vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

613 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Ministrul Moșteanu, întâlnire privată cu un afacerist bine conectat la Ambasada Rusiei

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși: ministrul Apărării a participat la o întâlnire privată cu un om de afaceri român foarte apropiat de ambasadorii ruși la București. Moșteanu și afaceristul conectat la ruși Întâlnirea a avut loc în august a.c. la un local scump de lângă Ateneu. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Ministrul Moșteanu, omul de afaceri și ceilalți participanți la întâlnire au fost feriți de ochii clienților restaurantului: locul în care au avut loc discuțiile este separat de cel care găzduiește mesele obișnuite. Omul de afaceri a confirmat prezența ministrului Moșteanu la întâlnire, dar nu a dat detalii despre ceilalți invitați și nici despre temele abordate. „Nu pot să îți spun ce se discută acolo” „Deci, da, a fost și Iohannis când era președinte, și Băsescu când a fost președinte. Și toți miniștrii și prim-miniștrii. Nu pot să îți spun cine vine și ce se discută acolo. Ideea e că, mă rog, sunt invitați toți politicienii de top.”, a declarat inițiatorul întâlnirii. Afaceristul a adăugat, totuși, că întâlnirile periodice au loc sub titulatura „Clubul politic”. „De vreme ce, de 15 ani, Clubul politic funcționează și nu s-a vorbit de el, înseamnă că există un anumit motiv pentru care nu se vorbește despre. Vin de la toate partidele.”, a mai spus afaceristul pentru DeFapt.ro. Clubul politic Omul de afaceri care l-a invitat pe ministrul Ionuț Moșteanu la o întâlnire a așa-numitului „Club politic” se numește George Butunoiu. Este cunoscut ca unul dintre cei mai buni recrutori de manageri de top din România. Mai puțin cunoscut este că Butunoiu are o relație privilegiată cu Ambasada Rusiei de la Moscova. La vedere, relația lui George Butunoiu cu Ambasada Rusiei de la București se rezumă la organizarea unor concerte în sediul misiunii diplomatice. Concerte pentru ambasade „Am făcut nu cine (mese – n.r.) pentru Ambasada Rusiei, ci concerte. Am făcut și pentru ambasada Americii, și a Israelului, și a Danemarcei, și a Croației, și a Franței, pentru toți. Toate ambasadele. Deci, dacă te uiți, că asta nu e confidențial, dacă te uiți pe site-ul societății muzicale, la societateamuzicala.ro, vezi acolo concertele noastre la toți ambasadorii. Sunt publice, e pe site.”, a explicat Butunoiu pentru DeFapt.ro. Într-adevăr, pe site-ul indicat de Butunoiu se găsesc concertele menționate, 135 la număr. Doar unul, din ianuarie 2017, a avut loc la Ambasada Rusiei. Butunoiu, „prieten bun” cu ambasadorul Malginov, discuții cu Kuzmin Potrivit, însă, unui înalt funcționar public, Butunoiu făcea mai mult pentru Ambasada Rusiei decât să intermedieze acte artistice. „M-a contactat să mă invite la o cină la Ambasada Rusiei, dar l-am refuzat”, a spus, sub anonimat, funcționarul. De altfel, omul de afaceri George Butunoiu admite că are o relație specială cu ambasadorii ruși la București. „Am fost prieten bun cu Malginov (Oleg – n.r.), deci ambasadorul, ne plăceam unul pe altul, ambasadorul care a fost acum trei mandate. Chiar eram prieten bun cu el. Pe Kuzmin îl cunoșteam bine. Însă aveam divergențe profunde de opinie... Ne înțelegeam. Sunt în legătură cu toți ambasadorii. Nu aveam mai multe întâlniri cu el decât cu alții. Însă mă înțelegeam bine pentru că aflam informații pe care nu o să le citești niciodată în ziare sau în alte părți. Că or fi fost adevărate sau nu, asta-i... altă discuție.”, și-a descris Butunoiu relațiile cu diplomații Moscovei. Butunoiu: „Eu strâng informații, fac recrutări” La ce-i folosesc omului de afaceri George Butunoiu informațiile de la Ambasada Rusiei? „Eu, până una-alta, strâng informații de peste tot pentru mine și pentru obiectivele mele. Le strâng de la cei de la stat cu care tot vorbesc, cu ambasadorii cu care vorbesc, cu străinii cu care mă întâlnesc. Din asta trăiesc, din informații. Eu, până una-alta, fac recrutări. Și cu cât știu mai multe informații cu atât fac recrutări mai bune. Da? Cu cât știu mai multe despre oricine și despre orice, recrutările mele sunt mai eficiente. Deocamdată, eu din asta trăiesc. E singura sursă de venit. Sunt o persoană cunoscută în toate mediile, și diplomatic, și politic, deci, toți mă cunosc.”, a detaliat Butunoiu pentru DeFapt.ro Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a refuzat dialogul pe acest subiect, în ciuda numeroaselor apeluri și mesaje primite de la DeFapt.ro.

Moșteanu și afaceristul conectat la ruși (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Investigații

EXCLUSIV O firmă din dosarul Microsoft și una conectată la Simion (AUR), reclamate penal pentru fals

Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false: două mari firme (una din industria IT, cealaltă - din domeniul tipăriturilor cu regim special) au fost reclamate la Parchet. Este vorba de ASEE Solutions SRL și de Zipper Services SRL. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Prima a fost menționată și în mega-dosarul DNA al licențelor Microsoft pentru instituții publice. Despre a doua, DeFapt.ro a dezvăluit că a tipărit scrisorile electorale pentru George Simion în campania pentru prezidențiale. Achiziția Asseco din 2009 Grupul polonez Asseco South Eastern Europe, unul dintre cele mai mari grupuri din industria IT din sud-estul Europei, a cumpărat firma Net Consulting, în anul 2009, de la Dragoș Șerban Stan, Ion Coltan și Alexandru Vișan. Numele lui Dragoș Șerban Stan a apărut în dosarul Microsoft, dar Stan a beneficiat de clemența procurorilor DNA după ce a făcut ma multe denunțuri. Un alt asociat din firma Net Consulting, Alexandru Vișan, a fost implicat într-un dosar de mare evaziune fiscală, după ce a importat echipamente IT de aproape jumătate de miliard de euro în perioada 2008-2012. Dosarul Microsoft Asseco a decis să schimbe numele firmei Net Consulting în Asseco South Eastern Europe, apoi în Asseco SEE și, într-un final, în ASEE Solutions. Asseco See (fostă Asseco South Eastern Europe) a fost cercetată în dosarul Microsoft, unul dintre cele mai cunoscute dosare penale de trafic de influență. Conform rechizitoriului, în 2009 firma urma să câștige licitații pentru licențe Microsoft cu Enel Servicii Comune S.A.și Electrica S.A, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. „I-am spus că în schimbul unui procent de 20% din valoarea contractului, există o persoană care va asigura câștigarea licitației de către Asseco”, a declarat unul dintre inculpați, potrivit Rise Project. Contracte cu instituțiile de forță ale statului român De atunci au trecut 16 ani, timp în care firma ASEE Solutions a câștigat numeroase contracte publice scoase la licitație de statul român. Printre instituțiile cu care are sau a avut contracte compania se numără Direcția Generală de Protecție Internă (serviciul secret de informații al Ministerului de Interne), Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Națională Anticorupție etc. În anul fiscal 2023, compania a avut o cifră de afaceri de peste 253,4 milioane lei și un profit net de peste 3,146 milioane lei. Anul fiscal 2024 a dus la o scădere a cifrei de afaceri la puțin peste 204,3 milioane lei, în timp ce profitul a scăzut la aproape 1,1 milioane lei. Ministerul Dezvoltării, sesizare pentru declarații false ASEE Solutions SRL a participat și la licitația de 3,5 milioane lei pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”, organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de ASEE Solutions – ofertant lider și Bithat Solutions – ofertant a fost declarată de comisia de licitație ca fiind inacceptabilă pentru că „operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Ulterior, la solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a transmis că „întrucât au fost constatate indicii de fraudă referitoare la declarații false în conținutul informațiilor transmise către autoritatea contractantă, de operatorii economici ASEE Solutions - ofertant și lider și Bithat Solutions – ofertant” a fost sesizat, prin denunțul nr. 150829/08.07.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București. Răspunsul Ministerului Dezvoltării pentru DeFapt.ro (sursa: MDLPA) ASEE Solutions susține că nu a fost informată de sesizarea către Parchet DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier - n.r.), președintele Consiliului de Administrație al ASEE România, în legătură cu denunțul făcut împotriva ASEE Solutions și Bithat Solution (ambele, parte a grupului ASEE), de către MDLAP. Năstase a transmis un răspuns prin intermediul avocatului Cristian Popescu, de la societatea de avocatură Dentons Europe – Zizzi și Asociații, cea care reprezintă firmele din grupul ASEE. „Situația pe care o învederați ne este cu totul necunoscută. Nu este clar la ce „indicii de fraudă” vă referiți pentru că până în momentul de față nu avem cunoștință de vreun asemenea indiciu. Subliniem că existența vreunui asemenea indiciu legat de activitatea ASEE sau a vreunei alte societăți afiliate nu ne-a fost semnalată de vreo autoritate cu competențe în investigarea fraudelor în materia achizițiilor publice. De altfel așa cum am explicat pe larg în mesajul care v-a fost trimis în numele clientului nostru în data de 27.06.2025 (pe care vă rugăm să-l recititi), faptele din spatele acestor presupuse indicii nu există”, a transmis avocatul Cristian Popescu. Avocatul ASEE Solutions amenință DeFapt.ro Avocatul Cristian Popescu a strecurat și o amenințare voalată la adresa DeFapt.ro, vorbind despre „publicarea ilegală” a informațiilor oficiale de la Ministerul Dezvoltării. „Față de această împrejurare vă semnalăm că orice diseminare în spațiul public a unor informații legate de o asemenea prezumtivă investigație nu poate fi decât o speculație lipsită de orice suport faptic”, a spus avocatul Cristian Popescu. „În măsura în care informațiile prezentate în mesajul dumneavoastră sunt adevărate (chestiune pentru care nu există o minimă probă) atunci aceste date v-au fost în orice caz comunicate ilegal, întrucât acestea nu se găsesc în dosarul achiziției publice avute în vedere iar datele unei prezumtive urmăriri penale care nu a fost adusă la cunoștință persoanelor implicate sunt confidențiale din rațiuni care țin de protecția drepturilor elementare ale acestor persoane. Publicarea unor asemenea informații, chiar asumând că acestea sunt reale, este de asemenea ilegală”, a mai transmis avocatul de la casa de avocatură Dentons Europe – Zizzi și Asociații.  Zipper Services, silenzio stampa Zipper Services este cealaltă firmă împotriva căreia Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR DeFapt.ro a dezvăluit că Zipper Services s-a înscris la licitația de 3,5 milioane de lei organizată de MDLPA, dar oferta acesteia a fost declarată inacceptabilă pentru că „potrivit art. 167 alin 1) lit h) din Legea 98/2016 – operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Doru Vîjîianu, asociat și director general al firmei Zipper Services, a transmis în urmă cu două luni, la solicitarea DeFapt.ro, că societatea condusă de el „a fost descalificată din această procedură din cauza a ceea ce noi considerăm a fi o neconcordanță între calitățile declarate ale unor membri ai echipei propuse și rolurile deținute de aceștia în proiectele anterioare. Dorim să subliniem cu toată claritatea că toate persoanele menționate în oferta noastră au fost implicate efectiv în proiecte similare declarate, contribuind activ la livrarea rezultatelor, însă rolurile lor au fost încadrate diferit în funcție de specificul fiecărui proiect din cauza unei erori materiale, fără niciun fel de intenție de transmite informații eronate autorității.” DeFapt.ro i-a solicitat directorului Doru Vîjîianu, acum două săprtămâni, un nou punct de vedere în legătură cu denunțul făcut de Ministerul Dezvoltării împotriva firmei Zipper Services, dar acesta nu a răspuns întrebărilor.  Am încercat să obținem un punct de vedere și prin intermediul firmei de PR care reprezintă Zipper Services, dar nici aceasta nu a răspuns.   

Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

EXCLUSIV Pensionarii plătesc la stat 59 de milioane de euro lunar pentru CASS de la 1 august

Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar: atât au plătit pensionarii, drept contribuții la asigurările de sănătate, în luna august, după ce Guvernul Bolojan a decis impozitarea pensiilor mai mari de 3.000 lei. Ceea ce înseamnă că pensionarii vor contribui până la sfârșitul anului cu 295 milioane euro la bugetul asigurărilor de sănătate. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Premierul Ilie Bolojan a propus ca pentru anul viitor pensiile să rămână plafonate, ceea ce înseamnă că în anul 2026 pensionarii vor plăti 708 milioane euro pentru asigurările de sănătate. CASS la pensii, plătit de la 1 august Guvernul Bolojan, cu susținerea partidelor PSD, PNL, USR, UDMR și a grupului minorităților naționale, a decis ca pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei să plătească contribuția de 10% la asigurările sociale de sănătate (CASS) de la 1 august 2025. Chiar dacă liderul interimar al social - democraților, Sorin Grindeanu, a mimat opoziția în coaliție față de această măsură, PSD și-a asumat prin votul din Parlament această măsură. Impozitarea pensiilor publice mai mari de 3.000 de lei a fost promovată și susținută public și de Marcel Ciolacu, în mandatul său de premier, în vara anului trecut. Ministra cu Mercedes și anunțuri pentru pensionari Atunci, la conducerea Ministerului Muncii se afla pesedista Simona Bucura Oprescu. În vara anului 2024, ea anunța, în timp ce conducea mașina sa de lux (Mercedes GLC), că are „o veste bună pentru pensionari! După o analiză făcută împreună cu premierul Marcel Ciolacu, am decis că, începând cu 1 octombrie, de Ziua Persoanelor Vârstnice, nicio pensie sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată”.  Guvernul Ciolacu a amânat luarea deciziei de a impozita pensiile din cauza alegerilor prezidențiale și parlamentare, dar aceasta a intrat în vigoare anul acesta. Impozitarea pensiilor, 59 milioane euro lunar Casa Națională de Pensii Publice a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că, începând cu data de 01.08.2025, se reține contribuția de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului din pensii și pensii de serviciu ce depășește suma 3.000 lei. „Pentru pensiile ale căror cuantumuri depășesc 3.000 lei, după aplicarea cotei de 10% reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate, suma a fost de 294.020.289 lei”, a transmis Casa Națională de Pensii Publice. Adică în jur de 59 de milioane de euro. Calculele arată că pensionarii vor contribui cu 295 de milioane de euro până la sfârșitul anului la sănătate. Pensiile nu se vor mări în anul 2026. Ceea ce înseamnă că anul viitor pensionarii vor plăti 708 milioane euro pentru asigurările de sănătate. Contribuția de asigurări sociale de sănătate se reține la sursă și se virează către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Cum se calculează CASS și impozitul la pensiile mai mari de 3.000 de lei Impozitul de 10% se aplică asupra cuantumului pensiei din care se scade plafonul de 3.000 de lei și după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, impozitului și venitului net din pensii: Venitul brut din pensii aflat în plată:  4.467 lei Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate:4.467 lei - 3.000 lei = 1.467 lei 1.467 lei x 10% (cota CASS) = 146,7 lei, rotunjit la 147 lei Calcul impozit: Venitul impozabil lunar din pensii (4.467 lei – 3.000 lei – 147 lei) = 1.320 lei 1.320 lei x 10% (cota de impozit) = 132 lei Venitul net din pensii = 4.467 lei – 147 lei (CASS) – 132 lei (impozit) =  4.188 lei    

Viitorii piloți F-16, lăsați fără IAR-99 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Pregătirea piloților de F-16, sabotată de Avioane Craiova, care n-a livrat avioanele IAR-99

Viitorii piloți F-16, lăsați fără IAR-99, avioanele de antrenament necesare pentru a face trecerea la zborul cu aparatele americane de vânătoare. Ministerul Apărării a încheiat în 2020 un contract cu Avioane Craiova pentru a-i fi modernizate zece aparate IAR-99, dar nici azi, la cinci ani distanță, nu a recepționat vreun avion. Citește și: EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale Armatei dau ultimul atac la Automecanica Moreni: uzina, aproape în faliment din cauza lipsei comenzilor de mentenanță de la MApN Afacerea de 55 de milioane de euro a fost întârziată de furnizorii israelieni de soft pentru avionică, Elbit, susțin oficialii Ministerului Economiei, proprietarul Avioane Craiova. Viitorii piloți F-16, lăsați fără IAR-99 Ministerul Apărării Naționale a atribuit companiei de stat Avioane Craiova un contract de 275 milioane lei, fără TVA, echivalentul a 55 de milione de euro, pentru modernizare a zece avioane IAR-99. Se întâmpla în august 2020, atunci când ministrul Apărării, liberalul Nicolae Ciucă, susținea că primul avion va intra în teste de verificare după 22 de luni. Adică în iunie 2022. Iar ultimul avion modernizat urma să fie livrat în 48 de luni de la semnarea contractului, respectiv în august 2024. Dar nici până acum nu a fost modernizat și livrat vreun avion din cele trimise de Armată la Avioane Craiova. Ministrul Miruță dă vina pe Elbit Motivul, potrivit oficialilor: Avioane Craiova a semnat un contract păgubos cu compania israeliană Elbit, care se obliga să livreze echipamentele și soft-ul necesare modernizării avioanelor. Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, este acționarul majoritar al companiei de stat Avioane Craiova. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Miruță a declarat că „este un contract pe care armata română îl are cu Avioane Craiova care este întârziat. Avioane Craiova avea nevoie de echipamente de la Elbit. Firma Elbit din Israel nu a livrat așa ceva. Am dispus o verificare.” Fălcoi: „A întârziat furnizarea echipamentului și a softului” Nicu Fălcoi, noul președinte al Consiliului de Administrație al Avioane Craiova, a oftat puternic când a fost întrebat de contractul pentru modernizarea avioanelor IAR-99. Acesta consideră că Avioane Craiova are partea ei de vină pentru întârzierile de livrare, dar că întârzierile majore sunt cauzate de firma Elbit. „A întârziat furnizarea echipamentului și a softului. Sunt mai multe echipamente, toată avionica. Toată avionica este furnizată de ei (Elbit – n.r.). De la începutul anului și până acum nu au reușit să rezolve problema softului. Sunt cinci avioane gata de la începutul anului care puteau fi livrate Statului Major al Forțelor Aeriene, dar pentru că softul, corecturile care trebuiau făcute în soft, nu sunt făcute, avioanele nu au fost livrate”, a declarat Nicu Fălcoi pentru DeFapt.ro. După cinci ani, s-ar putea livra un avion Cu toate acestea, spune Nicu Fălcoi, există o promisiune foarte serioasă ca într-o săptămână să fie rezolvate probleme legate de soft pentru pentru primul avion. „Dacă își țin promisiunea, în două – trei zboruri de test, primul avion poate fi omologat. Și de aici lucrurile vor merge foarte rapid. Până la finalul anului cei de la Avioane Craiova au promis că vor da drumul la toate cele nouă avioane”, a spus fostul senator. Penalități mici pentru Elbit Întrebat care au fost motivele invocate de firma Elbit pentru că nu a livrat la timp avionica și soft-ul, Nicu Fălcoi a declarat că au fost date mai multe explicații de către israelieni.  Printre acestea, dar fără să le recunoască în scris, au fost războiul în care s-a implicat Israelul, dar și alte contracte, pe care compania le-a onorat înaintea celui cu Avioane Craiova. „Din păcate, contractul cu Elbit a fost foarte prost făcut de cei de la Avioane Craiova. Penalitățile maxime pe care le putem aplica sunt de 2% din valoarea contractului. Și s-a încheiat! Dacă ar fi fost negociat contractul fără limită de penalități, altfel ar fi stat lucrurile acum și poate că s-ar fi grăbit un pic mai mult. Eu chiar sper ca ei să se țină de promisiune ca într-o săptămână să avem softul autorizat”, a declarat Nicu Fălcoi. Armata poate cere daune de la Avioane Craiova Dar și Avioane Craiova ar putea plăti penalități. Armatei. Președintele CA al Avioane Craiova, Nicu Fălcoi, a menționat că „acele penalități sunt minore față de valoarea contractului și față de penalitățile pe care trebuie să le plătească Avioane Craiova. Încă nu are facturate penalitățile de la MApN. Sper că cei de la MApN să înțeleagă care a fost situația pentru că a fost o situație de forță majoră.  Cei de la Avioane Craiova au făcut mai multe sesizări referitoare la faptul că sunt întârzieri din cauza războiului pe care îl duce Israelul. Miruță, între forța majoră și „păcăliciul din târg” Ministrul Radu Miruță a recunoscut că au existat discuții cu oficialii armatei pe subiectul legat de penalități. „Cei de la MApN au spus că sunt în curs de a aplica penalități. Nu știu cât e pe zi, se calculează progresiv. Pe mine mă interesează dacă există grijă la Avioane Craiova pentru a-și proteja un risc care nu ține de ei. Altfel, ești păcăliciul din târg. Dacă invoca forța majoră, se invoca forța majoră și în relația cu MApN. Cazul de forță majoră se duce în cascadă. Singura soluție e ca noi să livrăm aceste avioane modernizate”, a declarat ministrul Radu Miruță. Contractul poate falimenta Avioane Craiova La rândul său, Nicu Fălcoi a spus că penalitățile luate în calcul de MApN sunt foarte mari. „Avem șanse să tragem zăvoarele la Avioane Craiova. V-am zis că Avioane Craiova nu sunt sfinți. Au și ei greșelile lor. Poate că o parte din întârzierile astea ar putea să le fie imputate și lor. Dar, atâta timp cât nu am softul avionabil, e mai greu să dau vina pe ei. Dar eu sper că într-o săptămână să avem softul avionabil și să fie și aprobat”. IAR – 99, folosite pentru antrenamentul piloților militari Avioanele IAR – 99 sunt avioane-școală folosite la pregătirea piloților militari români care urmează să zboare cu avioanele de vânătoare F-16. Întrebat cât de mult s-a întârziat programul de antrenament al piloților, Nicu Fălcoi a spus: „Aoleu, foarte mult! Ăsta este și motivul pentru care e nevoie de aceste avioane cât se poate de urgent. Sunt folosite la Școala de aplicații de la Boboc, se antrenează piloții tineri. Încercăm să îi facem pe cei de la Elbit să își respecte în cel de-al 15-lea, 21-lea ceas, să-și respecte promisiunea și să pună la dispoziția celor de la Avioane Craiova softul”. Elbit Systems respinge acuzațiile La solicitarea DeFapt.ro, compania israeliană Elbit Systems a transmis că acuzațiile ministrului Radu Miruță și cele ale lui Nicu Fălcoi sunt nefondate iar compania și-a îndeplinit obligațiile contractuale. „Elbit Systems are un contract cu Avioane Craiova numai pentru livrarea echipamentelor de avionică, în cadrul programului de modernizare a aeronavelor IAR-99. Integrare tuturor sistemelor și livrarea avioanelor este responsabilitatea Avioane Craiova. Elbit Systems și-a îndeplinit obligațiile contractuale privind furnizarea echipamentelor de avionică pentru programul de modernizare IAR-99 Șoim. Compania rămâne deschisă și dispusă să ofere suport suplimentar, dacă acest lucru va fi solicitat oficial și convenit printr-un acord cu caracter juridic obligatoriu”, au transmis reprezentanții Elbit Systems. 

Automecanica Moreni, falimentată de TAB-urile Armatei (sursa: Facebook/Automecanica Moreni)
Investigații

EXCLUSIV Străvechile TAB-uri ale MApN dau ultimul atac la Automecanica Moreni, aproape în faliment

Automecanica Moreni, falimentată de TAB-urile Armatei: Ministerul Apărării nu respectă contractul care prevede efectuarea lucrărilor de mentenanță a transportoarelor fabricate în România: TAB 77, TAB 79 și Zimbru. Sindicalistul Constantin Bucuroiu atrage atenția că Uzina Automecanica Moreni se află într-o „gaură neagră” pentru că MApN trebuia să trimită până acum 35 de transportoare pentru mentenanță, dar a trimis doar 17. Automecanica Moreni, falimentată de TAB-urile Armatei Prin acest contract, Ministerul Apărării se obliga să trimită anual 50 de transportoare la Uzina Automecanica Moreni pentru mentenanță. Doar că Armata nu respectă contractul iar Automecanica Moreni nu mai are bani pentru plata salariilor. Citește și: Salariul imens al unui absolvent al Academiei de Poliție, devenit judecător și apoi angajat la CSM. El ceartă Guvernul pentru că taie pensiile magistraților Într-o încercare disperată de a salva uzina de blindate, angajaților li s-a redus valoarea bonurilor de masă de la 40 la 30 de lei. Liderul de sindicat Constantin Bucuroiu, într-o discuție cu DeFapt.ro, a dat vina pe numirile politice în fruntea companiei: „Automecanica Moreni trece printr-o perioadă grea. Schimbările care au avut loc în ultimii patru-cinci ani, numai politic, politic, au dus în faliment fabrica. Armata trebuia să trimită până acum 35 de transportoare la mentenanță și nu au trimis decât 17. Ne-au băgat într-o gaură neagră. Noi facem mentenanța transportoarelor fabricate în România, la Moreni. TAB 77, TAB 79, Zimbru.” Scrisoare disperată pentru Moșteanu Probleme financiare cu care se confruntă Uzina Automecanica Moreni din cauză că MApN nu își respectă contractul au ajuns în atenția prim-ministrului Ilie Bolojan, respectiv a ministrului Economiei, Radu Miruță, dar și a ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie „Vă rugăm să ne sprijiniți să muncim și să supraviețuim. Societatea Automecanica Moreni de la înființare, în 1968, a produs Transportoare Blindate Flotabile pe roți pentru Ministerul Apărării Naționale. Datorită MApN s-a dezvoltat și din anul 1989 supraviețuiește. Domnul ministru, în 2025, din acordul cadru am primit 17 mașini la mentenanță, ajutați-ne cu patru-cinci mașini lunar în programul de mentenanță, până la sfârșitul anului.  Colaborarea cu ministerul Apărării reprezintă locuri de muncă, 300 de oameni în fabrică, plus sute din oraș”, se menționează într-o scrisoare trimisă ministrului Ionuț Moșteanu, dar rămasă fără răspuns. TAB-urile străvechi, în misiuni internaționale Transportoarele pe care MApN le trimite la Automecanica Moreni pentru mentenanță sunt folosite de militarii români în exercițiile și aplicații militare internaționale, inclusiv cele NATO. Însă au fost folosite și în misiunile din Irak și Afganistan. „Nimeni nu vrea să omoare Piranha V (transportoarele blindate moderne ale MApN - n.r.) în aplicații. Și atunci, trimit transportoarele noastre care au fost prin Irak și Afganistan, dar care au trecut prin niște procese de uzură. Noi le-am propus să facem modernizare. O modernizare cu remotorizare cu motor, cutie de viteză automată și organizare interioară i-ar costa 120.000 de euro. Ar avea transportorul la cheie”, susține Constantin Bucuroiu. Motoare din anii '60-'70 Doar că oficialii Armatei nu au agreat propunerea, care ar bloca alte achiziții de tehnică militară. Până atunci militarii folosesc transportoarele cu motoare motoare vechi de o jumătate de secol. „Noi reparăm transportoarele astea cu motoare din anii '60, '70, cu cutii de viteză făcute în anii ăia. Avem mari probleme cu ele la mentenanță. Adică e munca triplă și rezultatul final financiar este zero. Este o pacoste pentru noi. Într-o misiune de aplicații în condiții de război uzura este foarte mare. Costurile sunt imense”, a mai spus liderul de sindicat.  

Armata a blocat contractul blindatelor Piranha V (sursa: Facebook/Uzina Mecanică București- Pagină Oficială)
Investigații

EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”

Armata a blocat contractul blindatelor Piranha, în valoare totală de 1,57 miliarde de dolari. O afacere controversată, care a fost sistată de către Ministerul Apărării Naționale din cauza unor „neconformități” constatate la blindatele Piranha V deja recepționate. Citește și: Pe cine ar vrea Nicușor Dan la SIE: doctor la Sorbona, ambasador, familist care însă respinge intervenția statului Ceea ce a declanșat un scandal mocnit cu Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află Uzina Mecanică București, acolo care asamblează transportoarele blindate pentru armată. Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro că Ministerul Apărării nu respectă graficul de comenzi, în timp ce oficialii armatei le reproșează (doar verbal) celor de la Uzina Mecanică București o serie de probleme la blindatele Piranha V. Contracte de 1,574 miliarde USD pentru Piranha V Ministerul Apărării a semnat la finalul anului 2017 un prim contract de 900 de milioane de dolari pentru achiziția de 227 de blindate Piranha V de la Mowag Gmbh, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Conform contractului, primele 30 de transportoare blindate urmau să fie livrate direct de GDELS, iar restul de 197, să fie asamblate la Uzina Mecanică București (UMB). În acest sens, s-a semnat un contract de tip joint-venture între UMB și GDELS. Ulterior, la începutul anului 2023, MApN a cerut aprobarea Parlamentului pentru achiziția altor 150 de blindate Piranha V, în valoare de 674 milioane de dolari. Valoarea cumulată a celor două contracte se ridică, astfel, la 1,574 miliarde de dolari. Armata a blocat contractul blindatelor Piranha De-a lungul ultimilor șapte ani, livrarea blindatelor către Ministerul Apărării Națională a fost tergiversată de americanii de la GDELS. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Acum a venit rândul Armatei să blocheze temporar comenzile pentru Piranha V. Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a declarat pentru DeFapt.ro că în acest moment la Uzina Mecanică București este un blocaj total. Bucuroiu: „De ce nu comunică Armata?” „După ce s-au realizat cele 227 blindate Piranha V, au prelungit programul cu încă 150 de blindate. În momentul de față, UMB a intrat în blocaj pentru că nu s-a semnat contractul. Nu spun pe față că sunt neconformități. Tot amână, amână, dar nu spun care este cauza. Sincer, am fost săptămâna trecută la UMB. Cei din conducerea UMB sunt nedumeriți pentru că nu știu ce neconformități sunt”, a spus sindicalistul Constantin Bucuroiu. Însă i se pare suspect că Ministerul Apărării Naționale a continuat achiziția de blindate Piranha V, dacă au constatat neconformități la cele livrate.  „Dacă erau neconformități la cele 227, de ce au mai achiziționat până nu remediau problemele? Ele sunt recepționate. De ce nu comunică? De ce nu comunică Armata că nu poate semna contractul pentru cele 150 de Piranha pentru că a constatat neconformități la cele 227? De ce nu spune chestia asta?”, se întreabă perplex sindicalistul. Ministrul Radu Miruță: „Armata invocă, printre altele, unele neconformități” Radu Miruță, ministrul Economiei și coleg de partid cu ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat pentru DeFapt.ro că a fost informat de conducerea Uzinei Mecanice București cu privire la blocarea contractului pentru Piranha V de către armată. „Înțeleg că a existat inițial un contract cu Armata română pe un număr mai mare de blindate. Unele au fost produse, altele, încă nu. Îmi spun cei de la Uzina Mecanică București că ei și-au bugetat activitatea considerând că vine un flux de comenzi. Înțeleg că fluxul ăla nu vine conform graficului. Cei de la Armată invocă și ei niște lucruri, de asemenea legitime. Care dintre cei doi are dreptate nu știu deocamdată. Armata invocă, printre altele, unele neconformități. Asta este ce îmi spun cei de la Uzina Mecanică București”, a declarat ministrul Radu Miruță.   DeFapt.ro a solicitat Ministerului Apărării Naționale mai multe informații despre aceste neconformități, dar nu a răspuns până în prezent. 

Firmele lui Oprea, datorii către stat (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 milioane lei (taxe neplătite)

Firmele lui Oprea, datorii către stat: companiile înființate de pesedistul Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, au păgubit bugetul statului român cu 22,35 milioane lei, ehivalentul a peste 4,4 milioane euro. Azi, românii plătesc și țepele firmelor lui Oprea Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro de la ANAF Ploiești și Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești arată că paguba constă în taxe și impozite neplătite pentru salarii, inclusiv asigurări de sănătate și somaj. Pe lângă toate acestea se adaugă și Taxa pe Valoare Adăugată (TVA). Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate au fost pierdute prin faliment, dar mulți creditori au rămas fără bani Acum, cetățenii României sunt obligați să plătească taxe și TVA mai mari pentru a se acoperi inclusiv paguba dată de firmele pesedistului Oprea. Pentru a recupera astfel de țepe date bugetului de stat, Guvernul Bolojan, din care face parte și pesedistul Radu Oprea, a luat o serie de măsuri dure împotriva populației, cum ar fi creșterea TVA, impozitarea pensiilor seniorilor, a veteranilor de război și deportaților. Mai mult, au fost tăiate bursele elevilor și studenților, în timp ce profesorii se pregătesc de proteste împotriva măsurilor de austeritate.  A cerut 24 de milioane de lei la faliment Pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, este unul dintre cei mai bogați prahoveni, dar trăiește din salariul de la stat, conform declarațiilor sale de avere. Ca să ne facem o idee despre cât de bogat este pesedistul Radu Oprea trebuie să ne întoarcem în urmă cu 21 ani.   Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Atunci tatăl său, Nicolae Oprea, declara că lui Radu Oprea „îi este scârbă de banul public” pentru că are un portofoliu de 50 de milioane de euro, bani din construcții în afara Ploieștiului. Când a intrat în politică, în 2009, Radu Oprea avea acțiuni, părți sociale sau era administrator la nu mai puțin de 13 societăți. Printre acestea se afla și firma sa cea mai de succes, Urban Electric, pe care o deținea în mod egal împreună cu Mihail Ștefănescu. Oficial, Oprea și-a vândut părțile sociale deținute la această firmă în anul 2012. Zece ani mai târziu, deși, chipurile, nu mai avea nici o legătură cu Urban Electric, pesedistul Radu Oprea a apărut în tabelul creditorilor firmei, falimentate între timp, cu peste 24 de milioane lei, bani care nu au apărut niciodată în declarațiile sale de avere. Firmele lui Oprea, datorii către stat Statul român a moștenit în urma falimentului firmei Urban Electric SRL, una din cele 13 societăți ale lui Radu Oprea, o pagubă colosală: aproape 10,8 milioane lei, adică 2,16 milioane de euro.  La solicitarea DeFapt.ro, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (ANAF) Ploiești a transmis că paguba este compusă din TVA - 6,64 milioane lei, obligații fiscale accesorii aferente TVA - două milioane de lei, impozit pe profit - 1,44 milioane lei. Mai mult, Urban Electric SRL nu a plătit contribuțiile sociale datorate de angajator, contribuția reținută de la asigurați, asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, asigurările pentru șomaj, asigurările pentru sănătate. Iar pe lângă banii datorați bugetului de stat, Urban Electric SRL apare și cu o datorie de 8,37 milioane lei la Serviciul Public de Finanțe Locale Ploiești, din care s-a recuperat doar suma de 110.501 lei în data de 22 ianuarie 2025. ANAF are de recuperat taxe de la 12 firme ale lui Oprea Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești arată, în răspunsul transmis către DeFapt.ro, că s-a înscris la masa credală a altor 11 societăți (în care a fost asociat sau administrator pesedistul Radu Oprea). cu suma totală de 2,66 milioane lei. Din această sumă, ANAF Ploiești a recuperat puțin peste 222.000 lei. La fel ca și în cazul Urban Electric SRL, suma datorată reprezintă TVA, impozit pe profit, contribuții salariale, inclusiv cele pentru asigurările sociale și sănătate.  Totodată, șase din cele unsprezece societăți apar în registrele Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești cu o datorie cumulată de aproximativ 525.000 lei, echivalentul a 105.000 euro. În total, paguba dată statului de restul firmelor lui Radu Oprea se ridică la aproape 2,98 milioane lei, echivalentul a 500.000 de euro. Radu Oprea: „S-a întâmplat după plecarea mea” Întrebat de către DeFapt.ro de ce firmele înființate de el nu și-au plătit datoriile către bugetul de stat și cum ar trebui să se raporteze cetățenii români obligați de Guvernul Bolojan să accepte măsurile de austeritate, inclusiv impozitarea pensiilor și creșterea TVA, Radu Oprea a spus că este incorectă construcția argumentației. „Am plecat din administrator și acționar la sfârșitul lui 2012. Atunci companiile nu figurau cu datorii la bugetul de stat, erau pe profit. Ce s-a întâmplat după plecarea mea nu are legătură cu mine”, a declarat Radu Oprea. Însă când i s-a spus că este vorba de 11 companii, la care se adaugă Urban Electric SRL, Radu Oprea nu a mai răspuns.   

Airbus, lobby pentru elicoptere militare nedorite de MApN (sursa: airbus.com)
Investigații

EXCLUSIV Airbus (Franța), lobby puternic să vândă României o licență pentru elicoptere militare

Airbus, lobby pentru elicoptere militare nedorite: francezii vor ca Ministerul Economiei să cumpere licența pentru elicopterele H215, un model de eclipoter vechi de aproape 40 de ani, care ar urma să fie produs la IAR Ghimbav. Versiuni VIDEO: Tik-Tok & YouTube O licență pentru care România ar urma să plătească minimum 200  de milioane de euro, dacă ministerul Apărării Naționale va decide să cumpere un astfel de elicopter pentru Armata română. Citește și: EXCLUSIV România cumpără sisteme portabile de rachete Mistral 3 de la guvernul francez, Comisia Europeană acoperă o parte din suma de achiziție Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro că licența va costa câteva sute de milioane de euro, în funcție de numărul de elicoptere comandate de armată. Dar oficialii Armatei române nu încântați de modelul H215 și ar prefera cel puțin versiunea H225. Dacian Cioloș a inaugurat hala Airbus de la Ghimbav   Dacian Cioloș, actualul consilier prezidențial, era în anul 2016 prim-ministrul României. Pe 13 septembrie 2016, a inaugurat împreună cu președintele Franței, François Hollande, uzina de asamblare a elicopterelor Airbus H215 de la Ghimbav. „Este o investiţie importantă pentru Braşov şi pentru această regiune, de peste 50 de milioane de euro, care creează 350 de locuri de muncă noi, care se adaugă, înţeleg, la cele 160 de locuri de muncă deja existente pentru partea de reparaţii elicoptere, deci, o investiţie benefică atât investitorului, dar şi României şi care, dincolo de investiţia ca atare, pune România pe harta producătorilor de elicoptere din lume, cu un produs nou, pe care sperăm şi noi să îl vedem în activitate, să îl vedem în zbor cât mai repede”, spunea atunci Dacian Cioloș. Ministerul Apărării Naționale trebuia să comande ulterior elicopterele H215M pentru Armata română. Dar comenzile nu au mai fost plasate. Motiv pentru care, în toamna anului 2019, francezii de la Airbus au anunțat că vor suspenda proiectul fabricii de la Ghimbav.   Airbus revine cu licența pentru elicoptere în România Cu toate acestea, francezii de la Airbus nu au renunțat la gândul de a vinde elicoptere către Ministerul Apărării de la București. În mai 2025, ministrul Economiei de atunci, pesedistul Bogdan Ivan, a anunțat că România pregătește producția de elicoptere H215M. „Discuțiile de astăzi s-au concentrat pe demararea producției în România a elicopterului H215M, o platformă multirol modernă, dezvoltată în parteneriat cu Airbus Helicopters România, cu scopul de a fi produsă integral în țară, pentru misiuni tactice, transport, sprijin aerian și operațiuni critice. Producția este gândită atât pentru nevoile Armatei Române, cât și pentru export”, susținea oficial ministrul Bogdan Ivan. Citește și: Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: turcii au ciuntit spatele blindatului Cobra II pentru MApN și, astfel, au afectat siguranța vehiculului A urmat apoi Ziua Franței, pe 14 iulie 2025, eveniment organizat în sediul Ambasadei Franței la București. Atunci, conform surselor DeFapt.ro, președintele Nicușor Dan a avut o scurtă întrevedere privată cu reprezentanții Airbus. În aceeași perioadă s-a stabilit ca șefii companiei Airbus să facă o prezentare a elicopterului în fața oficialilor români, în sediul Ambasadei Franței. Airbus, lobby pentru elicoptere militare nedorite Radu Miruță, actualul ministrul al Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro că s-a întâlnit de mai multe ori cu reprezentanții Airbus atât în sediul Ambasadei Franței, cât și în sediul ministerului. „M-am întâlnit cu reprezentanții Airbus din aproape toată lumea. La ambasadă m-am întâlnit cu reprezentanții Airbus, m-am întâlnit și în minister, m-am întâlnit și la ambasadă. Am schimbat și mail-uri”, a declarat ministrul Radu Miruță. Tot el a mai menționat că la întâlnirea de la Ambasada Franței a avut loc o discuție mai largă. „A fost o discuție economică, o prezentare în cadrul Ambasadei, unde din partea președinției a fost un consilier, domnul Burnete (Radu Burnete, consilierul prezidențial al lui Nicușor Dan – n.r.). La aia am fost. Sunt niște costuri, dar sunt condiționate de niște comenzi. România trebuie să spună că vrea acest model. România nu a spus asta. Eu fac niște tatonări ipotetice”, a spus ministrul Radu Miruță. Întrebat cine face lobby pentru ca România să cumpere licența de la compania Airbus, ministrul Radu Miruță a declarat direct: „Lobby-ul îl fac vânzătorii, evident! În fiecare zi primesc lobby din partea celor care vor să vândă în România. Decizia dacă Armata română are sau nu nevoie de asta nu e la mine. La mine e după ce Armata Română spune că are nevoie” Cât costă licența Airbus pentru elicopterele H215 Sursele DeFapt.ro susțin că Airbus vrea să vândă licența pentru elicopterele H215M contra unei sume de cel puțin 200 de milioane de euro. Este vorba doar dreptul de a fabrica și vinde elicopterele Armatei române. Atenție, în această sumă nu sunt incluse și aparatele de zbor. Întrebat cât costă licența pe care Airbus vrea să o vândă României, ministrul Radu Miruță a spus, sec: „Cu siguranță, câteva sute de milioane de euro. Licența costă în funcție de cât este comanda. Vă spun că, dacă nu se cumpără din partea Armatei române, licența nu vine. Valoarea în astfel de contracte este condiționată de numărul de produse care vor fi comandate pe licența respectivă. H215 este un pic mai avansat decât Puma, dar este și el de vreo 40 de ani. Sigur, ne interesează să aducem aici cât de mult se poate. Dar, dacă condiția de a veni licența aici este asociată unei comenzi pe care Armata română o face, trebuie ca Armata română să vrea produsul ăla. Mai performantă ar fi H225. Nu sunt foarte sigur despre disponibilitatea Airbus de a muta licența de H225 aici. Și atunci este o analiză pe care și noi o facem în România. Ne bucurăm de orice licență adusă aici, dar nu în orice condiții”, a declarat Radu Miruță. MApN nici nu vrea H215, nici nu are bani Practic, Armata română nu vrea să comande deocamdată elicopterele H215M, ar prefera versiunea H225. Dar francezii de la Airbus nu vor să vândă licența pentru acest model de elicopter. Oricum, în acest moment, Ministerul Apărării Naționale nu are alocați bani în buget pentru a demara programul de înzestrare cu elicoptere. Programul ar putea fi însă lansat cel mai devreme în anul 2030, atunci când ar putea comanda între 40 și 90 de elicoptere. „Eu nu pot să decid dacă Armata Română are nevoie de H215, de la H225 sau de alt model. Armata Română are o necesitate de înarmare cu tehnologie de ultimă generație, ceea ce e legitim. Militarii vor să aibă ceea ce este mai bun și e bine să aibă”, a mai precizat ministrul Radu Miruță. Iar negocierile dintre partea română și francezii de la Airbus continuă, potrivit surselor DeFapt.ro.  

Oprea (SGG), 11 apartamente prin firmă (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Oprea (SGG), 11 apartamente în firma pe care a fondat-o. Toate, pierdute prin faliment

Oprea (SGG), 11 apartamente prin firma Urban Electric SRL, pe care pesedistul a fondat-o. 1.300.000 de euro a obținut administratorul judiciar după ce a vândut acele 11 apartamente deținute de firma Urban Electric, înființată de pesedistul Radu Oprea și de asociatul său Mihai Ștefănescu. Apartament de 920.000 de euro Cel mai scump apartament valora 920.000 de euro, dar a fost vândut cu 630.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Întregul lot de apartamente a fost cumpărat de afaceriștii prahoveni Corneliu Chircu și Adrian Gurău, prin intermediul societății Tri Farm SRL, una din marile firme de pe piața farmaceutică. Acestea sunt doar o parte din bunurile care s-au aflat în proprietatea firmei înființate de pesedistul Radu Oprea și de asociatul său. DeFapt.ro a mai dezvăluit că Radu Oprea a răscumpărat de la lichidator Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe cu suma de 1.243.000 euro, fără TVA, prin intermediul unei firme pe care o controlează. Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe, răscumpărate Urban Electric a fost societatea-fanion a pesedistului Radu Oprea. Dar, după ce pesedistul Radu Oprea și asociatul său, Mihail Ștefănescu, s-au confruntat cu acuzații de evaziune fiscală și spălarea banilor, Urban Electric a intrat în insolvență, apoi în faliment. În acest context, administratorul judiciar a acceptat la masa credală datorii de 21 milioane de euro în contul cărora a început să vândă proprietățile aflate pe numele companiei. Administratorul judiciar al Urban Electric, CITRL Filiala București SPRL, a găsit în proprietatea firmei mai multe bunuri: Hotelul Angelo D'oro, restaurantul Vienna Caffe, o piscină, o sală de festivități, 12 apartamente și 13 terenuri. DeFapt.ro a dezvăluit că Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe au fost răscumpărate de pesedistul Radu Oprea, prin intermediul societății Estate Aricesti Imbob, pentru care a plătit 1.243.000 euro, fără TVA. Evaluare totală: două milioane de euro La începutul anului 2018 au fost evaluate 12 apartamente, care erau girate de Urban Electric în favoarea BRD, ANAF, Arabesque și Banca Transilvania. Valoarea de piață stabilită de evaluatorul Coldwell Banker a fost 1.988.300 euro, dar prețul în cazul unei vânzări forțate a fost evaluat la 1.690.055 euro. Nu se știe ce s-a întâmplat cu apartamentul ipotecat la Banca Transilvania, care avea o valoare de piață de 74.900 euro și o valoare de vânzare forțată de 63.665 euro. În noiembrie 2018, administratorul judiciar a organizat o licitație pentru a vinde la pachet cele 11 apartamente rămase. Oprea (SGG), 11 apartamente prin firmă Conform Buletinului Insolvenței, cele 11 apartamente situate în complexul „Urban Park Residence” au fost vândute la prețul 6.035.900 lei, echivalentul a 1,3 milioane euro la aceea dată. Cu cât s-au vândut apartamentele Urban Electric SRL (sursa: Buletinul Insolvenței) Cel mai scump apartament a fost vândut la prețul de 630.000 de euro, deși valoarea de piață era de 920.000 de euro. În cazul unei vânzări forțate, prețul era de 782.000 de euro, conform evaluării făcute de Coldwell Banker.   Cele 11 apartamente ale firmei Urban Electric au fost achiziționate de Tri Farm SRL, o companie mare de pe piața farmaceutică, deținută de afaceriștii prahoveni Corneliu Chircu și Adrian Gurău.   

Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane lei de la o firmă pe care o fondase. Suma, nedeclarată

Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși: suma a fost cerută de pesedistul Radu Ștefan Oprea, actualul secretar general al Guvernului, la masa credală a firmei Urban Electric SRL. Această societate comercială a fost fondată de Oprea, dar a intrat în faliment în 2022. Suma colosală nu a fost menționată niciodată în declarațiile de avere depuse în ultimii 16 ani de politicianul din Prahova. A intrat în politică cu multe proprietăți Radu Ștefan Oprea este unul dintre cei mai influenți și discreți milionari ai Partidului Social Democrat din Prahova. În urmă cu 15 ani, atunci când a intrat oficial în politică, deținea singur sau împreună cu familia nu mai puțin de șapte terenuri, cinci vile, trei apartamente, o garsonieră, plus un imobil de 1.259 de metri pătrați. Mai avea acțiuni și părți sociale la 13 societăți comerciale. Câteva dintre acestea au fost creditate cu aproape 800.000 de euro și 450.000 lei de către politician. Printre companiile creditate de Oprea figura și firma Urban Electric SRL, căreia îi împumutase puțin peste 406.383 lei, potrivit unei declarații de avere. Oprea a ieșit formal din firmă în 2012 În toamna anului 2012, Radu Oprea a vândut jumătatea sa de firmă Valentinei Harpău pentru suma de 265.000 lei. Cealaltă jumătate de firmă a rămas în continuare pe numele principalului său asociat, Mihai Ștefănescu. Ulterior, procurorii i-au acuzat pe Radu Oprea și Mihail Ștefănescu de evaziune fiscală și spălarea banilor. Dosarul a fost trimis în instanță, dar judecătorul de caz a trimis rechizitoriul înapoi la parchet. Citește și: EXCLUSIV Radu Oprea (SGG) minte grosolan când susține că nu a fost amendat penal pentru evaziune fiscală. Parchetul General îl contrazice DeFapt.ro a dezvăluit că ancheta a fost îngropată după ce acuzații au plătit prejudiciul și o amendă administrativă cerută de procurori. Datorii de 2.000.000 EUR la ANAF și Finanțe Locale Ploiești Firma lui Radu Oprea și Mihail Ștefănescu, Urban Electric SRL, a intrat în insolvență, apoi în faliment. Citește și: EXCLUSIV Firma înființată de Oprea (SGG), gaură de 65 de milioane de lei creditorilor. Dar pesedistul și-a răscumpărat un hotel și un restaurant de fițe Din tabelul definitiv actualizat și consolidat al creditorilor, publicat în Buletinul Insolvenței în iulie 2022, aflăm că valoarea totală a datoriilor cerute de creditori a fost de 177,66 milioane lei, echivalentul a 35,5 milioane euro. Lichidatorul a acceptat creanțe de 104,63 milioane lei, echivalentul a 21 milioane euro. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești s-a înscris la masa credală cu 4,43 milioane de lei, din care statul a recuperat în jur de două milioane de lei. Practic, firma fondată de Oprea și Ștefănescu mai avea de plătit la ANAF Ploiești în jur de 2,41 milioane de lei în acel moment.   Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești s-a înscris la masa credală cu suma de 8,37 milioane de lei. Până în vara anului 2022, încasase 1,13 milioane de lei din suma datorată de Urban Electric SRL, care mai avea de plătit în 2022 alte 7,2 milioane de lei. Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși Surpriza din tabelul creditorilor ai firmei Urban Electric SRL este pesedistul Radu Ștefan Oprea. În anul 2022, după zece ani de când își vânduse oficial părțile sociale, Radu Oprea s-a înscris ca persoană fizică la masa credală cu suma enormă de 24.019.492 de lei, echivalentul a 4,8 milioane de euro. Radu Oprea a cerut 24 de milioane de lei din firma falimentară pe care a fondat-o (sursa: Buletinul Insolvenței) Cu o sumă identică s-a înscris la masa credală și partenerul său de afaceri, Mihail Ștefănescu.  Lichidatorul nu a acceptat toată suma cerută de Radu Oprea și Mihai Ștefănescu, însă a fost de acord ca fiecare să înregistreze o creanță de 7,2 milioane de lei. Singura explicație pentru care cei doi au cerut înscrierea la masa credală este că finanțaseră firma, ca proprietari ai acesteia. A declarat un împrumut de 60 de ori mai mic Radu Oprea era pe atunci senator și purtătorul de cuvânt al PSD. În declarațiile de avere nu menționase această sumă de bani pe care a cerut-o de la firma Urban Electric SRL. DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale pesedistului Radu Ștefan Oprea, dar singurele referiri la Urban Electric SRL apar în anul 2010, respectiv 2013. În 2010, Oprea a menționat un împrumut de 406.383 de lei lei acordat firmei Urban Electric SRL. În 2013, politicianul a pomenit cesionarea părților sociale către Valentina Harpău pentru suma de 265.000 de lei. Oprea: „Eu nu m-am înscris la nici o masă credală” Contactat de către DeFapt.ro, Radu Oprea a declarat: „Nu știu despre ce vorbiți, eu nu m-am înscris la nici o masă credală.” Însă, când i s-a transmis documentul din Buletinul Insolvenței, a precizat sec: „Mulțumesc pentru informație. Nu știam de așa ceva.” Întrebat dacă bănuiește că s-ar fi înscris cineva la masa credală folosindu-se de numele său, pesedistul Radu Oprea a adăugat: „Am răspuns, nu știam de așa ceva. Asta înseamnă că nu au avut încuviințarea mea. O să încerc să văd despre ce a fost vorba.” 

Firma - falimentară, bunuri - la Oprea (SGG) (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firma înființată de Oprea (SGG), gaură de 65 de milioane de lei creditorilor

Firma - falimentară, bunuri - la Oprea (SGG): pesedistul Radu Ștefan Oprea, actualul secretarul general al Guvernului, a răscumpărat de la lichidator Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe cu suma de 1.243.000 euro, fără TVA. Cele două stabilimente de fițe din Ploiești erau locurile preferate de Sebastian Ghiță, fost coleg de partid cu Radu Oprea, pentru chermeze private și întâlniri discrete cu afaceriști.   Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe erau deținute de firma Urban Electric, una din firmele înființate de pesedistul Radu Oprea. Urban Electric a intrat în insolvență, apoi în faliment, după ce a fost acuzată de evaziune fiscală. „Îi este scârbă de banul public” Radu Oprea este unul dintre cei mai discreți și influenți „baroni” roșii din Prahova. Tatăl său, Nicolae Oprea, un fost comunist devenit după 1989 un prosper om de afaceri, a ajuns viceprimarul Ploieștului. Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național în 2004, Nicolae Oprea declara: „Vă garantez pe onoarea vârstei mele că fiul meu nu are absolut nici o legătură cu banul public din Ploiești. Îi este scârbă de banul public. El are un portofoliu de circa 50 de milioane de euro, din comenzi pe construcții în afara Ploieștiului.” Urban Electric SRL, înființată în 2000 Cu patru ani înainte de interviu, Radu Ștefan Oprea înființase împreună cu un partener, Mihail Ștefănescu, firma Urban Electric SRL. Societatea comercială a început cu activități de hoteluri și restaurante, dar a continuat cu colectarea deșeurilor periculoase, tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase, apoi s-a ocupat și de balastiere. În anul 2005, Radu Ștefan Oprea și Mihail Ștefănescu au decis să mărească capitalul social al firmei de la 2.000 lei la 538.000 lei. Un an mai târziu, societatea comercială raporta o cifră de afaceri netă de aproape 57,5 milioane lei. În februarie 2009, Oprea a fost numit prefect al județului Prahova, motiv pentru care a fost nevoit să renunțe la administrarea societății pentru câteva luni. A revenit pe funcția de administrator la finalul anului 2009. Senatorul Oprea, acuzat de evaziune fiscală Primul mandat de senator l-a câștigat în toamna anului 2012, pe listele PSD. Atunci, Radu Ștefan Oprea a renunțat strategic la jumătatea sa din firma Urban Electric SRL. Documente oficiale arată că și-a cedat cele 50 de procente din firmă Valentinei Harpău pentru suma de 265.000 lei. O sumă infimă, raportat la valoarea societății.  Pe 8 ianuarie 2016, Parchetul General i-a acuzat pe senatorul Radu Ștefan Oprea și pe asociatul său, Mihail Ștefănescu, de evaziune fiscală. Dosarul a fost trimis în instanță, de unde rechizitoriul a fost trimis înapoi la Parchetul General. Citește și: EXCLUSIV Radu Oprea (SGG) minte grosolan când susține că nu a fost amendat penal pentru evaziune fiscală. Parchetul General îl contrazice DeFapt.ro a dezvăluit că dosarul a fost clasat după ce inculpații au plătit prejudiciul, iar anchetatorii i-au sancționat cu amendă administrativă. Faliment în 2020, bunuri vândute de lichidator Problemele generate de ancheta procurorilor pentru evaziune fiscală și spălarea banilor s-au răsfrânt și asupra companiei Urban Electric. Firma a intrat în insolvență în februarie 2017, apoi în faliment, în octombrie 2020. Documentele publice arată că lichidatorul judiciar a scos la licitație, în data de 28 aprilie 2021, restaurantul Vienna Caffe, situat pe strada Ana Ipătescu, nr. 3, din Ploiești. În cadrul aceleiași licitații a fost scos la vânzare Hotelul Angelo D'oro, aflat pe strada Maramureș, nr. 9, din Ploiești. Separat, au fost scoase la licitație mobilierul aferent restaurantului și hotelului. Toate cele patru active au fost adjudecate la licitație de firma Estate Aricesti Imob SRL pentru suma de 1.243.000 euro, fără TVA. Bunurile extrase din faliment de compania controlată de Oprea (sursa: Buletinul Insolvenței) Firma - falimentară, bunuri - la Oprea Firma Estate Aricesti Imob SRL, cea care a cumpărat restaurantul și hotelul deținute de falimentara Urban Electric SRL, face parte din portofoliul de firme înființate de pesedistul Radu Oprea și de asociatul său Mihail Ștefănescu. Documentele oficiale arată că Estate Aricesti Imob a fost înființată de cei doi parteneri de afaceri în mai 2014. Ulterior, în decembrie 2018, Mihail Ștefănescu și-a trecut jumătatea de firmă pe numele Ruxandrei Șefănescu. Tot atunci s-a decis ca firma să fie administrată de Valentina Harpău, cea care preluase pe numele ei părțile sociale ale firmei Urban Electric de la Radu Oprea în 2012. La rândul ei, Ruxandra Ștefănescu, cu ocazia majorării capitalului social din data de 7 octombrie 2019, și-a cedat părțile sociale lui Radu Oprea. Totodată, au fost cooptate în firmă Anca Maria Georgescu și Daniela Anca Turcanu, care au primit 16,67%, respectiv 16,66% din societate. În același timp, Valentina Harpău a fost înlocuită din funcția de administrator cu o anume Cornelia Anghelache. O săptămână mai târziu s-a retras din firmă și Radu Oprea care și-a cesionat părțile sociale celor două noi asociate ale sale. Afaceri în familie Relația dintre Radu Oprea și Daniela Anca Turcanu este mult mai strânsă. De exemplu, Radu Oprea împreună cu tatăl său, Nicolae Oprea, și Daniela Anca Turcanu au cumpărat în anul 2002 un teren intravilan în comuna prahoveană Paulești. Cei trei au construit împreună în comună o vilă de 308,91 metri pătrați, cu o valoare impozabilă de 210.000 lei.  Țeapa dată de Urban Electric SRL prin faliment: 65 de milioane de lei Executorul judecătoresc a publicat tabelul creditorilor firmei Urban Electric SRL în Buletinul Insolvenței din iulie 2022. Conform acestui document, s-au solicitat creanțe de 177,66 milioane lei, echivalentul a 35,5 milioane euro, însă au fost acceptate creanțe în cuantum de aproape 105 milioane lei. Practic, firma Urban Electric SRL avea de restituit datorii de 21 milioane de euro. După ce s-au distribuit banii din vânzarea celor mai valoroase bunuri (case, terenuri, hotelul și restaurantul etc.), creditorii, inclusiv statul, mai aveau de recuperat puțin peste 65 de milioane lei, echivalentul a 13 milioane euro.  Radu Oprea nu a răspuns nici unei solicitări a DeFapt.ro de a comenta acest subiect.    

Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Politică

EXCLUSIV Bolojan, doi noi consilieri pe mâna lui Cioloș, dar nici măcar ei nu știu ce atribuții au

Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș: premierul a decis să-i numească în funcția de consilieri de stat pe Oana Cambera și Răzvan Lupu, recomandați și susținuți politic de Dacian Cioloș. Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș Nu se știe, însă, ce atribuții vor avea cei doi în cadrul Cancelariei. Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate În martie 2025, liberalul Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al României, l-a numit pe Dacian Cioloș în funcția de consilier onorific al președintelui, deținută și în prezent. La solicitarea DeFapt.ro, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogiou, a transmis că, după ce își vor prelua mandatele, celor doi li se vor comunica și atribuțiile concrete în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Cambera, de la USR-PLUS, la REPER Oana Alexandra Cambera, avocat și antreprenor în turism, a fost aleasă în anul 2020 deputat pe listele alianței USR – PLUS. În iunie 2022, în urma scandalului dintre Cătălin Drulă, pe atunci președintele USR, și Dacian Cioloș, fondatorul PLUS, deputata Oana Alexandra Cambera și-a dat demisia din partid pentru a se alătura partidului REPER, o nouă formațiune politică înființată atunci de Dacian Cioloș. Conform decizei semnate de prim-ministrul Ilie Bolojan, Oana Alexandra Cambera a devenit consilier de stat în cadrul Cancelariei începând cu data de 14 august 2025. Despre Cioloș: „Suntem într-un contact” Întrebată de către DeFapt.ro ce atribuții va avea în această nouă postură politică, Oana Cambera a declarat că „atribuțiile au fost stabilite prin decizia de numire. Când vor fi stabilite, vor fi probabil publicate. Pot să vă zic pe ce domenii am lucrat eu, pe ce domenii am expertiză”. Totodată, ea a mai declarat că nu a avut nici o susținere din partea USR pentru că nu mai e membra acestui partid din 2022. Întrebată direct dacă a fost susținută de Dacian Cioloș, Oana Cambera a spus râzând că nu poate să confirme acest aspect. „Există această asociere care se face în mod firesc, atunci când faci parte dintr-un partid. Nu ar fi putut să mă susțină USR! Nu am avut discuții specifice înainte de a fi numită (cu Dacian Cioloș – n.r.), dar, normal, suntem într-un contact”. Lupu, despre atribuții: „Deocamdată, nu există nimic formal” Andrei Răzvan Lupu, avocat și cadru didactic asociat la Facultatea de Drept, a fost ales deputat în anul 2020 pe listele Alianței USR – PLUS. La fel ca Oana Alexandra Cambera, Lupu a părăsit USR, după ce Cătălin Drulă a preluat partidul, pentru a se alătura formațiunii REPER, condusă atunci de Dacian Cioloș. Acum a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Ilie Bolojan și își va începe mandatul pe data de 22 august. DeFapt.ro l-a întrebat ce atribuții va avea în noua funcție, dar Lupu a spus că nu știe: „Deocamdată, nu există nimic formal, pe ce anume o să am competențe. Informal, pe chestiuni juridice, de care mă ocup în mod normal. Formal, vom vedea atunci când va începe mandatul”. „Nu am avut un final fericit cu USR” Cât despre susținerea politică care i-a adus numirea în funcția de consilier de stat, Andrei Răzvan Lupu a admis că e posibil să fi fost recomandat de Dacian Cioloș. „Nu fac parte din niciun partid în acest moment. Am fost la PLUS, USR, REPER, dar mi-am dat demisia. Nu m-a propus USR. Dacă veți căuta o să vedeți că nu am avut un final fericit cu USR. Deci, slabe șanse. E posibil ca domnul Cioloș să fi făcut o recomandare, dar nu e ca și cum are niște locuri rezervate ale lui acolo”, a declarat Andrei Răzvan Lupu.     

Finul lui Ivan, patron de cârciumă (sursa: bistriteanul.ro)
Investigații

EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă

Finul lui Ivan, patron de cârciumă: ministrul Bogdan Ivan a vrut să-l numească pe Ioan Alin Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. A renunțat după ce subiectul a devenit public. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Pesedist cu carnet, Ioan Alin Demian era în urmă cu nouă ani secretar general al organizației TSD Bistrița Năsăud, consilier parlamentar al lui Victor Negrescu și patron al unei firme care avea ca unic obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Apoi a prins gustul funcțiilor publice și al contractelor cu statul. Finul lui Ivan, patron de cârciumă Pesedistul Ioan Alin Demian a candidat în 2016 la funcțiile de consiler local al comunei Coșbuc, respectiv la cea de consilier județean în Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere, era angajat pe funcția de consilier parlamentar al pesedistului Victor Negrescu, de unde a încasat puțin peste 7.000 lei. A mai încasat 3.452 lei pentru niște servicii prestate pentru APIA Bistrița Năsăud, plus 360 de lei de la Raiffesein Bank Bistrița, în calitate de consultant financiar. Dar era și patron: unic asociat al firmei Naimed Life, o societate care avea ca obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Viceprimar în comuna Coșbuc Din postările ministrului Bogdan Ivan, aflăm că pesedistul Ioan Alin Demian a ajuns ulterior viceprimarul comunei Coșbuc. În anul 2020, la fel ca în anul 2016, tânărul pesedist a candidat la Consiliul Local Coșbuc, dar și la Consiliul Județean Bistrița Năsăud. Potrivit declarațiilor sale de avere, împreună cu soția sa, Ioana Demian, și-a cumpărat o vilă de de 183 mp, în anul 2019, în localitatea Unirea. Mai avea un Seat Toledo și salariul de 54.756 lei de la Primăria Coșbuc. Soția sa, Ioana Eudochia Demian, primea o indemnizație anuală de creșterea a copilului în cuantum de 22.000 lei. Între timp, Alin Demian a ajuns și președinte al filialei PSD Coșbuc. Cum i s-a mutat vila din Unirea în Bistrița Ioan Alin Demian a ajuns consilier județean în Bistrița Năsăud în noiembrie 2020. Dar declarația sa de avere era un pic rectificată față de cea depusă înainte alegerilor. De expemplu, vila de 183 metri pătrați avea în a doua variantă doar 153 metri pătrați. Și nu se mai afla în localitatea Unirea, ci în orașul Bistrița.  Mai mult, nu mai era cumpărată așa cum declarase anteror, ci avea doar un contract de promisiune. Cârciuma s-a transformat în firmă de construcții Între timp, Alin Demian a trecut firma pe numele lui George Nicușor Nicolae, care i-a schimbat denumirea (în NG Fabi Buiding Life SRL) și obiectul de activitate (a trecut pe amenajări interioare și construcții). În februarie 2024, firma înființată de Demian a câștigat un contract de 50.000 de euro pentru reparația și reabilitatea căminului cultural din comuna Nimigea, condusă atunci de pesedistul Mircea Rurcan. Din Coșbuc, la Casa de Asigurări de Sănătate În calitate de șef al PSD Coșbuc, Alin Demian a fost angajat de primarul Ioan Pavelea, colegul său de partid, pe funcția de administrator public al comunei Coșbuc. Pentru această funcție, era remunerat cu 43.800 lei anual. Totodată, a prins și un post în Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere din 2023, primea un salariu de 43.800 de la Primăria Coșbuc și trei indemnizații: una pentru consilier județean (13.140 lei), o alta de la ATOP Bistrița (6.564 lei), plus 688 de la CA al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița.   Consilier la Digitalizare și membru CA la Radio În anul 2024, pesedistul Bogdan Ivan, în calitatea sa de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, l-a angajat pe Ioan Alin Demian pe funcția de consilier la minister. Nu se știe pe ce domeniu îl consilia, dar cu siguranță nu pe cercetare, inovare sau digitalizare. Apoi, Ivan l-a plasat pe Demian în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiodifuziune. Declarația de avere depusă în iunie 2025 arată că pesedistul Ioan Alin Demian a încasat un salariu și patru indemnizații, toate de la statul român. Cumulat, veniturile lui Ioan Alin Demian au fost de aproape 132.000 lei, plus vouchere de vacanță.     

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

La câteva ore după o solicitare a DeFapt.ro, Bolojan le-a cerut miniștrilor declarațiile de avere

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro: premierul Ilie Bolojan le-a solicitat miniștrilor să își facă publice declarațiile de avere la câteva ore după ce DeFapt.ro a adresat câteva întrebări purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro DeFapt.ro a cerut să afle dacă premierul Ilie Bolojan și membrii cabinetului își vor face publice declarațiile de avere, așa cum au promis după decizia Curții Constituționale a României, potrivit căreia publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens DeFapt.ro a verificat dacă miniștrii din cabinetul Bolojan și-au depus declarațiile de avere. Rezultatul: doar liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și useristul Liviu Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-urile ministerelor pe care le conduc. O bilă albă au și miniștrii Alexandru Rogobete și Cseke Attila, care și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-ul Camerei Deputaților, respectiv pe cel al Senatul României. Dogioiu a promis că va da un răspuns luni Curtea Constituțională a României a decis că publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. O decizie controversată, dar care a fost pe placul multor politicieni și funcționari publici. Deși, la nivel declarativ, majoritatea politicienilor susțin publicarea declarațiilor de avere, documentele au dispărut complet de pe site-urile instituțiilor publice. De exemplu, premierul Ilie Bolojan nu și-a făcut publică declarația de avere pe site-ul Guvernului, deși susținea că este promotorul transparenței. DeFapt.ro a întrebat-o vineri pe Ioana Dogioiu, purtătoare de cuvânt a Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan și cabinetul său își vor face publice declarațiile de avere. După câteva ore, Dogioiu a transmis că vom primi un răspuns în cursul zilei de luni. Guvernul a dat comunicat vineri seara Ulterior, vineri seara, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că premierul Ilie Bolojan „a solicitat tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României. De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective”. Bolojan invocă necesitatea transparenței Solicitarea premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament.  „Deși, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice”, se menționează în comunicatul de presă. Premierul Ilie Bolojan consideră, conform comunicatului de presă, că „transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice”.   

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariu

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră