Autor: Petru Zoltan

508 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Averea comisarului: două apartamente, zece case. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu a strâns o avere de invidiat pentru un polițist de provincie: două vile, două apartamente și opt case de vacanță, plus un spațiu comercial primit ca donație. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Direcția Națională Anticorupție îl acuză acum că a folosit mai mulți interpuși pentru a frauda fonduri europene cu documente false. Concret, a obținut ilegal aproape 500.000 de euro de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Anchetatorii au mai stabilit că polițistul George Alexandru Zeriu se ocupa și cu vânzarea animalelor, administra o firmă cu un abator, iar pe numele unor interpuși avea mai multe mașini de lux, inclusiv un Porsche Cayenne și un Audi A5. Bogatul comisar din săraca Simeria Simeria este una dintre cele mai sărace localități din județul Hunedoara, dar are unul dintre cei mai bogați comisari de poliție din România. Este vorba de comisarul de poliție George Alexandru Zeriu, care a strâns o avere impresionantă în ultimii 15 ani. În anul 2009, avea un teren intravilan de aproape 1.300 mp în localitatea de baștină Brad, plus o vilă de 221 mp. Apoi, în anul 2015, a cumpărat pe persoană fizică un teren agricol de 104 hectare în localitatea hunedoreană Balșa. La un preț minim de 3.000 de euro hectarul rezultă că valoarea acestui teren depășește cu ușurință 300.000 de euro, deși polițistul nu dispunea de acești bani. Averea comisarului: două apartamente, zece case Un alt teren agricol, de 49,4 hectare, l-a cumpărat în anul 2018. Doi ani mai târziu, a primit ca donație un teren intravilan în localitatea Brad de 4.420 mp. Apoi, în 2021, a mai cumpărat un teren intravilan de 360 mp în Simeria. În anul 2016 și-a cumpărat prima casă de vacanță, de 110 mp. Un an mai târziu și-a cumpărat un apartament în Deva și o nouă casă de vacanță în Balșa. Anul 2018 i-a adus în portofoliu alte patru case de vacanță. În 2020, a primit ca donație un spațiu comercial. Apoi, în 2021, a cumpărat alte două case de vacanță și o vilă de 146 mp. Ultima achiziție a fost în 2023, atunci când a cumpărat un alt apartament, în Deva. Împrumuturi de ochii lumii La capitolul mașini, a menționat că deține un autoturism Hyundai, vechi din 2009, și două remorci. Dar are și datorii. În 2017, a luat un împrumut de 155.000 de lei de la BRD, scadent în 2047. Patru ani mai târziu, adică în 2021, a mai luat alți 292.000 lei. Tot în 2021, comisarul a mai luat un credit, de 70.000 de euro, de la o anume Andreea Iulia Simina. Femeia își vrea banii înapoi în 2051. De la aceasta, polițistul încasa o arendă de 400 lei în anul 2020. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu și-a secretizat salariu de ofițer pe care îl primește de la statul român. Însă a menționat că din chirii și arendă a încasat anul trecut 18.300 lei. Alți 50.000 lei i-a obținut din creșterea animalelor, iar din curățarea pășunii și vânzarea de masă lemnoasă din satul Romuli a încasat 350.000 de lei. DNA i-a dezvăluit secretul Averea secretă a comisarului de poliție George Alexandru Zeriu a fost făcută publică de Direcția Națională Anticorupție, care-l acuză pe comisar că a fost artizanul unei fraude de aproape 500.000 de euro, bani obținuți prin interpuși de la APIA. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2019 – 2023, polițistul a determinat mai multe persoane fizice să ceară subvenții de APIA - Centrul Județean Hunedoara și Centrul Local Brad în baza unor documente false. Din documente rezulta că interpușii utilizau mai multe suprafețe de teren și dețineau animale, dar unii dintre aceștia nu îndeplineau calitatea de fermier deși primeau subvenții europene pentru acest lucru. Banii ajungeau la comisarul de poliție. Afaceri prin interpuși "În fapt, inculpatul Zeriu George – Alexandru ar fi fost beneficiarul real al plăților A.P.I.A., având ca rezultat producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare totală de 2.462.495 lei (aprox. 493.000 euro). În același timp, inculpatul ar fi ajutat persoanele în numele cărora erau depuse cererile pentru plățile A.P.I.A. să obțină adeverințe din care să rezulte că terenurile sunt utilizate de ele, deși contractele de arendare au fost încheiate de inculpat, dar pe numele altor persoane", susțin anchetatorii. În ultimii șapte ani, comisarul George Alexandru Zeriu, cu încălcarea interdicțiilor legale, ar fi efectuat, direct, activități de comerț cu animale și produse, folosindu-se de abatorul unei societăți comerciale pe care o administra în fapt. Mai mult, acesta a cumpărat pe numele unor persoane interpuse un Porsche Cayenne, un Audi A5, o autoutilitară Toyota Hilux, o alta Mercedez Benz Vito și un Ford Transit.

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi (sursa: Facebook/Cojocaru Nicu Alexandru)

Investigații

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi. Doar cele dunărene, deocamdată, deși Nicu Cojocaru nu are nici un fel de studii sau experiență în domeniul porturilor fluviale. Experiență în termopane Nicu Alexandru Cojocaru și-a început cariera în afaceri în anul 2012 ca administrator la Kaly Oltenia, o firmă de termopane deținută de familia sa. Se ocupa de la gestiune până la descărcare, încărcare și asamblare a termopanelor. Citește și: VIDEO/EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi livrată de șeful TSD Mehedinți, Nicu Cojocaru, gătită într-un spațiu care colcăia de gândaci. Cojocaru: „Gândacii erau într-un raft, s-au speriat” În paralel era student la Finanțe – Bănci la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor. La scurt timp după finalizarea studiilor, în februarie 2016, a fost angajat pe funcția de consilier la cabinetul președintelui Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, actualul șef al PSD Mehedinți. Ulterior, la alegerile din vara anului 2016, a candidat la funcția de consilier județean pe listele PSD. Declarația sa de avere depusă atunci era aproape goală. A menționat doar un venit de 3.800 lei pentru funcția de promotor local, bani încasați de la Asociația Sinaptica. Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi Pesedistul Aladin Georgescu a decis să îl numească pe tânărul social – democrat în funcția de director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pentru Salubritate Mehedinți, deși Cojocaru nu avea nici o legătură cu acest domeniu. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Apoi, Nicu Alexandru Cojocaru s-a căsătorit. Naș i-a fost nimeni altul decât pesedistul Aladin Georgescu. În anul 2019, Aladin Georgescu l-a plasat pe finul său în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF), o companie deținută de Ministerul Transporturilor (80%) și Fondul Proprietatea (20%). Tot cu susținerea PSD, Cojocaru a ajuns director coordonator subunități al CNAPDF. Adică se ocupă de activitatea a șapte porturi dunărene. Nicu Alexandru Cojocaru a recunoscut pentru DeFapt.ro că a fost nășit de pesedistul Aladin Georgescu, dar a specificat că s-a întâmplat atunci când s-a căsătorit prima dată, nu și la a doua însurătoare. Sărac în declarația de avere, bogat pe Facebook Din ultima declarație de avere a lui Nicu Alexandru Cojocaru, șeful TSD Mehedinți, rezultă că nu are casă, masă, mașină sau alte bunuri de valoare. A menționat doar două credite, de aproape 30.000 de lei în total, de care va scăpa în anul 2025. De la CNAPDF, tesedistul câștigă un salariu de 66.192 lei anual, în timp ce actuala soție, Silvia Denisa Cojocaru, primește o indemnizație de creștere copil de aproape 60.000 lei anual. Cu toate acestea, declarația de avere este contrazisă de contul său de Facebook, acolo unde afișează o viață de lux: de la vacanțe, haine și bluze inscripționate cu Armani și Karl Lagerfeld, până la ceasuri scumpe pe care le expune în majoritatea pozelor. Crâșmă și televiziune, ambele finanțate din bani publici Cojocaru face și angajări la televiziunea online "Mehedințiul Meu". La această televiziune online apar spoturi video electorale cu el însuși în care se laudă că îl votează pe Aladin Georgescu. Clipurile sunt plătite din bani publici chiar de PSD Mehedinți. Cealală afacere controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, cârciuma care se cheamă tot "Mehedințiul Meu", produce și livrează mâncare pentru elevii din localitățile Malovăț, Isverna și Braniștea. Primăriile primelor două localități sunt conduse de pesediștii Ion Michescu și Ionuț Stoian. Acestea au făcut achiziția direct, fără să o publice, motiv pentru care nu se știe valoarea contractelor. În cazul localității Braniștea, condusă de liberalul Marian Adamache, contractul are o valoare de aproape 43.000 de euro. Firma Mehedințiul Meu este patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl șefului TSD.

Eveniment

Șef TSD, gândaci pentru elevi mehedințeni

Șef TSD, gândaci pentru elevi mehedințeni. Restaurantul familiei Cojocaru colcăie de gândaci. Tot acolo se prepară mâncarea pentru elevii din trei localități din județul Mehedinți. Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor a amendat cu 24.000 lei firma Mehedințiul Meu, deținută de Florin Cojocaru și controlată de Nicu Alexandru Cojocaru, pentru prezența insectelor și a gândacilor în toate zonele blocului alimentar. Totodată, s-a constatat că spațiul de gătit și cel de sevire sunt complet neigienizate. Citește și: EXCLUSIV Mâncarea pentru elevi de la firma controlată de deputatul PNL Udriște, transportată cu hârburi ruginite. La locul de preparare a hranei, ingrediente expirate și mizerie Nicu Alexandru Cojocaru, finul pesedistului Aladin Georgescu - președintele Consiliul Județean Mehedinți, gestionează din umbră afacerile familiei adunate sub brandul local "Mehedințiul Meu", dar conduce și organizația TSD Mehedinți. Mulți elevi cu toxiinfecție alimentară 118 elevi din Mehedinți au ajuns la spital cu toxiinfecție alimentară după ce au consumat mâncarea adusă de o firmă din județ. Inspectorii Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor au depistat bacteria listeria în mâncarea servită elevilor. După apariția acestui caz, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Mehedinți a decis să verifice toate firmele care livrează mâncare elevilor. Printre acestea, și firma Mehedințiul Meu, patronată în acte de Florin Cojocaru, tatăl pesedistului Nicu Alexandru Cojocaru. Această firmă livrează mâncarea pentru trei localități din județul Mehedinți, dar deține și o cârciumă. În urma controlului, inspectorii de la Protecția Consumatorilor au constatat că blocul alimentar în care era pregătită mâncarea pentru elevi este plin de insecte și gândaci. "Spațiul de gătit cât și cel de servire a mesei complet neigienizat. Preparate alimentare fără dată și raport de fabricație. Produse alimentare și proceduri de lucru nesigure", au constatat inspectorii. În acest context, au decis să amendeze firma Mehedințiul Meu cu suma de 24.000 lei și au decis oprirea temporară a activității până la remedierea tuturor deficiențelor. VIDEO "Gândacii s-au speriat" DeFapt.ro l-a contactat pe pesedist Nicu Alexandru Cojocaru pentru a afla care au fost motivele pentru care a fost închis restaurantul familiei sale, pe care îl promovează pe contul său de Facebook. "Nu este afacerea mea. Este afacerea tatălui meu. Da, avea contracte cu școlile din Malovăț, Isverna și Braniștea. Acolo condițiile au fost bune, mâncarea a fost bună tot timpul. Nu au fost probleme cu mâncarea pentru elevi. Gândacii erau într-un raft de lemn. Noi avem contract cu o firmă de deratizare. Când au venit cei de la ANPC au tras de raft de lemn și au tras tare de el, gândacii s-au speriat și au plecat prin fața lor. Da, au închis restaurantul", a declarat Nicu Cojocaru. Șef TSD, gândaci pentru elevi mehedințeni De o sinceritate extremă, pesedistul Nicu Cojocaru a recunoscut că este vina sa pentru situația cu gândacii, deși anterior susținea că nu are nici o legătură cu cârciuma: "Aici este și vina mea, da? Nu am mai tras raftul ăla. Firma de deratizare nu mi-a atras atenția. Eu eram obligat de legislație să fac trimestrial dezinsecție. Eu le-am făcut lunar. Asta discutam și cu cei de la ANPC. Pentru că vă dați seama că nu își permite nimeni să își bată joc de copii, cu toți avem copii și nu ne dorim să îi trimitem la școală să mănânce o masă caldă din partea statului, a Guvernului, și să se îmbolnăvească". Acesta a mai spus că cele trei contracte nu au fost câștigate pe filieră PSD, ci în urma unor licitații publice: "Astea sunt răutăți. Până la urmă nu contează cine dă, importantă este calitatea mâncării". Mai mult, a recunoscut că și tatăl său a fost membru PSD Mehedinți, dar nu mai este activ.

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite (sursa: Facebook/Alin Udriste)

Investigații

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite. Cu 25.000 lei a fost amendată de către Protecția Consumatorilor Mehedinți firma Utopia Prod Com, controlată de deputatul liberal Alin Udriște prin intermediul contabilului său. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de hărțuire sexuală când era șef la Ape Minerale, actualul deputat PNL Alin Udriște a devenit și proprietar peste Piscicola SA Neamț printr-o escrocherie, acuză ANPA Motivul: produse alimentare expirate, frigidere, malaxoare și rafturi neigienizate, dar și pentru că transporta mâncarea elevilor cu mașini ruginite, care anterior au fost folosite pentru transportul medicamentelor și aparaturii medicale. DeFapt.ro a dezvăluit că liberalul Alin Udriște, în mandatul său de director general al Societății Naționale Apele Minerale, a cumpărat pachete pentru sărbătorile pascale de la firma Utopia Prod Com, acolo unde soția lui, Adriana Udriște, figura ca angajată manager de proiect. Materii prime expirate sau fără date de identificare Protecția Consumatorilor Mehedinți a luat la puricat toate firmele care livrează mâncare elevilor în baza contractelor pe care le au cu Consiliul Județean Mehedinți, condus de pesedistul Aladin Georgescu, dar și cu primăriile din județ. Utopia Prod Com, una dintre aceste societăți abonate la contractele publice, a fost amendată cu suma de 25.000 lei, echivalentul a 5.000 de euro. Inspectorii de la Protecția Consumatorilor au anunțat că în punctele de lucru ale acestei firme în care se prepara mâncarea au fost găsite două kilograme de mozzarela expirată, plus alte 59 de kilograme de materii prime fără elemente de identificare și dată de expirare. Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite S-a mai constatat că frigiderele, rafturile și malaxoarele nu erau igienizate și prezentau urme de rugină. Totodată, restaurantul aflat pe această firmă nu avea autorizație din partea Direcției Sanitar Veterinare. Culmea, mâncarea pentru elevi era transportată cu două utilitare pline de mizerie și rugină. Pe una dintre dubele folosite de Utopia Prod Com era incripționat mesajul "produse farmaceutice, parafarmaceutice aparatură medicală". Cele două mașini nu mai pot fi folosite pentru serviciile de catering. Mai mult, restaurantul a fost închis temporar. Pachete de Paști cumpărate de Apele Minerale Deputatul PNL Alin Udriște, fostul șef al Societății Naționale Apele Minerale, controlează firma Utopia Prod Com prin intermediul contabilului său de la firma Aurora Trust, Marius Bodeanu. Acesta deține oficial 30% din părțile sociale și funcția de administrator. Restul părților sociale se află pe numele Florentinei Bălan, respectiv pe al Sanda Simion, apropiate de liberal. Mai mult, conform declarației de avere depusă de Alin Udriște în anul 2022, soția sa, Adriana Udriște, a deținut funcția de manager de proiect în cadrul firmei Utopia Prod Com. DeFapt.ro a dezvăluit în martie 2023 că, liberalul Alin Udriște, în calitate de șef al Societății Naționale Apele Minerale, a cumpărat de la firma Utopia Prod Com pachete pentru sărbătorile pascale pe care urma să le facă cadou șefilor din Ministerul Economiei.

Investigații

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch. Agentul de poliție Sorin Oprea a fost suspectat de procurori că a fraudat examenul de trecere în corpul ofițerilor, respectiv pentru ocuparea unei funcții de ofițer la Poliția Rutieră Vrancea. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical După trei ani de anchetă, procurorii au concluzionat că fapta nu există, deși probele au arătat că agentul a folosit un ceas smartwatch conectat la internet în timpul examenului. De acuzația de abuz în serviciu au scăpat și patru comisari care au făcut parte din comisia de concurs și care nu au luat nici o măsură împotriva agentului care se "juca" de zor cu ceasul de la mâna stângă. Regula: fără dispozitive care se pot conecta la internet Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea a organizat la data de 21 ianuarie 2021 un concurs pentru ocuparea a două posturi la Poliția Rutieră, prin trecerea în corpul ofițerilor a agenților de poliție care îndeplineau condițiile la vremea respectivă. Primul post pentru care se organiza concursul era de ofițer 1 la Serviciul Rutier, iar cel de-al doilea era pentru ofițer III la Biroul Rutier din cadrul Poliției Municipiului Adjud. Comisia de concurs a fost formată din comisarii șefi de poliție Aurel Cristian și Daniel Fătu, plus comisarii de poliție Cătălin Remus Manea și Mariana Mihăilescu. Conform regulilor anunțate de comisari, cei 15 agenți de poliție care dădeau examenul nu aveau voie în sala de concurs cu telefoane mobile, căști audio și cu orice alte mijloace electronice de calcul sau comunicare sau care permit conectarea la internet. Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch La scurt timp după începerea examenului, agentul de poliție Sorin Oprea, unul dintre candidați, a fost surprins de camerele de filmat din încăpere cu un ceas de tip smartwatch la mâna stângă. Imaginile au mai arătat că, la începutul examenului, agentul Sorin Oprea "scutură mâna stângă pe care era amplasat ceasul, îl acoperă cu palma mâinii drepte, face o însemnare pe test, întoarce testul, acoperă din nou ecranul ceasului, se uită direct la ceas, după care trece de două ori cu degetul peste ecran ca și cum ar derula/glisa ceva și începe să sublinieze pe test". Apoi a cerut permisiunea să meargă la toaletă. A primit acordul comisiei și a fost însoțit de comisarul de poliție Cătălin Manea. Acolo a stat câteva minute, apoi a revenit în sală, a luat o gură de apă și a început să facă însemnări pe test. Plângere la Control Intern și la parchet Agentul de poliție Sorin Oprea a fost unul din cei doi candidați care au luat examenul de trecere în corpul ofițerilor de poliție. Astfel, a devenit subcomisar de poliție la Poliția Rutieră Vrancea. După examen, însă, a fost sesizată Direcția de Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române pentru suspiciunea de fraudare a examenului. Plângerea a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea. Procurorul de caz a început cercetarea celor patru comisari din comisia de evaluare pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În cazul agentului Sorin Oprea s-a avut în vedere doar infracțiunea de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice. Pentru a afla dacă agentul Sorin Oprea a fraudat sau nu examenul, anchetatorul a cerut judecătorului Carmen Comănescu, de la Tribunalul Vrancea, un mandat pentru a avea acces la datele de telecomunicații ale agentului din ziua examenului. A stat trei ore pe internet în examen Anca Dorina Rîșca, prim-procurorul adjunct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, menționează în Ordonanța de clasare a speței că, în urma analizei datelor aferente numărului de telefon deținut de agentul Oprea, a rezultat că acesta "a avut o sesiune de trafic de date (...) cu siguranță prin intermediul whatsapp, de 10368 secunde, respectiv 173 de minute, așadar aproape 3 ore, exact durata concursului”. Mai mult, se menționează că din planșele foto depuse la dosar rezultă cu "certitudine faptul că Oprea Sorin a avut asupra sa pe toată perioada concursului un ceas de tip smartwatch, pe care l-a purtat mereu și l-a folosit, așa cum rezultă din analiza traficului de date". Tot procurorul mai menționează că membrii comisiei de examen care supravegheau respectarea metodologiei de desfășurare a concursului nu i-au atras atenția candidatului, nu i-au pus în vedere să scoată ceasul de la mână, deși dispozitivul era purtat la vedere. Procuror: s-au încălcat reguli, nu legi Cu toate aceste probe pe masă, procuroarea Anca Dorina Rîșca a decis să claseze speța cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu presupus a fi comisă de cei patru comisari. A motivat astfel: "s-au încălcat dispoziții prevăzute de norme metodologice de organizare a concursului", dar "nu sunt întrunite elemente de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu întrucât nu au fost încălcate dispoziții prevăzute în legislația primară". În cazul infracțiunii de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice care îl viza pe agentul Sorin Oprea, anchetatorul au aceeași abordare: fapta nu întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii deoarece subiectele concursului nu sunt informații clasificate drept secret de serviciu. Argumentele clasării, rușinoase "După ce subiectele au fost distribuite candidaților, nu putem opinia că acestea nu erau publice, mai ales că nu este prevăzut acest aspect în normele metodologice. În cazul în care subiectele sunt transmise unor terțe persoane, de către un candidat, scopul este de a obține răspunsurile corecte de către candidat, a satisfacerii unui interes al său, nu acela de a divulga informații nepublice pentru a satisface interesele altor persoane sau a prejudicia o altă persoană. Persoana căreia i-ar fi fost transmise informațiile nu avea nici un interes personal în a le cunoaște, singurul scop fiind acela de a furniza răspunsurile corecte. Față de aceste aspecte, fapta nu este prevăzută de legea penală, urmând a fi cercetată din punct de vedere disciplinar", își justifică decizia de clasare prim procuror adjunct Anca Dorina Rîșca. Șocanta motivare a "albirii" de către un procuror a unui polițist care a fraudat un examen (sursa: defapt.ro) La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce s-a întâmplat în ziua examenului pentru că nu are acordul superiorilor săi. Însă a declarat că nu a fraudat concursul de trecere în corpul ofițerilor.

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola SA Neamț, acuză ANPA (sursa: Facebook/Alin Udriste)

Investigații

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola, acuză ANPA. Iuliu Alin Udriște, actual deputat PNL și fost șef al Societății Naționale a Apelor Minerale, este acuzat că a vândut ilegal terenurile și bunurile statului aflate în patrimoniul Piscicola SA Neamț, cea mai mare crescătorie piscicolă din regiunea Moldovei. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Totul, în urma unei escrocherii la care autoritățile statului au asistat impasibile, reclamă tot o instituție de stat. Ultima tranzacție a avut loc în anul 2020, atunci când a vândut un teren și construcțiile aferente de la Piscicola Trifești cu 400.000 de euro, dar a încasat doar jumătate din sumă. DeFapt.ro a dezvăluit că în mandatul său de director general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), liberalul Iuliu Alin Udriște, protejatul europarlamentarului Virgil Popescu, a fost acuzat de hărțuire sexuală de o subordonată de-a sa căreia i-a arătat inclusiv filme porno pe telefon, apoi a concediat-o. Mai mult, a contractat firma fratelui său pentru a efectua o lucrare de 77.000 de euro la Băile Herculane 1i a cumpărat cadouri de Paște și de Crăciun de la două firme reprezentate de contabilul de la firma sa. Deputatul Udriște vine de la SNAM Liberalul Iuliu Alin Udriște a renunțat la funcția de director general al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM) pentru a ocupa funcția de deputat rămasă vacantă după ce deputatul Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei și Energiei, a fost ales europarlamentar. De numele lui Udriște sunt legate o serie de afaceri controversate. Prima dintre acestea a început în urmă cu 21 de ani, dar continuă să producă pagube până în zilele noastre. Astfel, în anul 2003, Agenția Domeniile Statului a decis să privatizeze Piscicola SA Neamț, una dintre cele mai mari crescătorii piscicole din zona Moldovei. Piscicola, cumpărată de Udriște senior Pe atunci, Piscicola avea în patrimoniu în jur de 250 de hectare de teren arabil, 475 de hectare de luciu de apă, utilaje, curți și construcții. Bunurile au fost evaluate atunci la aproximativ 300.000 de euro. În urma unei privatizări care a mers ca pe apă, Piscicola SA Neamț a fost vândută firmei mehedințene Proora Impex, deținută de Ion Udriște, tatăl lui Iuliu Alin Udriște. Suma tranzacției a fost de doar 50.000 de euro, de șase ori mai mică decât valoarea bunurilor. Udriște senior avea să decedeze în anul 2004 iar afacerea a fost preluată de fiul său, Iuliu Alin Udriște, șef la organizația de tineret a PSD Mehedinți. Privatizarea, anulată de instanță Ilie Ciutea, reprezentantul asociației angajaților de la Piscicola, a contestat în instanță privatizarea controversată făcută de către Agenția Domeniilor Statului (ADS). Tribunalul Sibiu a constatat în anul 2009 nulitatea contractului de vânzare – cumpărare încheiat în 2003 între ADS și Poora Impex. Decizia a rămas irevocabilă în urma deciziei nr. 1.306 din 20 aprilie 2010 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ce a făcut Iuliu Alin Udriște, în calitate de asociat al Proora Impex? A executat silit societatea Piscicola cu ajutorul executorului judecătoresc Constantin Cerbulescu. Culmea, nu pentru a recupera 50.000 de euro, cât plătise tatăl lui pe acțiuni, ci aproape 900.000 lei, echivalentul a aproximativ 300.000 de euro. Bani care, susținea Udriște, fuseseră plătiți pentru cumpărarea acțiunilor din 2003. În sprijinul afirmației sale, acesta a depus ordine de plată, însă acestea nu sunt dublate și de dovada existenței banilor. Actualul deputat a vândut terenurile în ciuda anulării privatizării În urma unei licitații publice, executorul mehedințean Constantin Cerbulescu a vândut un teren de 3.871 mp format din curți și construcții ce deservea amenajarea piscicolă Trifești, plus un alt teren aferent amenajării piscicole Trifești. Ambele amenajări piscicole făceau parte din Piscicola SA. Între timp, adică în 2009, ADS a predat tot patrimoniu statului aferent domeniului piscicultură către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), din subordinea Ministerului Agriculturii. La solicitarea DeFapt.ro, ANPA a transmis că "sentința civilă nr. 22/14.01.2009 era executorie de drept iar consecința firească a acesteia era repunerea părților în situația anterioară fapt ce nu a mai fost posibil deoarece SC Proora Impex vânduse toate bunurile, inclusiv terenurile statului, majorând capitalul social al Piscicola SA, cu sumele obținute din vânzare (...)". Document ANPA în care se fac acuzații la adresa firmei deputatului PNL Alin Udriște (sursa: ANPA) Șmecheria majorării capitalului social Marian Avram, președintele ANPA, aa mai transmis că ADS avea obligația legală să pună în executare sentința Tribunalului Sibiu, dar, "din motive necunoscute, acest fapt nu a fost dus la îndeplinire". În acest context, liberalul Iuliu Alin Udriște a mai apelat la un tertip pentru a nu pierde controlul asupra societății de stat: a majorat capitalul social al Piscicola (cu sumele obținute din vânzarea terenurilor, cum s-a arătat mai sus), respectiv numărul de acțiuni. "Prin anularea contractului de vânzare – cumpărare, părțile au fost repuse în situația anterioară vânzării, ADS redobândind capitalul social de 316.037,5 lei, adică 126.415 acțiuni x 2,5 lei, însă cota de participație 100% s-a modificat întrucât fusese efectuată majorarea capitalului social de către grupul de administratori Udriște", a transmis ANPA. Astfel, cota de participație a ANPA, urmașa de drept a ADS, s-a trezit că cele 126.415 acțiuni mai reprezentau o participație de doar 49,7%, și nu de 100% așa cum spunea instanța. Restul acțiunilor, adică 50,3% erau deținute de firma familiei Udriște. Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola, acuză ANPA Agenția Domeniilor Statului a fost părtașă la jaful de la Piscicola Neamț. Cel puțin conform ANPA, care susține oficial că ADS a solicitat Oficiului Național Registrul Comerțului să i se schimbe calitatea de acționar (ADS să fie înlocuită cu ANPA), dar s-a făcut că nu vede ilegalitățile anterioare. "Însă nu a solicitat niciodată anularea hotărârilor AGA adoptate în intervalul 2003-2009 ca provenind de la un organ de conducere nestatutar", a președintele Marian Avram la solicitarea DeFapt.ro. „Mai concret, ar fi fost necesare hotărâri AGA în care să formalizeze faptul că ANPA înlocuiește ADS ca și titular de părți sociale, iar ulterior să se actualizeze actul constitutiv al societății”, a precizat Marian Avram. Sesizările ANPA, îngropate la DNA de zece ani Ministerul Public, condus în prezent de procurorul general Alex Florin Florența, ține la sertar de aproape zece ani dosarul prin care statul român, respectiv Piscicola Neamț, a fost devalizată, iar terenurile prăduite de actualul deputat Iuliu Alin Udriște. "Față de toate acțiunile întreprinse de Piscicola Neamț și persoanele (Iuliu Alin Udriște – n.r.) s-au formulat sesizări penale ce sunt în lucru încă din 2014", a mai transmis Marian Avram. Mai mult, Direcția Națională Anticorupție a mai deschis un dosar penal în martie 2023 legat de jaful de la Societatea Națională a Apelor Minerale, sub conducerea lui Iuliu Alin Udriște. Udriște a fost numit la începutul anului 2020 pe funcția de director general al SNAM de către liberalul Virgil Popescu, în mandatul acestuia din urmă de ministru al Economiei. Totodată, Virgil Popescu l-a numit și pe funcția de vicepreședinte al PNL Mehedinți. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Iuliu Alin Udriște, dar acesta a refuzat orice comentariu.

Investigații

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR. Călin Stegerean, managerul Muzeului Național de Artă al României, și-a adus aminte în 2024 că are de încasat despăgubiri de 85.000 de euro de la Ministerul Culturii după ce fusese revocat din funcție ilegal în anul 2017, atunci când ministerul era condus de pesedistul Lucian Romașcanu. Citește și: Despre falsurile lui Adrian Năstase expuse drept lucrări autentice de Brauner la MNAR se știa chiar de la inaugurarea expoziției, pe 1 decembrie 2023. Conducerea MNAR l-a acoperit pe fostul premier Numele managerului Călin Stegerean a apărut într-o serie de scandaluri care au bulversat cultura românească. La începutul anului, în expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult" au fost expuse mai multe lucrări suspectate a fi falsuri, care proveneau din colecția familiei fostului premier Adrian Năstase. Șapte angajați ai Muzeului Național de Artă al României l-au acuzat pe Stegerean de abuz de putere, de atacuri la persoană, de umiliri, ba chiar și de hărțuire cu tentă sexuală. Director un an, demis de Romașcanu Călin Alexiu Stegerean a câștigat concursul pentru funcția de manager al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) în primăvara anului 2016. Funcția a preluat-o în mod practic după ce s-a semnat Contractul de Management nr. 65 din 24 iunie 2016. În urma evaluării anuale pentru jumătatea lui 2016 și a contestației subsecvente, ambele notate cu insuficient, a fost demis din funcția de manager. Decizia a fost luată de ministru Culturii de atunci, pesedistul Lucian Romașcanu. Câștig pe toată linia în instanță Ordinul de ministru prin care a fost demis a fost contestat în instanță. Călin Stegerean a câștigat procesul la Tribunalul București în 2019, apoi la Curtea de Apel București, în aprilie 2021. "Obligă pârâtul (Ministerul Culturii - n.r.) la reluarea procedurii de evaluare a activităţii de management aferentă perioadei 24.06.2016 – 31.12.2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară prin executarea de către acestea a contractului de management nr. 65/2016, precum şi obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând echivalentul remuneraţiei lunare de care ar fi beneficiat reclamantul începând cu data de 04.08.2017 şi până la punerea în executare a prezentei hotărâri", se menționează în decizia instanței. Liberalul Gheorghiu i-a prelungit mandatul Ministerul Culturii, sub conducerea liberalului Bogdan Gheorghiu, a respectat doar parțial decizia instanței. Adică l-a reinstalat în funcția de manager pe Călin Stegerean în data de 22 aprilie 2021, dar fără să îi mai plătească despăgubirile stabilite de instanță. Apoi, ministrul Bogdan Gheorghiu a decis să-i prelungească mandatul de manager până la data de 5 februarie 2025 printr-un act adițional la contractul de management semnat în iunie 2016. Scandalul Brauner și banii managerului MNAR Înțelegerea dintre Călin Stegerean și Ministerul Culturii a ținut până în 29 februarie 2024, la scurt timp după ce a început scandalul legat de falsurile din expoziția "Victor Brauner între oniric și ocult". Atunci, Stegerean a notificat Ministerul Culturii să îi plătească despăgubirile câștigate în instanță, conform titlului executoriu al sentinței civile nr. 706/25.02.2019. Plata a fost aprobată în martie 2024 de ministrul Raluca Turcan. Aceasa a emis un ordin de ministru prin care a decis să achite sume de 424.591 lei, echivalentul a 85.000 de euro, în trei tranșe egale. Prima tranșă a fost deja plătită. Stegerean invocă sentința civilă DeFapt.ro i-a cerut lui Călin Stegerean părerea în legătură cu prelungirea mandatului prin act adițional până în 2025. Stegerean nu a vrut să răspundă. Întrebat, de asemenea, de ce a solicitat despăgubirile în 2024, deși avea sentința din 2019, managerul MNA a refuzat din nou dialogul. Managerul Călin Stegerean s-a prevalat de decizia instanței și a declarat doar atât: "Toate aspectele la care faceți referire au ca motiv conținutul sentinței civile la care faceți referire, aspectele și consecințele legale incidente".

Investigații

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic. Minimum 4,8 milioane de euro speră să obțină din vânzarea a 20,1 hectare de teren firma Elsid, patronată în acte de controversatul afacerist Mihai Emil Tufan, dar administrată de avocatul Doru Trăilă. Citește și: „Menajeria” generalilor Coldea și Dumbravă: banii de la avocatul Trăilă, peste un milion de euro, nu au ajuns doar la ei, ci și la Cocoru și „Anaconda”, alți doi foști generali SRI Acesta din urmă este acuzat de DNA de trafic de influență în dosarul de corupție al generalilor SRI Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Totodată, firma lui Tufan vrea să mai obțină un credit de un milion de euro de la CEC Bank, plus o majorare a unei facilități de factoring de la 9 la 16 milioane de lei. Numele firmei Elsid, dar și al lui Mihai Emil Tufan, apar în dosarul de corupție al foștilor șefi din Serviciul Român de Informații. De exemplu, firma generalului Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, urma să primească 75.000 de euro pentru realizarea unei "analize de risc" ce viza interesele legitime ale companiei. Tufan și-a înjunghiat în gât o angajată Afaceristul Mihai Emil Tufan se afla în data de 9 aprilie 2020 pe locul din dreapta al unui Range Rover aflat în mișcare. La volan se afla Daniela Huhulea, una din angajatele sale de încredere. În jurul orei 20:50, în dreptul orașului Otopeni, între cei doi a izbucnit un conflict iar Tufan și-a înjunghiat partenera de drum în gât. Femeia a deschis portiera mașinii încercând să scape, dar a fost ținută pe loc de centura de siguranță. Șoferii aflați în trafic au alertat imediat autoritățile. Daniela Huhulea a fost transportată la Spitalul Elias, acolo unde medicii i-au salvat viața. Mihai Emil Tufan a fost reținut de anchetatori, în fața cărora și-a recunoscut vinovăția. A dat de o judecătoare miloasă Dosarul lui Tufan a ajuns la Tribunalul București, acolo unde judecătoarea Daniela Toader l-a condamnat la o pedeapsă suspect de mică de doar doi ani, două luni și 20 de zile pentru tentativă de omor. În motivarea deciziei, judecătoarea Daniela Toader a invocat pandemia, dar și că Tufan a făcut numeroase acțiuni caritabile. Procurorii au atacat decizia, apoi Curtea de Apel București l-a condamnat la trei ani și șase luni de închisoare. Tufan a fost eliberat condiționat la data de 20 octombrie 2022, apoi și-a reluat viața extravagantă. Apare Trăilă, fațada lui Tufan La câteva luni după ce a ieșit din închisoare, afaceristul Mihai Tufan i-a cedat avocatului Doru Trăilă, pe o perioadă de șapte ani, administrarea participațiilor și a bunurilor sale din firmele Electrocarbon, Elsid și Vektor Elements, afaceri cu profituri nete de 30 de milioane de euro, conform G4media.ro. În mai 2024, procurorii DNA au deschis un dosar de corupție care arată legăturile directe ale afaceristului Mihai Tufan cu avocatul Doru Trăilă și cu generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera justiția un "câmp tactic". DNA suspectează o "consultanță" pentru judecătoare "La data de 12.04.2021, între SC Wise Line Consulting SRL și S.C.P. Doru Trăilă și Asociații a fost încheiat un act adițional la Contractul de consultanță potrivit căruia obiectul Actului adițional îl constituie efectuarea de către prestator a serviciilor de consultanță de specialitate raportat la solicitarea Clientului Beneficiarului, respectiv Elsid SA, de a subcontracta un consultant în vederea realizării unei analize de risc ce vizează interesele sale legitime", se menționează în ordonanța DNA. Ulterior, la data de 28 iunie 2022, casa de avocatură a lui Doru Trăilă a contractat firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting SRL, pentru un onorariu de 75.000 de euro. Banii urma să fie plătiți atunci când Elsid SA asigura fondurile necesare. În acest context, procurorii DNA investighează acum posibile infracțiuni de trafic de influență după ce judecătoarea Daniela Toader i-a dat o pedeapsă suspect de mică lui Mihai Tufan, aparent neținând cont de gravitatea faptei. Elsid vrea 4,8 milioane de euro Acționarii Elsid SA au aprobat la data de 11 iulie 2024, conform unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial, să vândă 13 terenuri cu o suprafață cumulată de 20,1 hectare. 12 dintre aceste terenuri sunt situate în comuna Corbu din județul Constanța. Celălalt se află în localitatea Mihai Kogălniceanu. Conform hotărârii, terenurile pot fi vândute către una sau mai multe persoane. "Preţul pentru terenuri nu va putea fi mai mic de 4.800.000 euro, chiar şi în cazul în care terenurile sunt degradate, au servituţi urbanistice, sunt trasate de utilităţi etc.", potrivit hotărârii. Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic De vânzarea terenurilor se va ocupa Marian Popa, administratorul firmei Elsid. Tot pe 11 iulie 2024 s-a mai aprobat majorarea "facilității de factoring – ALRO", acordată de CEC Bank, de la valoarea de 9 milioane lei la 16 milioane lei. În plus, s-a mai decis contractarea unei linii de credit de un milion de euro de la CEC Bank, banca controlată de stat, pentru capital de lucru. Bani ce vor fi folosiți pentru plata furnizorilor de materii prime. Din același document mai aflăm că Societatea Civilă Profesională Trăilă şi Asociaţii SCA a fost împuternicită să înregistreze hotărârea la Oficiul Registrului Comerțului. Legătură dintre Partidul Câmpina Curată și Soceram În Monitorul Oficial din 19 aprilie 2024 a fost publicată lista persoanelor juridice care au donat bani pentru Partidul Câmpina Curată, partid înființat de fostul liberal Rudolf Leica. Din acest document aflăm că firma lui Mihai Tufan, Elsid SA, sub administrarea avocatului Doru Trăila, a sponsorizat cu 750.000 lei Partidul Câmpina Curată. Întâmplător sau nu, Rudolf Leica este director general la una din firmele grupului Neptun – Soceram, controlată indirect de afaceristul Mihai Anastasescu, fostul asociat al lui Mihai Tufan. Soceram, bani către Dumbravă Conform ordonanței DNA, firma generalului Dumitru Dumbravă, Intel Cube Consulting SRL, actuala Wise Line Consulting, a semnat cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă un contract de consultanță "având ca obiect prestarea unor servicii de consultanță de specialitate raportat la litigiile care au luat naștere ca urmare a încheierii Contractului de credit nr. 539 din 16 iulie 2007 încheiat între Soceram SA și First Bank". Prețul serviciilor de consultanță a fost de 10.000 de euro. Se întâmpla în ianuarie 2019. În mai 2019, s-a semnat un prim act adițional prin care firma lui Dumbravă urma să primească un onorariu de succes de 120.000 de euro. Plata acestuia urma să se facă lunar în cuantum de 10.000 de euro în perioada iulie 2019 – iunie 2020, după asigurarea fondurilor de către Soceram. Ulterior, generalul Dumbravă și avocatul Doru Trăilă au decis să împartă suma în mod egal.

Investigații

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN. Afaceristul, fost deputat PDL și PC, este la un pas de a da un nou "tun" în industria de apărare. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Reprezentanții companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, care a câștigat un contract de aproape un miliard de dolari pentru a livra Armatei Române 54 de obuziere și muniția aferentă, vor să construiască fabrica de asamblare a obuzierelor în localitatea Petrești, pe un teren deținut de afaceristul dâmbovițean sau să închirieze de la acesta spațiul aferent și forța de muncă. Citește și: Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro Prima afacere a lui Georgică Dumitru pe piața industriei de apărare s-a parafat în anul 2020, atunci când liberalii, în frunte cu senatorul Virgil Guran, i-au facilitat obținerea contractului de offset de la firma italiană Iveco pentru asamblarea camioanelor militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. De la Băsescu, la Voiculescu Georgică Dumitru a fost vicepreședinte la nivelul județului Dâmbovița al Partidului Democrat Liberal, formațiune politică controlată în 2008 de președintele Traian Băsescu. La alegerile locale din acel an, a câșigat un mandat de consilier județean. Apoi, câteva luni mai târziu, a fost ales deputat de Dâmbovița pe listele PDL. Și-a dat demisia din partidul lui Băsescu în iulie 2012, apoi s-a înscris în Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu "Felix". În primul său mandat de deputat, Dumitru a făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. ALDE, PRO România, PNL Cel de-al doilea mandat l-a câștigat în anul 2012, atunci când a fost ales tot deputat de Dâmbovița, dar pe listele Partidului Conservator. În septembrie 2014, a părăsit și partidul lui Dan Voiculescu și s-a înscris în ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu. Acolo, s-a certat cu colegul său de partid Ionel Petre, actual secretar al Partidului Republican. Ulterior, a fost unul dintre cei care au pus bazele filialei Dâmbovița a partidului PRO România, condus de Victor Ponta. În urma puciului de la Pro România din 2020, Georgică Dumitru s-a înscris în PNL Dâmbovița, organizație controlată de senatorul Virgil Guran. Iveco, contract uriaș cu Armata În timp ce Georgică Dumitru trecea de la PRO România la PNL, compania italiană Iveco Defense Vehichels Spa semna un contract de 700 de milioane de dolari pentru a livra camioane militare Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, italienii de Iveco au mai semnat un contract de offset, în baza căruia și-au asumat că vor construi o fabrică de asamblare a camioanelor în România și vor specializa muncitorii români în fabricile lor din Italia. Într-o primă fază, italienii voiau să ridice fabrica la Uzina Automecanica Moreni, una din fabricile de armament de stat deținută de Romarm, respectiv Ministerul Economiei. Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN Apoi, în urma sforilor trase de politicieni, Iveco a decis să construiască o hală de asamblare a camioanelor în localitatea dâmbovițeană Petrești, pe unul din terenurile afaceristului Georgică Dumitru. "De acest contract va profita şi o clientelă politică în care a fost tras în cursă premierul Ludovic Orban, care a acceptat un joc murdar al unor politicieni. Cred că implicaţiile vin din direcţia fostului pedelist Georgică Dumitru, care a trecut o vreme şi pe la PRO România, şi liderul liberal Virgil Guran", spunea sindicalistul Constantin Bucuroiu în anul 2020. "E capital românesc acolo" La solicitarea DeFapt.ro, fostul politician Georgică Dumitru a spus că firma pe care o controlează, Geo Sting, a pus la dispoziția italienilor de la Iveco hala și forța de muncă pentru asamblarea camioanelor. "Noi lucrăm pentru Iveco, da. Implementăm, facem o grămadă de repere de camion aici. Motorul și sașiul, normal că vin. Nimeni nu mai face. Cutii de viteze mai fac doar trei companii în lume. Cutia de viteze e nemțească și americană în funcție de specificația mașinii. Da, structurile toate, containere, obloane… Acolo e hala noastră și noi prestăm pentru ei serviciul ăsta. E capital românesc acolo. Să dezvoltăm și noi capacitățile noastre. Nu contează fabrica efectivă, ci factorul uman care a învățat să facă camioane. Să producem camioane", a declarat Georgică Dumitru. "Toată lumea face lobby" Întrebat care a fost rolul senatorului liberal Virgil Guran în obținerea acestui contract, Georgică Dumitru a spus inițial că nu are nici o legătură cu obținerea acestui contract. Ulterior a specificat că "toată clasa politică și de-o parte și de alta" s-a zbătut ca Iveco să facă fabrica la Petrești. "E o mândrie pentru fiecare în parte. Toată lumea face lobby ca să aducă în județul lui investitori, nu-i normal? Sunt locuri de muncă, sunt impozite plătite care vin la bugetul local, și așa mai departe" a precizat Georgică Dumitru. În cărți pentru obuzierele Hanwha Firma controlată de Georgică Dumitru așteaptă acum să dea o nouă lovitură în industria de apărare. Fostul politician speră ca de data aceasta să obțină contractul de offset de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, care își caută un loc pentru a pune bazele fabricii de asamblare a celor 54 de obuziere comandate de Ministerul Apărării Naționale. "Nimic nu e bătut în cuie. Sunt mai multe variante pe care dânșii le-au luat în calcul. Nu pot să vă dau nici un detaliu. Ne-au vizitat și pe noi, cum au vizitat și Craiova. Parcă și Mizil, dacă nu mă înșel. Până nu verzi negru pe alb… pentru că sunt foarte ascunși, așa și e normal. O țin la capac, dar și e normal", a spus Georgică Dumitru. În plus, spune afaceristul, localitatea Petrești are anumite avantaje în ceea ce privește infrastructura rutieră și poziția geografică. Localitatea Petrești se află pe culoarul IV, lângă autostradă, motiv pentru care transferul de componente s-ar face mult mai ușor.

Investigații

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată. Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, și-a triplat salariul anual. Astfel, de la 25.000 de euro, a ajuns la peste 80.000 de euro cu ajutorul altor "venituri asociate drepturilor salariale". Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Mai mult, nu a menționat în ultima sa declarația de avere două împrumuturi (de 5.000 de euro, respectiv de 25.000 de lei), bani pe care i-a primit de la Roxana Fizeșan, pe care Jinga a angajat-o direct pe funcția de director general adjunct al Operei Naționale București la începutul anului 2023. La solicitarea DeFapt.ro, Roxana Fizeșan, fostă angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, a declarat că are o relație apropiată cu managerul Daniel Jinga, care a angajat-o pentru că avea nevoie de ajutorul ei pentru a conduce Opera Națională București. Misterul triplării salariului lui Jinga Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), a menționat în ultima declarație de avere că în 2023 a încasat un salariu anual de 122.574 lei, echivalentul a 25.000 de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Pe lângă salariu, a mai primit "alte drepturi asociate drepturilor salariale" în cuantum de 272.433 lei, adică în jur de 55.000 de euro. De la ONB. Practic, Jinga și-a triplat salariul anual fără ca nimeni să știe de unde provin aceste drepturi salariale. Surse din cadrul ONB au declarat pentru DeFapt.ro că salariul lunar al managerului Daniel Jinga este de aproximativ 12.000 lei, plus alți 2.000 lei pe care îi primește lunar pentru plata chiriei. Drepturi de autor de la instituții publice Cumulat, managerul Daniel Jinga primește anual de la ONB în jur de 33.000 de euro, cu 47.000 de euro mai puțin decât veniturile declarate. Managerul Daniel Jinga nu a vrut să explice de unde rezultă această diferență între veniturile declarate și nici ce înseamnă "alte drepturi asociate drepturilor salariale". Din declarația de avere a lui Daniel Jinga mai aflăm că anul trecut a încasat drepturi de autor în cuantum de 41.000 de lei de la firmele Media Group Services International și United Media Group Europe. Alți 95.000 de lei i-au fost plătiți ca drepturi de autor de mai multe instituții publice de cultură din țară. Printre acestea se află Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Ateneul Național din Iași, Institutul Cultural Român și Asociația Orchestra Simfonică București. Jinga, 10.000 EUR de la subordonată La începutul anului 2023, managerul Daniel Jinga a decis ca Roxana Fizeșan, o angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, să preia funcția de director general adjunct al Operei Naționale București. Noua subalternă a managerului Daniel Jinga i-a dat ulterior bani cu împrumut. De două ori. Prima dată, l-a împrumutat cu 5.000 de euro. Apoi, i-a mai dat încă 25.000 de lei, adică alți 5.000 de euro. În total 10.000 de euro. Subalterna a menționat împrumuturile în declarația ei de avere depusă în anul 2024 pentru anul 2023. Bani luați cu împrumut și nedeclarați de Daniel Jinga (sursa: integritate.eu) Însă managerul Daniel Jinga nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere depusă în anul 2024, ca nu cumva să se afle că și-a angajat prietena pe funcția de director general adjunct la ONB. DeFapt.ro l-a întrebat pe managerul Daniel Jinga de ce nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere așa cum prevede legea, dar acesta nu a raspuns. Nu a vrut să zică nici dacă împrumuturile primite au vreo legătură cu angajarea acesteia pe funcția de director general adjunct al ONB. "I-am dat banii după ce am fost angajată" Roxana Fizeșan, directorul general adjunct al ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că nu își mai amintește când i-a dat cele două împrumuturi managerului Daniel Jinga. "I-am dat împrumut înainte să își cumpere dânsul un apartament. Și-a făcut un credit. Nu știu exact unde și-a cumpărat, dar, da, în București. Da! I-am dat după ce am fost angajată. Trebuie să îmi aduc aminte când i-am dat, dar oricum, acum de curând i-am dat. În 2023 ori acuma. Nu mi i-a dat încă înapoi", a declarat Roxana Fizeșan. "Îl consider destul de aproape, așa…" Întrebată dacă nu cumva este ilegal ca Jinga să primească bani de chirie de la ONB în contextul în care și-a cumpărat apartament în București, directorul adjunct Roxana Fizeșan a spus: "Vă dați seama că eu nu stau să întreb dacă are banii sau nu. Eu cu el, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme. Suntem cumva… îl consider destul de aproape, așa… Nu stau să îl bat la cap. Dă-mi banii, dă-mi banii!". Roxana Fizeșan a mai explicat și cum a ajuns dintr-o simplă angajată la Agenția Națională a Medicamentului să ocupe a doua funcție ca importanță din Opera Națională București: "Păi, domnul Jinga m-a adus. M-a sunat domnul Jinga și mi-a spus că are nevoie de ajutor și m-a adus. Sunt angajată pe perioadă determinată". Jinga dirijează operă, deși are "patalama" pentru cor Dirjorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), este din ce în ce mai contestat după ce și-a dat acordul ca instituția pe care o conduce să fie desființată și ulterior reînființată prin comasarea cu Centru Național de Artă Tinerimea Română. Totul, sub pretextul desființării a opt posturi de conducere care va duce la o economie anuală de 180.000 de euro în contextul în care fondul de salarii este de 14 milioane de euro. O altă nemulțumire a artiștilor de la ONB este legată de faptul că Daniel Jinga s-a apucat să dirijeze orchestra, deși el este doar un dirijor de cor. "Dirijatul coral este un program, dirijatul de orchestră este altul, chiar dacă amândouă au cuvântul și chiar dacă amândouă specializările pot fi urmate la Conservator. La fel cum nu e normal ca un avocat să pledeze fără Facultatea de Drept sau un medic să opereze fără Facultatea de Medicină, tot așa nu e normal ca un dirijor de cor să ajungă să dirijeze orchestra, peste colegii dirijori care au studii de lungă durată în această specializare", a explicat o persoană din anturajul ONB pentru DeFapt.ro

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)

Investigații

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal. Potrivit datelor obținute de către DeFapt.ro de la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, premierul a cerut și primit acum 21 de ani un duplicat al diplomei de bacalaureat. Duplicat cerut și obținut în 2003 DeFapt.ro a solicitat atât liceului la care a studiat Marcel Ciolacu, cât și Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Buzău, mai multe date despre diploma de bacalaureat a actualului premier. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Educației a „turnat” la Ciolacu ce cereri de informații publice a primit în legătură cu diploma de Bac a premierului. Ciolacu: Prefer ca autoritățile să dea răspunsul Întrucât, la Congresul PSD recent, Ciolacu a declarat că are "o copie legalizată" a diplomei, DeFapt.ro a pus întrebări și despre un astfel de document. Inspectoratul Școlar a precizat pentru DeFapt.ro că o copie legalizată a unui act poate fi eliberată numai de către un notariat. De asemenea, IȘJ a comunicat că există un duplicat al diplomei de bacalaureat: "Colegiul Național Buzău a emis un duplicat al diplomei de bacalaureat pentru domnul Marcel Ciolacu în data de 25 septembrie 2003". Răspunsul Inspectoratului Școlar Județean Buzău pentru DeFapt.ro (sursa: IȘJ Buzău) Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal Ca pentru orice document eliberat de o instituție publică și pierdut pentru care se cere un duplicat, una din condițiile esențiale este existența unui anunț al pierderii. Și publicat nu oriunde, ci în "Monitorul Oficial". În cazul duplicatului diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu, această condiție legală nu a fost respectată. Dar, la aproape cinci luni după primirea duplicatului, pe 16 februarie 2004, în "Monitorul Oficial" s-a publicat un astfel de anunț. "Ciolacu I. Ion Marcel, cu domiciliul în Buzău, bd. Nicolae Bălcescu, bl. (...), ap. (...), județul Buzău, aduce la cunoștință pierderea diplomei de bacalaureat seria D nr. 18039/456, eliberată la 3 iulie 1986 de Liceul de Filologie-Istorie din Buzău, județul Buzău.", se arată în "Monitorul Oficial", partea a III-a, nr. 93 din 16 februarie 2004. Anunțul referitor la pierderea diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu (sursa: Monitorul Oficial)

Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Eveniment

Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga

Raluca Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga. Ministrul Culturii, a declanșat un scandal imens în lumea artistică după ce a anunțat că vrea să comaseze Opera Națională București cu Centru Național de Artă "Tinerimea Română", două instituții care abordează stiluri muzicale diametral opuse și au istorii diferite. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul De exemplu, "Tinerimea Română" are tradiție în promovarea cântecului și jocului popular în țară și peste hotare, pe când Opera Națională București pune în scenă spectacole de teatru liric. Desființarea și comasarea ulterioară a celor două instituții de artă ascunde în realitate o bătălie cruntă pentru păstrarea în funcția de manager și director general a dirijorului Daniel Jinga, și nu o reformă reală. Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga Baritonul Ștefan Ignat a câștigat procesul pentru a fi repus în funcția de director general al Operei Naționale București la data de 1 iulie 2024. În urma acestei decizii, ministrul Culturii Raluca Turcan trebuia să emită un ordin de ministru prin care să-i înceteze mandatul de director al dirijorului Daniel Jinga și să-l repună în funcție pe Ștefan Ignat. Totodată, în contractul de management nr. 116 din august 2022 al lui Daniel Jinga este stipulat faptul că mandatul acestuia încetează de drept în cazul în care Ștefan Ignat câștigă procesul aflat pe rolul Curții de Apel București. Dar liberala Raluca Turcan nu a vrut să respecte decizia instanței și să îl repună în funcție pe Ștefan Ignat. Mai mult, pentru a fenta hotărârea judecătorească, a decis să inițieze un proiect de Hotărâre de Guvern prin care s-ar desființa Opera Națională București și Centru Național de Artă "Tinerimea Română", apoi s-ar reînființa comasat sub egida unei noi instituții, "Opera Română". Petiție pentru stoparea comasării Proiectul liberalei Raluca Turcan este contestat atât de angajații Operei Naționale București, cât și de sindicate și organizații profesionale. Petiția online "Salvați Opera Națională București", prin care i se cere ministrului Raluca Turcan să nu desființeze Opera Națională București, a strâns deja 1.745 de semnături. "Obiectivele viitoarei instituții sunt departe de ceea ce reprezintă așa cum o știm de peste 100 ani, practic aceasta va deveni un fel de Casă de Cultură unde se vor organiza spectacole folclorice, de jazz, pop, muzică lăutărească, din când în când operă și balet fiind în totală contradicție cu ce se întâmplă azi și de mai bine de 100 de ani cu instituțiile similare de prestigiu din Europa și din lume. Păstrarea teatrului liric în forma lui tradițională este de-o importanță culturală și artistică inestimabilă. Opera Națională București, cu istoria sa bogată reprezintă un bastion al artei și patrimoniului cultural românesc", se menționează în petiție. Sindicatele: Nu există argumente solide Federația FAIR – Mediasind i-a cerut ministrului Raluca Turcan să retragă proiectul de Hotărâre de Guvern prin care vrea să distrugă Opera Națională București. Aceștia i-au explicat ministrului Raluca Turcan rolul și istoria în cultura românească a Operei Naționale București, dar și al Centrului Național de Artă "Tinerimea Română". "În ceea ce privește activitatea comună a celor doua instituții, respectiv spectacolele artistice, Tinerimea Română are o istorie în promovarea cântecului şi jocului popular atât în ţară, cât şi peste hotarele ei, pe când teatrul liric a făcut tranziția poporului român către valorile și civilizația europeană. Astfel, nu se poate susține cu argumente solide care este cu adevărat oportunitatea desființării a două instituții diferite și suprimarea specificului și identității fiecăreia prin comasarea forțată a istoriilor diferite, a stilurilor diferite a celor două instituții reprezentative pentru poporul român și care au luat ființă din nevoi diferite ale poporului român", atrag atenția sindicaliștii.

Ce va face Rîpă pentru Lasconi (sursa: Facebook/Elena Lasconi)

Politică

Ce va face Rîpă pentru Lasconi

Ce va face Rîpă pentru Lasconi. Consultantul politic George Rîpă este plătit cu 6.000 de euro pe lună de USR pentru a o consilia pe Elena Lasconi în campania prezidențială. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Șeful de campanie al Elenei Lasconi, Lucian Viziteu, a declarat pentru DeFapt.ro că el l-a selectat pe George Rîpă în urma unor discuții avute în interiorul partidului. Totodată, Viziteu a adăugat că George Rîpă l-a consiliat cu succes în campaniile electorale locale din 2020 și 2024, atunci când a câștigat funcția de primar al Municipiului Bacău. Contract până la finalul anului Consultantul George Rîpă a primit un contract de 6.000 de euro pe lună de la USR pentru a o consilia pe Elena Lasconi în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Contractul a fost semnat pe 22 iulie 2024 între USR, partid condus de Elena Lasconi, și firma Rights Politics SRL, controlată de George Rîpă. Conform acestui contract, care este valabil până la sfârșitul anului 2024, George Rîpă se obligă să furnizeze strategia politică și strategia de comunicare. Prima pagină a contractului USR - Rîpă (sursa: defapt.ro) Persoana care răspunde din partea USR de derularea contractului este Lucian Viziteu, primarul USR al Bacăului. La solicitarea DeFapt.ro, Lucian Viziteu a precizat că în calitate de șef de campanie a avut întâlniri cu mai mulți consultanți pe mai multe domenii de expertiză. Viziteu a câștigat de două ori cu consultantul "În urma acestor vizite și a discuțiilor interne la conducerea partidului, domnul George Rîpă a fost unul dintre consultanții angajați. Experiența acestuia de succes, în România, dar și în afara ei, ne este necesară pentru ca USR să câștige alegerile parlamentare și prezidențiale", a spus Lucian Viziteu. Cât despre relația sa cu consultantul George Rîpă, șeful de campanie al Elenei Lasconi a precizat următoarele: "George Rîpă a colaborat cu filiala USR Bacău în campaniile de alegeri locale din 2020 și 2024. Cu succes! În anul 2020 am câștigat Primăria Municipiului Bacău, iar în 2024 am recâștigat Primăria Muncipiului Bacău precum și primăriile a încă două comune din județ (toți trei, candidati primari USR)". Ce va face Rîpă pentru Lasconi Contactat de către DeFapt.ro, consultantul politic George Rîpă a recunoscut că a fost angajat de USR pentru a face strategia politică și strategia de comunicare pentru alegerile prezidențiale a Elenei Lasconi. "Acum lucrez pentru campania electorală a Elenei Lasconi. Cu domnul Viziteu am început să lucrez în 2018, când era deputat. I-am făcut campania în 2020 și în 2024. Acum lucrez la campania electorală. În principiu îi fac strategia politică, strategia de comunicare", a declarat George Rîpă. Consultantul politic nu a negat că a fost adus la USR de Lucian Viziteu pentru a o consilia pe Elena Lasconi, dar a spus că îl recomandă experiența. "În anul 2019 am câștigat alegeri în România, în 2020 am câștigat alegeri în România, în 2023, în Polonia, în 2024, în România. În 2019 am câștigat împreună cu o echipă alegerile europarlamentare, în 2020 și în 2024, alegeri locale. Am făcut și eu o bucățică acolo. În Polonia am fost contractat de o companie americană care făcea campania electorală pentru PiS. Ei au câștigat două alegeri prezidențiale și trei alegeri parlamentare la rând cu PiS", a mai declarat George Rîpă.

Autor: Petru Zoltan

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Șeful TSD Mehedinți, coordonator peste porturi

Șef TSD, gândaci pentru elevi mehedințeni

Mâncare pentru elevi în hârburi ruginite

Concurs în Poliție, fraudat cu smartwatch

Deputatul PNL Udriște, escrocherie la Piscicola

Scandalul Brauner și banii managerului MNAR

Tufan vinde terenuri și sponsorizează politic

Traseistul Georgică Dumitru, sforarul echipamentelor MApN

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga

Ce va face Rîpă pentru Lasconi

Ultima oră

Traficant de droguri francez, arestat la București. Statul francez mulțumește Poliției Române

Atac cu cuțitul, în Franța. Emmanuel Macron susține că a fost un act terorist

Nicușor Dan spune că trebuie să-l bată pe Crin Antonescu pentru a intra în turul al doilea

Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS

Eșec al mitingului suveranist pro-Georgescu: sute de participanți, Alexandrescu a făcut circ

România informatizată: Casa Națională de Asigurări de Sănătate, blocată de lipsa „tipizatelor”

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Elon Musk insistă că "Soros și USAID subminează democrația în România"

Șantajul lui Musk: Ucrainei i se poate opri accesul la rețeaua de sateliți Starlink

O firmă a lui Mihai Daraban, șeful CCIR, a dat șpagă unor oficiali NATO

Suveranistul Georgescu, preș în fața lui Trump: va face ce-i spune, într-o chestiune de securitate

Televiziunile mogulilor se bat pe Georgescu: „Marș!”, strigă Anca Alexandrescu la reportera RTV

Căsătorită cu o femeie din Sri Lanka, Alice Weidel e șefa AfD, partid anti-imigrație, anti-LGBTQ

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Americanii au dreptul să-și retragă trupele din Europa, susține Antonescu