vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

613 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Modistă din anturajul Sorinei Docuz, împrumut de 1,6 mil. lei la PSD. Firma, datorii imense

Modistă cu datorii, împrumut la PSD: Andra Olaru, creatoare de modă, a împrumutat cu 1,6 milioane de lei, echivalentul a 320.000 euro, Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Firma Andrei Olaru a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de două ori mai mică decât suma împrumutată social-democraților și pierderi de peste 397.000 lei. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete Chiar dacă, aparent, nu are nici o legătură directă cu PSD, majoritatea postărilor de pe Instagram ale Andrei Olaru sunt apreciate de fotomodelul Roxana Ilie, o apropiată a ministrului Sorin Grindeanu și prietena Sorinei Docuz, actuala parteneră a lui Marcel Ciolacu. Modistă cu datorii, împrumut la PSD Pe 24 octombrie 2024, Sediul Central al PSD a contractat un împrumut de 1,6 milioane de lei, adică puțin peste 320.000 de euro, de la firma Almaz Design Management, cu sediul în Sectorul 1 din București. Banii urmau să fie restituiți la data de 30 aprilie 2025, ceea ce probabil s-a și întâmplat. Societatea comercială Almaz Design Management, fostă Almaz Fashion, a fost înființată la finalul anului 2013 de James Kodor (51%) și Andra Melania Nicoleta Olaru (49%). Ulterior, pe 4 august 2014, cei doi asociați au decis ca pe funcția de administrator să fie numită Ștefana Teodora Maior. Un an mai târziu, James Kodor a hotărât să cesioneze 31% din părțile sociale Andrei Olaru, iar restul de 20%, Ștefaniei Maior. În iulie 2018, Ștefana Teodora Maior și-a cedat părțile sociale Andrei Olaru, care a devenit asociat unic și a preluat și funcția de administrator.  Datorii de peste patru milioane de lei și pierderi Almaz Design Management deține un magazin online prin care se comercializează haine de damă și huse branduite pentru telefoane mobile. Informațiile fiscale publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor arată că această afacere a Andrei Melania Nicoleta Olaru a înregistrat pierderi în anul fiscal 2024, atunci când a împrumutat 1,6 milioane lei PSD-ului. Astfel, a raportat o cifră de afaceri netă de 732.868 lei și pierderi de 397.052 lei. Totodată, firma a declarat datorii de peste 4,63 milioane lei și creanțe de peste 464.716 lei, în timp ce în casă și în conturi bancare avea puțin peste 1,64 milioane lei (practic, exact cât a dat cu împrumut partidului).  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Andra Olaru, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor transmise. 

Modistă cu datorii, împrumut la PSD. În stânga imaginii, Sorina Docuz (sursa: Instagram)
Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu, 650.000 de lei la PSD. Banii, returnați de la buget

Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD: buzoianul Marius Gabriel Neagu, partenerul de afaceri al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu, a împrumutat cu 650.000 lei, echivalentul a 130.000 de euro, Partidul Social Democrat. Bani pe care PSD s-a angajat să îi restituie în data de 30 aprilie 2025, din fonduri publice. Nepotul lui Ciolacu, "un om obișnuit" Acesta nu este la primul împrumut acordat partidului controlat Marcel Ciolacu. La finalul anului 2020, Marius Gabriel Neagu a împrumutat PSD cu suma de 445.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale Firma Nicomart Prim Team, care deține un important lanț de farmacii, este doar una din afacerile în care sunt implicați Marius Gabriel Neagu și Mihai Răzvan Ciolacu, nepotul șefului PSD. Marcel Ciolacu spunea despre nepotul său că este "un om obișnuit", care trăiește din salariul de vreo 2.200 lei pe lună, cu o casă în Buzău și o mașină primită de la serviciu. Asociatul nepotului lui Ciolacu, împrumut PSD Firma Evofarm Logistic, patronată de buzoianul Marius Gabriel Neagu, a acordat un împrumut de 650.000 lei Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, la data de 25 octombrie 2024. Partidul și-a asumat că va restitui suma împrumutată la data de 30 aprilie 2025, atunci când urma să primescă banii cheltuiți în campania electorală de la Autoritatea Electorală Permanentă. Marius Gabriel Neagu a mai împrumutat PSD la finalul anului 2020, la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia partidului, cu suma de 445.000 lei. Atunci, Neagu a acordat împrumutul pe persoană fizică. Pasul 1: apare o firmă în Săgeata, Buzău Numele lui Marius Gabriel Neagu este strâns legat de cel al lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul liderului PSD: cei doi au dezvoltat un important lanț de farmacii. Pe 8 martie 2007, Nicoleta Lalu a înființat firma Unifarmsante în comuna Săgeata din județul Buzău. Ulterior, Lalu s-a căsătorit cu Răzvan Mihai Prisada, pe care l-a numit administratorul farmaciei. În 2014, Nicoleta Prisada, fostă Lalu, a decis să schimbe numele firmei în Nicomart Prim Team. Pasul 2: nepotul lui Ciolacu intră în schemă Patru ani mai târziu, prin decizia nr. 1 din 4 mai 2018, Nicoleta Prisada a cedat 40% din părțile sociale lui Mihai Cristian Ciolacu, în timp ce firmei Marcos Provit, reprezentată de Marius Gabriel Neagu, i-a cedat 5% din firmă. Conform informațiilor publicate în Monitorul Oficial, firma Marcos Provit era deținută de Marius Gabriel Neagu și Andrei Isac.  În iunie 2018, asociata Nicoleta Prisada a decis să cedeze și restul de 55% din părțile sociale firmei Marcos Provit. La scurt timp după această preluare, Nicomart Prim Team a început să cumpere mai multe firme din Buzău care dețineau farmacii: Alina Pharm, Regiofarm și Solarisfarm.   Pasul 3: răsplata - funcții publice pentru ex-administratorul firmei Mihai Răzvan Prisada a beneficiat de o carieră accelerată după ce soția sa a cedat firma Nicomart Prim Team. De exemplu, în 2018 a fost numit "atașat pe sănătate cu grad de consilier diplomatic" la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE. Ministra Sănătății, pesedista Sorina Pintea, l-a numit prin ordin de ministru președinte al grupului de lucru pentru Produse farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Consiliului Uniunii Europene pe perioada asigurării României a președinției rotative. Apoi, Prisada a revenit pe funcția de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, pe care o deținuse anterior. Până în martie 2022, atunci când a fost numit președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, în urma promovării unui concurs organizat de Ministerul Sănătății, sub conducerea pesedistului Alexandru Rafila. Această funcție i-a asigurat includerea în board-ul Agenției Europene a Medicamentului și calitatea de membru în Grupul Șefilor de Agenții ale Medicamentului.  Extinderea afacerii, și cu bani de la CEC, banca statului Nicomart Prim Team a luat, în martie 2024, un credit de 21 milioane lei de la First Bank, care a fost garantat cu mai multe imobile din Buzău și Bacău. Tot în martie 2024, asociații Nicomart Prim Team au garantat un credit de investiții de 11,3 milioane de euro pe care urma să îl ia Marcos Provit de la CEC Bank, bancă deținută integral de Ministerul de Finanțe. Creditul urma să fie refinanțat cu "emisiuni de obligaţiuni emise de CVI Trust Sp. Z o.o, inclusiv comisioane de refinanţare şi dobânzi capitalizate şi (ii) încheierea de către Societate a contractelor de ipotecă asupra autorizaţiilor de funcţionare ale farmaciilor deţinute de NICOMART PRIM TEAM". 

Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri (sursa: Facebook/Toma Petcu)
Investigații

EXCLUSIV Liberalul Toma Petcu s-a pricopsit cu 45.000 de euro după ce a luat împrumuturi electorale

Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri: noul președinte al Consiliului Județean Giurgiu a învârtit sute de mii de euro în alegerile locale și parlamentare. Dar, declarativ, este unul dintre cei mai săraci politicieni locali: rămas fără terenuri, casă și bijuterii în urma divorțului din martie 2023, Toma Petcu mai are pe numele său doar o Dacia Duster și salariul de ales al poporului. Liberalul Toma Petcu, îmbogățit la alegeri Chiar și așa, a reușit să se împrumute 220.000 de euro de la patru persoane fizice pentru alegerile locale, bani pe care spune că i-a restituit. Citește și: BREAKING Ciolacu și PSD ies de la guvernare și refuză să-l susțină pe Nicușor Dan Însă există o discrepanță de 88.000 de euro între suma împrumutată și banii dați partidului pentru alegerile locale. Mai mult, contul personal s-a umflat cu 60.000 de euro între alegerile locale și cele parlamentare, în condițiile în care salariul său încasat în acea perioadă a fost de doar 15.000 euro. Rezultă, deci, o diferență de 45.000 de euro. Funcții la stat pe filiera PDL-PNL-ALDE-Pro România-PNL Toma Petcu a ajuns unul dintre cei mai puternici liberali din Giurgiu după ce a fost ales președinte al Consiliului Județean în urma alegerilor locale din vara anului 2024. Petcu a intrat în câmpul muncii în anul 2003, ca inginer la Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale. Ulterior a ajuns șef serviciu exploatări portuare, ca membru PDL. După ce a părăsit PDL, a trecut sub aripa protectoare a liberalului giurgiuvean Lucian Iliescu, care i-a asigurat ascensiunea politică. Astfel, în perioada 2009 - 2013, a fost numit președinte al Consiliului de Administrație și director general al AEP Giurgiu Port SA. Între 2011 și 2013, a fost și președinte de CA și director general al CN Fluvială Giurgiu Nav SA. Apoi a schimbat protectorul politic cu alt liberal, Vasile Mustățea, care l-a propulsat în anul 2013 pe funcția de subprefect de Giurgiu. De acolo, Petcu a fost numit președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. În anul 2016 a fost ales deputat de Giurgiu, dar a plecat din PNL la Partidul Liberal Reformator, partid înființat de Călin Popescu Tăriceanu. Apoi a fost numit președinte interimar al PLR Giurgiu. Partidul lui Tăriceanu i-a asigurat funcția de ministru al Energiei în anul 2017, în Guvernul Grindeanu. Pentru scurt timp, ce e drept: a fost schimbat din funcție în ianuarie 2018. Între timp, Toma Petcu a trecut la Pro România, partidul lui Victor Ponta, iar din martie 2020 a revenit la PNL. În urma alegerilor din 2020, a fost ales senator de Giurgiu pe listele PNL. A luat cu împrumut 220.000 de euro Toma Petcu a rămas, în urma divorțului din 2023, doar cu o Dacia Duster în declarația de avere. Pentru a-și putea finanța campania electorală, avea nevoie de bani: în contul său personal se aflau doar 6.040 lei. Din declarația de avere depusă în iunie 2024 reiese că s-a împrumutat de 350.000 de lei la Sonia Ioana Niță, alți 350.000 de lei i-a luat de la Gina Amalia Găman, în timp ce S.M., o altă persoană fizică, i-a dat împrumut 400.000 lei. În total 1,1 milioane lei, echivalentul a 220.000 de euro, bani pe care trebuia să îi returneze tot în 2024. Banii, returnați din fonduri publice (AEP) Contactat de către DeFapt.ro, liberalul Toma Petcu a întrebat mirat: "De unde 1,1 (milioane lei – n.r.)?" După ce i s-a explicat de unde provine întreaga sumă, Toma Petcu a declarat că cei 1,1 milioane lei împrumutați au fost folosiți în campania sa pentru alegerile locale. Însă a precizat că a returnat integral împrumuturile "din sumele rambursate de AEP, în baza legii. Eu am fost candidat anul trecut la alegerile locale și am folosit aceste împrumuturi pentru finanțarea campaniei, conform prevederilor legale." În noiembrie 2024, Toma Petcu a depus o nouă declarație de avere. Nu a menționat că a returnat banii împrumutați. Însă a declarat că împrumuturile au fost restituite înainte de a completa documentul. Cum apar 100.000 de lei În iunie 2024, conform declarației sale de avere, Toma Petcu avea în contul său personal suma de 6.040 lei. Cinci luni mai târziu, mai exact la data 15 noiembrie 2024, atunci când a completat noua declarație de avere în calitate de candidat la Senat, avea în același cont suma de 106.125 lei. Adică 100.000 de lei mai mult. Iar în cea mai recentă declarație de avere, Petcu a declarat că a împrumutat PNL cu suma de 198.000 lei pentru campania electorală aferentă alegerilor parlamentare. 45.000 de euro fără justificare Întrebat de către DeFapt.ro de unde a făcut rost de cei 198.000 lei, Toma Petcu a spus că banii provin din contul personal. Ceea ce înseamnă că în contul liberalului de la Giurgiu au intrat 298.000 lei, echivalentul a 60.000 de euro, din iunie până în noiembrie 2024. Dar, din salariile de senator, respectiv de președinte de CJ, veniturile aferente celor cinci luni nu puteau depăși suma de 15.000 de euro. Practic, e vorba de o diferență de 45.000 de euro fără justificare, fără să luăm în calcul cheltuielile sale personale. PNL spune că Petcu i-a donat bani, Petcu neagă Recent, Partidul Național Liberal a publicat în Monitorul Oficial „lista persoanelor fizice care au făcut în anul 2024 donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară”. Din acest document aflăm că Toma Petcu a donat partidului suma de 858.000 lei în patru tranșe. Două tranșe în mai, una în iunie, iar ultima - în noiembrie 2024. Pentru că nu avea acești bani în contul personal, DeFapt.ro l-a întrebat pe Petcu care este sursa banilor pe care PNL susține că i-a primit ca donație de la acesta. "Nu am donat", a spus Toma Petcu, care a mai precizat că banii declarați ca donație de PNL provin din cele patru împrumuturi și reprezintă de fapt contribuția sa pentru alegerile locale și parlamentare. Petcu a revenit: e contribuție de campanie, nu donație Dacă scădem cei 198.000 lei împrumutați PNL în noiembrie 2024 pentru alegerile parlamentare, rezultă că pentru alegerile locale a dat partidului 660.000 lei. Bani pe care i-a primit înapoi și pe care, așa cum a declarat, i-a restituit celor patru persoane fizice de la care s-a împrumutat 1,1 milioane lei. De aici rezultă o nouă diferență, de data aceasta de 440.000 de lei, echivalentul a 88.000 de euro. Ulterior, Toma Petcu a transmis că, "conform monografiei contabile de la AEP și a Legii finanțării partidelor politice nr.334/2006, contribuțiile de campanie se înregistrează în contul de donații și de aceea sumele se generează în Anexa 5 <Lista persoanelor fizice care au făcut într-un an donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară>. Sper că este clar acum." Petcu, însă, tot nu a explicat discrepanțele dintre venituri și cheltuieli. 

CNSAS: Declarația la Securitate, găsită în 2020 (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă"

CNSAS: Declarația la Securitate, din 2005. Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea DeFapt.ro, declarația dată Securității de către Crin Antonescu a ajuns la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în 2005. Un "document nou și neprocesat" După ce CNSAS i-a eliberat lui Crin Antonescu o adeverință de necolaborare cu Securitatea ca poliție politică, DeFapt.ro a trimis mai multe întrebări Consiliului pentru a lămuri odiseea documentului în arhivele instituției. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Potrivit comunicatului CNSAS care pomenea adeverința pe numele lui Crin Antonescu, la începutul acestui an (2025) s-a întocmit "Nota de Constatare nr. DI/I/355". În această notă este menționat "documentul nou şi neprocesat identificat în dosarul nr. I 1068594 în care figurează domnul ANTONESCU George Crin Laurenţiu". Acest "document nou și neprocesat" este declarația dată Securității de către Crin Antonescu în legătură cu prietenul său Costache Ștefan, care fugise în 1988 din România. CNSAS: Declarația la Securitate, din 2005 în arhivele Consiliului Dar de când exista acest "document nou și neprocesat" în CNSAS? Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" În răspunsul CNSAS către DeFapt.ro se arată că "Dosarul din fondul informativ I 11068594 (F.I.12275/Tulcea)/2volume, a fost preluat de CNSAS de la Serviciul Român de Informații - Tulcea, la data de 22.11.2005". CNSAS: Declarația la Securitate, găsită în 2020 Cum se explică, atunci, că acest "document nou și neprocesat" nu a apărut atunci când Crin Antonescu a fost verificat de Consiliu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale? Explică CNSAS: "<Documentul nou și neprocesat> a fost identificat in anul 2020, urmare studierii dosarului din fondul informativ mai sus menționat de către direcția de specialitate a CNSAS, în contextul unei alte lucrări". Așadar, susține Consiliul, doar din întâmplare, la 15 ani după ce declarația lui Crin Antonescu la Securitate a ajuns în arhiva sa, documentul a și fost descoperit. Prima decizie de necolaborare CNSAS a argumentat și de ce, în prima decizie de necolaborare a lui Crin Antonescu cu Securitatea, din 2005, nu apărea această declarație la Securitate scoasă la iveală acum. "La momentul emiterii Deciziei nr. 7.1./11.01.2005, nu au existat materiale/documente cu privire la domnul GEORGE CRIN LAURENȚIU ANTONESCU, având în vedere rezultatul negativ urmare verificărilor în evidențele interne și la foștii deținători dearhivă.", a transmis CNSAS pentru DeFapt.ro. Practic, ce spune CNSAS este că prima decizie de necolaborare cu Securitatea pe numele lui Crin Antonescu a fost eliberată în ianuarie 2005 iar declarația dată de Antonescu la Securitate a ajuns în CNSAS în noiembrie 2005. În 2009, CNSAS avea declarația lui Antonescu la Securitate, dar nu știa Dar mai rămâne un mister de explicat: de ce, în 2009, la patru ani după ce declarația lui Crin Antonescu la Securitate ajunsese în CNSAS, Consiliul nu a pomenit-o în evaluarea candidatului prezidențial de atunci Crin Antonescu? Așa cum am arătat mai sus, CNSAS susține că "<Documentul nou și neprocesat> a fost identificat in anul 2020, urmare studierii dosarului din fondul informativ mai sus menționat de către direcția de specialitate a CNSAS, în contextul unei alte lucrări". Iar în 2020, când CNSAS a descoperit, totuși, declarația lui Crin Antonescu la Securitate, actualul candidat nu mai deținea nici o funcție publică. Fugarul turnat nu a cerut acces la propriul dosar În răspunsul către DeFapt.ro, CNSAS mai susține că "Până la data (29 aprilie 2025 - n.r.) redactării prezentei, domnul COSTACHE ȘTEFAN nu asolicitat acces la propriul dosar". Costache Ștefan este prietenul din tinerețe al lui Crin Antonescu. Costache Ștefan a reușit să fugă din România comunistă în 1988, ceea ce a determinat și chemarea lui Crin Antonescu la Securitate. În fața securiștilor, Antonescu a scris și semnat cu numele propriu o declarație referitoare la fugar. Răspunsul CNSAS pentru DeFapt.ro (sursa: CNSAS)  

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: blindate ciuntite (sursa: Otokar)
Investigații

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: a ciuntit spatele blindatului Cobra II pentru MApN

Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: blindate ciuntite. Compania turcă a recunoscut public că a tăiat spatele blindatelor Cobra II pentru a putea să le vândă Ministerului Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Tîlvăr, ministrul Apărării, întâlnire secretă la sediul Otokar din Turcia înainte ca MApN să semneze un contract de 910 milioane USD cu compania O afacere de aproape un miliard de dolari O afacere controversată de 910 milioane de dolari, girată de ministrul PSD al Apărării Angel Tîlvăr și de generalul - locotenent Teodor Incicaș, în urma căreia Armata Română se va pricopsi cu 1.059 de blindate ciuntite. Partea leului din această afacere, câteva milioane de dolari, o va primi oficial consultantul turcilor, Dorin Iacob, fost șef de cabinet al directorului SRI Virgil Măgureanu și un susținător al lui Călin Georgescu. Specialiștii consultați de către DeFapt.ro au declarat, sub protecția anonimatului, că noul prototip de blindat Cobra II, care urmează să intre în dotarea Armatei române, ar putea să aibă probleme legate de structura mecanică și distribuirea greutății. Mai mult, în cazul unei explozii, ar putea să se desfacă precum o „banană”, punând în pericol viețile militarilor români. MApN a cerut maximum 10.580 kg pe blindat Ministerul Apărării Naționale (MApN), prin Direcția Generală pentru Armamente și Romtehnica, a organizat o procedură de achiziție a 1.059 „autovehicule tactice blindate de tip ușor” – ATBTU pentru 910 milioane de dolari. Achiziția a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 1489/2022, document prin care s-au stabilit caracteristicile mașinii de luptă și condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofertanții. Astfel, s-a stabilit că varianta de bază a blindatului trebuie să aibă o greutate maximă de 10.580 de kilograme.  În primă fază a procedurii de achiziție s-au înscris companiile Arquus, Nurol și Otokar. Primele două s-au retras din competiție din cauza condițiilor financiare restrictive. Otokar produce doar de 13.500 kg, respectiv de 14.500 kg Totodată, cele două companii se așteptau ca MApN să respingă oferta Otokar, care a venit în licitație cu Cobra II, pentru că firma turcă nu putea să îndeplinească condiția legată de greutate. Conform specificațiilor tehnice publicate pe site-ul Otokar, Cobra II are două variante de bază. Una mai veche, cu o greutate de 13.500 de kilograme, și varianta îmbunătățiță, care are 14.500 de kilograme. Nici una din cele două variante nu se încadra în cerințele MApN. Citește și: Blindatele cumpărate de România din Turcia, cu 180.000 euro mai scumpe decât cele vândute Marocului La începutul lunii aprilie, DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că turcii de la Otokar au modificat slăbit substanțial blindatul pentru a respecta cerința legată de greutate. De exemplu, au tăiat pur și simplu spatele blindatului și au modificat scaunele militarilor, conform surselor citate atunci. Otokar confirmă dezvăluirile DeFapt.ro: blindate ciuntite Turcii de la Otokar nu au vrut să răspundă întrebărilor transmise de către DeFapt.ro, dar au confirmat dezvăluirile făcute de către DeFapt.ro cu ocazia organizării unei vizite pentru jurnaliști români la fabrica din provincia turcească Sakaria. Mai mult, din imaginile făcute publice de jurnaliști se vede cu ochiul liber cum turcii de la Otokar au ciuntit blindatele Cobra II.  Tamer Sircali, unul dintre directorii de la Otokar, i-a declarat jurnalistului Victor Cozmei de la Hotnews că informațiile apărute în presă, adică cele publicate de către DeFapt.ro, despre modificările substanțiale aduse blindatului Cobra II pentru a putea câștiga contractul de la MApN sunt corecte.  Turcii minimalizează modificarea grosolană „Ce ați auzit în presă e corect, am modificat vehiculul. Dar e un lucru pe care îl facem în orice țară. Ce am făcut a fost să modificăm vehiculul pentru specificațiile Armatei. Sunt mii de linii de cerințe, iar autoritățile române verifică criteriile și au aprobat. Așa fac toți producătorii din sectorul militar, nu e ceva ciudat. (…)  Modificând greutatea vehiculului nu a însemnat compromiterea blindajului. E ceva complet greșit, vehiculul e dezvoltat conform standardelor NATO. Și a fost avizat de Armata Română pe timpul procedurii de achiziție”, a spus Tamer Sircali pentru Hotnews. Experții, șocați  Experții în achiziții militare îl contrazic pe directorul Tamer Sircali de la Otokar, argumentând că greutatea blindatelor nu se modifică cu peste două tone. „Producătorii din sectorul militar nu fac asemenea modificări la nici un produs cu care participă la licitații. Niște mici modificări se pot face, dar nu să reduci greutate blindatului cu cel puțin două tone, așa cum a făcut Otokar”, a spus unul dintre experți.   „S-a dus naibii toată structura de integritate a mașinii” În plus, reducerea greutății cu peste două tone a blindatului Otokar și intrarea în producție pe repede  înainte ar putea avea repercusiuni grave pentru că un prototip are nevoie de cel puțin doi ani de teste. „Asta e o dovadă că contractul a fost servit turcilor. Va avea probleme mari de integritate a șasiului, pentru că un pick-up are nevoie de ranforsări suplimentare. Dar, dacă le făceau, creștea greutate mașinii și nu îndeplinea condiția de greutate. S-a dus naibii toată structura de integritate a mașinii. În cazul unei explozii, are toate șansele să se desfacă ca o banană, dar văd că nu deranjează pe nimeni această problemă”, a spus o sursă din cadrul MApN pentru DeFapt.ro.

Judecătorul din Ploiești, om de sistem (sursa: Facebook/Alexandru Vasile)
Eveniment

DOCUMENT Judecătorul de la Ploiești ce a suspendat Hotărârea CCR, cerut în MJ de Cazanciuc & Predoiu

Judecătorul din Ploiești, om de sistem: Alexandru Vasile, judecătorul de la Curtea de Apel care a suspendat Hotărârea CCR de anulare a alegerilor, a fost detașat de două ori în Ministerul Justiției, la Direcția de avizare acte normative. Judecătorul din Ploiești, om de sistem Prima dată, a fost detașat în Ministerul Justiției la data 1 august 2013, la cerea ministrului Justiției de atunci Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Cea de-a doua cerere de detașare a fost semnată de liberalul Cătălin Predoiu, actual ministru de Interne și președinte interimar al PNL, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. Citește și: Cine e udemeristul care îl dă pe Nicușor Dan pe mâna procurorilor: jurist la stat, cu facultate absolvită la 28 de ani, la o universitate privată Dintr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii reiese că ministrul Cătălin Predoiu a invocat în cerere „experiența și pregătirea profesională” ale judecătorulu Alexandru Vasile. Aprobarea cererii de detașare a fost semnată de către judecătorul Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al ministerului Justiției. Predoiu l-a vrut cu o zi înainte de ajunul Crăciunului Liberalul Cătălin Predoiu a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii detașarea judecătorului Alexandru Vasile de la Tribunalul Prahova la Direcția de avizare acte normative din Ministerul Justiției pentru o perioadă de trei ani. Se întâmpla în data de 23 decembrie 2020, chiar în ultima sa zi de ministru al Justiției. „În motivarea solicitării se menționează că experiența și pregătirea profesionala a domnului judecător Alexandru Vasile, complexitatea activității și creșterea constantă a volumului de activitate la nivelul Ministerului Justiției, faptul că domnul judecător ar ocupa funcția de personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, în cadrul Direcției de avizare acte normative și se precizează atribuțiile postului, în esență constând în analizarea și avizarea, din punct de vedere al legalității, a proiectelor de acte normative din sfera dreptului public”, se menționează în hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.   Șefii nu au vrut să-l lase pe judecător să plece Judecătorul Alexandru Vasile și-a dat acordul scris pentru a putea fi detașat în Ministerul Justiției, așa cum a cerut ministrul Cătălin Predoiu. Dar președintele Tribunalului Prahova, respectiv cel al Curții de Apel din Ploiești nu au avizat favorabil cererea de detașare, motivând că schema de judecători de la cele două instanțe este incompletă. Cu toate acestea, detașarea a fost aprobată de CSM, sub semnătura judecătorului Mihai Bogdan Mateescu, actualul secretar general al Ministerului Justiției.  CSM a admis detașarea judecătorului Alexandru Vasile la Ministerul Justiției (sursa: CSM) Cazanciuc a deschis drumul detașărilor în MJ Dar judecătorul Alexandru Vasile nu era la prima detașare în Ministerul Justiției. Anterior, în perioada 01.08.2013 – 15.07.2017, a fost detașat tot la Direcția de avizare acte normative din cadrul Ministerului Justiției. Cererea de detașarea a fost semnată atunci de ministrul Justiției Robert Cazanciuc, actual senator PSD. Alina Gorghiu îl face praf pe judecător Liberala Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, nu are aceeași părere ca șeful ei de partid, ministrul Cătălin Predoiu, despre judecătorul Alexandru Vasile. „Povestea de azi este despre cum un judecător neprofesionist decredibilizează întregul sistem de justiție. Din punct de vedere juridic e imposibil de explicat o asemenea minune. E pur și simplu, o soluție aberantă care decredibilizeaza justiția profesionistă. Nu poate avea nicio consecința. Dar, sigur toată propaganda izolaționiștilor va spune: uite, vom avea turul 2 înapoi!”, a scris într-un comentariu pe Facebook Alina Gorghiu după ce judecătorul Alexandru Vasile a decis suspendarea hotărârii CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. Magistratul Oțel neagă că i-ar fi naș Presa a relatat că judecătorul Alexandru Vasile ar fi finul magistratului Cătălin Oțel, unul dintre oamenii de bază ai Alinei Gorghiu, cel care a însoțit-o în mai multe deplasări externe, inclusiv în Japonia și Brazilia. Contactat de către DeFapt.ro, magistratul Cătălin Oțel a declarat că judecătorul Alexandru Vasile nu are nici o legătură de rudenie cu el:  „Nu e finul meu. E preluare eronată în presă, din păcate. Am fost colegi în MJ, ca și alte 220 de persoane. (…) Când am intrat în MJ dânsul era deja acolo”. 

Dubiosul Vlădică, șeful informațiilor secrete prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV Șeful informațiilor secrete de la Cotroceni, Vlădică, consultant în armament în Elveția

Dubiosul Vlădică, șeful informațiilor secrete prezidențiale, a primit un salariu de peste 100.000 de franci elvețieni pentru că a condus firma de consultanță Advandes Gmbh, patronată de croatul Zdenko Kurtovic, unul din partenerii  de afaceri și prieteni ai lui Frank Timiș. Dubiosul Vlădică, șeful informațiilor secrete prezidențiale DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Florin Lazăr Vlădică, directorul Oficiului de Informații Integrate al președintelui interimar Ilie Bolojan, a fost atât angajatul lui Ovidiu Tender, cât și al lui Frank Timiș, pentru a le gestiona afacerile controversate din Africa. Citește și: EXCLUSIV Florin Vlădică, omul lui Frank Timiș în Africa și dealer de armament, numit de Bolojan stăpânul informațiilor secrete la Cotroceni Numele lui Frank Timiș, asociat cu afacerea Roșia Montană, a reapărut în contextul anulării alegerilor prezidențiale din România, după ce mercenarul Horațiu Potra a recunoscut că i-a cerut 20 de milioane de dolari pentru finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Declarație de avere discretă Florin Lazăr Vlădică a fost numit consilier prezidențial și director al Oficiului de Informații Integrate de către președintele interimar Ilie Bolojan. Citește și: Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024 Potrivit declarației de avere, sfătuitorul președintelui interimar Ilie Bolojan nu are case sau mașini, dar are bijuterii în valoare 34.000 euro, pe care le-a strâns în perioada 2007-2024. Mai are un cont deschis în anul 2019 la TD Bank USA 2035 în care se află 58.000 de dolari și un alt cont la UBS Bank, cu 83.500 de franci elvețieni. Vlădică a plasat 37.000 de franci elvețieni în fondul de investiții Columna Sammelstiftung. Firmă de consultanță în Elveția Înainte de a ajunge în slujba președintelui interimar Ilie Bolojan, Florin Lazăr Vlădică a condus compania de consultanță Advandes Gmbh, înregistrată în Elveția, de unde a încasat un salariu de 103.200 franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 111.000 de euro. Firma Advandes Gmbh a fost înființată de croatul Zdenko Kurtovic, unul din partenerii de afaceri și prieten al lui Frank Timiș. În anul 2020, Frank Timiș era asociat în Trencadis Corp SRL, o firmă de IT abonată la contractele guvernamentale din România, prin intermediul First Investements Holding Ltd, un off-shore înregistrat în Insule Cayman. Trencadis Corp SRL s-a asociat cu GeoZone, patronată de Zdenko Kurtovic, pentru a crea AIOS Integrated Land Systems, un ghișeu unic dedicat instituțiilor publice pentru managementul terenurilor.       O învățătoare care dă sfaturi despre armament Pentru a nu pierde controlul asupra companiei de consultanță din Elveția, Florin Vlădică a lăsat-o în locul său pe prietena sa Roxana Maria Militaru, o fostă învătoare și terapeută pentru copii cu autism. Conform informațiilor publicate de ea pe contul de LinkedIn, Militaru și-a început activitatea profesională la Asociația "Covorașul Fermecat", a predat la Școala nr. 2 din localitatea giurgiuveană Cartojani, a trecut pe la liceul "Ita Wegman", apoi s-a reangajat ca învătoare la Junior School. Dar, brusc, a devenit interesată de afacerile cu armament în care este implicată România, iar postările sale pe acest subiect sunt apreciate cu regularitate de Florin Lazăr Vlădică. Printre știrile promovate de Roxana Maria Militaru se află și cele despre compania Raytheon, căreia Florin Lazăr Vlădică i-a acordat consultanță după ce a părăsit funcția de șef al Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale.  Manager de operațiuni petroliere Chiar dacă Florin Lazăr Vlădică susține oficial că a fost plătit în ultimul an doar de Advandes Gmbh, el figurează în continuare ca manager de operațiuni la Port Energy, o companie de exploare și producție de petrol și gaze cu sedii în SUA și Senegal. La conducerea acestei firme se află Thomas Dimitroff, un fost angajat al British Petroleum care era responsabil de operațiunile din Africa, Rusia, Orientul Mijlociu și Marea Caspică. Întâmplător sau nu, compania britanică British Petroleum a cumpărat concesiunile de gaza ale lui Frank Timiș din Senegal. Directorul companiei Port Energy, Alan Kessler, a participat anul trecut, în Dubai, la Summit-ul Africa Global Business Connect în calitate de consilier al Baba Group și director al African Food Security. Înapoi în Africa Grupul Baba este condus magnatul camerunez Baba Ahmadou Danpullo, un fost șofer de camion ajuns unul dintre cei mai bogați afaceriști din Africa. Departamentul de Stat al SUA menționa într-un raport din 2016 că Baba Ahmadou Danpullo ar fi orchestrat arestarea și hărțuirea judiciară a nouă membri ESU (comunitate din nord-vestul Camerunului). Abuzurile din Camerun ale lui Baba Ahmadou Danpullo au fost menționate în mai multe rapoarte ale organizațiilor interaționale de apărare a drepturilor omului. Vlădică - Frank Timiș - Potra - Călin Georgescu Numele lui Frank Timiș, fostul angajator al lui Vlădică, a apărut și în controversele generate de anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut. Mercenarul Horațiu Potra, cel care îi asigura paza și protecția candidatului Călin Georgescu, i-a cerut lui Timiș o sumă cuprinsă între 20 și 35 de milioane de dolari pentru finanțarea campaniei electorale. La schimb, Călin Georgescu ar fi fost dispus să ceară redeschiderea minelor de aur din România dacă ar fi ajuns președinte. "M-a contactat d-ul Calin Georgescu, acesta a fost în clubul de la Roma cu Isărescu și a fost director pe mediu la ONU. Vrea să candideze la președenția României în 2024 și caută sponsori să-l ajute. A spus că, dacă câștigă, vrea să redeschidă toate minele din Ro, și în special cele de Aur. Zice că are deja sprijinul la Americanii care i-au făcut campanie la Trump și de la cei care au negociat ieșirea UK din EU. Mi-a spus dacă pot vb. cu dumneavoastră de un sprijin. Cand mi-a spus că pentru campanie are nevoie de 20-35 milioane, mi-am permis să-i spun că Domnul Frank are <Elefanti minieri în Africa> nu prea vrea sa se mai implice în Ro", se menționa în mesajul trimis de Potra lui Timiș.

Burduja are sinecurist bun la toate, pe Constantin Saragea (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Investigații

EXCLUSIV Saragea, sinecuristul bun la toate al lui Burduja: Digitalizare, Energie, Poștă, Rompetrol

Burduja are sinecurist bun la toate: îl cheamă Constantin Saragea și, în prezent, este secretarul general al Ministerului Energiei. Este doar una din funcțiile vrednicului Saragea, pe lângă prezența în CA al Rompetrol Rafinare, locurile în CA la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, respectiv la Poșta Română. Dar și altele. Funcționar de 20 de ani Gorjeanul Constantin Saragea, absolvent al Facultății de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, are 20 de ani de experiență în administrația publică. Citește și: Fina lui Ponta, cu studii de jurnalistică, legendara sinecuristă Teodora Preoteasa, directoare la o bancă de stat și în CA-ul CFR Călători În anul 2009 era șef birou în Ministerul de Finanțe, în timp ce soția sa, Mihaela Saragea, era expert în cadrul aceluiași minister. Din declarațiile de avere depuse de-a lungul ultimilor 15 ani, reiese că Saragea a plecat de la Finanțe la Secretariatul General al Guvernului, apoi a ajuns la Ministerul Fondurilor Europene.  Soția l-a urmat ca o umbră prin ministere Apoi a fost încadrat la Ministerul Dezvoltării, în urma comasării cu Fondurile Europene. După separarea celor două ministere, a rămas la Ministerul Fondurilor Europene, acolo unde a ajuns să dețină funcția de director general. Soția sa a avut același traseu profesional.   Conform declarațiilor sale de avere, în primăvara anului 2018 și-a rotunjit salariul cu 3.500 de lei din drepturi de autor, bani primiți de la Best Learn Consulting și de la Fundația Konrad Adenauer, apropiată de PNL. Prima sinecură a primit-o în toamna anului 2018, atunci când a fost plasat ca membru în Directoratul companiei Transelectrica. De acolo, a încasat cumulat o indemnizație de aproape 27.000 lei. Burduja l-a cerut de la Fonduri Europene la Digitalizare Liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministrul Inovării, Cercetării și Digitalizării în data de 3 mai 2022. Abia instalat, a făcut rapid o solicitare la Ministerul Fondurilor Europene prin care a cerut detașarea lui Constantin Saragea pe funcția de secretar general al Ministerului Digitalizării. La scurt timp, Burduja a decis să-l numească pe Saragea și în consiliul de administrație al Poștei Române, respectiv al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare (IMNR). Constantin Saragea a depus declarația de avere aferentă anului 2022 în vara anului 2023. Din acest document aflăm că, pentru primele luni ale anului 2022, a încasat un salariu de aproape 58.000 lei de la Fonduri Europene, completat cu încă 81.393 de la Digitalizare. De la Poșta Română, a primit puțin peste 29.000 lei, iar de la IMNR, doar 7.715 lei. În total 176.000 lei, echivalentul a 35.200 de euro, adică aproape 3.000 de euro pe lună. Luat de Burduja și la Energie, numit și în CA al Rompetrol Pe 15 iunie 2023, liberalul Sebastian Burduja a fost numit ministru al Energiei, ocazie cu care Constantin Saragea a revenit pe funcția de director la Fonduri Europene. Unde a stat doar o zi, pentru că ministrul Burduja i-a cerut din nou detașarea. Și de data aceasta, tot pe funcția de secretar general al ministerului Energiei. După rețeta de la Digitalizare, Constantin Saragea a fost numit, la data de 1 august 2023, într-un consiliu de administrație: cel al Rompetrol Rafinare. Ulterior, a fost ales administrator permanent până la 30 aprilie 2026. În declarația de avere a lui Saragea se vede că, în cursul anului 2023, acesta a primit o indemnizație cumulată de 70.000 lei. Salariul său de secretar general este 21.494 lei brut, plus un spor de 1.500 lei brut pentru condiții de muncă vătămătoare. După plata taxelor, Saragea rămâne cu un salariu net lunar de peste 13.000 lei. Saragea: "Eu sunt apolitic" Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Saragea a explicat că nu se simte responsabil de decizia Comisiei Europene prin care s-a decis suspendarea plății a 300 de milioane de euro din PNRR din cauza numirilor influențate politic în consiliile de administrație ale companiilor din Energie. "Jalonul 121 din PNRR se referă la companiile din Energie unde statul este acționar majoritar sau unic. La Rompetrol Rafinare, statul nu este acționar majoritar, este privatul. Eu nu am nici influență politică, sunt apolitic", a spus Constantin Saragea. Întrebat unde se țin ședințele CA ale Rompetrol Rafinare, în contextul în care trebuie să fie prezent tot timpul la Ministerul Energiei, Constantin Saragea a spus că unele au loc online, în timp ce altele necesită prezență fizică la sediul Rompetrol de la Casa Presei, în funcție de importanța deciziilor. A chemat o subordonată în birou după un articol al DeFapt.ro În urma dezvăluirilor făcute de către DeFapt.ro despre angajarea Mihaelei al Madani pe funcția de consilier superior în Ministerul Energiei, după ce aceasta a făcut campanie electorală pentru PNL, secretarul general Constantin Saragea a decis să o cheme la el în birou pentru a o cunoaște personal. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei "Doamna, de când s-a angajat, dacă a venit o dată, maxim de două ori. Prima dată, bineînțeles că am chemat-o eu pentru că am văzut articolul. Am chemat-o să o întreb când s-a angajat, cu ce se ocupă. I-am pus câteva întrebări de genul acesta. I-am adresat această întrebare doamnei (legată de campania electorală din Gorj - n.r.), a spus că are doar o prietenă la Gorj. Dar că ea nu face campanie pentru vreun partid, face pentru toate partidele. Că are prieteni în toate partidele și că pentru prietena ei a mers atunci la acțiunea electorală", a declarat Constantin Saragea.  Saragea: "Îl simpatizez pe domnul Burduja" De altfel, secretarul general al Ministerului Energiei a spus că și el l-ar susține pe șeful său, ministrul Sebastian Burduja. "Personal, și eu îl simpatizez pe domnul Burduja și l-aș susține dacă ar candida, oricând. Nu trebuie să fii într-un partid. (...) L-aș susține pentru că e un om bun, competent, care poate să aducă, eu știu, un plus valoare oriunde ar candida”, a mai declarat Constantin Saragea. Mihaela al Madani, în campanie pentru PNL înainte de angajarea la minister La rândul ei, Mihaela al Madani a declarat pentru DeFapt.ro că i-a explicat secretarului general Constantin Saragea că nu este membră de partid, dar că are prieteni din toate formațiunile politice. "Nu am făcut campanie electorală pentru nici un partid politic, ci am fost alături de o prietenă care a candidat. (...) Nu am oferit sprijin financiar, eu oricum nu aveam nici un ban, mare atenție, declarația mea de avere îl implica pe fostul meu soț, pe anul 2024, dar eu niciodată nu am avut acces la aceste sume de bani, este cu totul altceva, dacă aveam banii ăștia cred că nu mai stăteam în minister pe o funcție de execuție", a declarat Mihaela al Madani. Al Madani a adăugat că l-a cunoscut pe deputatul Ion Iordache, șeful PNL Gorj, prin intermediul unei prietene care a candidat pe listele PNL Gorj. "Nu am nici un fel de relație cu dânsul, dacă îl întrebați de mine cu siguranță o să vă spună că habar nu are cine sunt, a fost prima dată când l-am văzut, la un eveniment legat de turism organizat la Novaci, acolo unde și eu am o casă de vacanță părăsită de ani buni, și unde au venit toți antreprenorii din zonă", a mai spus Mihaela al Madani.   Burduja are sinecurist bun la toate Constantin Saragea a trimis ulterior o notificare pe e-mailul redacției DeFapt.ro în care solicita reviziuirea/reevaluarea intenției de a publica un articol despre activitatea. Argumentul său: DeFapt.ro pune la îndoială competența sa profesională "într-un mod insinuant și lipsit de obiectivitate". Saragea a susținut și că nu i s-a solicitat "un punct de vedere oficial complet, în baza simetriei și nici nu mi-ați oferit posibilitatea reală de a răspunde în mod proporțional (în scris prin intermediul unui email)." DeFapt.ro i-a transmis întrebările pe e-mail în data de 7 aprilie, dar Saragea a refuzat până în prezent să răspundă.

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Investigații

EXCLUSIV Burduja dă afară numiții politic în CA Nuclearelectrica, îi înlocuiește cu membri PNL, PSD

Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) pentru a convinge Comisia Europeană că a depolitizat compania de stat. Ministrul Energiei apelează la acest truc pentru a debloca plata a 300 de milioane de euro din PNRR, bani indisponibilizați de Comisia Europeană. Burduja numește peneliști, pesediști (CA Nuclearelectrica) Practic, pretextul lui Burduja este că, prin aceste schimbări în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica, se va bifa jalonul 121 din PNRR, acum neatins de România. Printre cei propuși în CA al Nuclearelectrica de ministrul Sebastian Burduja se află: pesedistul Pavel Casian Nițulescu, un fost lăcătuș mecanic și actual secretar de stat la ministerul Energiei; fostul deputat PNL Laurențiu Cazan; pesedistul Petre Nicolescu, coordonatorul departamentului Energie al PSD; liberalul Oleg Burlacu, vicepreședinte PNL Sector 5; academicianul Ionuț Purica, ex-consilier al lui Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. Jalonul 121 din PNRR costă România 300 de milioane de euro Comsia Europeană a trimis o scrisoare Guvernului României, respectiv premierului Marcel Ciolacu, prin care informa că s-a decis blocarea a 300 de milioane de euro destinați României, bani aferenți jalonului 121 din PNRR. Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Motivul: oficialii de la Bruxelles au constatat existența unei serii de conflicte de interese și influențe politice în numirea membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Printre aceste companii se află și Nuclearelectrica, una dintre cele mai importante companii din industria energetică, acolo unde trei din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație au fost numiți direct, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, conform economedia.ro. Culmea schimbărilor în CA: susținuții politic, înlocuiți cu membri de partid Între timp, unul din membrii Consiliului de Administrație a decis să părăsească forul de conducere. Ministrul Sebastian Burduja a decis să mai revoce alți patru membri CA, unii - din cauze neimputabile, alții - din motive imputabile.   În cazul celor care vor fi revocați din cauze neimputabile, ministrul Sebastian Burduja a invocat respectarea "jalonului nr. 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României". Practic, Burduja a decis să-i înlocuiască pe membrii CA aflați în conflict de interese sau sprijiniți politic cu foști și actuali politicieni de la PSD și PNL.  Oleg Burlacu (PNL), aproape 800.000 de lei de la Transelectrica Liberalul Oleg Burlacu, vicepreședintele PNL Sector 5, este una din cele cinci propuneri ale ministrului Sebastian Burduja pentru Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Avocat de profesie, Oleg Burlacu a făcut parte din Consiliul Local al Sectorului 5 în perioada 2012-2016. Ulterior, în 2019, a ajuns, pe filieră de partid, membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. În anul 2021 a fost dat afară de la Transelectrica în urma unei decizii a premierului Florin Cîțu, care voia să scape de oamenii numiți de premierul Ludovic Orban. Războiul dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban a fost decontat din taxele și impozitele plătite de români: Oleg Burlacu a dat în judecată Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena, reclamând că a fost revocat ilegal din funcție. În urma acestui demers, a primit compensații de 792.132 de la Transelectrica, adică în jur de 159.000 de euro. Laurențiu Nicolae Cazan, fost deputat PNL Un alt liberal propus de ministrul Sebastian Burduja, șeful PNL București, în CA al Nuclearelectrica este fostul deputat Laurențiu Nicolae Cazan. În perioada 2013-2017, Cazan a fost președinte TNL Râmnicu Vâlcea, apoi a ajuns în Biroul Politic Județean Vâlcea. Din iunie 2024, este președinte interimar la PNL Vâlcea. Cazan a profesat ca avocat, dar a trecut și  prin Consiliul de Administrație al CET Govora. Anul 2020 i-a adus un mandat de deputat PNL. Nu a fost ales pentru un nou mandat în 2024. Soția sa, Iulia Elena Cazan, lucrează la Consiliul Concurenței, filiala Râmnicu Vâlcea. Nițulescu (PSD), fost lăcătuș mecanic Pesedistul Pavel Casian Nițulescu este o altă propunere a ministrului Sebastian Burduja pentru conducerea Nuclearelectrica. Nițulescu și-a început cariera în 1991, ca lăcătuș mecanic la Uzina de Preparare a Cărbunelui Petrila, apoi a ajuns inginer și a lucrat în domeniul minier. Penultima funcție deținută a fost cea de director la Sucursala Presterv Petroșani a Complexului Energetic Hunedoara. În ianuarie 2022, Nițulescu a fost numit secretar de stat la Energie, iar în paralel, începând cu august 2023, a fost și membru în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Pavel Casian Nițulescu a menționat în CV-ul său că este licențiat în drept la Univesitatea "Titu Maiorescu", la care a fost înscris în perioada 2001 – 2005, timp în care figura angajat ca inginer adjunct – șef stație CFU, respectiv șef sector Transport  CFU la exploatarea de preparare a cărbunelui Valea Jiului. După ce a ajuns ajuns la București, pesedistul Pavel Casian Nițulescu a făcut un curs de Securitate și Bună Guvernare la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Fostul șef de cabinet al lui Bădălău, promovat de Burduja la Nuclearelectrica Petre Iulian Nicolescu, un alt pesedist propus pentru CA al Nuclearelectrica, este coordonatorul Departamentul Energie din cadrul Consiliului Național al PSD. Acesta și-a început activitatea în 1999 ca agent comercial la o firmă din Pitești. Ulterior, a ajuns consilier juridic la Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Argeș. În perioada decembrie 2003 – ianuarie 2014, Nicolescu a fost funcționar public cu statut special, apoi a fost plasat ca șef serviciu la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie. Tot pe filieră de partid, a ajuns șeful Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din Ministerul Economiei. În iulie 2016 a ajuns la Primăria Sector 4, iar în februarie 2017 a fost numit secretar de stat la Turism. De la Turism, a trecut la Economie, apoi iar la Privatizare. Din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019, Nicolescu a fost șeful de cabinet al ministrului Niculae Bădălău. Apoi, a primit sinecuri la Depogaz Ploiești și la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE). Academicianul Ionuț Purica, fostul consilier al lui Burduja Academicianul Ionuț Purica este ultimul din cei cinci nominalizați de ministrul Sebastian Burduja pentru șefia Nuclearelectrica. În ultimii 20 de ani, a fost cercetător senior la Academia Română, director executiv la FCCEA, consultant extern la Banca Mondială, președinte CNCAN și consilier al ministrului Sebastian Burduja la Ministerul Cercetării. În anul 2009, Ionuț Purica a fost și consilierul ministrului Economiei Adriean Videanu, nașul ministrului Sebastian Burduja. Totodată, Ionuț Purica face parte din Consiliul Științific al Fundației Universitare a Mării Negre "Mircea Malița", condusă de profesorul cu vederi rusofile Dan Dungaciu. DeFapt.ro a insistat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sebastian Burduja în legătură cu propunerile pentru CA al Nuclearelectrica, dar ministrul a refuzat orice dialog.     

Cosmin Ghiță (dreapta), directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR în 2024. Toți șefii, membrii CA, bonusuri uriașe

Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR brut. Cosmin Ghiță a primit acest bonus "de performanță" pe lângă salariul său anual, de aproape 137.000 euro brut.  Pe lista celor care au primit bonusuri de performanță substanțiale se află șapte persoane, inclusiv directorii financiari Faranga Dan Niculaie și Daniel Adam, care au primit 73.000 de euro brut, respectiv 49.000 de euro brut. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Șefii companiei Nucleareletrica au mai fost răsfățați cu o serie de beneficii pe parcursul anului 2024: de la asiguare de răspundere profesională, decontarea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, mașini de serviciu, până la pachete de servicii medicale și asigurări medicale private. Salarii de zeci de mii de lei lunar Compania Nuclearelectrica, controlată de Ministerul Energiei, a făcut public Raportul de Remunerare pe anul 2024. Din acest document public aflăm că directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, primește o indemnizație brută lunară de 53.778 lei. Adică, în jur de 10.775 euro brut lunar. În topul salariilor de la Nuclearelectrica, este urmat de directorii financiari: Dan Niculaie Faranga, Vasile Dascălu și Daniel Adam. Fiecare din cei trei directori financiari a primit un salariu brut lunar de 51.000 lei, adică 10.200 de euro.  De ce apar trei directori financiari la Nuclearelectrica în anul 2024? Pentru că Faranga Dan Niculaie a fost înlocuit de Vasile Dascălu în aprilie 2024, iar cel din urmă a fost înlocuit cu Daniel Adam în noiembrie 2024. Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 EUR Pe lângă plata veniturile lunare, cei patru șefi de la Nuclearelectrica au mai primit o indemnizație variabilă anuală în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță în cadrul companiei. Directorul general Cosmin Ghiță a primit o indemnizație brută variabilă de 1.613.340 lei, echivalentul a 322.600 de euro brut. Pe locul secund la indemnizația brută variabilă s-a clasat directorul financiar Dan Niculaie Faranga, care a fost renumerat pe lângă salariu cu un bonus de 365.193 brut (73.000 euro brut). Locul trei a fost ocupat Daniel Adam cu suma brută de 244.800 lei, echivalentul a 49.000 de euro brut. Fragment din Raportul de remunerare al Nuclearelectrica pe 2024 (sursa: Ministerul Energiei) Membrii CA, indemnizații și bonusuri de 86.000 de euro fiecare Bonuri de performanță au primit și cei cinci membri din Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. Președintele Consiliului de Administrație, inginerul Minodor Teodor Chirică, primește o indemnizație fixă lunară brută de 17.926 lei și o componentă variabilă anuală brută în valoare de 12 indemnizații fixe lunare brute. Defalcat, președintele Minodor Teodor Chirică a primit 215.112 lei brut pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație, plus alți 215.112 lei brut bonusul de performanță anual. În total 430.224 lei brut, echivalentul a 86.000 de euro. Tot câte 86.000 de euro brut au primit și ceilalți membri ai Consiliului de Administrație: Elena Popescu, Remus Vulpescu, Dumitru Chirleșan și Vasilică Grăjdan. Mașini și polițe de asigurare de până la trei milioane de euro Pe lângă veniturile substanțiale, șefii Nuclearelectrica au o serie de beneficii aferente funcției. De exemplu, directorul general Cosmin Ghiță și directorul financiar beneficiază de asigurări de răspundere profesională cu o sumă asigurată de trei milioane de euro. Separat, mai au asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, pachete de servicii medicale și/sau asigurări medicale plătite de Nuclearelectrica, fond de protocol, mașină de serviciu, secretare, birouri și concedii plătite. Celor cinci administratori li se rambursează toate cheltuielile aferente îndeplinirii mandatului, dar au dreptul și la laptopuri, telefoane și mașini de serviciu. În plus, fiecare administrator are o poliță de asigurare în legătură cu activitatea în Consiliul de Administrație de până la 3 milioane de euro. Totodată, beneficiază de același pachet de servicii medicale și/sau asigurări medicale private la fel ca directorii Nuclearelectrica. 

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei e securitatea SUA

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial; să-și extindă influența la nivel regional și global; și să diminueze influența SUA la nivel mondial.  Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc În prezent, Rusia duce o campanie activă de destabilizare în Europa pentru a creea dileme strategice pentru SUA. Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli Generalul Cristopher Cavoli a explicat în fața Congresului american că securitatea și prosperitatea SUA sunt strâns legate de securitatea în Europa. De exemplu, comerțul transatlantic se ridică la 6,9 trilioane de dolari anual, în timp ce bazele americane din Europa au capacitatea de a intercepta amenințările înainte ca acestea să se apropie de Statele Unite. Însă Rusia, mai ales prin războiul dus în ultimii ani împotriva Ucrainei, urmărește să-și îndeplinească obiectivele geopolitice pe termen lung care sunt contrare celor americane. „Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial, să-și extindă influența la nivel regional și global și să diminueze conducerea și influența SUA. Rusia desfășoară în mod activ o campanie de destabilizare în Europa menită să creeze dileme strategice pentru Statele Unite”, a declarat generalul Cristopher Cavoli în Congresul SUA. Totodată, Rusia reprezintă o amenințare reală pentru SUA, NATO și securitatea globală, în contextul în care depune un efort continuu pentru a-și dezvolta o armată mult mai mare decât avea înaintea invaziei din Ucraina. Prietenia economică ruso-chineză Amenințarea la adresa securității globale este intensificată de relațiile puternice pe care Rusia le-a dezvoltat cu China, Coreea de Nord și Iranul. Acest grup de state au oferit Mosovei un colac de salvare economic. „Pentru a evita sancțiunile occidentale, Partidul Comunist Chinez și Rusia sporesc utilizarea monedelor naționale pentru a desfășura tranzacții în afara SWIFT, folosind opțiuni de finanțare netradiționale pentru tranzacțiile comerciale dar și diverse tehnici financiare pentru a ocoli sancțiunile secundare”, a spus generalul Cristopher Cavoli. Acesta a dat ca exemplu faptul că jumătate din exporturile de energie ale Rusiei merg în prezent către China. În plus, utilizarea de către Rusia a unei „flote din umbră” îi permite să eludeze politica de plafonare a prețului petrolului a SUA și a partenerilor G7+. Moscova și Beijing, scenarii navale și aeriene comune  Rusia are un parteneriat „fără limite” cu China, ceea ce creează oportunități militare pentru ambele state, dar pun în pericol și interesele SUA. De exemplu, în vara anului trecut două patrule aeriene ruso-chineze au decolat din Rusia. Una a survolat Marea Bering, iar cealaltă, Marea Japoniei. Pe parcursul zborului de cinci ore, bombardierele cu capacitate nucleară ale celor două state au fost escortate de avioane de luptă rusești. „Este pentru prima dată când bombardierele chinezești au plecat din aceeași bază aeriană cu bombardierele rusești. Prima dată când bombardierele Chinei au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și prima dată când bombardierele chinezești H-6N cu capacitate nucleară au participat la o patrulă combinată”, a avertizat generalul Cavoli. În domeniul maritim, China și Rusia au desfășurat cel de-al patrulea exercițiu naval anual împreună. Gărzile de Coastă ale celor două state au efectuat prima patrulă combinată în nordul Pacificiului.   „Pe măsură ce calota glaciară arctică se retrage, atât China, cât și Rusia caută să exploateze noile căi navigabile. Între timp, în domeniul terestru, Rusia și China continuă să-și extindă exercițiile militare combinate desfășurate în mod regulat și să-și sporească pregătirea pe platforme de arme mai sofisticate”, potrivit generalului. Porturile europene, infiltrate de companii chineze China caută în paralel oportunități de dezvoltare în Europa pentru a-și exercita influența globală și a diviza Occidentul. Iar actualele investiții strategice al Chinei în diverstate state europene generează tensiuni în cadrul NATO. De exemplu, companiile de stat ale Chinei continuă să facă investiții substanțiale în porturile comerciale europene, gestionând peste 10% din capacitatea portuară a Europei. Chinezii sunt acționari majoritari în porturile Pireu și Zeebrugge, dar dețin acțiuni și la porturile Hamburg, Rotterdam, Anvers, Las Palmas, Valencia, Bilbao, Stockholm, Barcelona, Gdynia, Le Havre sau Salonic „Paisprezece porturi europene aflate în apropierea centrelor logistice care mută echipamente și forțe, sau amplasate împreună cu acestea, au investiții semnificative din partea Patidului Comunist Chinez, ceea ce creează riscuri pentru Statele Unite și Alianța NATO”, a menționat generalul Cristopher Cavoli. Mai mult, Beijingul face eforturi pentru a extinde serviciile de telecomunicații, companiile de energie verde și industriile vehiculelor electrice în Europa. „Aceste investiții pot crea creștere economică, dar prezintă și riscuri de securitate și oferă deschideri pentru China și Rusia pentru a degrada interesele SUA și a semăna dezbinarea între Aliați”, a explicat generalul.

Rusia, mai militarizată decât în 2022 și mai puternică, spune generalul american Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani (gen. Cavoli, SUA)

Rusia, mai militarizată decât în 2022, deși armata lui Vladimir Putin a suferit pierderi colosale în urma invaziei din Ucraina.  Generalul Cristopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, a dezvăluit în timpul audierii sale (VIDEO) în fața Congresului SUA că, în prezent, armata rusă este mult mai numeroasă și mai bine pregătită decât la începutul războiului și că produce masiv tehnică militară. Rusia, mai militarizată decât în 2022 Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a fost audiat la data de 3 aprilie 2025 în Congresul SUA. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale În timpul audierii publice a dezvăluit mișcările geostrategice ale Rusiei, dar și ceea ce s-a întâmplat până acum pe frontul din Ucraina. "În ciuda pierderilor ample pe câmpul de luptă din Ucraina, armata rusă se reconstituie și crește într-un ritm mai rapid decât anticipaseră majoritatea analiștilor. De fapt, armata rusă, care a suportat greul luptei, este astăzi mai mare decât era la începutul războiului – în ciuda faptului că a avut aproximativ 790.000 de victime", a declarat generalul Cristopher Cavoli. Acesta a mai dezvăluit că Rusia are acum peste 600.000 de militari pe frontul din Ucraina, aproape dublu față de acum patru ani. În plus, președintele Vladimir Putin a ordonat armatei să crească la 1,5 milioane numărul militarilor activi, ocazie cu care recrutează 30.000 de noi militari în fiecare lună. Stocul de obuze, mai mare decât cel european și american la un loc Forțele terestre ruse au pierdut în Ucraina în jur de 3.000 de tancuri, 9.000 de vehicule blindate, 13.000 de sisteme de artilerie și peste 400 de sisteme de apărare aeriană. Toate, numai în ultimul an. Dar Rusia este pe cale să le înlocuiască pe toate după ce și-a mărit producția industrială și a deschis noi fabrici de producție. În plus, a transformat și liniile de producție comercială în uzine de armament. În urma acestor demersuri, industria de apărare rusească urmează să producă în acest an 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete balistice și de croazieră Iskander. Generalul Cristopher Cavoli anticipează că Rusia va produce 250.000 de obuze pentru artilerie pe lună. Ceea ce va însemna că va avea un stoc de trei ori mai mare decât Statele Unite și Europa la un loc. "Rusia continuă să dețină cel mai mare stoc de arme nucleare din lume. Arsenalul nuclear al Rusiei este compus din aproximativ 2.500-3.500 de focoase cu randament mare și scăzut, care pot fi adaptate pentru utilizare pe câmpul de luptă sau folosite strategic", a mai spus generalul. Arme chimice cu cloropicrină, folosite în Ucraina, deși interzise   Rusia continuă să dezvolte programele de arme chimice și biologice pe care le folosește din plin în Ucraina. Generalul Cristopher Cavoli a mai dezvăluit că forțele ruse au folosit în mod repetat arme chimice cu cloropicrină, un agent toxic cu efect de sufocare care a fost utilizat pentru prima dată în Primul Război Mondial.  Astfel, a spus generalul Cavoli, Rusia a încălcat Convenția privind Interzicerea Dezvoltării, Producerii, Stocării și Folosirii Armelor Chimice și Distrugerea acestora. Aerian și naval, pierderi minore Rusia a suferit pierderi minore în ceea ce privește capabilitățile sale aeriene și maritime. Forța Aerospațială Rusă deține în prezent peste 1.100 de avioane capabile de luptă, printre care avioane de vânătoare Su-57, Tu-95 și Tu-160. În același timp, Marina Rusă numără peste 60 de submarine și 42 de nave de luptă, capabile să lanseze rachete de croazieră Kalibr cu vârf nuclear. "Comandanții ruși încă pun accentul pe cantitate și pe masă în detrimentul aptitudinii și perspicacității operaționale. Cu toate acestea, forțele rusești cu resurse slabe și dezorganizate pe care le-am văzut în timpul invaziei inițiale s-au îmbunătățit semnificativ. Formațiunile rusești câștigă experiență de luptă. Armata și-a demonstrat capacitatea de a învăța de pe câmpul de luptă, de a disemina noi concepte între organizații și de a contracara avantajele tactice și tehnice ucrainene", a atras atenția generalul Cristopher Cavoli. Industria Rusiei, militarizată în masă Rusia continuă să își extindă programele cu submarime de atac, dotate cu rachete de croazieră cu propulsie nucleară din clasa Severodvinsk-II, submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară de clasa Dolgorukiy II, dar și cu cele de recunoaștere submarină atât în teatrul european, cât și în cel indopacific. "Aceste noi capabilități arată că armata rusă intenționează să obțină avantaje tactice și operaționale pentru viitorul câmp de luptă. Pentru a sprijini aparatul militar în creștere al Rusiei, Kremlinul a stabilit politici economice pentru a-și restructura instituțiile financiare și industria de apărare. În septembrie 2024, Rusia a anunțat o creștere cu 25% a cheltuielilor pentru apărare, ceea ce reprezintă 6,3% din produsul său intern brut. Acesta este al patrulea an consecutiv în care Rusia și-a majorat cheltuielile de apărare pentru a finanța războiul din Ucraina și planurile de extindere a armatei active.", a declarat generalul Cavoli. Investițiile Rusiei în industria de apărare au redus șomajul la nivel național cu 2,4%, deși economia se află pe picior de război și va rămâne așa în viitorul previzibil.

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans (sursa: Facebook/Bogdan Steriopol)
Investigații

Steriopol, gazetar sportiv, a ajuns membru CA la Rompetrol și specialist în Transporturi pe mâna PNL

Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans. Bogdan Cătălin Steriopol, un fost gazetar sportiv și impresar de fotbaliști, a beneficiat de o serie lungă de sinecuri pe filieră liberală după ce a intrat în grațiile senatoarei Monica Anisie, șefa PNL Sector 2. Gazetarul sportiv Steriopol, la Rompetrol, Incertrans Aceasta l-a luat consilier personal la ministerul Educației, apoi l-a plasat în Consiliul de Administrație al Incertrans SA. Un alt liberal, Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei, l-a desemnat în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, deși Steriopol nu avea nici un fel de experiență în domeniu. Citește și: Prim-vicepreședintele PSD Daniel Băluță îndeamnă alegătorii USR să voteze cu Lasconi: „Un om cu calități morale superioare” În paralel, liberalii de la București l-au angajat în cadrul Primăriei Capitalei, dar l-au făcut și inspector de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public.  Soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra în 2021 ca analist la o agenție de turism, dar pe repede înainte a fost angajată consilier la AFIR, Camera Deputaților și Senatul României. De la Fanatik, la Transelectrica Bogdan Cătălin Steriopol a intrat în câmpul muncii în anul 2006, ca redactor la cotidianul de sport Gazeta Sporturilor. A mai fost redactor sportiv la publicațiile Prosport și Fanatik până în anul 2017. Atunci când, brusc, a făcut o schimbare mare în carieră: a fost angajat ca referent de specialitate la Transelectrica, sucursala București. De acolo, a plecat în 2019 doar pentru a deveni expert pe monitorizare la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov și consilier al ministrului Educație Monica Anisie, șefa lui pe linie de partid la PNL Sector 2. În vara anului 2020, Steriopol a candidat din partea PNL pentru o funcție de consiler general la București, dar nu a fost ales. Anisie l-a luat consilier la Educație și l-a plasat la Incertrans Conform declarației sale de avere de atunci, Bogdan Cătălin Steriopol nu avea case, terenuri, bijuteri sau conturi bancare. Iar veniturile veneau din două surse: 48.000 lei de la Termoenergetica de la și 12.000 lei, de la Fanatik Online, publicație de știri. Soția sa se afla în concediu post-natal și primea în jur de 25.000 lei anual. În ianuarie 2021, Steriopol a fost numit administrator în Consiliul de Administrație la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA, deținut de ministerul Educației, de unde încasa o indemnizație anuală de peste 40.000 lei. Cinci surse de venit de la stat La finalul anului 2021, soția lui Bogdan Steriopol, Andreea Steriopol, lucra analist în turism la firma Ariel Holiday. De acolo, urmând modelul carierei soțului, a fost încadrată direct la stat, tocmai la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). La începutul anului 2022, liberalul Bogdan Steriopol a depus o nouă declarație de avere. Din acest document aflăm că în anul anterior, adică în 2021, fusese plătit de cinci instituții de stat: 32.289 de lei - de la Ministerul Educației pentru funcția de consilier al ministrului Monica Anisie; 10.018 lei - de la Primăria Capitalei; 10.706 de lei - pentru funcția de inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (instituție a Primăriei Capitalei); 40.368 de lei - de la Incertrans SA; 108.000 de lei - de la Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare.  Cumulat, peste 200.000 lei pe an. Încărcata declarație de avere din 2022 a lui Bogdan Steriopol (sursa: ANI) Nevasta, agentă de turism, mutată la Investiții Rurale Tot în anul 2022, Steriopol și-a adus aminte că soția lui avea un apartament de 65 mp în București, cumpărat încă din anul 2013. Acest imobil nu fusese menționat în declarațiile de avere anterioare. Cum nu fusese nici creditul de 52.500 de euro luat tot în 2013. Liberalul, însă, a menționat în declarația de avere că soția sa era consilier în baza a trei contracte individuale de muncă la Senatul României, respectiv la Camera Deputaților și AFIR. În mai 2023, Bogdan Steriopol figura ca director de departament și membru în CA la Incertrans, dar și membru în CA de la Rompetrol Rafinare. Încasa, în total, 160.000 de lei. Iar soția sa, Andreea Steriopol, rămăsese doar cu funcția de consilier la AFIR, de unde primea un salariu anual de peste 82.000 lei. 14.000 de lei net lunar de la Rompetrol Din ultima declarație de avere a lui Bogdan Steriopol mai aflăm că acesta și-a cumpărat un Audi fabricat în 2019, în timp ce soția sa și-a achiziționat un teren de 500 mp în localitatea ilfoveană Brănești. La capitolul "venituri", a menționat salariul de director comercial la Incertrans (67.694 de lei) și indemnizația de 168.000 lei de la Rompetrol Rafinare SA. Între timp, salariul soției sale de la AFIR a crescut la aproape 93.000 lei anual.   Reprezentant al PNL în campania electorală Bogdan Steriopol a reprezentat PNL în campania electorală pentru alegerile parlamentare. De exemplu, a participat la emisiunea "Tu Votezi România!", difuzată de TVR Info în data de 14 noiembrie 2024, în calitate de trimis al PNL. Acum se laudă pe contul său de Facebook cu pozele în care apare alături de liberalul George Tuță, primarul Sectorului 1 și fost ofițer SRI. În anul 2018, în timp ce George Tuță servea patria în calitate de consilier al directorului SRI Eduard Hellvig, Bogdan Steriopol începea un master la Academia de Informații "Mihai Viteazul" a Serviciului Român de Informații.  DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Bogdan Steriopol, dar acesta a refuzat dialogul. 

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar (sursa: defapt.ro)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar înainte ca MApN să le dea un contract uriaș

Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar. Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naționale, însoțit de generali ai Armatei Române, a avut o întrevedere confidențială în Turcia cu reprezentanții companiei Otokar înainte ca Ministerul Apărării Naționale să anunțe public atribuirea și semnarea unui contractul de 4,26 miliarde de lei fără TVA. Pentru echivalentul a 910 milioane de dolari, Armata a achiziționat 1.059 de blindate Cobra II 4x4. Practic, România plătește pentru fiecare blindat aproape 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că, la întâlnirea de taină, care nu apare pe agenda publică a ministrului Angel Tîlvăr, a participat și Dorin Iacob, consultantul Otokar pentru acest contract. Dorin Iacob a fost șeful de cabinet al fostului director SRI Virgil Măgureanu, dar și unul dintre susținătorii și promotorii lui Călin Georgescu, candidatul din cauza căruia au fost anulate alegerile prezidențiale din România. Decembrie 2022, HG pentru aprobarea achiziției Pe 14 decembrie 2022, Guvernul Ciucă a emis Hotărârea de Guvern (HG) 1489/2022 prin care aproba achiziția a 1.059 de "autovehicule tactice blindate de tip ușor" – ATBTU.  Prin acel document s-au stabilit caracteristicile mașinii de luptă 4x4, condițiile și obligațiile participanților la procedura de achiziție organizată de Ministerul Apărării Naționale prin compania sa, Romtehnica, respectiv prin Departamentul pentru Armamente, condus de generalul-locotenent Teodor Incicaș. Astfel, s-a decis că varianta de bază a blindatului trebuie să aibă o masă proprie în stare de funcționare de maximum 10.580 kg, "cu protecție prin blindaj de minimum nivel K2, M2a și M2b (conform STANAG 4569 - Protection levels for occupants of armoured vehicles), dotat cu suport rotativ pentru mitralieră cal. 7,62 mm, care trebuie să permită executarea de misiuni independente în condiții de izolare și în medii ostile și să asigure transportul trupelor și echipamentelor militare în condiții optime, pe teritoriul național sau în teatrele de operații din afara teritoriului național". Trei sferturi din blindate, asamblate în România Aceeași HG mai arăta ca primele 278 de blindate 4x4 urmau să fie livrate direct din fabricile câștigătorului contractului, iar restul urmau să fie asamblate în România. Cu condiția ca pe teritoriul României să se fabrice "sistemul de protecție balistică și antimină, sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică și suita de aplicații software de comandă control, aparatura de ochire și observare, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului". S-au înscris trei companii la licitație, două s-au retras În cursa pentru adjudecarea cotractului estimat la 4,58 miliarde de lei s-au înscris, oficial, trei companii: Arquus, Nurol și Otokar. Însă francezii de la Arquus și turcii de la Nurol au renunțat la competiție. Surse din MApN au declarat pentru DeFapt.ro, sub protecția anonimatului, că cele două companii s-au retras pentru că au considerat că "termenii contractuali erau împovărători pentru contractanți, la fel și garanțiile. În plus, erau obligate să mențină prețul ferm timp de un an și jumătate". Dar, totodată, au mai arătat sursele noastre, companiile retrase se așteptau ca oferta companiei Otokar să fie respinsă pentru că blindatul Cobra II nu îndeplinea cerința legată de greutatea. Otokar a ciuntit blindatul pentru a se încadra în greutate Astfel, conform specificațiilor tehnice publicate pe site-ul Otokar, blindatul Cobra II are o greutate de 14.500 de kilograme, cu 3.920 de kilograme mai mult decât greutatea maximă cerută de Ministerul Apărării de la București prin Hotărârea de Guvern 1489/2022. Pentru a îndeplini cerința de greutate, turcii de la Otokar ar fi modificat blindatul. O sursă din cadrul MApN care a participat la testarea mașinii de luptă a declarat pentru DeFapt.ro că schimbările au fost drastice: "Din ce am văzut, au tăiat tot spatele blindatului și l-au transformat în pick-up. Vor avea probleme mari de integritate a șasiului. Erau obligați să facă ranforsări suplimentare, dar asta creștea greutatea mașinii. Au mai umblat la scaunele militarilor care au fost înlocuite cu unele din plastic. Nu știu dacă au umblat și la blindaj."  Turcii nu răspund la întrebări despre modificări Consultantul oficial al turcilor de la Otokar este Vlad Iacob, fiul lui Dorin Iacob și fostul administrator special de la Dinamo. Însă de acest contract uriaș se ocupă direct Dorin Iacob. Contactat de către DeFapt.ro, Vlad Iacob a confirmat că este reprezentantul turcilor. Întrebat ce modificări a adus Otokar blindatului Cobra II pentru a îndeplini cerința legată de greutate, Vlad Iacob a cerut întrebările pe e-mail pentru a fi transmise direct șefilor de la Otokar. În final, însă, reprezentanții companiei turce au refuzat să răspundă la întrebări. DeFapt.ro a adresat întrebat și MApN referitor la aceste modificări, dar Biroul de Presă al ministerului s-a rezumat să transmită că "masa proprie a fost criteriul de bază, respectiv de maximum 10.580 kg, cerință îndeplinită atât în propunerea tehnică, cât și în cazul produsului testat. Propunerea tehnică depusă de către Otokar a îndeplinit toate cerințele tehnice din toate specificațiile tehnice pentru achiziție (pentru toate configurațiile)." Ciolacu și Tîlvăr, în Turcia în mai 2024 Pe 21 mai 2024, în timp ce oferta turcilor de la Otokar era în curs de evaluare la Ministerul Apărării, o delegație condusă de premierul Marcel Ciolacu, din care făcea parte și ministrul Angel Tîlvăr, a fost primită la Ankara de președintele Recep Tayyip Erdogan. Vizita a fost facilitată de Victor Ponta, pe atunci consilierul lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a solicitat Otokar (atât prin intermediul lui Vlad Iacob, cât și al PR-ului Diana Chindriș) să confirme dacă șefii companiei s-au întâlnit și au discutat despre achiziția aflată în curs de desfășurare cu ministrul Apărării Angel Tîlvăr. Otokar a ales să nu răspundă acestei întrebări. Ministrul Angel Tîlvăr a transmis, prin Biroulu de presă al MApN, că nu s-a întâlnit cu reprezentanții Otokar și nu are atribuții în procedura de atribuire a contractului. MApN atribuie contractul Otokar în august 2024, dar nu-l semnează și-l ține la secret Trei luni mai târziu, pe 29 august 2024, MApN i-a informat pe turcii de la Otokar că au câștigat contractul. "Comunicarea rezultatului procedurii de atribuire a fost făcută în data de 29.08.2024, după parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în HG 1489/2022, evaluarea fiind efectuată exclusiv de către comisia de evaluare, cu sprijinul experților cooptați și al comisiei de testare", a trasmis Ministerul Apărării la solicitarea DeFapt.ro. Tîlvăr merge iar în Turcia în octombrie 2024 În timp ce la București era ținut la secret rezultatul procedurii de achiziție a blindatelor 4x4, compania Otokar a anunțat în presa din Turcia, pe 6 octombrie 2024, că a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru blindatele Armatei române. Ulterior, pe 22 octombrie 2024, ministrul Angel Tîlvăr a plecat din nou în Turcia. De data aceasta, la invitația lui Yaşar Güler, ministrul Apărării din Turcia. Din delegația ministrului Angel Tîlvăr au făcut parte mai mulți generali, inclusiv șeful și locțiitorul Direcției Generale pentru Armamente, generalul-locotenent Teodor Incicaș, respectiv generalul de brigadă Ion Cornel Pleșa. Ministrul Tîlvăr, întâlnire secretă cu Otokar Pe agenda publică a ministrului Tîlvăr figura o întâlnire cu Haluk Görgün, preşedintele Agenţiei pentru Industria de Apărare, şi participarea la expoziţia de tehnică SAHA EXPO 2024 International Defence and Aerospace Exhibition. Însă pe agenda privată a ministrului Angel Tîlvăr figura o întâlnire de taină cu șefii companiei Otokar, dar și cu consultantul Dorin Iacob. O fotografie obținută de către DeFapt.ro arată că ministrul Angel Tîlvăr, flancat de cinci generali, inclusiv de generalii Teodor Incicaș și Ion Cornel Pleșa, purtau discuții cu reprezentantul Otokar și consultantul Dorin Iacob. Contractul, semnat în noiembrie 2024 Nu se știe ce au discutat, dar cert e că, la data respectivă (22 octombrie 2024), contractul cu Otokar nu era încă semnat. La data de 7 noiembrie 2024, la mai bine de două săptămâni de la întâlnirea de taină din Turcia, Biroul de Presă al MApN a transmis că "contractul de furnizare urmează să fie semnat după parcurgerea procedurilor interne de avizare și auditare." Contractul dintre MApN și turcii de la Otokar a fost semnat pe 27 noiembrie 2024. S-a plătit un avans de 300 de milioane de dolari Informațiile oficiale transmise de MApN la solicitarea DeFapt.ro arată că prețul total al contractului a fost de 4,263 miliarde lei fără TVA, echivalentul a aproximativ 910 milioane de dolari, pentru furnizare a 1.059 de blindate Cobra II 4X4. Totodată, conform contractului, MApN a plătit un avans de 30% din valoarea contractului. Până acum, s-a plătit suma de 1,5 miliarde de lei, adică peste 300 de milioane de dolari. Primele 278 de blindate vor fi livrate din Turcia până la data de 27 noiembrie 2025. Restul vor fi asamblate în România, cu condiția ca o parte din componente să fie produse în țară. România plătește cu 180.000 de dolari mai mult pe blindat decât Marocul Publicațiile internaționale, inclusiv pe site-ul Otokar, anunțau că Forțele Armate Regale ale Marocului au achiziționat 200 de blindate Cobra II la finalul anului 2023 pentru suma de 136 de milioane de dolari. Adică 680.000 de dolari bucata. În această sumă au fost incluse piese de schimb și întreținere, dar și servicii de instruire.   Un calcul simplu arată că Ministerul Apărării Națională va plăti pentru fiecare blindat în jur de 860.000 de dolari, cu 180.000 de dolari mai mult decât a plătit Marocul pentru aceeași mașină de luptă. Patru subcontractori locali Compania Otokar a declarat patru subcontractori cu care va lucra în România pentru diferența de 781 de blindate.  Firma Automecanica Mediaș a fost subcontractată pentru "linia de producție pentru ATBTU, sistemul de protecție balistică și antimină, suportul rotativ pentru mitraliera cal. 7,62 mm și mentenanță". Automecanica Mediaș a fost cumpărată în anul 2022 de Serghei Glinka, fostul director executiv al Transmashholding, cea mai mare companie de material rulant din Rusia. Transmashholding a fost inclusă, începând cu 2022, de autoritățile ucrainene și cele americane pe lista companiilor care susțin statul rus în invazia din Ucraina. Interactive Systems & Business Consulting SRL se va ocupa de sistemul de comunicații și informatică și mentenanță, în timp ce Interactive Software SRL va livra suita de aplicații software de comandă-control și mentenanță. Compania Pro Optica SA a fost subcontractată "pentru turela telecomandată cu mitralieră cal. 12,7 mm (inclusiv sistemele de observare și ochire), sistemul de cercetare-observare al variantei ATBTU pentru cercetare, dispozitivul de ochire pentru aruncător cal. 81 mm, sistemul de avertizare și reacție împotriva dispozitivelor de vizare/dirijare asociate sistemelor de lovire ale inamicului și mentenanță."

"Rechinul" va fi extrădat în România (sursa: YouTube/OCCRP)
Eveniment

"Rechinul", capul mafiei românești din Mexic, în închisoarea din care a evadat "El Chapo"

"Rechinul" va fi extrădat în România. În prezent, Florian Tudor, capul mafiei românești din Cancun, așteaptă în închisoarea mexicană de maximă securitate El Altiplano formalitățile de trimitere în România. Procesul său din România, în care a fost acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, instigare la șantaj și instigare la omor calificat, a fost suspendat de judecătorul de cameră preliminară Dragoș Bogdan Achiței de la Tribunalul Prahova. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Potrivit DIICOT, Florian Tudor ar fi comandat uciderea bodyguard-ului său, Sorin Constantin Marcu, după ce a aflat că aceasta a început să colaboreze cu agenții FBI pentru a destructura întreaga rețea a mafiei românești care se ocupa de clonarea de carduri și trecerea frauduloasă a graniței dintre Mexic și SUA. Gruparea fura aproape un milion de dolari pe zi de pe carduri Florian Tudor a fost capturat de anchetatorii mexicani în mai 2021, după ce a fost dat în urmărire internațională de autoritățile din România. DIICOT l-a acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, două infracțiuni de instigare la șantaj și instigare la omor calificat. Trei dintre "locotenenții" săi, Gabi Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță şi Mihai Adrian Mincă, au fost condamnați în primăvara anului 2023 la pedepse cuprinse între 12 și 13 ani de închisoare. Alți trei subordonați au primit pedepse mult mai mici. Anchetatorii mexicani au estimat că, în perioada 2014-2019, gruparea controlată de Florian Tudor ar fi sustras cel puțin 1,2 miliarde de dolari în urma clonării cardurilor. Alte câteva sute de milioane de dolari ar fi fost sustrase din 2019 până la arestarea sa. O parte din bani au ajuns în afaceri imobiliare și la politicieni locali din Craiova. A comandat uciderea bodyguard-ului care l-a turnat la FBI Însă cea mai gravă infracțiune a fost instigarea la omor. Potrivit procurorilor, Florian Tudor ar fi decis să scape de bodyguard-ul său, Sorin Constantin Marcu, un temut interlop din Craiova, care se refugiase în Cancun după ce a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru tentativă de omor.  Scandalul dintre cei doi a plecat de la bani: pe de-o parte, Sorin Constantin Marcu susținea că merită o cotă mai mare din banii furați de pe carduri; pe de altă parte, Florian Tudor încerca să-l saboteze și să-l excludă din organizația criminală. În închisorea lui "El Chapo" Într-un final, interlopul Marcu a început să colaboreze în secret cu FBI. Florian Tudor s-a răzbunat pe 2 aprilie 2018, atunci când Marcu a fost snopit în bătaie și înjunghiat. Două luni mai târziu, Marcu a fost găsit împușcat.  Capul mafiei românești din Cancun se află acum încarcerat în închisoarea mexicană de maximă securitate El Altiplano, devenită cunoscută la nivel internațional în 2015, după evadarea lui Joaquin "El  Chapo" Guzman, temul lider al cartelului Sinaloa. Acolo, Tudor așteaptă extrădarea în România. "Rechinul" va fi extrădat în România În România, procurorii DIICOT au trimis dosarul lui Florian Tudor în instanță. Judecătorul de cameră preliminară Dragoș Bogdan Achiței de la Tribunalul Prahova a decis suspendarea procesului până când Florian Tudor va fi extrădat în România. Din încheierea instanței aflăm că "potrivit adresei transmise la 06.08.2024 la dosarul cauzei de Ministerul Justiției din România, autoritățile străine au comunicat că procedura de extrădare va fi finalizată în aproximativ un an." Cum judecata cauzei nu se poate desfășura în lipsa inculpatului, judecătorul a decis suspendarea cauzei până când Florian Tudor va ajunge în România.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră