1.333 de euro pentru fiecare articol publicat. DeFapt.ro a dezvăluit că STB, la finalul anului trecut, a contractat lucrări de 153.000 de euro pentru amenajarea "zonei biroului managerial", adică acolo unde își desfășoară activitatea liberalul Daniel Istrate. Banii pentru Budeanu trebuie să reducă accidentele Compania Gândul Media Network, controlată de afaceristul Radu Budeanu, a primit la finalul anului trecut un contract de 250.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la Societatea de Trasport București (STB). Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că firma lui Radu Budeanu va oferi un pachet de servicii media în care sunt incluse: "servicii de creatie si productie video - campanii media online si TV - campanie social media - Facebook, Instagram, TikTok - Servicii productie media". Această campanie este justificată de STB prin faptul că a crescut numărul de accidente rutiere și al incidentelor cauzate de neatenția participanților la trafic. "Scopul principal al campaniei este prevenirea şi reducerea accidentelor în proximitatea mijloacelor de transport în comun şi promovarea unui comportament responsabil atât din partea călătorilor, câr şi a altor participanţi la trafic", susține STB în cererea de ofertă. Comunicate de presă în gandul.ro Societatea de Trasport București, aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, este condusă de Daniel Istrate, care a fost numit pe funcție la propunerea liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Instituția condusă de Hubert Thuma a contractat la rândul ei firma lui Radu Budeanu pentru a se promova pe site-ul gandul.ro. Contractul a fost atribuit la finalul lunii octombrie 2024, atunci când CJ Ilfov a cerut să îi fie publicate câte trei comunicate de presă lunar, timp de trei luni, pentru suma de 12.000 de euro. 1.333 de euro pentru un comunicat "Oferta lunara Minim 3 materiale de comunicare lunar redactate si difuzate pe platforma online www.gandul.ro Materiale de comunicare vor fi difuzate si pe pagina de Facebook a platformei online www.gandul.ro Materialele vor fi publicate pe Homepage-ul site-ului cu o pozitionare premium unde vor ramane 24 h, dupa care vor intra in sectiunea de comunicate de presa. Materialele vor fi marcate cu P ( publicitate) La sfarsitul fiecarei luni se vor trimite rapoarte cu monitorizarea materialelor publicate”, se menționează în anunțul de atribuire al contractului. Practic, CJ Ilfov a plătit câte 1.333 euro pentru publicarea unui comunicat de presă. În martie 2024, CJ Ilfov a atribuit firmei Gândul Media Network un alt contract în valoare de 28.000 de euro pentru servicii de informare și promovare on-line.

Biroul directorului STB, dotări de lux (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Biroul directorului STB, dotări de lux

Biroul directorului STB, dotări de lux. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), a comandat lucrări de amenajare interioară pentru "zona biroului managerial" în valoare de 153.000 de euro. Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group, o societate care a trecut de la activități ale portalurilor web la lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a spus inițial că este vorba de o lucrare mai amplă. Confruntat cu informații, directorul a refuzat să dea vreun detaliu motivând că este bolnav. Biroul directorului STB, dotări de lux Daniel Istrate a ajuns director general al STB în septembrie 2023 cu susținerea directă a liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, care în acea perioadă deținea și funcția de președinte interimar al PNL București. Situația financiară grea a Societății de Transport București nu l-a împiedicat pe directorul general Daniel Istrate să cheltuie pentru propriul confort la locul de muncă. Astfel, în data de 28 noiembrie 2024, STB a anunțat că a atribuit un contract de 767.000 lei, echivalentul a 153.000 de euro, pentru "lucrări de amenajare interioară etaj 7 – zona Birou managerial din sediu STB SA". Uși de sticlă, tapet texturat, tavan suspendat Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group din Sectorul 6. Lucrările prevăd recompartimentarea spațiilor prin folosirea de pereți din gips carton, cât și de pereți din sticlă securizată. Tavanul fals va fi înlocuit cu un altul, suspendat, din lamele. Ușile din lemn vor fi înlocuite cu uși fără toc și cu uși din sticlă securizată. Se vor mai monta jaluzele din lemn la ferestre și uși, pe ziduri se va lipi un tapet texturat, mocheta și aparatele de aer condiționat vor fi înlocuite cu alte noi etc. "Acum m-ați nimerit și răcit" Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a dat de înțeles că nu ar ști ce lucrări se fac în zona biroului său de la etajul 7. "Ce birou amenajăm noi la etajul 7? Nu știu, acum sunt în medical și de aia… Trebuie să verific ce se face aici. Zugrăvim, am schimbat și jos la recepție, sunt mai multe lucrări în clădire", a declarat directorul STB. Întrebat dacă nu i se pare anormal ca într-o perioadă dificilă financiar să risipească 153.000 de euro, directorul Daniel Istrate s-a eschivat: "Nu știu ce să spun acum. O să verific, că nu știu exact pe dinafară. Acum m-ați nimerit și răcit. Vorbim când vreți dvs., vă aștept să stăm de vorbă de săptămâna viitoare". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la primarul Nicușor Dan, dar fără succes.

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene. Proaspătul ministru al Justiției a reprezentat ca avocat interesele unor controversați afaceriști din Bănie. A fost "inventat" de milionarul Doru Petrescu "Măgaru'", un personaj controversat și discret colaborator al Poliției și serviciilor secrete locale, cu conexiuni puternice în justiție și politică. "Măgaru'" a murit în condiții suspecte. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj DeFapt.ro dezvăluie, într-un prim episod despre afacerile noului ministru al Justiției, un "tun" imobiliar de 4.000.000 euro. Doru Petrescu și familia lui Rodion Cămătaru, cu ajutorul avocatului Radu Marinescu (care l-a reprezentat în instanță pe un taximetrist care a revendicat o suprafață de 2,58 ha în municipiul Craiova), au orchestrat o tranzacție prin care terenul a ajuns la un fost membru PDL și un apropiat al lui Radu Berceanu, acuzat de procurorii DIICOT de mai multe infracțiuni legate de crimă organizată. Marinescu, pe urmele Laurei Vicol Craiova, orașul în care liderii lumii interlope stau la masă cu politicieni locali, procurori, judecători, șefi din serviciile secrete locale și poliție, l-a dat pe deputatul Radu Marinescu. Iar Partidul Social Democrat "pro-european" condus de premierul Marcel Ciolacu l-a făcut ministru al Justiției în România pe același Marinescu. Cu largul sprijin al primarului Lia Olguța Vasilescu și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Acum, Radu Marinescu va avea acces la secrete ale României, ale NATO și ale Uniunii Europene, în calitate de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Și va aproba legalitatea documentelor guvernamentale. Premierul Marcel Ciolacu anunța de la sediul PSD că "ministrul Justiţiei… este un avocat, avocat de Înaltă Curte, un om cu foarte multă experienţă în domeniu. În acest moment era ales preşedinte al Comisiei juridice şi partidul îl susţine". În legislatura trecută, funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților a fost deținută de Laura Vicol, ajunsă deputat tot pe listele PSD Dolj. Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene Pesedistul Radu Marinescu și-a construit cariera de avocat la umbra controversatului afacerist Doru Petrescu, zis "Măgaru'", liantul între liderii grupărilor interlope, mediul de afaceri, polițiști corupți, șefi ai serviciilor secrete locale și politicieni, dar și unul dintre cei mai mari "rechini" imobiliari din Craiova. A murit pe 14 iunie 2022, în condiții suspecte. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată o relație de lungă durată cu beneficii între actualul ministrul Radu Marinescu și Doru Petrescu. De exemplu, cei doi au fost implicați într-o afacere imobiliară controversată în 2007, atunci când Doru Petrescu i-a cerut avocatului Radu Marinescu să-l reprezinte pe taximetristul Marius Cornel Boangiu, care urma să revendice un teren agricol de 2,58 hectare din patrimoniul orașului Craiova. A dat în judecată două comisii Avocatul Marinescu, în numele clientului său, a dat în judecată Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Primăriei Craiova, dar și pe cea a Consiliului Județean Dolj. Motivul: cele două comisii respinseseră cererea de restituire a terenului în natură, pe care îl trecuseră pe o listă de despăgubiri. Judecătoria Craiova a respins cererea de chemare în judecată formulată de în numele lui Boangiu. A urmat recursul la Tribunalul Dolj, acolo unde președintele completului era judecătorul Gigi Trăistaru. Radu Marinescu l-a reprezentat pe Boangiu în procesul imobiliar (sursa: Tribunalul Dolj) Gazeta de Sud scria încă din anul 2004 că judecătorul Gigi Trăistaru a dat mai multe decizii favorabile mafiei retrocedărilor din Craiova. Primărița LOV a dat terenul Judecătorul Gigi Trăistaru, împreună cu judecătorii Stelian Aurelian Cadea și Rodica Steluța Gașpar, au decis ca Primăria Craiova să reconstituie dreptul de proprietate pe un teren din intravilanul municipiului. Primarul Lia Olguța Vasilescu, șefa avocatului Radu Marinescu pe linie de partid, execută întocmai decizia instanței și oferă cele 2,58 hectare pe strada Caracal. Terenul ajunge direct la Doru "Măgaru'" și la soții Corina și Rodion Cămătaru, celebrul fotbalist și câștigător al trofeului "Gheata de Aur a Europei", după ce Boangiu le cedase acestora drepturile litigioase pentru suprafață. La rândul lor, Doru Petrescu și familia Cămătaru, la data de 18 noiembrie 2021, au vândut terenul în rate, cu patru milioane de euro, firmei Centro Trans Corporation SRL, controlată de Constantin Iancu. Atât Doru "Măgaru'", cât și familia Cămătaru au primit fiecare câte un milion de euro iar diferența urma să fie achitată în cursul anului 2022. Toată afacerea a fost blocată, însă, după ce același teren a fost revendicat de un anume Dragoș Chiriac și de cumpărătorul drepturilor sale, Ionuț Doru Chelu. "Dom' Costel" vrea banii înapoi Afaceristul Constantin Iancu, cunoscut local ca "dom' Costel", a fost membru de bază al organizației PDL Craiova, controlată de Radu Berceanu. Partidul l-a pus în funcția de președinte al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. "Dom' Costel" și-a dat demisia după ce s-a aflat că ar fi sechestrat un afacerist din Oltenia pentru a-i prelua afacerea. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni legate de crimă organizată, dar judecătorii l-au achitat definitiv. După moartea lui Doru Petrescu, Constantin Iancu i-a dat în judecată pe moștenitorii acestuia, pe familia Cămătaru și Comisia de Fond Funciar, dar și pe Dragoș Chiriac, pentru a intra în posesia terenului sau a banilor plătiți. La rândul ei, familia Cămătaru se judecă cu moștenitorii lui Doru "Măgaru'", care au fost reprezentați de Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției. Ministrul Radu Marinescu a răspuns apelurilor telefonice ale DeFapt.ro, a cerut întrebările "pe WhatsApp", dar a refuzat orice comunicare după ce le-a primit.

Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu

Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu, personajul a bulversat România după ce a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu Majoritatea votanților, chiar și mulți dintre cei care l-au ales, se întrebau atunci cine este Călin Georgescu. Unii, însă, știau foarte bine cine e Călin Georgescu. De-a lungul ultimelor trei decenii, candidatul Georgescu a fost partener într-un ONG cu Mircea Toma (CNA), a făcut parte din anturajul guvernatorului Mugur Isărescu, a făcut conferințe de presă împreună cu primarul Klaus Iohannis și a fost promovat de Dan Voiculescu. Citește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” La un moment dat, președintele Traian Băsescu a fost la un pas de a-l numi în funcția de prim-ministru al României, în timp ce Mircea Geoană se declara "un partener și un aliat" al Alianței Profesioniștilor pentru Progres, organizație condusă de același Călin Georgescu. Dezvoltare durabilă cu primarul Iohannis Activistul Mircea Toma, membru CNA, a fost asociat cu Călin Georgescu în asociația "Delta Dunării", fondată în 1996. DeFapt.ro a dezvăluit că din această asociație făceau parte mai mulți masoni din Loja "Delta Dunării". Citește și: EXCLUSIV Activistul Mircea Toma, de la CNA, și candidatul Călin Georgescu au fondat asociația „Delta Dunării” pentru promovarea „moștenirii poporului român”. Majoritatea fondatorilor, masoni În anii 2000, Georgescu se afișa și cu primarul de Sibiu Klaus Iohannis. Pe 5 martie 2003, cotidianul "Tribuna" arăta că Iohannis se întâlnea cu Călin Georgescu sub egida Agenda 21. Într-un articol cu titlul "ONU ne învață cum să atragem investițiile", ziariștii din Sibiu scriau că "reprezentantul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România, Soknan Han Jung, și directorul Centrului Național de Dezvoltare Durabilă, Călin Georgescu, au discutat cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis, despre implementarea . La conferința de presă, Călin Georgescu a explicat că menirea programului este de a dezvolta în administrația locală structuri capabile să atragă investiții majore în descentralizarea administrației și în parteneriate publice/private". Alianța Profesioniștilor pentru Progres Pe 14 iunie 2009, Călin Georgescu a lansat manifestul Alianței Profesioniștilor pentru Progres. Aceasta era o organizație care a luat naștere la inițiativa mai multor cetățeni influenți ai momentului: Justin Capră, Sergiu Celac, Florian Colceag, Mihnea Constantinescu, Dumitru Costin, Dragoș Frumosu, Călin Georgescu, Dan Gheorghiu, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, Bogdan Hossu, Cristian Pârvan, Cristian Pîrvulescu, Florin Pogonaru, Laurenţiu Plosceanu, Dan Puric, Septimiu Stoica, Vasile Stroe și Ștefan Varfalvi. Sergiu Celac este cel care l-a angajat pe Mircea Geoană în ministerul Afacerilor Externe. Găzduit de Academia Română Lansarea acestei organizații a avut loc în Aula Magna a Academiei Române, iar moderator al evenmentului a fost Călin Georgescu, pe atunci director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare. Prezent la dezbatere a fost și Mircea Geoană, în calitate de președinte al Senatului României. Acesta a salutat constituirea Alianței Profesioniștilor pentru Progres, sub conducerea lui Călin Georgescu, declarându-se "un partener și un aliat" al acestei noi organizații. La același eveniment a fost prezent și Attila Korodi, fost ministru al Mediului și Dezvoltării Durabile. Promovat de Dan Voiculescu, în calculele lui Băsescu Trei săptămâni mai târziu, Călin Georgescu era promovat în ziarul Jurnalul Național (JN), controlat de Dan Voiculescu, sub titlul "Profesioniștii strâng rândurile pentru România". Apoi, în august 2011, JN a preluat un interviu din romaniapress.ro în care Călin Georgescu era considerat "tehnocratul lui Băsescu". Potrivit lui Ioan Oltean, fost secretar general al PDL, chiar lideri ai acestui partid i-ar fi propus președintelui Traian Băsescu să îl numească premier pe Călin Georgescu. "Călin Georgescu nu este un personaj necunoscut. El este un personaj cunoscut pentru că a apărut de numeroase ori în viața publică din România. Prin anul 2012 el făcea parte dintr-un număr de personaje, personalități avute în vedere pentru o funcție de prim ministru", declara recent Ioan Olteanu.

Ministrul Justiției, contracte din bani publici (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Ministrul Justiției, contracte din bani publici

Ministrul Justiției, contracte din bani publici. Cuplul Claudiu Manda și Olguța Vasilescu vor controla Ministerul Justiției prin intermediul lui Radu Marinescu, avocatul lor personal pe care l-au făcut deputat. De exemplu, pe europarlamentarul Claudiu Manda, Marinescu l-a reprezentat într-un dosar de corupție la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosar care s-a prescris în primăvara acestui an. Pe Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și soția lui Claudiu Manda, avocatul a apărat-o într-un alt dosar de corupție, în care aceasta a fost achitată. Citește și: Noul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, traseist prin cele mai toxice partide, promovat în PSD de fugarul Ionel Arsene Avocatul Radu Marinescu, viitorul ministru al Justiției, este beneficiarul a peste 20 de contracte publice în baza cărora a acordat asistență juridică mai multor administrații locale din județul Dolj, inclusiv Primăriei Craiova. Contracte cu Primăria Craiova, apărător al LOV Avocatul Radu Marinescu a depus o primă declarație de avere și interese în anul 2016, atunci când a candidat pe listele PSD pentru un mandat de consilier local. Din documentul respectiv rezultă că era beneficiarul direct a nouă contracte de achiziție directă pentru reprezentare juridică. Șase contracte i-au fost atribuite în perioada 2013 – 2014 de către Primăria Craiova, condusă de pesedista Lia Olguța Vasilescu. Mai avea contracte semnate și cu subordonatele SCM Craiova, SCU Craiova și Colegiul Național "Elena Cuza". Valoarea cumulată a înțelegerilor în anul 2016 era de 43.000 lei. În aceeași perioadă, primarul Lia Olguța Vasilescu se confruta cu o serie de probleme penale. Procurorii DNA au dispus atunci reținerea acesteia pentru 24 de ore (acuzațiile erau de luare de mită, spălarea banilor și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite). Vasilescu a fost plasată sub control judiciar. Dosarul a fost clasat la finalul anului 2020. În toată această perioadă în care a avut probleme cu justiția, actuala primăriță l-a avut ca avocat pe subalternul ei pe linie de partid, avocatul Radu Marinescu. Ministrul Justiției, contracte din bani publici Până la finalul mandatului său de consilier local în Craiova, avocatul Marinescu semnase alte trei contracte de asistență juridică (cu Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului, cu primăria Argetoaia, respectiv cu Consiliul Județean Dolj. Toate, cu o valoare cumulată de peste 42.000 lei). Radu Marinescu a încheiat contracte pe bani publici și după alegerile din 2020. De exemplu, Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului i-a plătit în anul 2021 în jur de 18.000 lei pentru asistență juridică. Un an mai târziu, avocatul a primit un contract de opt ori mai mare de la primăria Malu Mare din județul Dolj (142.800 lei). Apoi, în 2023, a mai primit două contracte de la primăria Malu Mare, în valoare totală de 357.000 lei. Primăria Novaci, din Gorj, i-a dat un contract de aproape 6.000 lei. Primarul pesedist Dina Ion, cel care conduce localitatea Coțofenii din Dos, i-a dat un contract de aproximativ 6.000 lei. Pesedista Mihaela Mateescu, primarul localității Scăești, a semnat un contract de asistență juridică în valoare de 33.320 lei. Nicolae Tutunaru, primar pesedist de la Segarcea, a semnat un contract de asistență juridică de doar 1.190 lei cu avocatul Radu Marinescu. În anul 2024, pesedista Mihaela Mateescu i-a mai dat un contract, de 33.320 lei. Tot în 2024, Marinescu a mai primit un contract, de 5.950 lei, de la Primăria Novaci. L-a reprezentat și pe Claudiu Manda Alegerile parlamentare din acest an i-au adus avocatului Radu Marinescu primul mandat de deputat, ales pe listele PSD Dolj, filială condusă cu mână de fier de europarlamentarul Claudiu Manda. Același Radu Marinescu a fost avocatul lui Claudiu Manda în dosarul de corupție în care procurorii DNA l-au acuzat pe acesta din urmă de "folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000)". Pe scurt, potrivit procurorilor, Claudiu Manda a cerut plata ilegală a unor ajutoare sociale pentru localnicii din comuna Bratovoești în schimbul voturilor. Paguba constatată de DNA a fost de 315.850 lei. Curtea Supremă de Justiție a decis, în primăvara anului 2024, încetarea procesului penal pentru că faptele de corupție pentru care a fost trimis în judecată s-au prescris.

Marius Magherca, preotul suveranist (Vatra Dornei), se căiește (sursa: doxologia.ro)
Eveniment

Preotul "suveranist" (Vatra Dornei) se căiește

Preotul "suveranist" (Vatra Dornei) se căiește. Marius Magherca, preot la Catedrala "Sfânta Treime" din Vatra Dornei, își așteaptă "sentința" de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților după ce a susținut în timpul unei slujbe că drumul României nu e spre Bruxelles sau Washington. Contactat de către DeFapt.ro, preotul Marius Magherca a spus că cuvintele sale au fost trunchiate, că nu a făcut propagandă și că nici nu l-a susținut sub nici o formă pe candidatul Călin Georgescu. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro Colegul său, preotul paroh Emanuel Valică, este un susținător frenetic al al ideologiei promovate de Călin Georgescu și Dan Puric. Ultimul, îmbrăcat în straie bisericești, a ținut un discurs în Catedrala Sfânta Treime din Vatra Dornei în urmă cu trei ani. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a reacționat Preotul Marius Magherca a ținut o predică în Catedrala Sfânta Treime din Vatra Dornei în timpul căreia a spus că drumul României nu e spre Bruxelles sau Washington și nici spre alte capitale influente. Ulterior, fără a nominaliza concret, a vorbit despre persoanele care au fost arestate și persecutatea în ultimele zile pentru că "vorbesc altfel decât este politica oficială". Se întâmpla pe 8 decembrie, chiar în ziua în care trebuia să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a emis atunci un comunicati de presă prin care anunța că "se delimitează ferm de astfel de afirmații părtinitoare, care contravin îndrumărilor Sfântului Sinod. Reamintim tuturor clericilor și personalului monahal că hotărârile Sfântului Sinod interzic orice formă de influențare a credincioșilor cu privire la o persoană sau un partid politic, inclusiv în afara campaniei electorale. Respectarea acestei hotărâri este esențială pentru menținerea unității în Biserică, precum și pentru asigurarea unei atitudini echilibrate și imparțiale în slujirea credincioșilor." Preotul "suveranist" (Vatra Dornei) se căiește Contactat de către DeFapt.ro, preotul Marius Magherca a declarat că cuvintele sale au fost trunchiate: "Ceea ce ați auzit dumneavoastră a fost trunchiat pentru că mai este încă o expresie. Am menționat . Deci, este o izolare a unui fragment dintr-un întreg context. Eu nu am făcut o propagandă pro o țară sau alta. Am arătat drumul credinței noastre care este calea mântuitorului și a sfinților. Asta am arătat! Eu nu am menționat nici un candidat, nici un partid. Eu am pus doar un diagnostic sau, hai să spunem, am făcut o diagramă, o evaluarea a stării generale existente astăzi în România. Și nimic altceva. Nu am făcut propagandă pro sau contra cuiva. Sub nici o formă!" Întrebat dacă Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a luat vreo măsură împotriva sa, preotul Marius Magherca a spus că încă nu, pentru că se lucrează la evaluarea a ceea ce s-a întâmplat. "Vom vedea! În mod normal, eu nu ar trebui să vă spun nimic. Mesajul meu în mass-media a fost trunchiat", a spus preotul. "România noastră, gârbovită de corupție" Catedrala Sfânta Treime din Vatra Dornei l-a găzduit în urmă cu trei ani pe Dan Puric care, îmbrăcat în straie bisericești, le-a vorbit enoriașilor despre moștenirea strămoșească. Acesta a fost unul dintre susținătorii candidatului Călin Georgescu. Preotul Marius Magherca a fost întrebat de către DeFapt.ro dacă l-a susținut și promovat în rândul enoriașilor pe candidatul Călin Georgescu. A spus direct că "sub nici o formă. Eu am susținut numai cuvântul Evangheliei. Am plecat de la mesajul Evangheliei despre tămăduirea femeii gârbove. Și, practic, am arătat că această femeie gârbovă reprezintă România noastră, gârbovită de corupție, de imoralitate, de trădări repetate. Asta este". Colegul său de la Catedrala Sfânta Treime, preotul paroh Emanuel Valică, a fost unul dintre susținătorii și promotorii înfocați ai candidatului Călin Georgescu. DeFapt.ro l-a întrebat pe Valică ce s-a întâmplat în catedrală după slujba din 8 decembrie iar acesta a spus că el nu este implicat. L-a indicat însă pe colegul său, preotul Marius Magherca. Despre motivele pentru care îl promovează pe Călin Georgescu nu a făcut nici un comentariu, apoi a închis telefonul. Ulterior, și-a blocat chiar și contul de Facebook.

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) (sursa: GSP)
Investigații

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo)

Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo). Sportivii străini aflați sub contract cu Clubul Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul Afacerilor Interne, trebuie să returneze sponsorizările primite de la Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, pentru că nu aveau domiciliu în România. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul inspecției economico – financiare rezultat în urma controlului efectuat de Ministerul de Finanțe la Fundația Pro Dinamo. Citește și: EXCLUSIV Generalii de carton ai lui Bode: șeful de la Dinamo, avansat general la 36 de ani de către Iohannis. Alt avansat, generalul Mastan de la Jandarmerie, implicat în violențele de la 10 august Din acest document rezultă că fostul antrenor al echipei de handbal a Clubului Sportiv Dinamo, spaniolul Xavier Pascual Fuertes, a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea o sponsorizare de 2.300 de euro lunar pentru plata cazării, plus alți 8.000 de euro pentru a obține rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Legea sponsorizării impune condiția obligatorie ca beneficiarul sponsorizării să aibă domiciliul în România, însă antrenorul spaniol avea domiciliu în Barcelona la momentul semnării convenției. Sponsorizările pe Fundație ajung la sportivii Clubului Fundația Pro Dinamo, condusă de Cornel Dinu, primește marea majoritatea a sponsorizărilor de la companii private care își deduc sumele donate din impozitul pe profit datorat statului. La rândul ei, fundația lui Cornel Dinu oferă sponsorizări sportivilor și antrenorilor angajați la Clubul Sportiv Dinamo, finanțat din banii publici ai Ministerului Afacerilor Interne, în baza unui protocol de colaborare semnat în urmă cu 28 de ani. Practic, Fundația Pro Dinamo funcționează ca un intermediar al sponsorizărilor între persoanele fizice și juridice și CS Dinamo, condus în prezent de comisarul Ionuț Adrian Popa. Acesta a ajuns în fruntea clubului de la Direcția Generală și Protecție Internă, serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Antrenorul Fuertes: contract cu Clubul, bani de la Fundație Printre angajații Clubului Sportiv Dinamo care au beneficiat de sponsorizare din partea Fundației Pro Dinamo este celebrul antrenor spaniol Xavier Pascual Fuertes. Acesta a semnat un contract pe trei ani în vara anului 2021 cu CS Dinamo pentru a antrena echipa de handbal. Fuertes a stat la Dinamo până în iunie a.c. Pe lângă salariu, antrenorul spaniol a semnat o convenție cu Fundația Pro Dinamo, la propunerea făcută de conducerea secției de handbal a CS Dinamo, în baza căreia urma să primească lunar 2.300 de euro pentru asigurarea cazării, cu titlu de sponsorizare. Antrenorul avea semnat un contract de închiriere cu George Gaiță, în calitate de locator – proprietar. În plus, antrenorul Xavier Pascual Fuertes urma să mai primească o sponsorizare de 8.000 de euro pentru obținerea de rezultate de înaltă performanță la nivel juvenil. Ministerul de Finanțe: Fuertes, neeligibil pentru sponsorizare Reprezentanții Ministerului de Finanțe care au făcut inspecția economico-financiară la Fundația Pro Dinamo susțin că antrenorul Xavier Pascual Fuertes nu era eligibil pentru a obține sponsorizarea pentru că nu avea domiciliu în România la momentul semnării convenției. "Cu privire la beneficiarul sponsorizării, observăm că, în ceea ce privește persoana fizică, legiuitorul impune condiția existenței domiciliului în România, detaliu relevant în situația de fapt prezentată: din analiza documentației anexate, se observă că, cel puțin antrenorul Pascual Fuertes Xavier avea domiciliul în Barcelona (Spania) la momentul încheierii contractului de închiriere", se menționează în raport. Datele din raport arată că Xavier Pascual Fuertes a primit sponsorizări în cuantum de 453.492 lei, echivalentul a peste 90.000 de euro, de la Fundația Pro Dinamo. Angajări făcute de generalul lui Bode Acesta nu este singurul caz de sponsorizare. Președintele CS Dinamo, comisarul Ionuț Popa, l-a angajat ca manager al secției de handbal pe spaniolul David Baruffet în februarie 2022. Documentele arată că managerul a semnat o convenție de sponsorizare cu Fundația Pro Dinamo în baza căreia primea lunar 3.000 de euro pentru obținerea unor rezultate de înaltă performanță. Handbalistul româno-iranian Saied Heidarirad a semnat o convenție de sponsorizare pentru suma de 1.750 de euro lunar, bani plătiți tot din sponsorizările primite de fundația lui Cornel Dinu. O altă sponsorizare, de 5.000 de euro lunar, a fost acordată handbalistului sârb Vladimir Cupara, care a fost adus la Dinamo în vara anului 2023. Tunisianul Amine Bannour, ajuns la echipa de handbal a CS Dinamo în vara anului 2018, primește lunar o sponsorizare de 1.750 de euro pentru activitatea sportivă, plus 1.150 de euro lunar pentru plata chiriei pe toată perioadă contractuală. În cazul acestora nu se menționează dacă aveau sau nu domiciliu în România la data semnării convențiilor de sponsorizare. Conform raportului, în perioada 2019-2024, Fundația a mai acordat sponsorizări de aproximativ 55.000 de euro lui George Gaiță, cel mai probabil pentru plata chiriilor pentru jucătorii și antrenorii de la CS Dinamo. Alți 36.000 de euro au fost dați ca sponsorizare firmei Dream Land Sport pentru autoturismele utilizate de jucători și antrenori. Generalul lui Bode, plăți ilegale (Dinamo) Inspecția economico-financiară atrage atenția că Fundația Pro Dinamo funcționează ca un interpus pe axa sponsorizărilor către CS Dinamo, club care poate primi direct banii de la sponsori. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Popa a declarat că foarte mulți sponsori nu vor să lucreze cu statul. Referitor la problemele fiscale identificate la fundație, Ionuț Popa a spus că nu este treaba clubului, este a fundației. "CS Dinamo nu are legătură cu acel control", a declarat sec Popa. Mai mult, raportul menționează că Legea sponsorizării "interzice ca (…) beneficiarul să efectueze reclamă sau publicitate comercială, anterioară, concomitentă, sau ulterioară în favoarea acestora sau a altor persoane”. Însă, potrivit Finanțelor, Fundația Pro Dinamo a încasat sume de bani de la unul din sponsorii săi, Baumit România, în baza unui contract de publicitate și a facturilor aferente acestuia. Documentele arată că, în luna august 2022, Fundația Pro Dinamo a facturat 508.725 lei către Baumit Româna. În lunile februarie, aprilie și iunie 2023, Fundația a declarat livrări de 880.546 lei în baza unui contract de publicitate încheiat cu Baumit România, care avea calitatea de sponsor în aceea perioadă. Permisul de ședere nu arată domiciliul Zega Macedon, unul din reprezentanții Fundației Pro Dinamo, a explicat pentru DeFapt.ro că Legea sponsorizării este o lege veche de 30 de ani în care se spune că jucătorii străini extracomunitari trebuie să aibă domiciliu în România pentru a putea primi sponsorizări. "Deci, persoanele care pot fi sponsorizate în România trebuie să aibă domiciliu în România. Și de aici pleacă toată problema. Pentru că legea spune că domiciliu este dacă ai o adresă în România, iar legea ad literam spune că permisul de ședere temporar nu ar arăta domiciliu, că este doar rezidență. Aici este neconcordanța, nu are nici o legătură cu impozitul plătit de sportiv. Sportivul extracomunitar domiciliază în România, dar permisul lor de ședere este temporar. Având un contract de activitate sportivă pe doi ani, cei de la Inspectoratul General pentru Imigrări le dau permis de ședere pe doi ani”, a declarat Zega Macedon. Generalul lui Bode vrea schimbarea legii Tot el a mai declarat că nu a vrut să atace raportul în instanță pentru că... ar fi câștigat. "Am considerat că nefiind foarte multe cazuri, problema nu este de impozit, este doar ca acești sportivi să ramburseze sumele primite din sponsorizări. Avem termen până la 31 ianuarie. Au rambursat o parte. Nu are nici o treabă Xavier Fuertes pentru că el este din Spania. Raportul final nu are nici o treabă acești sportivi comunitari. E adevărat că s-a cerut contractele pentru ei, s-au cerut documente, dar nu se referă la nimic în legătură cu ei", a mai spus reprezentantul Fundației. Președintele CS Dinamo, Ionuț Popa, a declarat că în perioada următoare se vor face demersuri pentru ca Legea sponsorizării să fie schimbată în ceea ce privește sportivii extracomunitari pentru a nu mai exista neconcordanțe și/sau vreo formă de discriminare pentru sportivi.

Generalii de carton ai lui Bode (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Generalii de carton ai lui Bode

Generalii de carton ai lui Bode: fostul secretar general al PNL, a tras sforile pentru ca apropiații lui să fie făcuți generali de președintele Klaus Iohannis. Generalii de carton ai lui Bode Primul este comisarul șef de poliție Marius Anton Stupar, șeful Poliției Sălaj, autorul unei lucrări de doctorat fără nici o valoare academică în care prezintă un amalgam de definiții și rolul Ministerului Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Horațiu Potra, asociat cu un partener al colonelului GRU Boris Golovin, Costache Nicolae. Mercenarul și Nicolae, afaceri cu diamante în Africa și planuri de plantații de cannabis în România Un alt comisar șef de poliție făcut general (la vârsta de 36 de ani!) este Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, fost "spion" în serviciul secret de informații al Ministerului de Interne. Generalul Alin Mastan, șeful Jandarmeriei Române, și-a luat a doua stea de general tot cu recomandarea și susținerea oferită de Lucian Bode. Subcomisar de 32 de ani, președinte la Dinamo Ionuț Adrian Popa a fost numit la conducerea Clubului Sportiv Dinamo în data de 9 iunie 2020 de ministrul de Interne Marcel Vela. Citește și: EXCLUSIV Ionuț Lupescu, susținut de Bode și de controversatul afacerist Adrian Tărău să candideze la Primăria București. Tărău, implicat într-o afacere imobiliară de cinci milioane de euro cu PMB în mandatul Firea Atunci avea 32 de ani și gradul de subcomisar de poliție, conform comunicatului de presă postat pe site-ul clubului sportiv. Comunicatul de numire a lui Popa la Dinamo în iunie 2020 (sursa: csdinamo.eu) Ulterior, în decembrie 2020, la șefia Ministerului de Interne a fost numit liberalul Lucian Bode, care l-a "adoptat" rapid pe șeful CS Dinamo. Pe repede înainte, Popa a fost avansat în gradele de comisar de poliție, comisar șef de poliție și chestor de poliție. Ultimul grad este echivalent cu gradul de general de poliție cu o stea. Totul, în doar patru ani. Avansat fulgerător în trei ani în loc de șase Statutul Polițistului prevede termene fixe și clare pentru avansarea la termen și înainte de termen. De exemplu, de la data obținerii gradului de comisar de poliție trebuia să treacă trei ani pentru avansarea la termen în gradul următor, adică cel de comisar șef de poliție. Citește și: FOTO Rareș Bogdan, la piață cu Rolex de 30.000 de euro la mână. La piață în Șimleul Silvaniei, împreună cu Ciucă, Bode și Buda Pentru a putea obține gradul de general (chestor de poliție), trebuia să treacă alți trei ani. Însă, în cazul în care avansarea are loc înainte de termen, polițistul trebuie să îndeplinească jumătate din stagiul minim al gradului profesional pe care îl deține. Concret, dacă Ionuț Popa a fost avansat în gradul de comisar de poliție la data de 1 decembrie 2020, trebuia să treacă minim un an și șase luni pentru a putea obține gradul de comisar șef. Adică ministrul de Interne Lucian Bode putea să îl avanseze în grad, cel mai devreme, în mai 2022. Însă, de regulă, avansările în Ministerul de Interne se fac la data de 25 martie sau de Ziua Națională a Românie. În acest context, gradul de comisar șef de poliție putea să îl obțină cel mai devreme în decembrie 2022. Ceea ce s-a și întâmplat. Tot înainte de termen, Popa a fost avansat de la gradul de comisar șef de poliție la cel de chestor de poliție. Adică a devenit general de poliție la 36 de ani. Totul, datorită liberalului Lucian Bode. Stupar, polițist la Rutieră Un alt polițist ajuns pe panoplia cu generali a lui Lucian Bode este Marius Anton Stupar, pe care liberalul l-a numit șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Sălaj, de unde Lucian Bode provine. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Marius Anton Stupar și-a început cariera în anul 1992 ca instructor auto la poligonul MApN din Turda. Apoi, în perioada 1995-2002, a fost agent de circulație în Cluj. A trecut în corpul ofițerilor în 2002 și se ocupa de educația rutieră, radare și coordonarea agenților de poliție rutieră. În 2010 a fost făcut șef Birou Autostrada Transilvania în cadrul Serviciului Rutier Cluj. În perioada 2013 – 2019 a fost șef Birou A3 Turda - Borș. Bode l-a făcut șef la IPJ Sălaj și general Norocul i-a surâs în anul 2019, atunci când a fost împuternicit în funcția de adjunct șef inspector la IPJ Sălaj, funcție pe care a ocupat-o până în 2021. În acel an, ministrul Lucian Bode a ordonat ca Marius Anton Stuparu să fie numit la conducerea IPJ Sălaj. Ce îl recomandă pe Marius Anton Stupar pentru gradul de general? Doctoratul obținut la Universitatea Valahia din Târgoviște în anul 2021 cu teza "Contribuții privind Managementul Riscurilor de Corupție în Ministerul Afacerilor Interne". O lucrare cu titlu pompos, coordonată de prof. univ. dr. Mohammad Jaradat. În paginile acestei lucrări de 179 de pagini se află o compilație de definiții ale riscului, o scurtă istorie a Ministerului de Interne, citări din studii internaționale și rapoarte DGA. Mastan, general cu două stele, cu piciorul în ghips în Piața Victoriei Ultimul general avansat la propunerea lui Lucian Bode este Alin Mastan, șeful Jandarmerie Române. Acesta se află la șefia Jandarmeriei Române din octombrie 2020. Prima stea de general a primit-o din partea președintelui Klaus Iohannis în noiembrie 2021. Acum, pe final de mandat, președintele Klaus Iohannis l-a avansat în gradul de general maior, adică general cu două stele. Numele generalului Alin Mastan apare menționat în rechizitoriul procurorilor care au instrumentat dosarul "10 August". În august 2019, Alin Mastan era împuternicit la șefia Jandarmeriei București. Înainte de protestele din Piața Victoriei, a intrat în concediu medical. Dar, deși era operat și cu piciorul în ghips, generalul Mastan a fost prezent în comandamentul format în apropierea sediului Guvernului. Ordin "pe gură" la proteste "Cercetările efectuate în cauză au stabilit că ordinul de intervenție nr. S/221652/10.08.2018, ce a stat la baza acțiunii în forță a militarilor jandarmi asupra manifestanților, a fost întocmit, în intervalul orar 22.00 – 22.30, de către martorul mr. VLAD ADRIAN, șeful Serviciului misiuni ordine publică din cadrul D.G.J.M.B. și membru al echipei din cadrul punctului de comandă al misiunii, la dispoziția martorului lt. col. MASTAN ALIN, fiind semnat și însușit în cele din urmă de către comandantul acțiunii, inculpatul mr. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, după ora 23.11 când a început intervenția propriu-zisă", se menționează în rechizitoriu. Generalul Alin Mastan nu a putut semna ordinul pentru că se afla oficial în concediu. La finalul anului 2019, atunci când a fost audiat ca martor în dosarul "10 August", Alin Mastan a negat orice implicare în luarea deciziilor din timpul protestului.

Potra, în cercul colonelului GRU Golovin. În imagine (dreapta), asociatul comun al celor doi, Costache Nicolae (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, bursa.ro)
Investigații

Potra, în cercul colonelului GRU Golovin

Horațiu Potra, în cercul colonelului GRU Golovin. Mercenarul a avut un asociat comun cu colonelul (r) Boris Golovin, fost ofițer în forțele speciale Spetsnatz ale GRU, serviciul secret de informații militare externe al statului major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. Este vorba de afaceristul Nicolae Costache, fost administrator al unor concesiuni miniere și zăcăminte de diamante din Africa de Vest. Un alt asociat al lui Boris Golovin este Victor Ustinov, fostul atașat comercial al Rusiei la București. Colonel GRU naturalizat în România Colonelul (r) Boris Golovin a servit ca ofițer în forțele speciale Spetsnatz ale GRU, serviciul secret de informații militare externe al Uniunii Sovietice. Citește și: EXCLUSIV Cristela Georgescu, legături de afaceri cu „profesorul milionar” Marcel Vulpoi, care ține un curs la ASE girat de SRI. Vulpoi, fost coleg în PNUD cu Călin Georgescu și asociat cu soția șefului Resurselor Umane din BNR După 1990, spionul rus a fost lăsat la vatră și și-a stabilit cartierul general la București. Într-o decizie a Tribunalului București din 2011 se menționează că Boris Golovin "a fost naturalizat în România", adică și-a luat cetățenia română, având ca limbă maternă limba rusă. "A locuit cea mai mare parte din viață în Federația Rusă, fiind fost ofițer al armatei Federației Ruse", se reține în decizia instanței. Masonul Stelian Nistor: "Golovin era reprezentantul statului rus" Unul dintre partenerii de afaceri ai lui Golovin, masonul Stelian Nistor, spunea că l-a întâlnit pe Golovin în urmă cu mulți ani, pe când reprezenta interesele economice ale Rusiei în România. "Golovin era reprezentantul statului rus. Avea mandat pe economic, pentru termocentrale și cărbuni. (…) Am încercat să facem afaceri, dar nu am lucrat nimic. Nu mai știu cum a început afacerea. Știu că a fost un proiect nereușit. La un moment dat ne interesa… era o fereastră de oportunitate pentru România. Nu vă pot detalia. Golovin era în aceeași fereastră de oportunitate pentru România. Nu mai știu cum a fost. Dar totul a fost în cadrul legal. Sigur că știam că a fost ofițer KGB (GRU, de fapt - n.r.). Trebuia să fie de undeva", a declarat Stelian Nistor pentru Newsweek România. Pentru cunoscători: Victor Ustinov, Constantin Iavorski Global International 2000 SA este una dintre societățile controlate de colonerul (r) Boris Golovin. Documente publicate în Monitorul Oficial arată că, în anul 2008, Golovin era asociat cu Horia Constantin Bejan, Valeriu Petru Achiriloaie, Alexei Ustinov, Dmitro Pokhvata, Victor Ustinov, Olga Pokhvata, Costache Nicolae și firma Engineering Company Ziomar SA. Horia Constantin Bejan este un fost director în Ministerul Economiei și partener de afaceri cu Constantin Iavorski, fost ministru al Economiei în Republica Moldova. Victor Ustinov a fost atașat comercial al Rusiei la București. El reprezintă compania Engineering Company Ziomar, casa de comerț a companiei rusești de stat ZiO Podolsk, producător de utilaje nucleare, implicată în programul de îmbogățire a uraniului din Iran. ZiO Podolsk este o filială a companiei Atomenergomash, care la rândul ei este o subsidiară a Rosatom. Ultima este o corporație de stat rusească înființată din ordinul președintelui Vladimir Putin, în decembrie 2007, și care gestionează toată activitatea nucleară civilă din Rusia. Diamante din Africa Afaceristul Costache Nicolae figura ca asociat cu spionul rus Boris Golovin în anul 2008. Doi ani mai târziu, publicația bursa.ro îi dedica un amplu material lui Costache Nicolae. Potrivit acestui articol, Costache Nicolae administra cinci concesiuni miniere și zăcăminte de diamante în Guinea Bissau, Angola, Sierra Leone, Namibia şi Senegal. Acesta a ajuns în Africa de Vest în anul 2004, apoi s-a conectat puternic la bursele de diamante din Anvers şi Tel Aviv. Nicolae a înregistrat la Geneva o invenție cu ajutorul căreia promitea că va revoluționa mineritul de metale prețioase la nivel mondial. Invenția a fost patentată de Costache Nicolae și Belekovs Voldemars, un cercetătorul de origine letonă. Numele lui Costache Nicolae apare în alte cinci firme: Kodrom 2000, Roko Diamonds Manufactoring, Technology and Eco Innovation, Process Innovation Nucleus și Trans Nobili Rosales. Potra, în cercul colonelului GRU Golovin Trans Nobili Rosales SRL a înființată în noiembrie 2019 de Costache Nicolae, Geanina Silviana Banu și Horațiu Potra. Obiectul principal de activitate era cultivarea plantelor pentru fibre textile. În realitate, Nicolae și Potra voiau să se ocupe de cultivarea canabisului în scop medicinal. Primul pas în acest sens l-au făcut Costache Nicolae și Geanina Silviana Banu (împreună cu Anton Ficai), care au publicat cercetarea "Considerații privind canabinoidele nepsihotropice și aplicațiile lor potențiale". Lucrare este disponibilă pe site-ul Academiei Oamenilor de Știință. Costache Nicolae a decedat în ianuarie 2023. Afaceri cu armament pentru Africa Relația dintre Horațiu Potra și Costache Nicolae este, însă, mult mai veche. În urmă cu 12 ani, cei doi erau asociați în firma Roko Diamonds Company Limited din Sierra Leone. O investigație realizată de riseproject.ro arăta că cei doi au încercat să cumpere armament și muniție din România pentru a le vinde actorilor statali din Africa. Tot cei doi ar fi încercat cu ajutorul unor acte false să încaseze 400.000 de euro de la Banca Furnica în numele lui Sorin Beraru, condamnat la 12 ani de închisoare pentru trafic de influență, dare și luare de mită. Acesta este urmărit internațional din anul 2001, dar Israel refuză extrădarea sa în România.

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI. Conexiunile acesteia trec printr-un program de master organizat de FABIZ împreună cu Serviciul Român de Informații, apoi pe la Banca Națională a Românei și ajung până la Asociația Română pentru Clubul de la Roma. Liantul dintre familia Georgescu și toate aceste instituții este profesorul milionar Marcel Vulpoi, patronul unei firme mari de contabilitate. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Societatea de contabilitate Vulpoi & Toader Management a oferit un spațiu pentru sediul social al firmei înființate de Cristela Georgescu la finalul anului 2023, dar îi ține și contabilitatea. Contactat de către DeFapt.ro, profesorul milionar Marcel Vulpoi a declarat că firma sa ține într-adevăr contabilitatea societății înființare de Cristela Georgescu. Iar pe Călin Georgescu îl cunoaște pentru că au lucrat împreună la ONU, la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Firmă anonimă, adresă publică Călin Georgescu, în declarația de avere depusă în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, a menționat că soția sa, Cristela Georgescu, a primit un salariu de 25.458 lei de la o firmă al cărei nume a fost anonimizat în documentul citat. Însă Călin Georgescu a lăsat la vedere adresa firmei: str. Doctor Felix, nr. 87, Sector 1, București. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Plecând de la această informație neanonimizată, DeFapt.ro a aflat că la adresa respectivă își are sediul social firma Cristela Georgescu Education SRL, înființată de Cristela Georgescu în decembrie 2023. La aceeași adresă funcționează și Vulpoi & Toader Management SRL, cea mai mare firmă de contabilitate și consultanță românească. Unul dintre fondatorii societății Vulpoi & Toader Management este Marcel Vulpoi, pe care publicațiile economice l-au prezentat drept "profesorul milionar". Vulpoi: "Noi îi ținem contabilitatea" Întrebat de către DeFapt.ro dacă Cristela Georgescu este angajată la firma sa, Marcel Vulpoi a infirmat. "Nu este angajată la mine. Nu, nu! Cred că societatea mea ține contabilitatea la PFA-ul dânsei sau firmă, nu știu ce are. Nu este angajată la firma noastră. Stați să sun la HR ca să întreb", a spus Marcel Vulpoi. După câteva minute, a revenit: "Da, nu e angajată, noi îi ținem contabilitatea pentru firma care vinde cărți și nu știu ce cursuri. Nu (o plătim noi – n.r.), noi încasăm. Nu știu dacă are sediul social la noi, nu cred. Avem și sedii sociale, dar nu știu dacă ăla e la noi acolo". Ulterior, Vulpoi a confirmat că sediul social al Cristela Georgescu Education SRL este într-unul din birourile deținute de Vulpoi & Toader Management. "Cel mai bine ar fi să o întebați pe doamna cum a ajuns la mine" Cum a ajuns Cristela Georgescu la firma Vulpoi & Toader Management, Marcel Vulpoi nu a vrut să zică. "Cel mai bine ar fi să o întebați pe doamna cum a ajuns la mine. Chiar nu vreau să intru în chestiuni de natură politică", a spus Marcel Vulpoi. Dar acesta nu este străin de familia Georgescu. Vulpoi a recunoscut că îl cunoaște pe Călin Georgescu de foarte mult timp, de pe vremea când lucrau amândoi la Organizația Națiunilor Unite (ONU). "Îl știu (pe Călin Georgescu – n.r.). Am lucrat la ONU cu dânsul. Da! Era la PNUD, la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Era comisar sau nu mai știu ce funcție avea, dar dânsul răspundea de România la momentul acela la ONU", a spus Marcel Vulpoi. Vulpoi - Tolici (BNR) - Asociația Clubul de la Roma O altă legătură interesantă a lui Marcel Vulpoi este Daniela Cornelia Tolici. Cei doi au fost asociați în firma Terra Green Management, înființată în anul 2009 în Corbeanca. Daniela Cornelia Tolici este soția lui Mugur Tolici, actualmente șef de Resurse Umane al Băncii Naționale Române. Om de încredere al guvernatorului Mugur Isărescu, Mugur Tolici a girat toate angajările controversate de la Banca Națională a României (inclusiv pe cea a Vioricăi Dăncilă). Mugur Tolici este și directorul executiv al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, organizație din care a făcut parte și Călin Georgescu. Asociația Română pentru Clubul de la Roma este condusă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În timpul campaniei electorale, pe diverse site-uri au apărut mai multe fotografii cu Călin Georgescu și Mugur Isărescu. Soția candidatului, adjunctă de bancă "Domnul Călin Georgescu a fost secretarul general al Clubului de la Roma din România în perioada 2009-2013, la propunerea academicianului Mircea Maliţa, care era preşedintele, şi ulterior preşedintele onorific, al Clubului din România. După Mircea Maliţa, guvernatorul Mugur Isărescu era preşedintele executiv al Clubului, deci avea discuţii tehnice cu secretarul general. Banca Naţională asigura suportul logistic pentru Clubul de la Roma şi organiza întâlnirile anuale ale Clubului. Domnul Călin Georgescu nu a avut proiecte personale cu Banca Naţională", a declarat Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, pentru Ziarul Financiar. Întâmplător sau nu, Cristela Georgescu a fost numită vicepreședinte al Citibank România în anul 2007, poziție pentru care a fost autorizată de Banca Națională a României și avizată de Serviciul Român de Informații. Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI Marcel Vulpoi este și lector universitar dr. la Academia de Studii Economice (ASE), condusă de rectorul Nicolae Istudor. Acesta predă la masterul Business Intelligence, organizat de FABIZ în parteneriat cu Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Facultatea de Administrarea a Afacerilor în limbi străine (FABIZ) este condusă de decanul Tănase Stamule, politicianul liberal numit de PNL la conducerea Institutului de Studii Populare (ISP), așa numitul loc de dezbateri ai intelectualilor de dreapta.

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă de management (sursa: tolo.ro)
Investigații

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă

Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă. Gheorghe Popescu, noul manager interimar al spitalului "Marius Nasta", a fost dat afară de la spitalul "Sf. Pantelimon" pentru management defectuos în urma unui control de la Ministerul Sănătății. Apoi și-a falimentat propria clinică medicală privată, pe care o cumpărase cu 150.000 de euro. A scăpat de datorii după ce a vândut-o în acte cu doar 10.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Acum, Popescu a fost recuperat și numit în funcția de manager de ministrul Alexandru Rafila, care vrea controleze investițiile de peste 72 de milioane de euro de la spitalul "Marius Nasta". Ministrul Rafila a emis un comunicat de presă în care susține că Gheorghe Popescu, care a fost și deputat PSD, "are experiență în domeniul managementului sanitar și îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea postului". Coordonator de doctorate la ASE Fesenistul Gheorghe Popescu pare că este un bun teoretician în domeniul financiar – bancar. Cel puțin luând în calcul pozițiile pe care le-a deținut la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" și Academia de Studii Economice: a fost șeful catedrei de Finanțe Bănci, director al programului de master Management Financiar – Bancar, dar și coordonator de doctorate la ASE. Însă a fost învins de practică atunci când a administrat spitalul "Sf. Pantelimon" (2013- 2017). Un control al Ministerului Sănătății arăta în aprilie 2017 că managerul Gheorghe Popescu pusese pe butuci spitalul. Coordonator de dezastre la "Sf. Pantelimon" Ministrul Florinan Bodog, cel care l-a dat afară pe Gheorghe Popescu, făcea inventarul pomelnicul erorilor de management: "Colegii mei de la inspecție au identificat și probleme manageriale, probleme de aprovizionare cu echipamente de identificare a sângelui și probleme legate de proceduri cu privire la ultimul control înainte de administrarea perfuziei, motiv pentru care vom gândi și măsuri în acest sens". DeFapt.ro i-a adresat ministrului Alexandru Rafila mai multe întrebări legate de această numire controversată, dar șeful Sănătății a refuzat să răspundă. A cumpărat cu 150.000 de euro, a vândut cu 10.000 Gheorghe Popescu nu s-a arătat descurajat de incompetența de care a dat dovadă în funcția de manager al spitalului "Sf. Pantelimon". La câteva luni după demiterea de la "Sf. Pantelimon", în septembrie 2017, Popescu a cumpărat integral firma Lotus Medica 2002, care deținea clinica medicală Lotus Medica. Valoarea tranzacției a fost atunci de 80.000 de euro și 349.000 lei. Adică în jur de 150.000 de euro în total. Firma a fost cumpărată de la Valeriu Simion și Cecilia Doina Simion. Noul patron, Gheorghe Popescu, a decis să-l numească în funcția de administrator pe Alin Marian Stochiță. Doi ani mai târziu, în iulie 2019, Gheorghe Popescu și-a cesionat toate părțile sociale evaluate la 303.000 lei Claudiei Elena Ciobanu. Valoarea cesiunii a fost de doar 10.000 de euro, conform documentelor publicate în "Monitorul Oficial", de 15 ori mai puțin față de prețul plătit în 2017. Clinică falimentată La un an după ce și-a vândut părțile sociale, clinica privată a lui Gheorghe Popescu a intrat în insolvență pentru că avea datorii de peste 575.000 lei. Insolvența fusese cerută încă din 2019 de Mihail Cojocaru și dr. Daniela Cojocaru, care aveau de recuperat aproape 153.000 lei. "Judecătorul-sindic constată că debitorul nu deţine bunuri prin a căror valorificare să poată fi acoperite creanţele sau cheltuielile administrative, astfel încât o continuare a procedurii nu s-ar justifica, atât timp cât finalitatea urmărită de lege nu ar putea fi atinsă", se menționează în decizia instanței prin care firma lui Gheorghe Popescu a fost radiată din Registrul Comerțului. Economistul CAP-ist de la Pneumo, catastrofă În decembrie 2002, Gheorghe Popescu împreună cu soții Aurelia și Mircea Zorilă au înființat societatea Comzor Group în orașul Târgu Jiu. Această firmă a intrat în insolvență în noiembrie 2009 pentru datorii de peste 2,26 milioane lei. Un an mai târziu s-a aprobat planul de reorganizare, dar nu a fost suficient pentru salvarea companiei. În februarie 2012 s-a deschis procedura de faliment prin procedură generală: firma avea o datorie de peste 326.000 lei la Banca Comercială Română, angajații aveau de recuperat aproape 64.000 lei, Consiliul Local Târgu Jiu - în jur de 10.000 lei, iar Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj - peste 400.000 lei. Restul banilor erau datorați unor firme private, inclusiv societății FBY Impex, care avea de recuperate 70.000 lei. De atunci au trecut 12 ani, iar acum lichidatorul judiciar vrea să vândă o construcție în care funcționa un "laborator de produse patiserie". A încercat să o vândă de zece ori la licitație la prețul de 800.000 de lei, dar într-un final a decis să reducă prețul cu 30% în speranța că o va putea vinde cu 560.000 lei. Director general la FBY Ultimul CV public al lui Gheorghe Popescu arată că acesta era în anul 2020 președinte și director general al firmei FBY Impex, care are ca obiect principal de activitate vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Această societate a fost cumpărată în anul 2003 de Gheorghe Popescu și Elvira Nica de la Bozianu Dumitru și Ionescu Ion. La un an după cumpărare, în 2004, cei doi noi patroni (Popescu și Nica) au deschis trei puncte de lucru în satul de vacanță din stațiunea Venus. Iar în 2005 au înființat un punct de lucru în Borcea pentru dezvoltarea unei ferme de vaci. Conform datelor fiscale depuse pentru anul 2023, firma controlată de Gheorghe Popescu a avut o cifră de afaceri netă de aproape 1,9 milioane lei și o pierdere declarată de peste 10.000 de lei. Noul manager interimar al spitalului "Marius Nasta", Gheorghe Popescu, a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de către DeFapt.ro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră