duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

508 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

România, rachete aer-aer pentru F-16

România, rachete aer-aer pentru F-16. 592 milioane de dolari ar putea plăti în total România pentru achiziția direct de la Guvernul SUA a 186 de rachete cu rază medie de acțiune pentru avioanele F-16. Valoarea minimă a contractului este de 180 de milioane de dolari. Contractul "Guvern la Guvern" pe care urmează să îl semneze premierul Ciolacu în plină campanie pentru alegerile prezidențiale din România nu beneficiază de compensații offset. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Producătorul rachetelor, compania americană RTX Corporation, fosta Raytheon, l-a avut angajat pe post de consultant pe Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. În anul 2022, la expoziția de armament Black Sea Defense & Aerospace de la București, Florin Lazăr Vlădică răspunea de standul Raytheon cu ecusonul companiei în piept. România, rachete aer-aer pentru F-16 Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a fost aprobată o posibilă vânzare către Guvernul României a unui număr de 186 de rachete AIM -120 și a echipamentelor aferente pentru suma maximă de 592 de milioane de dolari. Conform Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA, Guvernul României a solicitat să cumpere până la 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune AIM -120C – 8, plus echipamentele aferente. Adică containere de rachete, echipamente de propulsie și control, kituri de telemetrie, piese de schimb pentru focoase, echipamente de sprijin și suport pentru muniții, publicații, suport software. Pe lângă toate aceste echipamente, în suma totală de 592 milioane de dolari intră și suportul pentru transport, servicii de inginerie, asistență tehnică și logistică. Precedentul AMRAAM "Această vânzare propusă va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite, ajutând la îmbunătățirea securității unui aliat NATO care este o forță importantă pentru stabilitatea politică și economică în Europa. Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea României de a face față amenințărilor actuale și viitoare, echipând în continuare România să desfășoare misiuni de autoapărare și de securitate regională, sporind în același timp interoperabilitatea cu Statele Unite și cu alți membri NATO. România are deja AMRAAM-uri în inventar și nu va avea nicio dificultate să absoarbă aceste echipamente și servicii în forțele sale armate", se menționează în comunicatul de presă al agenției americane. Prima tranșă: 180 de milioane de dolari Ambasada Statelor Unite la București a transmis că valoarea rachetelor și a echipamentelor contractate de România în primă fază este în jur de 180 de milioane de dolari. Însă Bucureștiul are opțiunea de a cumpăra rachete suplimentare în viitor până la 592 milioane de dolari. Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, a precizat că această achiziție făcută de România va crește substanțial capacitatea Forțelor Aeriene Române de a apăra teritoriul României și de a contribui la pacea și stabilitatea în regiune. "Am fost cu adevărat impresionată să văd avioanele F-16 românești în acțiune. Această achiziție demonstrează angajamentul ferm al guvernului român pentru securitate și apărare”, a spus ambasadorul Kavalec. RTZ (Raytheon) și consultantul Vlădică Din comunicatul de presă al Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA aflăm că antreprenorul principal va fi RTX Corporation, cu sediul în Tucson, AZ. Acesta este fosta companie Raytheon Technologies Corporation, care l-a angajat pe Florin Lazăr Vlădică pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. DeFapt.ro a dezvăluit că înainte de a ajunge la Raytheon, Florin Lazăr Vlădică a deținut funcția de șef al Departamentului pentru Armamente (DpA) cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Șeful DpA Vlădică, contract pentru Patriot Chiar în mandatul lui de șef al DpA, Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. În anul 2022, Florin Lazăr Vlădică se ocupa de organizarea standului Raytheon de la expoziția de tehnică militară Black Sea Defence and Aerospace. Întrebat atunci dacă semnarea contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot are vreo legătură cu angajarea sa ulterioară la Raytheon, Vlădică a spus că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon.

România, rachete aer-aer pentru F-16 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Mihaela Popescu, cea mai competentă funcționară din România (sursa: economie.gov.ro)
Investigații

Cea mai competentă funcționară din România

Cea mai competentă funcționară din România, Mihaela Popescu, acum secretarul general al Ministerului Economiei și președinta Consiliului de Administrație al Romarm, urmează să primească despăgubiri de peste 930.000 lei, echivalentul a aproximativ 190.000 de euro, de la compania de stat Transelectrica. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite Decizia a fost luată de Centrul de Arbitraj de Viena, acolo unde Mihaela Popescu a dat în judecată Transelectrica pentru că ar fi fost revocată ilegal din Consiliul de Supraveghere înainte de expirarea mandatului. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, Mihaela Popescu se află într-un posibil caz de conflict de interese pentru că face parte și din Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. Management la ASE și Drept la "Spiru Haret" Mihaela Popescu a început Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1994. În paralel, a studiat și Dreptul, la "Spiru Haret". Doi ani mai târziu, a fost angajată la firma Co. R&D Trading 2000 direct pe funcția de director comercial. A lucrat până la finalul anului 1997. S-a reangajat din nou în februarie 1999, tot pe funcția de director comercial, la societatea Co. Spring Time Holding. Din 2000 până în 2014, a deținut funcțiile de director comercial și director general la șapte societăți comerciale. La unele dintre acestea avea calitate de asociat și administrator. Șefă la Murad și căsătorie fericită La 1 ianuarie 2014 a fost angajată ca expert în marketing la agenția de presă Agerpres. A rezistat doar trei luni, apoi a plecat ca director de marketing și comunicare la Phoenicia Express, una dintre firmele afaceristului Mohammad Murad. În octombrie 2014 a plecat de la firma lui Murad pe funcția de director general al LP Development Concept Imob. S-a reîntors la Phoenicia Express, pe funcția de director executiv, în iulie 2015. Între timp, s-a căsătorit cu influentul general SPP Cristian Popescu de la secretariatul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, funcție din care verifică documentele strategice care ajung pe masa președintelui Klaus Iohannis. Cea mai competentă funcționară din România Cariera Mihaelei Popescu avea să se schimbe radical în mai 2016. Userista Raluca Prună, ministrul Justiției de atunci, a angajat-o pe funcția de consilier personal. Ministrul a plecat, dar Mihaela Popescu a rămas pe funcție pentru a-i consilia pe rând pe miniștrii Florin Iordache, Ana Birchall și Tudorel Toader. Mai mult, ministrul Tudorel Toader a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ) ca reprezentant al Ministerului Justiției. Ana Birchall a decis în iunie 2019, atunci când a preluat din nou funcția de ministru al Justiției, să renunțe la serviciile consilierei Mihaela Popescu. Mihaela Popescu a devenit funcționar public în iunie 2019, atunci când a fost angajată la Serviciul Gestiunea Investițiilor din cadrul Direcției Investiții a Ministerului Justiției. Apoi, în noiembrie 2020, a fost numită director adjunct al Direcției Economice a Ministerului Justiției. Orban a băgat-o la Transelectrica, Cîțu a scos-o În ultimii ani, Mihaela Popescu a beneficiat de susținerea liderilor USR, PNL și PSD. În septembrie 2020, premierul Ludovic Orban, cel care controla Secretariatul General al Guvernului prin Antonel Tănase, a decis să o numească pe Mihaela Popescu în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica pe o perioadă de patru ani, alături de alți șase membri. Un an mai târziu, guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a decis să-i schimbe pe toți cei șapte membri numiți de Ludovic Orban. Astfel, secretarul general al Guvernului de atunci, Tiberiu Horațiu Gorun, a cerut în Adunarea Generală a Acționarilor revocarea acestora. Culmea, chiar dacă a fost revocată din funcție, Mihaela Popescu a fost numită pentru alte câteva luni membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. Despăgubiri de 930.000 de lei Nemulțumită că a fost schimbată din Consiliul de Supraveghere, Popescu a reclamat Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena. A cerut plata salariilor și a bonusurilor de performanță pe perioada rămasă până la finalul mandatului de patru ani, adică pe aproape trei ani. În urmă cu aproape o lună de zile, conform hotărârii arbitrale, Mihaela Popescu a primit despăgubiri de aproximativ 610.000 lei pentru indemnizațiile fixe lunare neîncasate până la finalul mandataului. Alți 186.384 lei i-a primit pentru compensația de neconcurență, plus alți 135.128 lei reprezentând componenta variabilă, la care se adaugă accesorii. În total: 931.000 lei, echivalentul a 190.000 de euro. Reviriment sub ministrul Radu Oprea În timp ce se afla în litigiu cu Transelectrica, Mihaela Popescu a continuat să lucreze la stat. În august 2022 a fost angajată ca simplu consilier la Direcția Resurse și Capacitate Instituțională din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De aici, a fost preluată de ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, cel care a numit-o fără concurs pe funcția de director adjunct la Direcția Economică. Se întâmpla în ianuarie 2023. Noul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, i-a propus în septembrie 2023 prim-ministrului Marcel Ciolacu să o numească în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Economiei. Șefa CA al Romarm și un conflict de interese Între timp, tot ministru Radu Oprea a emis un ordin prin care Mihaela Popescu a fost numită președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, compania strategică de vânzarea a armamentului a statului român. Nu a fost suficient: Popescu fost numită și în Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. În acest context, Mihaela Popescu se află în conflict de interese: nu poate fi simultan membră în CA al societății-mamă Romarm, dar și în CA al Tohan. Explicația e evidentă: poate avantaja direct fabrica de armament Tohan în detrimentul celorlalte 14 fabrici de armament deținute de Romarm. Iar în martie 2024, ministru Radu Oprea i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să o numească pe Mihaela Popescu în funcția de secretar general al ministerului Economiei. Iar Ciolacu s-a executat.

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun

Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun. Pensionarul Sorin Luca, șeful interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și-a dat demisia din funcție în urma scandalului generat de moartea suspectă a pacienților de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Control de mușamalizare DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că ministrul Alexandru Rafila l-a trimis în control pe Luca împreună cu consilierul său personal, pensionarul de lux Octavian Melintescu, pentru a "documenta și verifica" aspecte administrative, și nu moartea suspectă a pacienților. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor În acest context, Sorin Luca a executat ordinul ministrului și nu putea să își depășească atribuțiile legale. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila putea trimite în control Inspecția Sanitară de Stat, direcție de control aflată în subordinea sa directă, cu atribuții legale în verificarea calității actului medical, așa cum a făcut în cazul "Alexandra" și în cel al tinerei care a născut pe trotuarul din fața Spitalului Urziceni. Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun Pesedistul Alexandru Rafila a anunțat înaintea ședinței de Guvern că Sorin Luca, șeful interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și-a dat demisia. "A considerat că, în urma acestei probleme grave de la Spitalul , el fiind cel care a participat acolo, trebuie să demisioneze", a declarat ministrul Alexandru Rafila. Ce nu a spus ministrul Rafila este că la control a participat și consilierul său personal, pensionarul de lux Octavian Melintescu, care nu are atribuții legale de control pentru că nu este funcționar public. Dar acesta nu și-a dat demisia din funcție. Ce căuta Melintescu la "Sf. Pantelimon"? Controlul invocat de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 12 aprilie 2024, cu două zile după ce s-a aflat că mai mulți pacienți au murit în condiții suspecte la Spitalul "Sfântul Pantelimon". Ce a făcut ministrul Alexandru Rafila? În loc să trimită în control Inspecția Sanitară de Stat și comisiile de specialitate din subordinea sa, a emis un ordin de ministru prin care i-a desemnat pe pensionarul Sorin Luca, șeful interimar al Corpului de Control și specialist în medicina muncii, și pe Octavian Melintescu, consilierul său personal, să verifice și să documenteze niște "aspecte administrative". Atenție, nu să facă verificări referitoare la cazurile de pacienți morți în condiții suspecte. Rafila a spus textual că acuzațiile nu se susțin Ministrul Alexandru Rafila a încercat să mușamalizeze cazul pacienților morți în condiții suspecte în repetate rânduri. De exemplu, Rafila declara că "mortalitatea în unitatea medicală a fost în ultimul an de 3,5 decese zilnic”, susținând că nu sunt elemente care să susțină acuzația privind decesele suspecte. Ulterior, medicii Maria Miron și Mirela Păiuș au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, la cererea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Anchetatorii le acuză pe cele două doctorițe că au provocat moartea unui pacient în vârstă de 54 ani, aflat în stare gravă, prin scăderea dozei de noradrenalină, în două zile diferite, ceea ce a dus la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului. Între timp, procurorii au mai cerut necropsia altor cinci pacienți decedați la Spitalul "Sfântul Pantelimon".

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special (sursa: Facebook/Romeo Simionescu)
Investigații

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special. Pensionarul de lux Romeo Simionescu, un fost ajutor de șef post într-o comună din Gorj, a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne cu sprijinul politic al deputatului Mihai Weber, șeful PSD Gorj și președinte al Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe (SIE). Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA O decizie contestată în interiorul filialei PSD Gorj, dar care ascunde legături vechi și controversate între politicieni și serviciile secrete. De exemplu, în anul 2012, atunci când pesedistul Mihai Weber a câștigat primul mandat de deputat, Romeo Simionescu era șeful Biroului Protecție Internă din Gorj al actualei Direcții Generale de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului de Interne. Școala de "tablagii" de la Câmpina Romeo Simionescu a intrat în anul 1993 la Școala Militară de Subofițeri de Poliție "Vasile Lascăr" de la Câmpina. În perioada 1995 – 1996, a lucrat ca ajutor de șef de post în comuna Drăguțești din județul Gorj. În acel an, a spus el pentru DeFapt.ro, a fost responsabil de ordinea și siguranța publică, dar a cochetat și cu cercetarea penală. A muncit atât de mult în acel an încât a fost premiat cu un loc călduț la Serviciul Pașapoarte Gorj, acolo unde elibera pașapoarte simple. În paralel, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a intra în corpul ofițerilor. Spion la Interne după Academia Începând cu anul 2003, Romeo Simionescu și-a împlinit visul. A îmbrăcat mândru haina de ofițer, iar șefii săi l-au instalat la conducerea Direcției Comunitare Județene de Evidența Populației. Cariera i s-a schimbat radical în anul 2006, an în care a fost recrutat de Departamentul de Informații și Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. Atunci, a fost încadrat ca ofițer specialist principal la Biroul de Informații. Din 2011 a fost promovat pe funcția de șef Birou Protecție Internă al serviciului secret al MAI din județul Gorj. Funcție din care avea acces la informațiile sensibile despre politicienii locali și angajații din administrația publică. S-a pensionat în anul 2016, la vârsta de 42 de ani. A fost și detectiv, dar a dat faliment Tânărul pensionar special s-a asociat apoi cu un cetățean pe nume Nicolae Marin și au înființat Two Investigator SRL, o societate de detectivi particulari. Se întâmpla în anul 2019. Dar afacerea pensionarului a eșuat, cel puțin din punct de vedere contabil. Fără nici un angajat în anul fiscal 2020, firma de detectivi particulari a avut o cifră de afaceri de doar 478 lei și o pierdere declarată de 30 de lei. Un an mai târziu, firma nu a avut nici un fel de activitate. Anul 2022 i-a adus pierderi de 450 lei, iar în 2023 toate datele financiare au fost pe zero. "Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special Eșecul în afaceri a fost compensat de cariera politică. În anul 2020, deputatul Mihai Weber, șeful PSD Gorj, l-a luat sub aripa sa protectoare pe Romeo Simionescu și l-a însărcinat să candideze la funcția de primar al localității Turcinești. Fostul polițist a pierdut alegerile, dar a câștigat funcția de secretar executiv la PSD Tg. Jiu. În vara anului 2022, deputatul Mihai Weber a tras sforile politice pentru ca protejatul său să fie numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Întrebat dacă a fost susținut de Mihai Weber, Romeo Simionescu a spus pentru DeFapt.ro: "Nu, nu, stați puțin. Nu o luați așa. S-a făcut o analiză la nivelul formațiunii politice. Dat fiind experiența mea de 23 de ani, 24 de ani la momentul respectiv, am fost numit în această funcție. Domnul Weber face propuneri la nivelul Consiliului Național. Și a fost unanim acceptată. Nu domnul Weber a făcut propunerea, PSD Gorj. Domnul Weber, totuși, este președintele PSD Gorj". El n-a vrut să se pensioneze, dar... Secretarul de stat Romeo Simionescu a mai explicat pentru DeFapt.ro cum a ajuns să se pensioneze la vârsta la 42 de ani, deși spune că se bucura de o carieră strălucită în serviciul secret al Ministerului de Interne. Dar ar fi avut ghinion în anul 2016, atunci când s-a decis reforma Direcției Generale de Protecție Internă. Atunci, a fost tras pe linie moartă un lot de aproape 700 de angajați care nu mai corespundeau noilor cerințe ale serviciului secret. Printre aceștia se afla și Romeo Simionescu. 10.000 de lei lunar din pensie, încă pe atât din salariu "În anul 2016 au fost 6-700 de ofițeri care au fost trimiși acasă. Nu este meritul dumneavoastră. Nu este meritul nostru. Nu ne-au trimis acasă, am fost pensionați. Serviciul a funcționat în continuare, dar a fost reorganizat cu acordul SRI. Eu sunt unul dintre ofițerii premiați, iar în anii ăia de muncă… am avut o muncă apreciată", a motivat Simionescu retragerea din Interne. Pentru că ar fi fost obligat să se pensioneze la frageda vârstă de 42 de ani, Romeo Simionescu primește anual de la stat o pensie specială de lux. În anul 2021, aceasta a fost de 110.556 lei. Apoi, suma i-a scăzut la 106.584 lei în anul 2022. Dar i-a crescut substanțial în anul 2023, la 124.702 lei, echivalentul a 24.500 de euro anual. Pensie pe care o cumulează cu salariul de secretar de stat, de 132.679 lei pe an.

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia. Alexandru Rogobete, secretarul de stat din Ministerul Sănătății care spera să fie numit în funcția de ministru în cazul demiterii lui Alexandru Rafila, s-a rățoit la toți cei care critică faptele de la "Sf. Pantelimon" cercetate de procurori. Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia Secretarul de stat Alexandru Rogobete, fostul consilier personal al ministrului Alexandru Rafila, a postat pe contul său de Facebook un mesaj prin care a încercat să minimalizeze cazul pacienților morți în condiții suspecte la spitalul "Sfântul Pantelimon". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Problema lui Rogobete: cazul ar fi fost transformat în subiect de campanie electorală. Așa că l-a arătat cu degetul pe liberalul Nicolae Ciucă, partenerul de guvernare al PSD. Apoi i-a etichetat drept "nimicuri" pe cei care cer demisia ministrului Alexandru Rafila. "Mi s-a spus acum câteva ore că . REFUZ FERM să cred asta! Așa este politica lor în care nu au construit un spital în ultimii 34 de ani! Cine ne face ? Ăia care sunt experți la făcut și care cu lipsă de demnitate și onoare se laudă cu . Cine ne cere demisia? Aceleași NIMICURI care au făcut NIMIC pentru sistemul de sănătate și care prin NIMICUL lor vor să conducă în continuare. Suntem normali la cap?", s-a burzuluit online Alexandru Rogobete. Rogobete se vede ministru La final, secretarul de stat a ținut să își declare solidaritatea cu medicii: "cu asumare și responsabilitate, MĂ ÎNCLIN CU RUȘINE, pentru că ei nu au, în fața voastră, în fața colegilor mei medici și vă asigur, CĂ NU SUNTEȚI SINGURI". Rogobete, însă, nu a scos nici un cuvânt despre pacienții de la spitalul "Sfântul Pantelimon". Mesajul postat de Alexandru Rogobete nu este deloc întâmplător. Numele său a fost vehiculat în ultimele zile ca posibil înlocuitor al pesedistului Alexandru Rafila în funcția de ministru al Sănătății. Dar, pentru că premierul Marcel Ciolacu nu l-a schimbat din funcție pe ministrul Rafila, Alexandru Rogobete a fost forțat să facă un pas înapoi. Crescut la umbra medicului Dorel Săndesc Cariera lui Alexandru Rogobete este strâns legată de cea a medicului Dorel Săndesc, managerul Spitalului Clinic Județean "Pius Brînzeu" din Timișoara și președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI). Din CV-ul lui Alexandru Rogobete aflăm că este medic rezident suspendat la spitalul condus de medicul Săndesc. În plus, este asistent universitar la UMF "Victor Babeș", acolo unde medicul Dorel Săndesc este prorector Dezvoltare Academică. Mai mult, Alexandru Rogobete este autor și coautor al mai multor articole științifice publicate împreună cu medicul Săndesc. În iulie 2020, Alexandru Rogobete a venit de la Timișoara la București pe funcția de consilier personal al secretarului de stat Nicolae Dragoș Garofil. De la medicul liberal Garofil, a trecut la cabinetului ministrului Alexandru Rafila, tot pe funcția de consilier personal. În timp ce îl consilia pe Alexandru Rafila, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, sub conducerea medicului Dorel Săndesc, l-a premiat cu 5.000 lei pe Alexandru Rogobete pentru "cea mai bună prezentare orală a unui tânăr medic". Se întâmpla în anul 2022. În februarie 2023, a fost numit în funcția de secretar în Ministerul Sănătății. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Alexandru Rogobete, dar acesta a refuzat să răspundă.

Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze

Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, trebuie să își dea demisia pentru că a mușamalizat moartea suspectă a cel puțin 20 de pacienți de la Spitalul "Sfântul Pantelimon", după ce medicii au redus voluntar dozele de noradrenalină. Rafila minte cum respiră Mai mult, ministrul nu a luat nici o măsură după ce medicul Elena Voicu, fosta șefă a secției ATI, a fost dată afară pentru că le-a încurajat pe asistente să spună adevărul în fața procurorilor. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că ministrul Rafila l-a trimis pe Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control, chipurile pentru a "documenta și verifica" scandalul dintre cadrele medicale, și nu moartea suspectă a celor 20 de pacienți. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor Scandalul a izbucnit în aprilie Ministrul Alexandru Rafila încearcă cu disperare ca să își salveze funcția după ce 20 de pacienți internați la Spitalul "Sfântul Pantelimon" au murit în condiții suspecte. Scandalul a fost declanșat la începutul lunii aprilie, atunci când s-a aflat că medicii de la Secția de Terapie Intensivă au decis să reducă dozele de noradrenalină ale unor pacienți. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul „Sf. Pantelimon”, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Împreună cu adrenalina, noradrenalina accelerează ritmul cardiac la primele semnale de pericol, iar acest lucru determină creșterea cantității de sânge care este pompată de inimă. Personalul medical declara atunci, sub protecția anonimatului, pentru cetateanul.net, că pacienții cărora le-a fost prescrisă pe foaia de observație administrarea a 15 sau 20 miligrame de noradrenalină primeau în realitate doar un miligram. O decizie controversată luată de medici, care a dus la moarte timpurie a pacienților. Controlul ministrului, o farsă Ulterior, pe 11 aprilie, pentru a scăpa de presiunea publică, ministrul Alexandru Rafila a anunțat că va trimite Corpul de Corpul pentru a verifica ce s-a întâmplat în cazul pacienților decedați. În paralel, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au demarat propria anchetă. Dar, pe 12 aprilie a.c., la Spitalul "Sfântul Pantelimon" au ajuns doar pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control, și pensionarul special Octavian Melintescu, consilierul personal al lui Alexandru Rafila. Prezența ilegală a lui Octavian Melintescu în echipa de control a ridicat primele suspiciuni de mușamalizare a cazului. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a recunoscut oficial că echipa de control nu a avut misiunea de a verifica decesele suspecte, ci doar a verificat și documentat niște aspecte administrative. Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze Conducerea Spitalului "Sfântul Pantelimon" a decis între timp să o "execute" pe medicul Elena Voicu, fosta șefă a secției ATI, cea care le-ar fi încurajat pe asistente să spună adevărul despre pacienții decedați în fața anchetatorilor. "Ce legătură are mortalitatea cu șefia mea? Că se moare pe capete, mai rău ca în pandemie? Ce caută morga în spatele spitalului? De ce mortalitatea e mai mare acum cu zece doctori și era mai mică când eram patru doctori în terapie?”, a afirmat medicul Elena Voicu la sfârșitul lunii mai, după ce a fost audiată ca martor de procurori. Ce a făcut ministrul Alexandru Rafila? Nimic. Declara, însă, că "mortalitatea în unitatea medicală a fost în ultimul an de 3,5 decese zilnic", precizând că nu sunt până în momentul de față elemente care să susțină acuzația privind decesele suspecte.

Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" în România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru: amenințări, înjurături, bătaie de joc și umilință. Așa arată calvarul unei femei din Ucraina care a încercat să își recupereze salariul de 3.400 lei de pe urma muncii prestate pe șantierele din Timișoara ale lui Mircea Miclea, patronul firmei Deretic Stil. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Femeia a făcut o plângere în urmă cu doi ani la Secția 3 de Poliție Timișoara, dar dosarul a fost făcut pierdut prin fișetele parchetului. Nemulțumită de tergiversarea anchetei, femeia a trimis o petiție președintelui României, iar acum ancheta a fost reluată. Dar noul polițist de caz i-a spus femeii că nu găsește mai multe documente din dosar, inclusiv înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Munci necalificate La începutul anului 2022, pe 14 ianuarie, o ucraineancă în vârstă de 36 de ani a fost angajată ca muncitor necalificat la firma Deretic Stil din Timișoara. Urma să se ocupe de demolarea clădirilor, zidărie, montare de plăci mozaic, faianță, gresie și parchet. Adică toată paleta de munci necalificate pe care putea să o presteze un muncitor pe șantier. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia a declarat pentru DeFapt.ro că a lucrat timp de șase luni pe mai multe șantiere ale firmei Deretic Stil, patronată de Mircea Miclea. I s-a făcut un Contract Individual de Muncă, dar, spune ea, documentul nu a fost înregistrat în Revisal. Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" "Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara", spune femeia care nu a vrut să îi publicăm identitate de frica unor represalii. După șase luni de muncă, a început scandalul între ucraineancă și patronul Mircea Miclea. Femeia avea de primit suma de 3.400 de lei. Mircea Miclea i-a spus să se ducă la un angajat de-al său ca să îi dea salariul pentru că el era plecat din țară. Dar nu și-a primit banii. Plimbată între cei doi, femeia a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. "Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea?" Pe 18 iulie 2022, femeia a sesizat Secția de Poliție 3 Urbană Timișoara cu privire la faptul că angajatorul ei, firma Deretic Stil, respectiv patronul Mircea Miclea, nu îi plătește salariul. La scurt timp după ce a aflat de curajul femeii, Mircea Miclea a sunat-o și a început să o înjure și să o umilească. "Fă, p....o, auzi, mă c.c pe mă-ta, pe tine, pe tot neamul tău. Fă, m....o! Nu știi cu cine te-ai pus! Toată viața ta dacă stai în România o să te f.t numai în c.r. Fraiero! (...) Mă ameninți pe mine în țara mea?(...) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! "Nu îți dau nici un ban!" Tu mă ameninți pe mine? Am să te f.t numai în c.r. Mă ameninți cu presa? (...) Acuma am aterizat în țară, mă fraiero! (...) Să mă cauți în fiecare zi cu toți polițaii! Să vezi ce fac eu cu ăștia care au fost la Mădălin. Mâine ai dosar penal că ai intrat în casa oamenilor și ai furat 200 de milioane", se poate auzi pe înregistrarea convorbirii. Femeia îi spune că nu a făcut nimic, doar și-a cerut banii ei munciți. "Las' că îți dau eu banul tău", îi spune amenințător Mircea Miclea, care continuă să o înjure. "Cheamă toată poliția, cu toată poliția din România să vii la mine la poartă. (...) Te luam în casă și mă c...m pe tine. (...) Vino cu poliția când sunt eu acasă, vino cu toți șmecherii de jurnaliști când sunt eu acasă. Nu îți dau nici un ban!", se aude spunând patronul Mircea Miclea. Dosar abandonat doi ani la Poliție În urma plângerii depuse de femeie la Secția 3 Poliție Timișoara s-a deschis dosarul 6608/P/2022. De atunci au trecut doi ani, timp în care dosarul a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției. Văzând că nu se întâmplă nimic cu plângerea, femeia a făcut o serie de petiții la Poliția Română, cât și la Președinția României. De la Poliția Română nu a primit nici un răspuns, însă în urma petiției adresate președintelui Klaus Iohannis, a fost chemată din nou la audieri la Secția 3. "De doi ani de zile nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Era alt polițist. Polițaiul nu mi-a zis nimic de petiția adresată președintelui. Mi-a zis că polițistul care a preluat inițial cazul nu mai lucrează în Poliție. Patronul: "Nu îmi mai aduc aminte" Între timp, patronul ăsta al meu m-a amenințat pe mine, pe prietenul meu. Punea fel și fel de persoane să ne sune. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii", a spus ucraineanca. Concret, a declarat femeia, ar fi dispărut înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Contactat pe către DeFapt.ro, patronul Mircea Miclea nu și-a mai adus aminte dacă a plătit salariul restant femeii din Ucraina. "Dosarul este în curs și se ocupă avocatul de el. Nu lucrau la negru. Erau raportați în REVISAL, e un program electronic. Nu știu să vă spun nimic. Nu îmi mai aduc aminte dacă le-am dat banii. Nu am avut nici o relație cu doamna Maria. Doamne, ferește!", a declarat Mircea Miclea. Contract de muncă fără semnătură Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor angajaților, pare că lucrează în mod special în favoarea patronilor. Femeia a depus o plângere la ITM Timișoara împotriva firmei Deretic Stil. Pe 9 august 2022, ITM Timiș i-a răspuns femeii că firma Deretic Stil a înregistrat pe numele ei un contract de muncă începând cu data de 10 iunie 2022, contract de muncă încetat 11 zile mai târziu. "De asemenea menționăm faptul că contractul individual de muncă prezentat de angajator nu poartă semnătura dumneavoastră", motiv pentru care firma Derectil Stil a fost sancționată contravențional. ITM se face că nu vede ilegalitatea Deși femeia le-a spus inspectorilor ITM că a început munca din data de 14 ianuarie 2022, aceștia au concluzionat că "nu rezultă că ați desfășurat activitate în cadrul societății în perioada menționată de dumneavoastră". Atunci când le-a prezentat ulterior documentele semnate în ianuarie 2022, inspectorii ITM au înghițit în sec și au făcut stânga împrejur. "Când le-am arătat vechiul contract, inspectorii ITM au început să se bâlbăie și să îmi explice că de fapt era un precontract", a mai spus femeia. Mai mult, aceasta are mai multe poze făcute pe șantierele lui Mircea Miclea în perioada în care ITM Timiș susținea că femeia nu a lucrat la negru.

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic (sursa: Petru Zoltan)
Eveniment

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic: David Popovici, medaliat cu aur și bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, a atras atenția public asupra stării dezastruoase în care se află bazinul de înot "Lia Manoliu", acolo unde s-a antrenat să devină campion olimpic. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Un bazin de înot, bun de o bălăceală de vară, nu pentru sportivii de performanță care se antrenează continuu pentru a obține cele mai bune rezultate la nivel internațional. La scurt timp după câștigarea medaliei de aur, politicienii români, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, s-au înghesuit să-l felicite pe tânărul sportiv de aproape 20 de ani. Liderul PSD s-a lăudat că a discutat despre înot chiar și la întâlnirea de taină pe care a avut-o cu Mircea Geoană și Victor Ponta. Însă David Popovici le-a cerut politicienilor după câștigarea medaliei de bronz să investească mai mult în sport pentru o României educată și sănătoasă. Părinții, nelipsiți A doua zi după ce David Popovici a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, porțile verzi, vechi și pe alocuri ruginite ale bazinului de înot "Lia Manoliu" erau larg deschise. Citește și: Criticile lui David Popovici către politicieni, inexistente pe site-ul TVR 1. TVR Info a realizat interviul, dar titlul este „mesaj pentru decidenți” În dreapta lor se află o terasă abandonată. Iar în stânga, pe niște bănci, se aflau joi la prânz câteva grupuri de părinți. Pe gardul intermediar, lângă cabina paznicilor, era lipit un anunț cu tarifele pentru cei care doresc să urmeze cursurile de înot. 400 de lei, 12 ședințe de înot, indiferent de vârstă. Cei care optează pentru un abonament de o lună de zile trebuie să scoată din buzunar 700 de lei. O femeie, mamă a doi băieți, le povestea reporterilor de la o televiziune că o costă peste 2.000 de lei lunar doar pentru antrenamentul copiilor. Bazinul catastrofal al unui campion olimpic Bazinul de înot se află între sala de gimnastică și sala de atletism "Ioan Soter". Betonul din jurul bazinului arată ca după război. Piatra spartă și roasă de intemperii te întâmpină încă de la intrarea principală. În dreapta și în stânga se află câte o tribună cu scaune vopsite în albastru, iar în fața bazinului, sub tabelă, se află încă două rânduri de scaune. Tribuna principală are în față un stâlp pe care tronează un cronometru blocat în negura vremii. Un altul, care funcționează, a fost montat pe cabina de lângă tribună. Un loc care pare părăsit În celălalt capăt al bazinului se află birourile administrative și câteva vestiare pentru sportivi. Dar adevăratul dezastru se află ascuns printre arbori, în spatele birourilor. Acolo se află bazinul de înot acoperit, între zidurile unei clădiri cu tencuiala căzută și geamurile sparte. O clădire emblematică care simbolizează decadența sportului românesc și incompetența politicienilor care au abandonat investițiile în educația sportivă. Bazinul acoperit este ascuns în spatele unor arbori falnici, care la rândul lor sunt încojurați de un gard acoperit cu o folie verde. Pe principiul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Imagini de la bazinul "Lia Manoliu" (sursa: Petru Zoltan) "Sunt promisiuni de atâta timp" David Popovici a povestit calvarul pe care trebuie să îl îndure la bazinul de înot "Lia Manoliu" pe timpul iernii, atunci când acesta este acoperit cu un balon. "Sportul poate fi unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării. Şi nu este de ajuns doar să vorbesc despre asta, pentru că sunt în lumina reflectoarelor şi toată lumea mă ascultă, pentru că oamenii de la conducere ştiu treaba asta, ci trebuie să punem şi presiune. OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la . Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi, mai greu", a declarat David Popovici pentru Televiziunea Română. "De ce să nu avem mai mulţi olimpici?" Proaspătul campion olimpic a mai spus că este invidios pe delegațiile sportive ale altor țări care au venit cu "o tonă de inși", în contextul în care România a avut trei sportivi la înot. "De ce să nu avem mai mulţi olimpici? Ar trebui investit mai mult în sport şi investit cu cap, chiar trebuie să facem ceva şi eu îmi voi face partea. Nu ştiu în momentul ăsta ce înseamnă asta, dar voi avea tot timpul să mă gândesc şi asta este o misiune mult mai importantă pentru mine şi pentru sport, decât să înot patru lungimi de bazin şi să bag mâna în faţă şi să iau aur. Da, e impresionant, tare, ne-am distrat, ne-am bucurat, dar nu e vorba despre asta. Este vorba despre a face o diferenţă şi eu voi face tot posibilul", a mai spus David Popovici.

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild. 31,5 milioane de euro a cerut pesedistul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, din fondul de urgență al Guvernului, pentru plata datoriilor pe care le are Metrorex către compania italiană Webuild, fosta Astaldi. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Peste 2,7 milioane de euro din suma totală reprezintă dobânzi și penalități. Culmea, cererea ministrului Sorin Grindeanu vine la o lună după ce i-a acuzat de șantaj pe italienii de la Webuild. Datoria de 34 de milioane de euro rezultă dintr-un contract atribuit companiei Astaldi de către Metrorex pentru construcția magistralei de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. O afacere roasă de corupție în care procurorii DNA au găsit o șpagă de 1.000.000 de euro, tranzacție în care au fost implicați Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, afaceristul Dragoș Dobrescu și avocatul Doru Boștină. Primul contract cu adiționale: peste un miliard de lei Compania Metrorex, deținută de Ministerul Transporturilor, a atribuit un contract de aproape 919 milioane lei fără TVA unei asocieri de firme formată din Astaldi, FCC Construccion, Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93 și AB Costruct SRL pentru contrucția primului lot din Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon. Prin actul adițional nr. 2, contractul a fost majorat cu 69 de milioane de lei pentru lucrări suplimentare. Au urmat alte două acte adiționale, nr. 4 și nr. 5, prin care valoarea lucrărilor a fost crescută pentru alte lucrări suplimentare cu 54,4 milioane lei, respectiv 20,5 milioane lei. În total, valoarea contractului inițial a ajuns la 1,063 miliarde lei. Al doilea contract: 793 de milioane de lei Ulterior, în anul 2015, Metrorex a semnat un nou contract cu asocierea dintre firmele Astaldi, FCC Construccion, UTI Grup și Activ Group Management pentru lucrări de cale de rulare, șina a treia și fir aerian de contact, plus finisaje și sisteme de instalații. Valoarea noului contract a fost de 793,38 milioane lei fără TVA. Cumulat, valoarea celor două contracte a fost de 1,856 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 380 de milioane de euro. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Metrorex a aplicat penalități de 429.354,45 lei în timpul derulării primului contract câștigat de compania italiană Astaldi, actuala Webuild, și asociații ei. Principalele nereguli au fost următoarele: "executantul nu a transmis programul de execuție; executantul nu și-a îndeplinit obligațiile privind proiectarea; prezentarea incompletă sau neprezentarea raportului lunar". Cum s-a ajuns la șpaga de un milion de euro Lucrările la Magistrala 5, zona Drumul Taberei, au fost tergiversate atât din cauza statului, cât și din a constructorului italian. Pe de-o parte, Primăria Sectorului 6, condusă în perioada 2012 -2016 de primarul liberal Rareș Mănescu, a emis cu întârziere avizele și autorizațiile de construcție. Pe de altă parte, locuitorii din Sectorul 6 au depus nenumărate reclamații la Primăria Sectorului 6 pentru disconfortul pricinuit de Astaldi. Atunci și-a făcut intrarea în scenă afaceristul Dragoș Dobrescu, un apropiat al primarului Rareș Mănescu. Acesta i-ar fi cerut lui Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, suma de 1.000.000 de euro pentru a facilita obținerea avizelor și autorizațiilor pentru compania italiană, dar și pentru a scăpa de reclamațiile cetățenilor. Circuitul mitei, explicat de DNA Informațiile apar în dosarul 481/P/2017 al procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care au decis la data de 4 octombrie 2022 să îl acuze pe Dragoș Dobrescu de trafic de influență. În același dosar este acuzat de complicitate la cumpărare de influență avocatul Doru Boștină, iar italianul Pier Luca Canino, de cumpărare de influență. "În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri (nr. - Dragoș Dobrescu) ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective", se menționează în comunicatul de presă al DNA. Banii urma să fie remiși printr-o firmă controlată de avocatul Dorul Boștină, sub forma unor servicii fictive de "mentenanță". Prima plată a fost în cuantum de 547.000 lei, bani retrași în numerar. Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild Compania Webuild, fosta Astaldi, a deschis în paralel mai multe procese împotriva Metrorex pentru a obține plata unor daune pentru lucrările și întârzierile neprevăzute. În total, 154,9 milioane lei, echivalentul a 31,5 de milioane de euro. De exemplu, 63,7 milioane lei a câștigat prin sentința civilă nr. 7178/22.12.2020. Alte 86,4 milioane lei au fost obținute prin hotărârea instanței nr. 19/23.01.2024. Încă două decizii ale instanțelor de judecată au stabilit că Webuild trebuie să mai primească încă 4,7 milioane lei. La sume de bani câștigate în instanță, Metrorex, respectiv Ministerul Transporturilor, trebuie să plătească dobânzi și penalități în cuantum de 13,4 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane de euro. Dobânzi și penalități care vor crește până la momentul în care se va efectua plata integral a acestor sume de bani. Pentru toate aceste sume de bani există "instituită poprire pe conturile curente ale Metrorex S.A și blocarea activității, cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul". Scandalul podului de la Brăila Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a acuzat de șantaj compania italiană Webuild pentru că ar cere niște bani suplimentari pentru podul de la Brăila. Mai mult, i-a cerut ambasadorului italian în funcție la București, Alfredo Maria Durante Mangoni, să nu se mai amestece în afacerile companiilor din Italia, respectiv Webuild, cu statul român. Tot scandalul, declanșat atât de ministrul Sorin Grindeanu, cât și de italienii de la Webuild, a început în urmă cu o lună de zile. Grindeanu vorbește de "șantaj" "Nu vom fi de acord nici la minister, nici la CNAIR cu acest tip de şantaj, iar măsurile pe care noi le vom lua, nu doar pe această lucrare, o să le vedeţi în săptămânile şi lunile viitoare", declara ministrul Sorin Grindeanu la Brăila. Ce a făcut ministrul Sorin Grindeanu ulterior acestei declarații? A pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care îi cere prim-ministrului Marcel Ciolacu să aloce "din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii" suma de 180 de milioane lei pentru majorarea capitalului social al Metrorex. Bani care vor fi folosiți pentru plata celor 154,9 milioane lei către compania italiană Webuild. Diferența de bani va fi folosită pentru plata altor datorii ale companiei Metrorex.

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni (sursa: defapt.ro)
Economie

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni: în incinta Aeroportului "Henri Coandă", agenții economici vând la prețuri exorbitante produse alimentare preparate în condiții insalubre și produse ținute la temperaturi necorespunzătoare. Citește și: Grindeanu sfidează pe toată lumea când vine vorba de Otopeni: ignoră inclusiv Curtea de Conturi, care arată că aeroportul a devenit înghesuit, învechit, abandonat de Transporturi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a dat amenzi de 547.000 lei și a închis temporar 15 puncte de lucru. Pentru cinci puncte de lucru s-a propus închiderea temporară pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Măsurile drastice luate de ANPC vin după ce, în urmă cu câteva luni, agenții economici au beneficiat de consiliere din partea Autorității, dar au ignorat complet sfaturile primite gratuit. Desant ANPC Marți, 30 iulie, a fost o zi cu ghinion pentru agenții economici din Aeroportul Internațional "Henri Coandă" care vând produse alimentare la prețuri exorbitante pasagerilor care ajung în aerogară. Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au verificat 29 de agenți economici care vindeau diverse tipuri de produse călătorilor. În total au fost verificate 19 puncte de alimentație publică, cinci magazine care vindeau produse alimentare și nealimentare, două case de schimb valutar, două puncte de lucru pentru închirieri mașini și salonul de așteptare pentru pasageri. Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni Comisarii au constatat că o parte din produsele alimentare nu respectau condițiile de temperatură și de depozitare impuse de producător. Mai mult, existau diferențe între gramajul declarat de vânzător și produsul comercializat, condiții improprii în zona gastro, zone de preparare insalubre și produse care prezentau deteriorarea stării termice. Agenții economici au primit în total 58 de amenzi contravenționale în cuantum de 547.000 lei. În plus, au fost retrase zeci de kilograme de alimente și sute de produse neconforme. Pentru toate aceste nereguli s-a decis oprirea temporară a 15 puncte de lucru până la remedierea deficiențelor. În cazul a cinci puncte de lucru s-a propus suspendarea temporară a activității pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Stand alimentar închis pe Otopeni (sursa: defapt.ro)

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi (sursa: Facebook/Poliția Română)
Investigații

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi

Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi. Poliția Română se află în centrul unui nou scandal, după ce procurorii DNA au prins o nouă "cârtiță" cu epoleți la Brigada de Combatere a Combatere a Criminalității Organizate București. Datorii de 700.000 de lei Comisarul șef Marius Andrică Coriolan, de la Crimă Organizată, a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio și telefonice dintr-un dosar penal și le-a înmânat afaceristului Dan Constantin Grigoriu pentru a scăpa de un împrumut de peste 100.000 de euro. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor Controversatul Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, l-a denunțat imediat pe comisarul șef care a sustras înregistrările de la Crimă Organizată. DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale comisarului șef Marius Andrică Coriolan din care rezultă că avea datorii de peste 700.000 de lei. Inclusiv un împrumut de aproape 36.000 de euro de la o firmă a familiei Grigoriu care a raportat pierderi de peste 1,34 milioane lei anul trecut. Scotea informații din dosarul la care lucra Procurorii DNA au anunțat că l-au reținut pe comisarul șef Marius Andrică Coriolan, ofițer în cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov. Acuzațiile: permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în formă continuată, și transferul neautorizat de date informatice. Concret, spun procurorii, comisarul șef Marius Andrică Coriolan a fost delegat să efectueze cercetări în dosarul penal 629/19/P/2024. Dar, în loc să își facă treaba, a încercat să vândă informațiile din anchetă. Polițist, vânzător de interceptări cu interlopi Adică a copiat pe un hard disk mai multe înregistrări audio ale convorbirilor telefonice purtate de Daniel Emil von Hillebrandt, zis "Neamțu'", un focșănean trimis în judecată pentru escrocherii cu mașini de lux și imobiliare. Ulterior i-a dat hard disk-ul afaceristului Dan Constantin Grigoriu, în contul unui împrumut de 101.000 de euro. Bani pe care îi primise anterior. Dan Constantin Grigoriu a luat hard-ul și s-a dus la Direcția Națională Anticorupție, acolo unde a depus un denunț pe numele comisarului șef Marius Andrică Coriolan în data de 15 aprilie 2024. Acesta nu este singurul caz în care ofițerii de la Crimă Organizată vând informațiile din dosarele penale. Doi polițiști, două împrumuturi, 121.000 de euro Dan Constantin Grigoriu, implicat în celebrele afaceri penale Jimbolia, Bancorex și Tracia – Asesoft, le-a spus procurorilor DNA că polițistul Marius Andrică Coriolan a cerut un împrumut de 56.000 de euro, plus alți 65.000 de euro pentru polițistul pensionar Nicolae Roșca. Din suma totală de 121.000 de euro, "cârtița" cu epoleți a restituit suma de 20.000 de euro. Din ordonanța procurorilor DNA 53/1/P/2024 rezultă că cei doi polițiști au încercat să îi propună lui Dan Constantin Grigoriu diverse afaceri penale pentru a scăpa de datoria de 101.000 euro. De exemplu, în contul datoriei, i-au propus să preia diverse terenuri care nu erau înregistrate la Cadastru. O altă afacere ilegală propusă de Coriolan a fost să îl intercepteze pe Daniel Emil von Hillebrandt, înregistrări pe care denunțătorul Dan Constantin Grigoriu le-a primit cu o săptămână înainte de a depune denunțul. Convorbirile telefonice au fost înregistrare în urma punerii în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică. Patru împrumuturi de returnat DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de comisarul șef Marius Andrică Coriolan, în calitate de ofițer la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București. Din documente rezultă că, în anul 2021, acesta a luat un credit de 130.000 de lei de la BRD, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2026. Un an mai târziu, adică în 2022, și-a cumpărat un apartament de 57 mp în București cu ajutorul unui credit de aproape 350.000 lei. Banii au fost împrumutați pe o perioadă de 17 ani de la BCR. În anul 2023, polițistul a mai luat două împrumuturi. Unul de la CAR Concordia Pitești IFN, în cuantum de 50.000 lei. Cel de-al doilea, în valoare de 35.910 euro, a fost luat de la firma Neo Media Events. Bani de la o firmă a lui Grigoriu cu pierderi Documentele de la Registrul Comerțului arată că această firmă este deținută Mihnea Petru Grigoriu (10%), Elena Grigoriu (80%) și Sebastian Telbisz (10%). Obiectul principal de activitate al acestei firme este "consultanță pentru afaceri și management", dar și comerț cu mașini sub 3,5 tone. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,93 milioane lei și o pierdere netă de peste 1,34 milioane lei. Cu toate acestea, i-a acordat un împrumut pe o perioadă de un an comisarului șef Marius Andrică Coriolan. Am încercat să obținem un punct de vedere de la firma familiei Grigoriu în legătură cu împrumut acordat comisarului șef Marius Andrică Coriolan, dar la telefonul firmei a răspuns o doamnă care a precizat că nu are nici o legătură cu societatea.

Ferrari din bani publici - cazul Synotech (sursa: ferrari.com)
Investigații

Ferrari din bani publici - cazul Synotech

Ferrari din bani publici - cazul Synotech. Contracte publice de peste 30 de milioane de euro în ultimii doi și mașini de lux. Așa arată pe scurt activitatea societății Synotech Global Services România. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Firma are zece angajați și este deținută în acte Manuelei Carolina Popescu, cea care a preluat firma pe numele său de la controversatul afacerist Claudiu Florică, celebru în urma denunțurilor făcute la DNA în dosarul "Microsoft". Ferrari din bani publici - cazul Synotech În aprilie 2023, asociații firmei Capital Leasing IFN (Iuliu Viorel Nica, Cristina Gabriela Nica, Dumitru Nica și Capital Asig – Broker de Asigurare SRL) au decis în unanimitate "cumpărarea unui autoturism Ferrari 296 GTB". Mașina de lux urma să fie utilizată ulterior în sistem de leasing, cu obligația de răscumpărare la sfârșitul operațiunii de leasing, de firma Synotech Global Services România, deținută în trecut de Claudiu Florică. În acestă achiziție, firma Synotech Global Services România a fost reprezentată de Manuela Carolina Popescu, cea care a preluat pe numele său majoritatea afacerilor deținute de Claudiu Florică. Din "Monitorul Oficial" aflăm că prețul de achiziție al autoturismului Ferrari 296 GTB era de 319.850,58 euro. O parte din bani, adică 112.574 euro, a fost plătită în avans de Synotech Global Services România, în calitate de "utilizator". Pentru diferența de 207.276,58 euro, firma Capital Leasing a contractat un împrumut de la Techventures Bank S.A., fosta Bancă Comercială Feroviară, controlată de Vasile Olimpiu Balaș. Trei ipoteci pentru bolid Documentele oficiale arată că asociații Capital Leasing IFN au aprobat contractarea creditului pe o perioadă de 60 de luni pentru achiziționarea autoturismului Ferrari 296 GTB. Totodată, creditul a fost garantat cu o ipotecă mobiliară asupra conturilor, o altă ipotecă mobiliară asupra mașinii Ferrari 296 GTB, dar și o a treia ipotecă mobiliară asupra "creanțelor rezultate din contractul de leasing încheiat de societatea Capital Leasing IFN - S.A. cu S.C. Synotech Global Services România (..) în favoarea Techventures Bank SA". De toate diligențele privind privind achiziția mașinii s-a ocupat Iuliu Viorel Nica, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Capital Leasing IFN, și directorul general Nicoleta Bucur.

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat

Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat. 18 milioane de euro va plăti Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), condus de generalul Ionel Sorin Bălan, din fonduri PNRR pentru amenajarea Centrului Principal de Date. Citește și: Procurorul general al României, care ar trebui să reprezinte interesele societății, a făcut avere dând statul în judecată pe “drepturi salariale restante“. Soția, judecător, i-a urmat exemplul Banii vor intra în conturile firmei Synotech Global Services România, societate în spatele căreia s-a aflat controversatul afacerist Claudiu Florică, celebrul denunțător din dosarul Microsoft. Synotech Global Services România nu este la primul contrat cu STS, unul din serviciile secrete de informații ale României. La începutul anului, compania a mai câștigat un contract, de peste opt milioane de euro, bani europeni alocați prin PNRR, pentru furnizarea de echipamente IT pentru amenajarea Centrului Secundar de Date, parte a Cloud-ului Guvernamental. Alte șase contracte, în valoare de 5,3 milioane de euro, au fost adjudecate în cursul anului 2023. Contract pentru cloud-ul guvernamental Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că a atribuit un contract de furnizare echipamente tehnologice pentru amenajarea Centrului de Date Principal I, cu servicii de instalare, configurare, punere în funcțiune, operaționalizare, instruire și acreditare incluse, parte a proiectului Cloud Guvernamental. Singura ofertă, care s-a dovedit câștigătoare, a fost depusă de firmele Innova Engineering și Synotech Global Services România, care și-au adjudecat contractul pentru suma de 89,3 milioane lei, echivalentul a 18 milioane de euro. Finanțarea contractului este asigurată prin proiectul "Implementarea infrastructurii Cloud Guvernamental" din cadrul Componentei 7 Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență. Durata contractului va fi de opt luni de la data semnării contractului. Claudiu Florică "Microsoft", indispensabil pentru stat Firma Synotech Global Services România este fosta societate DIM Soft, care până în decembrie 2009 a fost deținută în mod egal de Marius Ioan Ardelean, Andrei Iliescu și Adrian Ujeniuc. Cei trei asociați și-au vândut părțile sociale firmei D-Con.Net AG, reprezentată de Mircea Săndulescu și controlată de omul de afaceri Claudiu Florică, pentru suma de 3,075 milioane de euro. Ulterior acestei tranzacții Claudiu Florică a fost numit în funcția de administrator al DIM Soft. "Dl Florică Claudiu Ionuț va avea ca responsabilitate efectuarea oricăror acte de gestiune și de dispoziție necesare derulării activităților care decurg din parteneriatul societății cu Microsoft Corporation și afiliații acesteia", se menționa într-un document al firmei, publicat în "Monitorul Oficial". De la o firmă elvețiană, la un off shore cipriot Apoi, părțile sociale ale DIM Soft au trecut de la D-Con.Net AG la Lisaos Ventures Limited, un offshore înregistrat în Cipru, reprezentat de Nicolae Chirvase. Totodată, funcția de administrator a fost preluată de Mircea Săndulescu. În anul 2014, numele companiei DIM Soft a fost schimbat în Synotech Global Services România. Ulterior, Synotech Global Services România a absorbit societățile Abacus Systems & Solutions și Abacus Telecon, ocazie cu care 2,75% din părțile sociale au fost cedate lui Walter Haralambie Cor Hagialinis. Off shore-ul, al lui Florică (declarație la DNA) La data de 25 mai 2015, off shore-ul cipriot Lisaos Ventures Limited, asociatul majoritar al Synotech Global Services România, era reprezentat de Manuela Carolina Popescu. Tot ea a preluat și funcția de administrator al Synotech. "Cunosc faptul că firma Lisaos Ventures LTD deţine firmele Synotech Global Services SRL şi Luxoffice Center SRL, aceasta din urmă având în proprietate un imobil situat în Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr. 104 – 106. Această firmă Lisaos Ventures LTD a preluat o parte din bunurile şi banii D.Con.Net.Ag şi îmi aparţine mie", declara Claudiu Florică la DNA în dosarul de corupție Microsoft. În prezent, Synotech Global Services România este deținută de Manuela Carolina Popescu (70%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (30%). Cealaltă firmă, cu ajutorul căreia s-a câștigat contractul de 18 milioane de euro de la STS, Innova Engineering, este deținută de Manuela Carolina Popescu (60%), Sofia Eftenie (20%) și Walter Haralambie Cor Hagicalinis (20%). Toți oamenii denunțătorului "Microsoft" Numele Manuelei Carolina Popescu apare în alte trei societăți strâns legate de controversatul afacerist Claudiu Florică. De exemplu, firma Luxoffice Center îi avea ca asociați în anul 2015 pe Claudiu Florică și off shore-ul său, Lisaos Ventures Limited. În acel an, Manuela Carolina Popescu a fost înlocuită din funcția de administrator cu Mariana Stănciulescu. În prezent, Luxoffice Center este deținută integral de Manuela Carolina Popescu. Datele financiare ale firmei arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste două milioane lei, în timp ce a raportat pierderi de 1,28 milioane lei. O altă societate în care apare Manuela Carolina Popescu este ARTCHIM, o firmă radiată în 2002. A treia societate, Filas Club, era deținută de Irina Mădălina Florică (50%), Alexandra Cornea (25%) și Manuela Carolina Popescu (25%). Și această societate a fost radiată în anul 2015, la scurt timp după începerea scandalului de corupție "Microsoft".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră