sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

Nati Meir se dă agent Mossad

Nati Meir se dă agent Mossad. Controversatul afacerist Nati Meir, fost deputat PRM și PDL, a fost reținut în insula grecească Rodos. Pe numele lui exista un mandat de arestare internațional emis de România în 2017. Are o condamnare de 11 ani pentru înșelăciune. În încercarea de a preveni extrădarea în România, fostul parlamentar a dat o declarație pe propria răspundere în fața judecătorilor eleni în care a precizat că a operat în România ca agent al Mossad, serviciul secret de informații externe al statului Israel, în perioada 1996-2016. 11 ani de închisoare pentru înșelăciune Fugarul Nati Meir, fost parlamentar și candidat la alegerile prezidențiale, a fost reținut la finalul lunii octombrie în insula grecească Rodos în baza unui mandat de arestare internațional emis de autoritățile române. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” În România, are de executat o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, dar Meir a fugit din țară la finalul anului 2016. Avocatul lui Meir, Nir Yaslovitzh, se opune extrădării deoarce consideră că România a început o "vânătoare de vrăjitoare", în contextul în care clientul său a ispășit deja o pedeapsă cumulată de cinci ani de închisoare. Mai mult, acesta susține că Nati Meir a părăsit România cu acordul autorităților care continuă să îl persecute fără temei legal, potrivit publicației ynet. Nati Meir se dă agent Mossad Nati Meir a dat o declarație în fața judecătorilor eleni în care a susținut că timp de 20 de ani a reprezentat interesele serviciului secret de informații israelian în țară. "Am fost un agent Mossad trimis în România, unde am locuit 20 de ani din 1996 până în 2016. Am fost ales în Parlamentul României în 2004, dar la scurt timp după ce legăturile mele cu Mossad au devenit evidente, o campanie necruțătoare a început să mă discrediteze cu acuzații penale false, punând capăt efectiv carierei mele politice", susține Nati Meir. Se invocă precedentul Dubai Ca drept dovadă, a spus avocatul Nir Yaslovitzh, în anul 2022 Nati Meir a fost reținut în Dubai pentru a fi extrădat în România, dar statul Israel a intervenit și l-a eliberat. Acum, Yaslovitzh cere sprijinul Ministerului de Externe al Israelului pentru ca Meir nu nu fie extrădat în România. Cazul lui Nati Meir va fi judecat în această săptămână de tribunalul din Rodos. Declarația lui Nati Meir potrivit căreia ar fost trimis de Mossad în România, dacă se dovedește adevărată, poate pune în dificultate contraspionajul românesc. Identificarea spionilor străini de pe teritoriul României este în sarcina legală a serviciului de Contraspionaj din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Două condamnări în Israel pentru escrocherii Aventura pe meleagurile românești a lui Nati Meir a început, oficial, în 1996. Atunci, la vârsta de 41 de ani, ar fi părăsit pentru prima dată Israelul. Absolvise Facultatea de Matematică și de Inginerie Mașini din Beer Șeva, lucrase ca profesor de matematică și își făcuse stagiul obligatoriu în armata israeliană. În 1987, a fost găsit vinovat de 80 de infracțiuni de escrocherie și a fost condamnat la 30 de luni de închisoare de Tribunalul din Tel Aviv. A continuat cu escrocheriile în anii 1993 – 1995 (a falsificat inclusiv sentințele unor instanțe de judecată). Tribunalul Haifa l-a condamnat în anul 2003 la 36 de luni de închisoare cu suspendare și plata a 500.000 de șekeli. Odată ajuns în România, s-a adaptat rapid la vremurile tulburi de după decembrie 1989. A început să recruteze români pentru a-i trimite la muncă în Israel. Apoi și-a construit o aură de milionar și a obținut cetățenia română în anul 1999. Pe lângă firma de plasare a forței de muncă în Israel, Orwalsam Trading, a înființat și firma de pază și protecție Defense Group. Un evreu la curtea antisemitului Vadim A intrat rapid în grațiile lui Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare (PRM). Acesta l-a numit consilierul său personal pentru probleme de politică externă la data de 27 noiembrie 2003. A primit misiunea să facă din Partidul România Mare un partid frecventabil, dar și să îl scape de etichetele "antisemit" și "extremist". La alegerile din 2004, Nati Meir a fost ales deputat de Tulcea pe listele PRM. Relația de dragoste dintre Vadim Tudor și Nati Meir a durat până în februarie 2005. "Tribunul" publicase în ziarul Tricolorul, editat de PRM, un articol care nega existența Holocaustului. Nati Meir a luat poziție, dar Vadim Tudor l-a exclus din partid. Apoi, la finalul anului 2006, a început să aibă probleme cu justiția. Nati Meir a fost acuzat că a dat o țeapă statului de 11.000 de euro pentru că nu a înregistrat corect în contabilitate contractele unor muncitori români pe care urma să îi trimită la muncă în Israel. Ulterior, s-a aflat că "țepuise" 129 de muncitori cărora le luase banii pentru a-i trimite la muncă în străinătate. S-a ocupat inclusiv cu acordarea de împrumuturi în bani falși. Hârtii fără valoare date inclusiv lăutarilor, printre care și Adrian Minune. Trei condamnări în România Nati Meir și-a anunțat candidatura ca independent la alegerile prezidențiale din 2009. Însă a fost arestat în octombrie 2009 pentru țepele date muncitorilor români. Judecătorii l-au condamnat la patru ani de închisoare în primăvara anului 2010. A fost eliberat condiționat în aprilie 2011. A fost condamnat din nou la patru ani de închisoare în 2014 pentru că lua bani de persoane arestate cărora le promitea că intervine la judecători pentru a le obține pedepse cu suspendare. Pe poarta închisorii a ieșit în martie 2016. Și-a luat tălpășița și a fugit din țară în Israel înainte de a primi o nouă condamnare: judecătorii de la Brașov l-au condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune. Apoi, în martie 2017, autoritățile române au emis un mandat de arestare internațional pe numele lui Nati Meir. Cinci ani mai târziu, Nati Meir a părăsit Israelul și a ajuns în Dubai. A fost reținut în vederea extrădării în România, dar a reușit să evite asta.

Nati Meir se dă agent Mossad (sursa: evz.ro)
Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament) (sursa: Facebook/Sergiu Crețan)
Politică

Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament)

Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament). Sergiu Ionuț Crețan a câștigat un mandat de consilier județean pe listele AUR în Caraș Severin. Acum candidează pentru un loc de deputat pe listele aceluiași AUR. În documentele oficiale s-a declarat șomer, și de profesie, profesor. Din declarația lui de avere din aprilie 2024 aflăm că a primit un ajutor de șomaj în cuantum de 4.500 de euro din partea statului german. Șomaj în Germania Sergiu Ionuț Crețan a fost la muncă în străinătate în ultimii nouă ani, dar a revenit acasă pentru a se înrola în Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor Ultima oară a lucrat ca motostivuitor la o firmă din Germania. De acolo a încasat un salariu cumulat de 15.200 de euro. Apoi a intrat în șomaj. Statul german i-a plătit 4.500 de euro. Sub sigla partidului a candidat pentru funcția de primar al localității Bocșa din județul Caraș Severin, pe lista de consilieri locali, dar și pe cea de consilieri județeni. Când a fost nevoit să își declare ocupația, a spus că este șomer. Iar la capitolul profesie a menționat "profesor". "Am treabă, de cărat, am treabă la partid" Întrebat de către DeFapt.ro de cum a ajuns un profesor să se declare șomer în România, Sergiu Ionuț Crețan a explicat, dar s-a și întristat. "Eu momentan m-am întors din diaspora unde am lucrat ca orice cetățean român. Am lucrat în logistică, în mai multe domenii. Am terminat Facultatea de Sport, dar nu sunt profesor de sport. Am calificare de profesor de sport. Am fost plecat din țară de peste nouă ani de zile. Am revenit în 2023. Eu acum am treabă, de cărat, am treabă la partid. Nu înțeleg de ce să scrieți despre mine. Nu putem să avem discuția asta altădată ca să stau și eu liniștit jos. Mâine? Avem de cărat niște materiale, pe urmă avem de constituit o organizație locală, apoi o ședință de partid". Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament) Tânărul șomer din Caraș Severin candidează acum la alegerile parlamentare din partea AUR. În cazul în care AUR va strânge suficiente voturi în județ, Crețan urmează să îi reprezinte pe români în parlament. Lângă Sergiu Crețan se afla, în momentul discuției cu DeFapt.ro, Samuel Miclău, liderul AUR din județul Caraș Severin. Crețean i-a pasat telefonul lui Miclău, care a explicat ce urmează. "Va face publică decizia într-o conferință de presă. În principiu, își va da demisia, atâta timp cât și-a depus candidatura la deputați", a declara Samuel Miclău. Întrebat dacă, până atunci, Crețan ar putea fi ales vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin, Miclău a negat. "Cum să fie ales vicepreședinte? Nu s-a ținut nici o ședință. Nu s-a depus nici jurământul. Cred că pe data de 5 va alea loc depunerea jurământului", a mai spus Miclău.

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol viața a cel puțin 100 de pacienți care urma să fie operați la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" în încercarea de a prelua controlul asupra spitalului și de a o schimba din funcție pe managerul Beatrice Mahler. Totul, cu ajutorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, instituție condusă de dr. Luminița Cristina Pelin, care a refuzat să emită Autorizația Sanitară de Funcționare a spitalului timp de aproape două luni și jumătate. În toată această perioadă, cei peste 100 de pacienți care erau programați pentru a fi operați și-au amânat intervențiile chirurgicale sau le-au făcut la alte spitale. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor DSP București refuză în continuare să autorizeze alte trei săli de operații modernizate cu bani din donații, nouă paturi ATI și Laboratorul de Diagnostic Genetic al Tuberculozei până când spitalul nu obține avizul favorabil de la Ministerul Sănătății. Fără autorizare, spitalul riscă să piardă acreditarea națională și internațională a Laboratorului de Bacteriologie. Control DSP la "Marius Nasta" Luminița Cristina Pelin, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică București, a trimis doi inspectori din subordinea sa în control la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" pentru a verifica implementarea proiectului european "Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de gaze medicale, a rețelelor de energie electrică și a sistemelor pentru securitatea la incendiu în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta". Se întâmpla în data de 7 martie 2024. Lider de proiect a fost Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, iar spitalul "Marius Nasta" avea calitate de beneficiar. Chiar ministerul a fost instituția care a aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție din proiect. În paralel cu schimbarea țevilor de gaze și a rețelei electrice, se modernizau și trei săli de operații cu bani obținuți din donații. Mahler a cerut asistență pentru autorizare Beatrice Mahler, managerul spitalului "Marius Nasta", a solicitat, pe 14 mai 2024, acordarea de asistență de specialitate în vederea obținerii unei noi autorizații sanitare de funcționare de la DSP București. Asistență pe care nu a primit-o. Ulterior, în data de 11 iulie 2024, managerul Beatrice Mahler a depus documentația pentru a obține o nouă Autorizație Sanitară de Funcționare (ASF) care urma să expire în luna august. Procedura prevede că managerul fiecărui spital trebuie să transmită toată documentația necesară la DSP pentru a obține o nouă autorizație sanitară cu o lună de zile înainte de a expira cea în vigoare. DSP a ignorat cererea de autorizare DSP București, respectiv directorul executiv Luminița Cristina Pelin, avea obligația ca în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea solicitării să răspundă dacă emit sau nu noua autorizație pentru spitalul "Marius Nasta". În cazul în care răspunsul ar fi fost negativ, DSP trebuia să menționeze și ce documente trebuie refăcute. Dar DSP nu a răspuns în nici un fel. Obligativitatea trimiterii unui răspuns în cinci zile este menționată de Ordinul de ministru nr. 1030 din 20 august 2009, modificat și completat prin Ordinul 251 din 16 martie 2012, prin care se aprobă procedurile de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației (art. 10, alin. 2). Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" a rămas fără autorizație sanitară de funcționare în luna august: DSP București, sub conducerea Luminiței Cristina Pelin, nu a eliberat noua autorizație. Argumentul DSP: regimul de înălțime din sălile de operație, respectiv în sala de bronhoscopie, nu respectă prevederile OMS nr. 914/2006. Un alt motiv invocat de DSP București a fost că managerul Beatrice Mahler a depus dosarul de acordare a asistenței de specialitate în vederea obținerii autorizației după finalizarea lucrărilor. Pentru a emite, totuși, autorizația, DSP București a cerut modificarea de structură a Compartimentului de Bronhologie Intervențională. Trebuie sau nu modificat blocul operator? "Bronhologia intervențională presupune anestezie generală, prezența medicului de terapie intensivă, iar în cazuri selecționate, participarea inclusiv a medicului de chirurgie toracică dacă manevrele endoscopice nu au succes sau sunt urmate de complicații care impun intervenție deschisă. Prin urmare, o astfel de activitate nu poate fi desfășurată decât în Bloc operator, ceea ce nu impune modificarea de structură", a replicat într-o adresă transmisă de spital către DSP București. Mai mult, modificarea destinației spațiilor dintr-un spital se face de către Ministerul Sănătății, numai după obținerea unei notificări emisă de către DSP București ca urmare a unei solicitări făcute de unitatea sanitară. 100 de pacienți, neoperați DSP București a emis într-un final Autorizația Sanitară de Funcționare în data de 15 octombrie 2024, dar fără să anunțe spitalul. De abia pe 23 octombrie s-a aflat că s-a emis autorizația. În toată această perioadă de aproape două luni și jumătate în care Institutul de Pneumoftiziogie „Marius Nasta” a rămas fără Autorizația Sanitară de Funcționare, peste 100 de pacienți au fost nevoiți să își amâne intervențiile chirurgicale programate anterior sau să le facă în altă parte. Mai mult, DSP a refuzat autorizarea celor trei săli de operație, a celor nouă paturi ATI, și a Laboratorului de Diagnostic Genetic al Tuberculozei. Pentru ca toate acestea să fie funcționale, DSP București a cerut spitalului "Marius Nasta" să obțină un acord favorabil de la Ministerul Sănătății. "Laboratorul Național de referință pentru diagnosticul tuberculozei din IPMN face parte din rețeuau europeană de laboratoare de referință pentru tuberculoză, motiv pentru care anual este obligat să participe la control extern al calității în cadrul rețelei. Lipsa acestui aviz compromite toată activitatea Laboratorului", a atras atenția managerul Beatrice Mahler într-o adresă transmisă DSP București. DeFapt.ro a transmis mai multe întrebări în legătură cu acest subiect ministrului Alexandru Rafila, cât și Luminiței Cristina Pelin, directorul executiv al DSP București, dar aceștia nu au răspuns încă solicitărilor.

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis (sursa: Facebook/Laura Vicol)
Investigații

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis în care sunt cercetate infracțiuni de grup infracțional organizat și delapidare până când se va știi cine a câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale. Audieri-maraton în acest dosar erau programate să înceapă în urmă cu două săptămâni, dar conducerea DIICOT ar fi decis să le amâne pentru a nu influența campania electorală. Citește și: EXCLUSIV Când a luat Nordis un Mercedes Benz Maybach GLS de 220.000 de euro pentru Laura Vicol: ianuarie 2023, când Nordis avea deja sute de procese și executări silite în curs Motivul, evident: unul dintre principalii asociați ai Nordis, Vladimir Ciorbă, este soțul deputatei Laurei Vicol, cea care și-a dat demisia de la șefia Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, dar și din PSD. Mai mult, Laura Vicol și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și mâna dreaptă a premierului Marcel Ciolacu, au o relație foarte apropiată, concretizată prin participarea comună la mai multe chermeze. Ciolacu a făcut-o șefa Comisiei Juridice pe Vicol Avocata Laura Vicol ocupă un post de deputat după ce, la alegerile parlamentare din toamna anului 2020, a fost aleasă pe listele PSD Dolj, organizație controlată de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu. Vicol și Vasilescu au făcut campanie electorală la braț prin întregul județ. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ulterior, cu sprijinul lui Marcel Ciolacu, liderul PSD și șeful Camerei Deputaților, Vicol a ajuns șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Deputata Laura Vicol este soția lui Vladimir Ciorbă, unul din principalii asociați ai firmei Nordis. Potrivit unei anchete a Recorder, o parte din apartamentele construite de Nordis, antamate de cumpărători de bună credință în baza unor promisiuni de vânzare – cumpărare, erau vândute ulterior altor cumpărători. DIICOT ține la sertar dosarul Nordis În urma scandalului public, Laura Vicol și-a dat demisia de la șefia Comisie Juridice, iar ulterior, și din PSD. Independent sau nu de dezvăluirile de presă, la DIICOT s-a deschis un dosar penal "in rem" privitor la afacerea Nordis. Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Anchetatorii investighează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat și delapidare. DeFapt.ro a aflat că procurorii DIICOT care au în lucru dosarul Nordis intenționau să înceapă audierile în urmă cu două săptămâni. Numai că, spun sursele DeFapt.ro, întreaga operațiune a fost suspendată temporar la cererea conducerii DIICOT, care "nu vrea să se implice în jocuri politice". Practic, s-a decis ca audierile să înceapă după finalizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Parchetul General nu spune nici câte plângeri au fost depuse Mai mulți păgubiți au declarat că au depus plângeri la parchet împotriva companiei Nordis. DeFapt.ro a solicitat Parchetului General, condus de Alex Florența, să comunice câte plângeri au fost depuse împotriva companiei Nordis, câte au fost clasate și câte s-a început urmărirea penală și pentru ce fapte. Parchetul General a refuzat să comunice aceste date pe motiv că nu sunt publice în timpul urmăririi penale. "Cu referire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare şi relaţii publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm faptul că, având în vedere caracterul nepublic al procedurii în timpul urmăririi penale, astfel cum statuează art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, precum și prevederile Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019, informații de tipul celor solicitate nu pot fi furnizate", a transmis Parchetul General.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)
Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice (sursa: Hotnews, Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice. Gheorghe Bolintineanu, cumătrul Sorinei Docuz, femeia cu care prim-ministrul Marcel Ciolacu are o relație "normală", candidează pe lista de senatori a PSD Ilfov. Fost președinte al PSD Ilfov, cu master la Academia SRI, Gheorghe Bolintineanu este un apropiat al interlopilor din clanul Sportivilor, alături de care s-a afișat la mai multe evenimente politice, dar și la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l susține și proteja pe Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. Citește și: Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, șpaga la presă Bolintineanu a fost "uns" director general al SMART SA, companie deținută de stat prin Transelectrica, după ce vreme de șapte ani a administrat baza RAAPPS Scroviștea, acolo unde politicieni de seamă organizau chiolhanuri discrete. DeFapt.ro a dezvăluit că și finul Sorinei Docuz (adică fiul lui Gheorghe Bolintineanu), Ionuț Alexandru Bolintineanu, a prins o sinecură de la PSD: a fost director general al Biroului de Turism și Tineret. Șef la Transport Public în Ilfov Gheorghe Bolintineanu a intrat în câmpul muncii în anul 1998 direct ca director transporturi. Doi ani mai târziu, a început facultate de inginerie economică la Agronomie. În timpul facultății, a mai lucrat ca administrator la Elcom și mecanic șef la Electrotranscom. Ulterior, după ce a devenit inginer cu patalama la mână, a fost angajat ca administrator al firmei Centrum Transport. Apoi a început să cocheteze cu politica iar PSD l-a pus director general la Autoritatea de Transport Public Ilfov. Dar, în paralel, lucra și ca director general la Voom SRL. Stăpânul domeniului RAAPPS de la Scroviștea Cariera avea să i se schimbe definitiv în anul 2013. Atunci, partidul l-a făcut director de sucursală la RAAPPS: i-a dat pe mână domeniul de protocol de la Scroviștea, acolo unde politicieni de rang înalt organizează diverse chermeze. Tot atunci, Bolintineanu a început un master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazu a SRI. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” La Scroviștea, cumătrul Sorinei Docuz și-a dezvoltat relația de prietenie cu Liviu Dragnea, fostul lider PSD, care l-a pus șef peste organizația PSD Ilfov în anul 2019. S-a înconjurat rapid de reprezentanții clanurilor interlope din Bucureșt,i care dețineau puterea politică în Ilfov. Petre Iacob, primarul orașului Popești Leordeni, acuza în 2020 că "PSD, astăzi, este condus în Ilfov de clanurile interlope ale Capitalei". Făcea referire la faptul că Gheorghe Bolintineanu era mereu însoțit de interlopi afiliați Clanului Sportivilor. Într-un final, după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia PSD, Gheorghe Bolintineanu a fost schimbat din funcție. Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice Chiar dacă l-a schimbat din funcția politică, partidul lui Marcel Ciolacu l-a pus pe Bolintineanu senior director general la compania de stat SMART SA, deținută de Transelectrica, cunoscută ca "cimitirul elefanților": acolo ajung unii membri de partid care își pierd funcțiile politice. Gheorghe Bolintineanu este cumătrul Sorinei Docuz: când aceasta era căsătorită cu Robert Negoiță, l-a nășit pe Ionuț Alexandru Bolintineanu, fiul lui Gheorghe Bolintineanu. Și finul Bolintineanu junior a beneficiat de generozitatea Sorinei Docuz: a fost instalat director general la Biroul de Turism pentru Tineret. Citește și: Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei Coincidență sau nu, în urma dezvăluirilor DeFapt.ro, Bolintineanu a fost retras de pe funcție la sfârșitul lunii februarie a.c. Tatăl său, însă, Gheorghe Bolintineanu, se află pe locul 2 pentru Senat pe lista PSD Ilfov.

Armata nu mai primește Watchkeeper X (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Armata nu mai primește Watchkeeper X

Armata nu mai primește Watchkeeper X. 300 de milioane de lei a încasat în avans firma israeliană Elbit Systems Ltd. de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru a furniza primele trei sisteme de drone Watchkeeper X. Aceste urmau să fie recepționate etapizat până în vara anului 2025. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că israelienii de la Elbit Systems Ltd nu mai pot onora contractul în termen, chiar dacă au încasat bani în avans. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, au solicitat MApN să recunoască un "Eveniment de Forță Majoră": "războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract". Avans de 300 de milioane de lei Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a semnat la finalul anului 2022 un acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei (380 de milioane de euro) pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems Ltd. Ulterior, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat un prim contract subsecvent în baza căruia au fost comandate trei sisteme de drone Watchkeeper X. Valoarea contractului a fost de aproximativ 825 milioane lei. Conform contractului, MApN a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, companiei israeliene. În schimbul banilor, Elbit Systems Ltd. s-a obligat să onoreze complet comanda până la data de 19 iunie 2025. Testele, prevăzute pentru primăvara 2025 Înainte ca sistemele de drone să fie recepționate de partea română, Elbit Systems Ltd. era obligată să le testeze pentru a putea fi omologate. "Omologarea produselor este o etapă care urmează efectuării testării și evaluării de acceptanță a acestora și precedă recepția lor. Aceste activități sunt planificate să înceapă cu trei luni înainte de termenul de livrare prevăzut în contract", a potrivit unui răspuns transmis de către Biroul de Presă al MApN. Armata nu mai primește Watchkeeper X Israelienii de la Elbit Systems Ltd. nu mai pot respecta termenele de livrare a celor trei sisteme de drone Watchkeeper X care urmau să intre în dotarea Armatei române în vara anului viitor. Motiv pentru care au cerut clemență din partea MApN invocând războiul din Fâșia Gaza. "Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract. Elbit: No comment Această solicitare se află în prezent în proces de analiză", potrivit Biroului de Presă al MApN. Până în prezent, MApN nu a impus penalități de întârziere. DeFapt.ro a cerut un punct de vedere companiei Elbit Systems Ltd. în legătură cu această decizie, mai ales că statul român a plătit un avans de aproape 300 de milioane lei. Reprezentanții Elbit au transmis prin intermediul firmei de consultanță Șerban & Musneci Associates, cea care îi reprezintă în România, că nu vor să facă nici un comentariu în legătură cu acest subiect. Pe scurt, acum nu se știe nici dacă vor mai livra sistemele de drone, nici când vor restitui banii, în caz contrar.

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii. Victima, modelul Claudiu Vlad Ivan (sursa: X/ivanclaudiuvlad)
Eveniment

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii. Manechinul Claudiu Vlad Ivan a fost bătut în culisele Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week, un eveniment pentru pasionații de modă, de iubitul fotomodelului Nara Jackson. A fost lovit cu pumnii în cap și s-a ales cu un hematom extra cranian, plus dureri de maxilar. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Până în prezent nu a depus plângere împotriva agresorului, deși la fața locului au ajuns atât ambulanța, cât și un echipaj de poliție. Totuși, Claudiu Vlad Ivan a menționat într-un mesaj postat pe instagram că "legea își va urma cursul pentru a gestiona toate repercusiunile acestei experiențe. Mă aflu sub îngrijire medicală și sunt optimist că mă voi reface curând. Stay safe!". Roxana Voloșeniuc, unul dintre organizatorii evenimentului din Capitală, a negat inițial că ar fi fost vreo bătaie, dar ulterior a recunoscut că tânărul Claudiu Vlad Ivan a fost bătut de iubitul unei manechine. Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii Nu se știe de la ce a plecat scandalul dintre cei doi, dar cert este că bătaia a avut loc în culise, acolo unde se schimbau manechinele. Locul respectiv era păzit de firma privată care avea obligația să asigure paza și protecția evenimentului. După ce a fost snopit în bătaie, printr-un apel la 112 s-a cerut intervenția de urgență a ambulanței și poliției. Surse din cadrul Poliției Capitalei au declarat pentru DeFapt.ro că incidentul a fost raportat la 112, dar manechinul Claudiu Vlad Ivan a refuzat să depună plângere împotriva agresorului. La scurt timp după intervenția autorităților, Claudiu Vlad Ivan a scris pe instagram următoarele: „am primit multe mesaje la care nu pot răspunde, dar vreau să mulțumesc sincer tuturor celor care mi-au oferit sprijin și ajutor în cadrul Fashion Week București, permițându-mi să îmi continui activitatea profesională în ciuda unei situații dificile. Știu și înțeleg câtă muncă este depusă pentru un asemenea proiect, iar profesionalismul mi se pare că ar trebui să primeze! "Mă aflu sub îngrijire medicală" Din păcate, ceea ce ar fi trebuit să fie o celebrare a unui vis, a artei, a muncii unei întregi echipe, a fost marcat de un accident regretabil, cauzat de comportamentul violent al unor persoane care nu ar trebui să facă parte din această industrie, punând în pericol nu numai sănătatea și siguranța mea, ci și a celor din jur, precum și munca depusă”. Într-un final, a spus că vrea ca legea să își urmeze cursul pentru a gestiona toate repercusiunile acestei experiențe. "Mă aflu sub îngrijire medicală și sunt optimist că mă voi reface curând. Stay safe!", a scris Claudiu Vlad Ivan. Ulterior, a șters mesajul postat. "Vreau să se ocupe legea" Contactat de către DeFapt.ro, Claudiu Vlad Ivan a spus că nu vrea să vorbească despre bătaie pentru că avocatul lui se ocupă "de toate investigațiile și de tot". "Eu sunt... nu vreau să vorbesc despre asta. Nu vreau să vorbesc despre asta cu presa. Vreau să fiu... să se ocupe legea de tot ceea ce se întâmplă. Nu doresc să apară nimic în presă. Aș dori să nu se scrie absolut nimic, nu este normal! Pentru că nu vreau să se scrie. Vreau să se ocupe legea, nu trebuie să se știe în presă", a spus Ivan, deși chiar el vorbise public despre incident. "A venit și echipa de prim ajutor" Afectat de întâmplare, manechinul Ivan a mai precizat că "se știe foarte bine ce s-a întâmplat acolo. Incidentul știu că există, nu vreau să îmi fie afectată imaginea, nu vreau să fiu pus într-o lumină proastă. Chestia a fost făcută publică pe Instagram, am scris ceea ce aveam de scris". Claudiu Vlad Ivan a fost angajat de organizatorii Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week pentru a prezenta mai multe colecții ale designerilor în cadrul evenimentului. Printre aceștia s-a aflat și designerul Amalia Săftoiu. Contactată de către DeFapt.ro, Amalia Săftoiu a spus că știe despre altercația de la eveniment. "A venit și echipa de prim ajutor, după care știu că a mers și la poliție. După care am înțeles că se ocupă cei de acolo de lucrul acesta. A venit echipa de prim-ajutor, a vorbit, el a dorit să vină în continuare. I-au dat ok-ul pentru asta. I-au spus ce să facă. Nu este angajat. Au fost câteva spectacole de modă. Ni s-a pus la dispoziție câteva modele, el este unul dintre aceștia", a arătat Săftoiu. "Știu că a fost bătut de iubitul unei manechine" Roxana Voloșeniuc, unul dintre cei doi organizatori ai Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week, a încercat să nege, apoi să minimalizeze bătaia din cadrul evenimentului. Ulterior a explicat că atât victima, cât și agresorul aveau o relație de prietenie mai veche cu multe probleme din trecut nerezolvate. "Cred că și unul și altul o să... mă rog... o să profite de această ocazie ca să se răzbune unul pe altul. Dar nu sunt în măsură să vorbesc foarte accurate despre asta pentru că nu am fost de față. Am auzit doar ce mi s-a povestit așa, de la unul, de la altul. Și mâine (azi - n.r.) am o întrevedere cu toată echipa, nu era acesta motivul, dar dacă tot mă văd o să pun întrebările. Știu că a fost bătut de iubitul unei manechine, dar în egală măsură a ieșit pe catwalk, seara s-a distrat la petrecere, s-a... nu știu", a spus Voloșeniuc. Organizatoarea a mai spus că locul în care a avut loc bătaia, adică în culise/backstage, era păzit. Iar bodyguardul a crezut că agresorul era model, motiv pentru care a fost lăsat să intre. Ce este Bucharest Fashion Week "Este o răfuială între ei și profită de acest lucru să facă ceva mai mare decât a fost. Sincer! Ivan a fost la petrecere, a băut, am vorbit. Eu am fost mirată ulterior când am auzit de lucrul ăsta. Sigur, apoi mi s-a spus că e o răfuială între ei, nu știu cum a stat la el în casă. Nu am intrat în discuții pentru că mi-am dat seama că e o chestie privată. Nu încerc să minimalizez, dar atunci când sunt 1.000 de oameni și sunt doi prieteni care au o răfuială între ei și decid să o facă în public, nu știu dacă este problema noastră. Dacă iubitul modelului avea să îi spună ceva, să îi dea ceva, backstage-ul nu este un spațiu închis", a declarat Roxana Voloseniuc. Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week s-a desfășurat în Capitală în perioada 15 – 18 octombrie 2024. Evenimentul a fost organizat de Roxana Voloșeniuc și avocatul italian Mario Antico, un personaj influent, dar discret în mediul oamenilor de afaceri italieni din România. Partenerul principal a fost Mercedes Benz, în timp ce printre partenerii instituționali s-au numărat Ambasada Italiei la București, Primăria Municipiului București, Confindustria România, Camera Națională de Modă din Italia, Italian Trade Agency, dar și ambasadale statelor Moldova, Ucraina și Georgia.

Cristian Niculescu (stânga) și Florin Ivan, directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare în sediul instituției (sursa: icr.ro)
Eveniment

Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare

Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare. Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, i-a retras avizul de numire lui Florin Silviu Ivan, director adjunct al Institutului Cultural Român – filiala Berlin. Decizia a fost luată oficial după ce Corpul de Control a verificat "activitatea și comportamentul" acestuia din cursul anilor 2023 – 2024 în urma unor sesizări transmise în Centrala MAE. În spatele acestei decizii s-ar ascunde mai multe scandaluri între directorul ICR Berlin, Cristian Niculescu, și adjunctul său, Florin Silviu Ivan. Directorul și adjunctul ICR Berlin, încăierare Directorul adjunct al ICR Berlin, Florin Silviu Ivan, se află în conflict deschis cu șeful său, directorul Cristian Niculescu. Ultimul scandal dintre cei doi ar fi avut loc în urmă cu aproximativ trei săptămâni. Surse din cadrul Ambasadei României de la Berlin susțin că cei doi s-au luat la harță iar scandalul a degenerat într-o încăierare în toată regula. Citește și: Cum minte Lipă: salariul contabilei șefe de la Canotaj, care a încasat un premiu de 162.400 EUR, nu e de 600 EUR, ci de 2.400 EUR. Contabila mai prestează și la federațiile de Kempo și Sambo și lua salariu și de la Yachting Contactați de către DeFapt.ro, cei doi oficiali au negat că s-au la bătaie în sediul ICR Berlin, dar au recunoscut cu jumătate de gură că există tensiuni între ei. Incidentul a fost negat și de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Ambasada României la Berlin și Centrala MAE nu au fost înștiințate cu privire la existența unui astfel de conflict între domnul Cristian Niculescu, director al Institutului Cultural Român de la Berlin, și domnul Florin Ivan, director adjunct al Institutului Cultural Român de la Berlin, în urma căruia să fi fost necesare intervenția poliției germane sau îngrijiri medicale pentru domnul Cristian Niculescu". MAE a început procedura de revocare a lui Ivan MAE încearcă să țină sub preș scandalurile de la ICR Berlin, dar dovada cea mai bună că acolo există un conflict este că ministrul Luminița Odobescu a decis să-i retragă avizul de numire directorului adjunct Florin Silviu Ivan. "Vă facem cunoscut, de asemenea, că în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control asupra sesizărilor primite în Centrala MAE, în cursul anilor 2023 și 2024, privind activitatea și comportamentul domnului director adjunct Ivan, ministrul afacerilor externe a făcut cunoscut Președintelui Institutului Cultural Român că Ministerul Afacerilor Externe a retras avizul domnului Ivan”, a transmis Biroul de Presă al MAE la solicitarea DeFapt.ro. Scoaterea din ICR, mecanism greoi Ministerul Afacerilor Externe nu a detaliat conținutul sesizărilor legate de "activitatea și comportamentul" directorului adjunct Florin Silviu Ivan. Însă a ținut să transmită care este procedura de revocare a acestuia din funcție. "Conform art. 18, alin. 3 al Legii nr. 356 din 11 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare, privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, numirea și revocarea directorilor și a directorilor adjuncți se fac la propunerea președintelui Institutului Cultural Român și cu avizul comun al Comisiei pentru cultură și media și al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii și al Președintelui Institutului […]", potrivit Biroului de Presă al MAE. "Mi-e egal că mă revocă" Florin Silviu Ivan nu a fost uimit că ministra Luminița Odobescu i-a retras avizul, dar crede că în spatele acestei decizii se ascund chestiuni care nu au de-a face cu situația sa. "Eu nu am primit nici o astfel de înștiințare. Habar nu am cine mi-a făcut plângeri fără nici un motiv. Cred că e altceva la mijloc. Nu știu! Plângeri de nimic! Din punctul meu de vedere mi-e efectiv egal că mă revocă. Nu am absolut nici o problemă. (...) Nu am primit nici un fel de comunicare că mi-au retras avizul. Nici nu știu ce înseamnă retragerea avizului. ORNISS sau care? Nu ar trebui să îmi comunice și mie lucrul ăsta?”, a declarat Florin Silviu Ivan. Întrebat despre verificările făcute de Corpul de Control, Florin Silviu Ivan a spus că nu a stat nimeni de vorbă cu el legat de vreo sesizare. Ulterior, și-a adus aminte că prin anul 2023 a avut o discuție cu reprezentanții Corpului de Control în sediul Ambasadei României de la Berlin. "Am stat de vorbă cu dumnealor vreo zece minute. Bazaconii, ce să vă spun... Nu știu! Nici nu-mi amintesc. Se grăbeau să ajungă la aeroport și au stat de vorbă cu mine zece minute. Nu mi-au zis de nici o sesizare", a mai spus adjunctul Ivan.

Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare (sursa: Facebook/Roxana Petrescu))
Eveniment

Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare

Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare. Roxana Petrescu, contabila șefă a Federației de Canotaj, a bulversat lumea sportului după ce s-a aflat că urmează să fie premiată cu 162.400 de euro de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) pentru medaliile obținute de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris. Citește și: Candidata PSD Lipă îl umilește pe Popovici: contabila și secretarul federației de canotaj, prime mai mari decât ale medaliatului de la J.O. Motivul premierii: participarea activă și substanțială la obținerea rezultatelor. DeFapt.ro a aflat că Roxana Petrescu figurează ca angajată la alte două federații sportive: Federația Română de Kempo și Federația Română de Sambo. Anul trecut, mai încasa încă un salariu și de la Federația Română de Yachting. Lipă minte: contabila Canotajului, salariu mare Cătălin Erhan, secretarul general al Federației Române de Canotaj, și Roxana Petrescu, contabila șefă a aceleiași federații, au fost premiați cu câte 162.400 de euro de Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru rezultatele canotorilor români la Jocurile Olimpice de la Paris. Citește și: Cât costă apartamentul soților Ciorbă-Vicol la Monaco, închiriat pe banii Nordis în clădirea Tour Odéon, una din cele mai scumpe din lume În același timp, David Popovici a primit un premiu de 140.000 de euro pentru medalia de aur câștigată la proba de 200 m liber. Ultima declarație de avere a Roxanei Petrescu arată că, pentru funcția de contabil șef al Federației Române de Canotaj, este remunerată anual cu suma de 85.161 lei. Adică puțin peste 7.000 lei lunar. Bani și de la Kempo, Sambo și Yachting În paralel lucrează ca economist și la Federația Română de Kempo, de unde a încasat anul trecut aproximativ 40.000 lei. Alți 20.000 lei i-a primit tot pentru funcția de economist de la Federația Română de Sambo. În total 145.000 de lei de la cele trei federații. Roxana Petrescu a trecut în paralel și pe la Federația Română de Yachting, conform declarației de avere depuse în vara anului 2023. Alba-neagră cu premiile Elisabeta Lipă, președinta Autorității Naționale pentru Sport, a declarat pentru site-ul Golazo că Roxana Petrescu va fi premiată pe hârtie cu suma de 162.400 euro, dar că va împărții banii cu colegii ei din Federația Română de Canotaj. La fel va proceda și Cătălin Erhan, secretarul general al Federației Române de Canotaj, potrivit lui Lipă. "Nu putem trece toate conturile acolo, ci ia unul singur, și e normal să fie contabilul șef și secretarul general, după care se împart tuturor. Dar banii se împart celor 60, cred, de persoane care fac parte din federație. Plus că premierea asta se întâmplă o dată la patru ani. Sunt foarte mulți oameni... Sportul este foarte prost plătit. Un salariu în federație este puțin peste salariul minim pe economie. Să zicem 600 de euro. O dată la patru ani, el este răsplătit. Fiecare persoana angajată are aportul ei", a declarat Elisabeta Lipă, conform golazo.ro. Dar Valeriu Gavril, președintele Federației Române de Canotaj, a spus că nu e obligatoriu ca cei doi angajați să împartă banii primiți. Însă o pot face.

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, Facebook/Sorin Grindeanu, Laura Vicol)
Investigații

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța

Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța. Mihai Teodorescu, șeful Portului Constanța, a beneficiat de o serie de sinecuri sub patronajul Gabrielei Firea, de la care a fost preluat de Laura Vicol și Sorin Grindeanu. În mandatul de primar al Gabrielei Firea, tânărul Mihai Teodorescu a fost numit director comercial la RATB, apoi șef peste Direcția Transporturi din Primăria Capitalei și președinte al Consiliului de Administrare al Companiei Municipale Eco Igienizare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a băgat în Consiliul de Administrație al Metrorex, apoi, director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța. Tot ministrul Sorin Grindeanu l-a numit director general al Portului Constanța. Studii în agricultură Mihai Teodorescu a absolvit Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară în anul 2009. A continuat cu un master în Management Agroturistic și Alimentație Publică. În timpul facultății a lucrat ca manager de vânzări la Art Focus Studio. A fost angajat apoi ca manager al departamentului pentru corporații la agenția de turism Paralela 45. A renunțat la munca la privat în mai 2012, atunci când a fost numit șef birou controlori la RATB. Apoi, la scurt timp după ce Gabriela Firea a câștigat mandatul de primar al Municipiului București, Mihai Teodorescu a fost avansat pe funcția de director comercial. Favoritul Gabrielei Firea În septembrie 2018, Teodorescu a fost numit director executiv al Direcției Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului București. În paralel, era și președinte al Consiliului de Administrație la Compania Municipală Eco Igienizare București, companie înființată de edilul Gabriela Firea pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. În februarie 2022, ministrul Sorin Grindeanu a decis să îl plaseze în Consiliul de Administrație al Metrorex, companie deținută de Ministerul Transporturilor. Totodată, Teodorescu a fost angajat pe funcția de director executiv la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, chiar dacă nu avea nici o tangență cu domeniul naval. Ulterior, în martie 2024, a fost uns pe funcția de director general al Portului Constanța. Finul Laurei Vicol, directorul Portului Constanța Mihai Teodorescu s-a căsătorit în anul 2023 cu Ioana Teodora, cadru militar la UM 0472 București, o unitate militară a Serviciului Român de Informații. Nunta a fost organizată la Pitești, eveniment de pe urma căruia familia Teodorescu s-a ales cu 24.000 de euro. Surse din cadrul PSD au declarat, sub protecția anonimatului, că nași la nuntă ar fi fost Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, cel care controlează controversata afacere Nordis. Iar pe lista invitaților s-ar fi aflat și ministrul Sorin Grindeanu. DeFapt.ro l-a întrebat pe Mihai Teodorescu dacă Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, i-a fost nașă de cununie. Șeful Portului Constanța a negat că i-ar fi fost nașă de... botez. Vicol a fost la nunta lui Teodorescu "Doamna Laura Vicol nu este nașă de botez. Nici nu se pune problema. Nu există această situație despre care vorbiți. A fost invitată la nuntă, dar nu este nașa de botez. Nu înțeleg de unde aveți aceste informații", a spus Mihai Teodorescu pentru DeFapt.ro. Întrebat de câteva ori dacă Laura Vicol este nașa sa de cununie, Mihai Teodorescu a refuzat să răspundă concret: "Nu mi-a botezat copilul sub nici o formă... V-am răspuns la toate întrebările… V-am răspuns la toate întrebările adineauri, nu văd… Eu v-am spus tot ce aveam de declarat, altceva nu am de declarat". Cât despre participarea ministrului Sorin Grindeanu la nuntă sa, Mihai Teodorescu a refuzat să dea detalii: "Nu vă supărați, este un eveniment… Sunt evenimente care fac parte din viața unui om. Nu văd care este elocvența (relevanța, probabil - n.r.) listei de invitați". Grindeanu a numit director în Port în ciuda PSD Funcția de director general al Portului Constanța a revenit PSD în urma împărțirii funcțiilor publice cu PNL. Potrivit cutumei din partid, pe această funcție urma să fie desemnată o persoană desemnată de filiala PSD Constanța. Dar ministrul Sorin Grindeanu nu a ținut cont de filiala de la Constanța și a decis să îl numească pe Mihai Teodorescu care susține că nici măcar nu este membru de partid. Întrebat dacă Laura Vicol a contribuit la numirea sa în funcția de șef al Portului Constanța, Mihai Teodorescu a spus că nu are ce declarație să facă pe acest subiect. La fel a răspuns și când a fost întrebat despre legăturile sale cu fosta deputată PSD. Refuză să comenteze sponsorizările pentru PSD DeFapt.ro: Nu ați menționat în declarația de interese că sunteți membru PSD. Mihai Teodorescu: Nu sunt. Nu am avut niciodată în viața mea… membru de partid, carnet de partid sau vreo adeziune. Niciodată în viața mea. DeFapt.ro: Cum vă explicați că ați fost numit pe o funcție a PSD? Mihai Teodorescu: Nu pot să comentez această decizie. V-am spus, dacă vreți să clarificăm mai multe ne putem întâlni. DeFapt.ro: Nu ați sponsorizat niciodată PSD? Mihai Teodorescu: Deci, eu nu am avut niciodată adeziune, da? Sau calitate de membru de partid. DeFapt.ro: Deci, nu ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: V-am răspuns adineauri. DeFapt.ro: Ați sponsorizat PSD? Mihai Teodorescu: Scoateți din context. Haideți să ne vedem când vreți dumneavoastră. Sunt deschis la dialog. Prefer să discut față în față, nu la telefon.

Pesedistul Constantin Nedelcea, șeful Loteriei, evaluat de el însuși (sursa: ionutpopovici.ro)
Investigații

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși

Șeful Loteriei, evaluat de el însuși. Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei, se află în conflict de interese: este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat. Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche La solicitarea DeFapt.ro, secretarul de stat Constantin Nedelcea a declarat că nu consideră că se află în conflict de interese. El susține că firma care l-a recrutat pentru Loteria Română i-ar fi dat o patalama la mână în acest sens. Pe de altă parte, chiar Ministerul Economiei i-ar fi dat un punct de vedere din care rezultă că se află în conflict de interese. Vice la PSD Caraș Severin Constantin Flavius Nedelcea este vicepreședintele organizației PSD Caraș Severin, organizație care l-a susținut politic pentru numirea în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei. Din această postură, coordonează activitatea Direcției Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul ministerului. Adică activitatea toate companiile de stat deținute de Ministerul Economiei. Era deja secretar de stat când a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Recrutarea s-a făcut în 2024 în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011. Ulterior a fost ales în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Șeful Loteriei, evaluat de el însuși Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Motivul e evident: din funcția de secretar de stat, respectiv cea de coordonator al DAPS, are mai multe atribuții de organizare și desfășurare a procesului de administrarea participațiilor statului. Și anume, de la împuternicirea reprezentanților în Adunarea Generală a Acționarilor până la evaluarea activității membrilor CA pe baza indicatorilor de performanță. Practic, din scaunul de secretar de stat se poate evalua pe sine ca șef al Loteriei. "Firma a avut argumente" Secretarul de stat Constantin Flavius Nedelcea nu consideră că se află în conflict de interese. "Firma care a făcut selecția pe 109 a avut argumente și vă poate da mai multe detalii. Nu am avut nici o activitate vizavi de Loteria Română, nu există nici un document semnat. Efectiv m-am ocupat de partea bugetară. Corect că partea bugetară ține și de activitatea Loteriei, dar nu am avut decizii, nu am avut nici un fel de semnătură pe nici un document", a spus Constantin Nedelcea. Funcționari din Ministerul Economiei s-au opus Întrebat dacă sunt și puncte de vedere din care rezultă că este în conflict de interese, Nedelcea a răspuns sincer: "Așa este!". Dar nu a vrut să spună cine din Ministerul Economiei a dat un astfel de punct de vedere. Apoi a revenit și a menționat din nou că a primit o hârtie că nu se află în conflict de interese, "deoarece există și un punct de vedere solicitat de firma de consultanță, care a dovedit că nu sunt în conflict de interese. Firma nu este o instituție a statului, dar ei au făcut selecția. Nu am nici un document de la Agenția Națională de Integritate.". Nu semnează documente ale Loteriei Pe lângă "hârtia" cu care speră să scape de un posibil caz de conflict de interese, pesedistul Constantin Nedelcea a explicat că, atunci când a întocmit bugetul pentru Loteria Română în calitate de președinte de CA, nu l-a aprobat în calitate de secretar de stat. "Nu l-am aprobat. Eu nu am aprobat nici înainte de a fi în CA. De doi ani de zile nu am aprobat absolut nici un document pentru Loteria Română. Le aprobă directorul de DAPS împreună cu ministrul. Este corect că DAPS este în coordonarea mea”, a spus secretarul de stat. Nu a întrebat la ANI DeFapt.ro l-a mai întrebat pe Nedelcea de ce nu a solicitat, totuși, un punct de vedere de la ANI, iar secretarul de stat a răspuns vizibil mirat. "Să întreb eu? Atâta timp cât nu am avut semnături... nu mi-a adus nici un beneficiu material vreo semnătură de-a mea, nu aveam nici un motiv. Tot ce este legat de Loteria Română nu ajunge la mine. Ele trec mai departe. Eu am decât calitatea de președinte de CA. Tot ce este legat de decizia AGA, aici este punctul de vedere al ministerului, îl ia domnul ministru împreună cu direcția de specialitate. Eu nu am nici un fel de implicare. Direcția este în subordinea mea, dar nu iau nici un fel de decizii legat de Loterie.". Ministrul Oprea nu prea știe ce semnează Ministrul Radu Oprea a declarat pentru DeFapt.ro că nu semnează toate documentele venite de la Loteria Română. "Semnez toate de bancă, ceea ce trebuie semnat, inclusiv toate documentele AGA pentru toate companiile din subordine sau din coordonare. Eu mi-am păstrat semnătura pentru AGA", a spus Oprea. Întrebat dacă semnează și alte documente venite de la Loterie, altele decât cele de la AGA, ministrul Radu Oprea a precizat că nu știe exact, dar că în general semnează tot ce ține de ordonatorul principal de credite. Pesedistul Nedelcea: patru CA-uri, banca Exim, secretar de stat Pesedistul Constantin Flavius Nedelcea a făcut o pasiune pentru Consiliile de Administrație. Conform ultimei sale declarații de avere, secretarul de stat a făcut parte din patru consilii de administrație: CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Constantin Flavius Nedelcea mai încasează alți 115.000 lei pentru funcția de secretar de stat. Veniturile cumulate ale pesedistului din Caraș Severin însumează peste 351.000 lei pe an.

Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, susținută de Parchetul General în fața CCR Foto: CCR
Politică

Candidatura Șoșoacă prezidențiale, susținută de Parchetul General

Candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost susținută de Parchetul General în fața Curții Constituționale, arată concluziile scrise ale Ministerului Public, care a cerut respingerea contestațiilor depuse de Amalia Bellantoni și Mihai Gheorghe Ursa împotriva candidaturii șefei SOS România. Parchetul a mai arătat că decizia de înregistrare a candidaturii este legală, iar criticile referitoare la neconstituționalitate partidului SOS România nu intră în atribuțiile Curții Constituționale. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Curtea Constituțională a României, sub conducerea pesedistului Marian Enache, a dat una dintre cele mai controversate decizii din ultimii 35 de ani. A respins candidatura Dianei Iovanovici Șoșoacă la funcția de președinte sub pretextul că încalcă „valorile democrației, la statul de drept, la respectarea Constituției corelate cu garanția politico militară a acestora, respectiv apartenența României la UE și NATO”. Mai mult, în decizia CCR se menționează că a evaluat conduita și declarațiile publice ale Dianei Șoșoacă, precum și efectele acestora în plan constituțional. Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, susținută de Parchetul General Reprezentantul Parchetului General a cerut respingerea contestațiilor depuse Amalia Bellantoni și Mihai Gheorghe Ursa „arătând că decizia de înregistrare a candidaturii îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.370/2004, iar aspectele de constituționalitate învederate cu privire la activitatea candidatului urmează să fie analizate de Curtea Constituțională”. În plus, procurorul trimis de Parchetul General la CCR a atras atenția judecătorilor că „criticile referitoare la neconstituționalitatea formațiunii politice care a propus candidatul ce constituie obiectul contestațiilor nu pot fi analizate în cadrul atribuției Curții Constituționale reglementate de art.146 lit.f) din Constituție”. CCR și-a adăugat competențe noi care nu sunt prevăzute de Constituție și legi Judecătoarea Laura Iuliana Scântei, trimisă de PNL la CCR, a avut o opinie separată față de majoritatea judecătorilor de la CCR. Aceasta menționează că „contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret”. În acest context, CCR are atribuția de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective. „Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează”, susține judecătoarea Laura Iuliana Scântei. În opinia separată, judecătoarea atrage atenția că „sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”.

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila

Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila: ministrul Sănătății, fuge de responsabilitate în cazul tragediei de la spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde au murit în condiții suspecte cel puțin 17 pacienți. Acesta a refuzat să explice de ce nu a trimis în control Inspecția Sanitară de Stat, una dintre direcțiile Ministerului Sănătății din subordinea sa, așa cum a procedat în cazul femeii care a născut în fața Spitalului Municipal Urziceni, după ce medicii au refuzat să o consulte. Citește și: Ciolacu nu știe cum să-l mai salveze pe Rafila în scandalul „Sf. Pantelimon” și cere un „audit internațional” La fel a procedat și șeful lui pe linie de partid, premierul Marcel Ciolacu, actualul candidat PSD la alegerile prezidențiale, deși se laudă în campania electorală că va fi unul dintre cei mai transparenți politicieni dacă va ajunge președintele României. Spitalul "Sf. Pantelimon", inexistent pentru Rafila DeFapt.ro i-a transmis în data de 13 august 2024 o solicitare ministrului Alexandru Rafila, formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, în care i s-a solicitat să comunice care au fost motivele pentru care nu a solicitat Inspecției Sanitare de Stat să facă un control privind calitatea serviciilor de asistență medicală la Spitalul Sf. Pantelimon. Asta, în contextul în care Legea Sănătății prevede, la art. 26, alin. 2, punctul a, că Inspecția Sanitară de Stat verifică calitatea serviciilor de asistență medicală. O solicitare identică i-a fost trimisă și premierului Marcel Ciolacu. Biroul de Presă al Guvernului României, respectiv premierul Marcel Ciolacu, au refuzat să răspundă. La fel a procedat inițial și ministrul Alexandru Rafila. De abia în urma unei plângeri administrative, ministrul Alexandru Rafila a trimis un răspuns. "Aspectele referitoare la partea medicală au făcut obiectul unei anchete disciplinare efectuate de către Colegiul Medicilor din Municipiul București", a transmis ministrul Alexandru Rafila. Dar fără să spună de ce nu a trimis Inspecția Sanitară de Stat, o direcție aflată în coordonarea sa directă. Misteriosul audit internațional Pesedistul Alexandru Rafila a reiterat că la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Pantelimon" va avea loc un audit internațional în urma deceselor suspecte. Nu a spus nici când va începe, nici când se va finaliza. Mai mult, ministrul Rafila a menționat în răspunsul pentru DeFapt.ro că, "având în vedere ancheta penală, în acord cu prevederile art. 12, alin. (1). lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, informațiile care privesc procedura anchetei penale sau disciplinare sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor". Intră în scenă Corpul de cobtrol Spitalul Sf. Pantelimon din București a fost în centrul unui scandal public după ce s-a aflat că cel puțin 17 pacienți au decedat în condiții suspecte după ce medicii le-au redus dozele de noradrenalină. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au fost sesizați pe 11 aprilie 2024. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a anunța că a trimis Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația dezastruoasă de la spital. Iese rușinos din scenă Corpul de control DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cei doi au fost trimiși oficial pentru "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Aspecte care nu aveau nici o legătură cu cazurile pacienților morți în condiții suspecte. La data de 7 august, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș au fost reținute pentru 24 de ore de procurori sub acuzația de omor premeditat în cazul unui pacient. Apoi au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ulterior, pe 20 august, cele două doctorițe au fost eliberate din arest de judecătorii de la Curtea de Apel București.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră