luni 23 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

640 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Eveniment

MAI neagă că ar fi eliberat documente de identitate pentru Plahotniuc, oligarhul moldovean capturat

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI, după ce oligarhul moldovean, urmărit internațional la cererea autorităților de la Chișinău, a fost capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena. Vladimir Plahotniuc încerca să fugă în Dubai însoțit de un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. MAI, verificări în regim de urgență Autoritățile din Grecia au descoperit că Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate diferite, inclusiv permise de conducere, buletine și pașapoarte românești. În același timp, Constantin Țuțu avea, pe numele Sîli Andrie, permis de conducere, buletin și pașaport românești.       Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Ministerul Afacerilor Interne a demarat o analiză în regim de urgență pentru a verifica autenticitatea documentele românești folosite de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu. Până în prezent, potrivit MAI, nu s-a confirmat autenticitatea documentelor, dar verificările continuă, inclusiv pentru a se afla dacă cei doi au intrat în România cu identitate falsă. Voia să fugă din Grecia în Dubai Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost dat în urmărire internațională prin INTERPOL la cererea autorităților din Republica Moldova. El este acuzat de înființarea și coordonarea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor. Organizația criminală, condusă de Vladimir Plahotniuc, ar fi fraudat cu 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, toate din Republica Moldova. Fugarul Vladimir Plahotniuc se ascundea într-o vilă luxoasă din sudul Atenei, aflată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee. Dar, pe 22 iulie 2025, a încercat să fugă din Grecia cu ajutorul unor documente de identitate pe alt nume. Autoritățile din Grecia l-au capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena, în timp ce încerca să ajungă în Dubai. În același timp, l-au prins și pe un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. Acum, amândoi se află într-o închisoare de maximă siguranță din Grecia. 21 de documente de identitate, șase nume Poliția din Republica Moldova a fost informată de autoritățile din Grecia că oligarhul Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate, pe cel puțin șase nume. „În timpul perchezițiilor corporale la Aeroport, dar și la domiciliu, au fost găsite o serie de documente cu identități diferite. Unele dintre ele aparțin aceluiași stat, dar au identitate diferită, fotografie diferită, data/luna/anul nașterii diferit”, a anunțat Poliția într-un comunicat citat de zdg.md. Printre documentele folosite de Vladimir Plahotniuc se aflau două permise de conducere cu numele Antohe Mihai. Pe același nume, Plahotniuc avea un pașaport românesc, eliberat la data 25 februarie 2020, potrivit mențiunilor din document.  Totodată, Plahotniuc mai avea și două cărți de identitate românești cu numele Antohe Mihai, documente care aveau ca dată de emitere 19 martie 2024. Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne din România să comunice dacă respectivele documente sunt autentice. Reprezentanții MAI au transmis că în acest moment se fac mai multe verificări, dar din primele rezultate pare că documentele sunt false. Adică nu ar fi fost emise de autoritățile din România. Surse din cadrul MAI au mai declarat că autoritățile de la București așteaptă să primească copii după documentele folosite de oligarh, pentru a continua cercetările. 

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI (sursa: Facebook/Vladimir Plahotniuc)
Probabil cel mai mare jaf bucureștean: afacerea Constanda-Bordei (sursa: Digi24)
Investigații

EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește 3 milioane EUR către Constanda

Probabil cel mai mare jaf bucureștean: Primăria Capitalei îi plătește lunar despăgubiri și dobânzi de aproape trei milioane de euro afaceristului Costică Constanda pentru Parcul Bordei. Totul, pentru a-i achita lui Constanda, în 50 de rate, suma de 126.277.929 de euro. Din care 50,5 milioane euro reprezintă doar dobânzi. De la Marmorosch Blank la interdicția lui Ceaușescu Parcul Bordei a fost amenajat pe o suprafață de 3,3 hectare, în anul 1936, pe malul lacului Floreasca, în aval de ecluza care îl leagă de lacul Herăstrău din București. Citește și: Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție. Transgaz, controlată de SGG, condus de pesedistul Radu Oprea Terenul fusese cumpărat încă din anul 1933 de muncipalitate de la banca Marmorosch Blank, cu suma de 16 milioane lei. În anul 1980, bucureștenilor li s-a interzis accesul în parc, deoarece acesta se afla lângă reședința dictatorului Nicolae Ceaușescu. După 70 de ani, PMB pierde Bordeiul în favoarea lui Constanda La câțiva ani după căderea regimului comunist, afaceriști mai mult sau mai puțin controversați au început goana după terenurile din București. Astfel, în septembrie 2003, atunci când Traian Băsescu era primarul general al Capitalei, Parcul Bordei a devenit proprietatea omului de afaceri Costică Constanda, care a obținut terenul respectiv în schimbul altor terenuri pe care le cumpărase de la foștii proprietari. Cum? Cu ajutorul Consiliul General, care a adoptat  o hotărâre, în septembrie 2003, prin care Parcul Bordei a fost trecut în proprietatea privată a municipalității. După ce terenul din Parcul Bordei a fost prădat cu ajutorul Consiliului General, Primăria Capitalei și Costică Constanda au început un șir lung de litigii. Instanța: 93,5 milioane de euro pentru Constanda de la PMB În anul 2007, soții Maria și Costică Contanda au obținut printr-o decizie a Curții de Apel București despăgubiri de 69.312.000 de euro pentru terenul din Parcul Bordei, o sultă de aproximativ 6,5 milioane euro, plus alte 17.757.210 euro despăgubiri. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „Municipiul București a încheiat  Acordul nr. 1373 cu soții Constanda la data de 10 martie 2020. Acordul a prevăzut plata sumei de 17.757.210 Euro aferente deciziei nr. 1146/21.06.2007 în mai multe tranșe până la 12 iunie 2020. Plata a fost efectuată în 4 tranșe”. Deci, Primăria Capitalei, sub conducerea Gabrielei Firea, a fost nevoită să plătească despăgubirile stabilite de instanță. Dar nu a plătit nici un leu din contravaloarea terenului și a sultei soților Constanda. Adică, 75.724.951,55 euro. Cum s-a ajuns la peste 126 de milioane de euro după ce PMB plătise peste 17 milioane În toamna lui 2020, Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru Primăria București. În primăvara anului 2022, soții Constanda, prin executorul SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații, au blocat conturile Primăriei Capitalei pentru a-și recupera zecile de milioane de euro. Mai mult, între timp, soții Constanda au cerut și plata dobânzii pentru suma de aproape 75,8 milioane de euro.  Informațiile furnizate de Primăria Capitalei arată că, la data de 1 iunie 2022, valoarea dobânzii a fost calculată la suma de 50.522.977,45 de euro. În total, peste 126 de milioane de euro. Plata, în 50 de tranșe lunare  Primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a vrut să-i ofere lui Costică Constanda mai multe terenuri din patrimoniul Capitalei pentru a scăpa de o parte din datorie.  În urma negocierilor eșuate, familia Constanda și Primăria Capitalei, prin primarul Nicușor Dan, au semnat acordul nr. 73129/03.06.2022. Potrivit acestuia, părțile au decis ca plata să se facă în 50 de tranșe lunare consecutive, către SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații. Până în prezent, s-au plătit 117 milioane de euro Prima plată, în valoare de trei milioane de euro, s-a făcut la data de 8 iunie 2022. O săptămână mai târziu, s-au virat în conturile lui Costică Constanda alte 2,5 milioane de euro. Primăria Capitalei a plătit până la finalul anului 2022 nu mai puțin de 20,55 milioane de euro. În cursul anului 2023 s-au plătit alte 30 de milioane euro. Din conturile PMB au zburat încă 39,28 milioane euro în 2024. De la 20 ianuarie 2025 și până la începutul lunii martie, municipalitatea a mai vărsat în conturile soților Constanda aproape 9,2 milioane euro. În total, 99 milioane euro în 35 de tranșe. Dacă punem la socoteală și cele 17,75 milioane de euro plătite de primarul Gabriela Firea rezultă aproape 117 milioane de euro, bani plătiți din bucureștenilor pentru un teren pe care l-a cumpărat municipalitatea în 1933. Probabil cel mai mare jaf bucureștean Primăria Capitalei mai are de plătit în 15 tranșe suma de 27,2 milioane euro. DeFapt.ro a încercat să afle de la liberalul Stelian Bujduveanu, noul primar interimar al Capitalei, dacă municipalitatea va încerca să recupereze paguba de la foștii consilieri generali. Bujduveanu a refuzat să răspundă. 

Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Economie

DOCUMENT Reduceri de 20% la salarii în CFR. Afectați de măsură, 1.431 de angajați

Reduceri de salarii (20%) la CFR: Ion Simu-Alexandru, directorul CFR SA și omul de încredere al pesedistului Sorin Grindeanu, și-a informat subalternii că li se vor tăia salariile cu 20%, iar programul de lucru se va reduce de la cinci la patru zile de muncă pe săptămână. Prin implementarea acestei măsuri de austeritate, șefii CFR vor face o economie de 3,25 milioane pe lună. Reduceri de salarii (20%) la CFR Ion Simu-Alexandru a fost adus de la Sucursala Regională CF Timișoara și numit director general al CNCF CFR SA, în mai 2023, de pesedistul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor atunci.  Acum, omul lui Sorin Grindeanu a dat startul tăierilor salariale la CNCF CFR SA. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Pe 18 iulie 2025, Simu-Alexandru a emis o notă prin care își informa subalternii că, „din motive economice”, se va reduce programul de muncă de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului.      Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: CFR) Economie de peste 100.000 de lei pe zi  „Luând în calcul un câștig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămâni, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20% / salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei / salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut”, se menționează în Nota asumată de directorul general. CFR SA vrea să facă economii de 3,25 milioane lei pe lunăMăsura dispusă de directorul general Simu Alexandru Ion se va aplica începând cu data de 4 august până la 31 decembrie 2025 personalului de exploatare, personalului încadrat în districte de intervenții feroviare și personalului încadrat la două laboratoare. 1.431 de angajați cu lefuri tăiate În total, vor fi afectați 1.431 de angajați.  „Pentru zilele de suspendare a CIM nu se vor acorda concedii de odihnă și zile libere plătite. În situațiile în care salariatul se află în concediu medical în ziua de suspendare a CIM, acestuia i se va emite o decizie de anulare a suspendării CIM pentru acea zi”, se menționează în documentul citat.   

Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Investigații

EXCLUSIV Firmă îmbogățită din contracte cu statul, exclusă de la o licitație la Dezvoltare

Web Win, exclusă din licitație MDLPA. O firmă cu sute de contracte publice în IT, Web Win Group Net, a fost exclusă dintr-o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării pentru că „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Printre instituțiile publice cu care a avut contracte se numără Ministerul Apărării Naționale, Poliția Română, Inspectoratul de Stat în Construcții, dar și mai multe consilii județene și primării din țară. Web Win, exclusă din licitație MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a organizat o licitație pentru achiziția de servicii necesare pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Un contract de aproape 700.000 de euro, dar care a scos în evidență mai multe nereguli din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că firmele ASEE și Zipper Services au depus declarații false în speranța că vor câștiga contractul. O altă firmă din industria IT, Web Win Group Net, a participat la licitație în asociere cu Fabulosos, în calitate de terț și subcontractant. Comisia de evaluare a ofertelor a decis să excludă oferta Web Win Group Net pentru că aceasta „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiat anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune interese sau alte sancțiuni comparabile”. Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Stanache: „Firma a primit trei constatatoare negative” Firma Web Win Group Net a fost înființată la finalul anului 2009, în Craiova, de Bogdan Cristian Stanache. În februarie 2010, Stanache a vândut jumătate din firmă americanului Ryan Matthew Lebsock. Conform unei procuri autentificată la notarul Savici Ligia Maria, Bogdan Cristian Stanache avea dreptul de a-l reprezenta pe asociatul său american. Câțiva ani mai târziu, în iulie 2024, americanul Ryan Matthew Lebsock i-a vândut jumătatea de firmă înapoi lui Bogdan Cristian Stanache pentru suma de 2.272 euro. Contactat de către DeFapt.ro, afaceristul Bogdan Cristian Stanache a recunoscut că a avut probleme în derularea contractelor cu instituțiile statului. „Noi avem în sistemul acesta de licitații… atunci când din diverse motive se întârzie o livrare sau se întâmplă ceva cu contractul și nu mai au ei finanțare ca să plătească, se dau niște certificate constatatoare negative. Chiar dacă proiectul ulterior este încheiat cum trebuie și noi plătim niște penalități. Firma asta a primit trei constatatoare negative la licitațiile astea, de când lucrăm noi de 20 de ani. Cumva avem trei referințe negative. În sensul că nu ne-am îndeplinit la timp contractul sau au fost ceva probleme pe parcurs”, a declarat Bogdan Cristian Stanache. Câte instituții, atâtea obiceiuri Însă, a adăugat afaceristul, licitațiile la care participă pot fi câștigate de sau nu de firma sa în funcție de cât de indulgentă este autoritatea contractantă. Unele autorități acceptă explicațiile pe care le oferă cu privire la cele trei certificate negative, altele - nu. „Cele trei certificate negative au fost luate de-a lungul timpului, de la alte autorități. Avem două de la Universitatea Timișoara și unul de la Municipiul Sebeș sau Onești. Ceva de genul. Contractele le-am dus la capăt, dar am primit penalități”, a mai declarat Bogdan Cristian Stanache.

Gruia Stoica trimite bani în Rusia după ce-i ia de la STB/PMB (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia

Gruia Stoica trimite bani în Rusia dacă reușește să încaseze cel puțin 61 de milioane de euro de la Primăria București pentru un contract controversat și disputat în instanță. Omul de afaceri Gruia Stoica, nașul ministrului Muncii Florin Manole, a câștigat un contract de 61 de milioane de euro la o licitație a Societății de Transport București (STB) pentru achiziția de tramvaie. Afacerea a fost parafată de pesedistul Alexandru Hazem Kansou, omul de încredere al Gabrielei Firea și coleg de partid cu Florin Manole. Citește și: Noul pod peste Mureș, din Arad, riscă să se prăbușească, afirmă un consilier local USR În urmă cu trei ani ani, primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție, dar despre progresul acelui dosar nu există nici o informație.  Licitație STB de minimum 307 milioane de lei Alexandru Hazem Kansou a ajuns consilier general pe listele PNL în anul 2016. Însă, la finalul mandatului, în primăvara anului 2020, a trădat PNL și a votat bugetul Primăriei Capitalei, condusă atunci de Gabriela Firea. Liberalii l-au exclus din partid, dar Kansou a fost înregimentat rapid în rândul membrilor PSD. Noul pesedist a fost numit în mai 2020 în funcția de director general al Societății de Transport București. Cu un an înaintea acestei numiri, STB demarase o licitație pentru achiziția a minimum 40 și maximum 100 de tramvaie. Valoarea contractului era de 307 milioane lei pentru primele 40 de tramvaie și putea crește până la 763 milioane lei.   Tramvaie produse în Rusia Electroputere VFU Pașcani, o firmă din grupul Grampet, controlat de afaceristul Gruia Stoica, a depus o ofertă prin care voia să vândă STB produse în Rusia. Publicația Club Feroviar a dezvăluit că, în decembrie 2019, directorul adjunct al Electroputere VFU, Claudiu Hîrbu, a dat o declarație pe propria răspundere în care menționează „că producătorul de tramvaie noi din gama de 18 metri cu podea total coborâtă este PK Transport System SRL cu sediul în Moscova”. Firea a lăsat STB fără bani pentru tramvaie Dar, înainte de finalizarea procedurii de licitație, Primăria Capitalei, aflată atunci sub conducerea primarului Gabriela Firea, a cerut Consiliului General al Municipiului București (CGMB) o rectificare bugetară. Astfel, a fost tăiată finanțarea pentru licitația aflată în curs.  Cu toate acestea, la scurt timp după ce a preluat funcția de director general al STB, pesedistul Alexandru Hazem Kansou a semnat decizia comisia de licitație prin care contractul a fost câștigat de Electroputere VFU Pașcani. Prin urmare, pe 31 iulie 2020, STB a comunicat oficial firmei Electroputere VFU că a câștigat licitația. De ce șeful STB a semnat că e de acord cu desemnarea câștigătorului, deși nu mai avea banii Contactat de către DeFapt.ro, Alexandru Hazem Kansou, actualul city manager al Sectorului 4, condus de pesedistul Daniel Băluță, a spus că a semnat desemnarea câștigătorului licitației în baza hotărârii luate de comisia de licitație. „Ești obligat să atribui ce hotărește comisia pentru că altfel faci un abuz. Înseamnă că nu ești de acord. În anul 2020, la 15 mai, adică la un an, am ajuns eu director general acolo. Procedura era în derulare, comisia era aceeași. Eu nu am intervenit asupra comisiei. La o lună după instalarea mea acolo, mi-a venit la semnat atribuirea câștigătorului. Câștigător a reieșit VFU Pașcani”, a declarat pesedistul Alexandru Hazem Kansou. Totodată, acesta a mai spus că după ce s-a stabilit câștigătorul licitației, a făcut mai multe „hârtii” către Primăria Generală, condusă de Gabriela Firea, prin care a informat că STB este în faza de atribuire a contractului și are nevoie de refinanțare a licitației. „Nu puteam să anulez o procedură aproape finalizată. Când se semna contractul, angajai societatea în datorii și într-o relație contractuală”, a spus Alexandru Hazem Kansou. Primarul Nicușor Dan a anulat licitația Licitația a fost anulată la data de 31 decembrie 2020, la o lună după instalarea noului primar, Nicușor Dan, care a explicat că nu sunt bani pentru această investiție.  În apărarea sa, Nicușor Dan a invocat Curtea de Conturi care a spus că STB nu putea organiza licitații pe banii altei instituții, dacă nu avea bani alocați special în acest sens. Dar, folosindu-se de hârtia semnată de Alexandru Hazem Kansou din care rezulta că Electroputere VFU câștigase licitația și de o informare emisă din care rezulta că contractul se afla la semnat, firma lui Gruia Stoica a contestat anularea licitației. Penalități de 300.000 de euro pe zi În aprilie 2021, STB a pierdut toate procesele cu Electroputere VFU. Apoi, Electroputere VFU a cerut executarea STB la Tribunalul București și a câștigat. Printr-o decizie a Judecătoriei Sector 1, din data de 5 decembrie 2024, firma lui Gruia Stoica a obținut penalități de 0,5% pe zi de întârziere din valoarea contractului de peste 307 milioane lei, echivalentul a 61 milioane de euro. Penalitățile de 0,5% pe zi înseamnă în jur de 300.000 de euro. Până acum (de la câștigarea procesului), s-au strâns penalități de aproape 70 de milioane de euro, cu mult peste valoarea contractului. Trei ani de când Nicușor Dan a făcut plângere la DNA În toamna anului 2022, primarul Nicușor Dan a anunțat că a depus o plângere la Direcția Națională Anticorupție în urma verificărilor făcute de Corpul de Control la STB. „Obiectul sesizării este achiziția de tramvaie noi din gama de 18 metri printr-o procedură demarată de STB în anul 2019 și încheiată în anul 2020 cu declararea firmei Electroputere VFU Pașcani drept câștigătoare a licitației. Întrebările la care sunt sigur că bucureștenii ar dori să afle răspunsul sunt: 1. De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale?;  2. De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi?”, scria primarul Nicușor Dan pe contul său de Facebook.   DNA a îngropat plângerea DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexandru Hazem Kansou dacă a fost audiat până în prezent de Direcția Națională Anticorupție, în urma plângerii făcute de Nicușor Dan, actualul președinte al României. „Nu m-a chemat DNA la audieri. Nu este un dosar de corupție. Depinde către cine a făcut denunțul. Nu e autosesizare, nu e un dosar deschis de către DNA. Este un denunț făcut. Nu este un denunț împotriva mea. La momentul respectiv denunțul a fost făcut de primarul general Nicușor Dan. Nu e un denunț, e o plângere penală împotriva procedurii”, a declarat Alexandru Hazem Kansou. Ex-șeful STB: „Contractul nu l-am semnat”  Fostul șef al STB susține că nu a încălcat cu nimic legislația. „Eu cred că acolo s-a greșit când s-a anulat procedura. Directorul STB nu avea voie să anuleze procedura. A anulat-o printr-o dispoziție de director. Nu ai voie să anulezi fără comisie, nu ai voie nici să atribui fără comisie. Din punctul meu de vedere, a făcut-o totalmente greșit. Primarul a arătat cu degetul spre mine, dar eu nu aveam ce să fac din punct de vedere juridic. Contractul nu l-am semnat, iar denunțarea contractului nu putea fi făcută de directorul general”, a mai spus Alexandru Hazem Kansou. Gruia Stoica trimite bani în Rusia, dar vrea și contracte în Ucraina În cazul în care STB va semna, totuși, contractul cu Electroputere VFU Pașcani, mare parte din bani vor ajunge în Rusia, la PK Transport System SRL, constructorul tramvaielor. Practic, Gruia Stoica va pompa câteva zeci de milioane de euro în economia Rusiei, țară care are nevoie de bani pentru a continua invazia în Ucraina. Pe de altă parte, tot Gruia Stoica, prin Grupul Grampet, vrea să participe la reconstrucția Ucrainei: numele companiei apare pe lista societăților înscrise pe platforma Rebuilding Ukraine a Camerei de Comerț Bilaterale România – Ucraina care doresc să se implice activ în procesul de reconstrucție al Ucrainei.  DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere afaceristului Gruia Stoica. Acesta a cerut întrebările pe e-mail, dar a refuzat să răspundă, deși au trecut 60 de zile de când le-a primit. 

Cosmin Enea (stânga), asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă (sursa: Facebook/Cosmin Enea, Claudiu Manda)
Investigații

EXCLUSIV Partener de afaceri al lui Claudiu Manda, 56.000 EUR generalului SRI Dumbravă, spune DNA

Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă: liberalul Constantin Cosmin Enea a plătit 278.256 lei, echivalentul a 56.000 de euro, în contul firmei patronate de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Informația apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și spălare a banilor. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Contactat de către DeFapt.ro, Enea a declarat că firma sa, Coliseum SA, nu a avut nici un contract cu firma Wise Line Consulting, patronată de generalul Dumitru Dumbravă. Donații considerate penale de către DNA Constantin Cosmin Enea a fost unul dintre cei mai influenți politicieni liberali din Dolj până în anul 2014, atunci când a avut probleme cu legea. Împreună cu colegul lui de partid, liberalul Mihai Voicu, care conducea atunci filiala PNL Dolj, a cerut „donații” de la liberalii care voiau să candideze pe locuri eligibile la alegerile locale și parlamentare din 2012. Direcția Națională Anticorupție susține că cei doi au cerut bani inclusiv pentru numirile politice la conducerea unor instituții publice. Liberalii au cotizat, cel puțin pe hârtie, cu 290.450 lei.   „Din această sumă de bani, inculpatul Enea Constantin Cosmin a primit 156.680 lei pentru a fi folosiți la achiziționarea de materiale promoționale ce urmau a fi folosite în campania electorală din vara anului 2012. Din această sumă, în realitate au fost folosiți în scopul menționat mai sus doar 24.873 lei, restul fiind însușiți de inculpatul Enea Constantin Cosmin prin intermediul SC Coliseum SA”, se menționează într-un  comunicat al DNA. Trei ani de închisoare, transformați în achitare Lotul liberalilor de la Dolj a fost trimis în judecată în anul 2017. Mihai Voicu a fost acuzat de folosire a influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Constantin Cosmin Enea a fost acuzat de spălare de bani. Aceeași acuzație a fost adusă și companiei Coliseum SA. Mihai Voicu și Constantin Cosmin Enea au fost condamnați la trei ani de închisore cu suspendare, dar au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Liberalul Enea, asociatul preferat al pesedistului Manda Retras de pe scena politică din cauza problemelor penale, Constantin Cosmin Enea a devenit principalul asociat al europarlamentarului PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primărița orașului Craiova. Pentru început, Enea a preluat 2,5% din firma-fanion a lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia, prin care europarlamentarul deține părți sociale sau acțiuni la mai multe firma din domeniul agriculturii. În martie 2025, prin firma Coliseum SA, a cumpărat 15% din firma Util Agro Noot de la Imoband Oltenia. Cu un an înainte, își cesionase participația din Roso Agriculture firmei patronate de Claudiu Manda. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să se asocieze cu Claudiu Manda, Constantin Cosmin Enea a spus că mai e asociat într-o singură firmă cu europarlamentarul. „Tocmai am cumpărat 10% din acțiuni, da, sau 5% din firma Util Agro Noot. Da, 15%. Nu știu exact cine lucrează pământul. Nu eu! Dacă nu ia subvenții, poate are legătură cu alte prestări agricole. Eu sunt acționar minoritar, suntem prieteni. Nu sunt eu asociat cu domnul Manda, firma e asociată”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Doamne ferește, nu arunc cu banii fără să mă intereseze. Cu siguranță mă interesează, chiar mă pricep și știu ce fac”, a spus afaceristul.   Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă, spune DNA  Firma Coliseum SA, controlată de Constantin Cosmin Enea, este una din cele mai importante companii de distribuție a băuturilor din Oltenia. În anul fiscal 2024, cu 114 angajați, a avut o cifră de afaceri de aproape 183 milioane lei, echivalentul a 36,6 milioane euro, și un profit de 6,5 milioane lei. Numele firmei apare în dosarul de corupție al DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Conform rechizitoriului, firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting, a avut încasări de aproape 19 milioane lei, în perioada octombrie 2018 – aprilie 2024. Firma Coliseum SA a contribuit cu suma de 278.256 lei, echivalentul a 55.600 de euro.   Enea spune că nu-l cunoaște pe Dumbravă Întrebat ce servicii a prestat firma generalului Dumbravă pentru societatea sa, Constantin Cosmin Enea a negat orice relație. „Nu-l cunosc pe domnul general Dumbravă. Acuma, poate mai avem de-al lungul timpului colaborări cu diferite case de avocatură. Dar nu avem, nu ne cunoaștem, nu avem nici o legătură. 100%! Nu doar că nu mi l-a recomandat cineva. De domnul general Dumitru Dumbravă am auzit acum vreun an de la televizor. 100% înseamnă că noi nu am făcut un contract cu firma dânsului de consultanță. Trebuie să verific chestiunea asta. Va trebui să verific dacă e reală în primul rând. E posibil să nu fie reală. Adică, nu sunt sigur, vă spun cu toată sinceritatea, dacă este reală sau nu”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Nu există așa ceva!” După ce a verificat în contabilitate dacă a făcut vreo plată către Wise Line Consulting, afaceristul Constantin Cosmin Enea a venit cu noi clarificări. Mai hotărât ca niciodată, afaceristul a declarat direct: „Nu avem nici un contract cu această firmă în ultimii zece ani. 100%! Tranzacțiile într-o companie se văd foarte clar. Nu avem nici o factură de la această companie.” Dar când i s-a spus că numele firmei sale apare în rechizitoriu, chiar dacă nu are nici o calitate de inculpat sau martor, Constantin Cosmin Enea a sugerat că ar putea cere daune de la DNA.  „Dacă consider că e o chestiune de prejudiciu de imagine o sa fac o adresă la DNA... și să ceară... Din 2017 de când sunt eu aici, 100% nu este nici o factură. Adică, nu este. Să ne înțelegem foarte clar, tocmai am verificat. Eu, 100%, de când sunt aici nu am semnat un contract de genul acesta. Eu știu ce am semnat! Nu există așa ceva! Dacă o fi mai veche, habar nu am. Nu-l cunosc nici pe domnul general Dumbravă, nici pe domnul Trăilă. Nu știu cine e domnul Trăilă. N-am vorbit nicio dată cu ei”, a mai declarat afaceristul Enea. 

Soția ex-ministrului Aurescu, bani via PNL (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Soția fostului ministru Bogdan Aurescu, contracte și sinecuri pe bani publici de la PNL

Soția ex-ministrului Aurescu, bani via PNL: Andreea Elena Aurescu a primit pe filieră liberală contracte și locuri de muncă la stat. Soția ex-ministrului Aurescu, bani via PNL Acum figurează ca angajată pe funcția de consilier al deputatei Raluca Turcan la Camera Deputaților. Anterior, a fost angajată pe funcția de cosilier personal al ministrului Justiției Alina Gorghiu. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Fostă șefă a biroului de presă al PNL, Andreea Elena Aurescu a primit prin încredințare directă un contract de 168.000 lei, echivalentul a 33.600 euro, de la PNL. Un alt contract de 103.500 lei, adică 20.700 euro, l-a primit direct de la Biroul Parlamentar Mara Mareș, președinta Tineretului Liberal. L-a abandonat pe Orban pentru Cîțu Andreea Elena Udrea a lucrat ca jurnalistă specializată pe domeniul politic până să ajungă șefa biroului de presă al Partidului Național Liberal în mandatul de președinte de partid al lui Ludovic Orban. Când Orban a fost tras pe linie moartă în partid, Udrea a trecut în echipa liberalului Florin Cîțu. În paralel, pe 2 decembrie 2020, a fost plasată de liberali și în echipa de consilieri personali ai primarului Nicușor Dan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că principala sa atribuție era „presa și comunicarea”. Pentru asta, încasa un salariu brut de 8.838 lei, adică 5.320 lei net. În paralel, oferea și consultanță pe firma sa, Win Communication. Contracte de 54.300 de euro de la PNL La scurt timp după ce Florin Cîțu a preluat șefia PNL, liberalii i-au atribuit Andreei Udrea, direct, un contract în valoare de 168.000 lei, echivalentul a 33.600 euro, la data de 1 octombrie 2021. Contractul a fost semnat pe o perioadă nedeterminată. Doi ani mai târziu, pe 1 noiembrie 2023, Andreea Elena Udrea a mai primit un contract, de data aceasta de 103.500 lei, adică 20.700 euro, de la Biroul Parlamentar Mara Mareș, președinta tinerilor liberali. DeFapt.ro încercat să obțină un punct de vedere de la penelista Mara Mareș rferitor de acest subiect. Dar, după ce a cerut întrebările pe sms, Mareș nu a mai răspuns. Consiliera Alinei Gorghiu și a Ralucăi Turcan Andreea Elena Udrea s-a căsătorit cu Bogdan Lucian Aurescu, ex-ministru de Externe și actual judecător al Curții Internaționale de Justiție, ocazie cu care tânăra a luat numele de familie al soțului ei. Astfel, la începutul anului 2024, o regăsim pe Andreea Elena Aurescu angajată pe funcția de consilier personal al ministrului Justiției al momentului, Alina Gorghiu. Din declarația ei de avere aflăm că, în paralel, lucra și pe funcția de consilier la Camera Deputaților, de unde a încasat 18.000 lei. Dintr-un memorandum aprobat de Camera Deputaților aflăm că Andreea Elena Aurescu este încadrată acum pe funcția de consilier la cabinetul Ralucăi Turcan, vicepreședintele Camerei Deputaților. Cele două urmau să plece pe banii statului în Japonia, la Osaka și Tokyo, în perioada 2-9 septembrie 2025. Ulterior, liberala Raluca Turcan a anunțat că va face deplasare pe banii ei. Soția lui Aurescu, parteneră cu sinecurista Kohalmi Andreea Elena Aurescu, pe lângă locurile de muncă primite la stat, oferă și consultanță politică. Pe de-o parte oferă consultanță prin intermediul firmei sale, Win Communication. Însă este și una dintre fondatoarele proiectului New Mind Communication al LK Strategic Center SRL. Societatea LK Strategic Center este deținută de Luminița Kohalmi, cealaltă fondatoare a proiectului. Kohalmi este fosta consilieră a Elenei Udrea, fosta ministră a Turismului și Dezvoltării Regionale, dar și ex-consilieră la Administrația Prezidențială a României. Luminița Kohalmi a fost audiată în calitate de martor în dosarul de corupție „Gala Bute”. Acum, ea este membru în Consiliul de Administrație al Conpet SA, operatorul sistemului național de transport țiței și derivate prin conducte din România. Conform ultimei declarații de avere din aprilie 2024, Luminița Kohalmi a încasat un salariu anual de 114.307 lei de la compania Ministerului Energiei. DeFapt.ro a încercat să o contacteze pe Andreea Elena Aurescu, dar fără succes. 

"Anaconda", afacere stricată de dosarul DNA (sursa: Digi24)
Investigații

EXCLUSIV "Anaconda" de la SRI, afacere distrusă de DNA după deschiderea dosarului Coldea-Dumbravă

"Anaconda", afacere stricată de dosarul DNA: generalul de brigadă Elena Istode, cunoscută drept "Anaconda de la SRI", a încasat, prin intermediul propriei firme, nu mai puțin de 1,19 milioane lei, echivalentul a 240.000 de euro, de la fostul ei coleg de serviciu, generalul SRI Dumitru Dumbravă. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Tranzacțiile apar în dosarul DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Toți trei sunt acuzați de grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor. Elena Istode, fosta șefă a Direcției Securitate Economică a SRI și a divizei agenților acoperiți, a ajuns în atenția opiniei publice după ce s-a aflat că a fost în vacanțe de lux la Nisa și Monaco alături de familia controversatului pesedist Cristian Rizea în timp ce era activă în SRI. Generalul Elena Istode, pensionată la 50 de ani din SRI Generalul de brigadă Elena Istode a fost trasă pe linie moartă în ianuarie 2017, după ce au apărut în presă mai multe fotografii cu ea din vacanțele de lux pe care și le petrecea la Nisa și Monaco alături de familia pesedistului Cristian Rizea. Șeful Comisiei SRI de atunci, pesedistul Adrian Țuțuianu, declara că o parte din cheltuieli au fost suportate de generalul Elena Istode, restul - de familia Rizea. Câteva luni mai târziu, în iulie 2017, generalul de brigadă Elena Istode a fost trecută în rezervă la vârsta de 50 de ani de președintele Klaus Iohannis, dar fără să fie avansată în gradul de general maior. La pensie, afaceri cu profit de peste 90% Tânăra pensionară a intrat în lumea bună a afacerilor în februarie 2020, atunci când a înființat firma Cocoandconsulting SRL. Fără nici un angajat, în primul an de activitate firma a raportat o cifră de afaceri de 654.013 lei și un profit net de 621.011 lei. Profitul net a crescut la 624.121 lei în anul fiscal 2022. Tot fără angajați în anul fiscal 2023, a raportat un profit net de aproape 630.000 lei, la o cifră de afaceri netă de 803.180 lei. "Anaconda", afacere stricată de dosarul DNA Afacerea s-a prăbușit în anul 2024, după ce Direcția Națională Anticorupție a deschis dosarul împotriva generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Firma Cocoandconsulting a raporat în anul fiscal 2024 o cifră de afaceri de doar 34.217 lei și pierderi în cuantum de 72.689 lei, conform datelor financiare publicate de Ministerul de Finanțe. Firma generalului SRI Elena Istode a funcționat ca unsă în perioada în care primea contracte de la Wise Line Consulting, firma patronată de generalul Dumitru Dumbravă. Din rechizitoriul DNA, aflăm că generalul Dumitru Dumbravă i-a plătit facturi în cuantum de 1.191.993 lei în perioada 2021-2024. Anchetatorii nu au dezvăluit ce servicii de consultanță a prestat generalul Elena Istode, dar ceea ce e cert e că banii au plecat din conturile Wise Line Consulting în cele ale Cocoandconsulting SRL. 

Tufan, bani la PSD și Dumbravă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Când PSD și generalul (r) SRI Dumbravă primesc un milion de euro de la același afacerist condamnat

Tufan, bani la PSD și Dumbravă: Mihai Emil Tufan, cel care a dat pe mâna avocatului Doru Trăilă afaceri cu profituri nete de peste 30 de milioane de euro, are din nou probleme cu legea. În octombrie 2022 a fost eliberat condiționat din pușcărie, după ce a fost condamnat pentru tentativă de omor. Citește și: Adamescu junior luptă cu "statul paralel" plătindu-l pe generalul SRI Dumbravă, fondator al "statului paralel" Acum, procurorii DNA au în lucru un dosar „in rem” în care firmele afaceristului sunt suspectate de trafic de influență și cumpărare de influență. Numele lui Tufan apare în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și al avocatului Doru Trăilă, trimis în judecată de DNA.  2,2 milioane de lei către Trăilă Generalul SRI Dumitru Dumbravă a primit în conturile firmei sale, Wise Line Consulting, peste 8,9 milioane de lei de la casa de avocatură a lui Doru Trăilă. Bani plătiți în baza unor contracte de consultanță, despre care procurorii DNA susțin că avea ca scop „optimizarea” în justiție a unor dosare în care erau implicați afaceriști milionari și controversați. De exemplu, firma afaceristului Mihai Emil Tufan a plătit către SCA Doru Trăilă & Asociații peste 2,2 milioane lei în perioada 2021 - 2024. Ulterior, banii au ajuns în baza unor contracte de consultanță în conturile Wise Line Consulting. Adică, la generalul Dumitru Dumbravă.   DNA: cumpărare de influență „Prin Ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 15.04.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii de trafic de influență (...) și cumpărare de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai. Din actele de urmărire penală rezultă că societățile controlate de aceștia au plătit sume semnificative de bani către SCP Doru Trăilă și Asociații și SC Wise Line Consulting SRL, iar pentru a crea o aparență de legalitate au încheiat contracte de consultanță”, se menționează în rechizitoriul DNA. Tufan, bani la PSD și Dumbravă În timp ce procurorii DNA investigau afacerile grupării Coldea – Dumbravă – Trăilă, afaceristul Mihai Emil Tufan făcea potecă la Partidul Social Democrat, aflat anul trecut sub conducerea lui Marcel Ciolacu. DeFapt.ro a dezvăluit că două firme controlate de Mihai Tufan au donat aproape 2,5 milioane lei PSD, echivalentul a 500.000 de euro. Firma Elsid SA a donat 1,65 milioane lei în perioada martie – decembrie 2024. Cealaltă societate a lui Tufan, Electrocarbon SA, a donat doar 837.300 lei, în perioada martie – iulie 2024. Părțile sociale deținute de Mihai Tufan au fost cedate pe o perioadă de șapte ani avocatului Doru Trăilă, în baza unui contract de fiducie. Potrivit înțelegerii, avocatul Doru Trăilă primește 15.000 de euro lunar, plus un onorariu de 3,5% din profitul net al acestora. 

Alexander Adamescu, plăți către Dumitru Dumbravă (sursa: Pro TV, Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Adamescu junior luptă cu "statul paralel" plătindu-l pe generalul SRI Dumbravă

Alexander Adamescu, plăți către Dumitru Dumbravă: moștenitorul imperiului construit de afaceristul Dan Adamescu a plătit 75.000 de euro pentru serviciile generalului (r) SRI Dumitru Dumbravă, considerat unul din fondatorii „statului paralel”. Ironia face că, în același timp, același Alexander Adamescu declară public că luptă cu „statul paralel”. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Direcția Națională Anticorupție are acum în lucru un dosar „in rem” pentru trafic de influență și cumpărare de influență care vizează Unirea Shopping Center, una din companiile controlate de Alexander Adamescu, care a apelat la serviciile de consultanță ale avocatului Doru Trăilă, respectiv ale generalul SRI Dumitru Dumbravă. Unirea Shopping Center, contract cu avocatul Trăilă Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru i-a trimis în judecată pe generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, la pachet cu avocatul Doru Trăilă, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălarea banilor. Conform rechizitoriului, la data de 6 mai 2022, Unirea Shopping Center, firma lui Alexander Adamescu, a semnat un contract cu casa de avocatură a lui Doru Trăilă pentru procesul pe care îl avea cu Stanbox Music SRL. Contractul prevedea „redactarea, semnarea, depunere și ridicare documente juridice în numele și pe seama clientului, precum și asistență juridică de reprezentare în fața Tribunalului București în vederea soluționării Dosarului 19524/3/2021”. Avocatul Doru Trăilă a cerut un onorariu de 2.000 de euro pentru studiul actelor și redactarea de documente procesuale. Pentru fiecare reprezentare la termen, dar fără discuții, Trăilă factura câte 250 de euro, dar cerea câte 1.000 de euro pentru fiecare termen cu dezbateri. Alexander Adamescu, plăți către Dumitru Dumbravă  Un an mai târziu, în august 2023, firma Unirea Shoping Center a cerut extinderea echipei cu un consultant pentru realizarea de „activități de colectare și strategii”. Pentru aceste servicii, firma lui Alexander Adamescu s-a obligat să plătească 75.000 de euro fără TVA. Consultantul angajat la cererea lui Alexander Adamescu a fost firma Wise Line Consulting, patronată de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Din documentele aflate în rechizitoriul citat anterior rezultă că, pe 11 august 2023, Unirea Shopping Center a plătit o factură de 441.698,25 lei către casa de avocatură a lui Doru Trăilă. În aceeași zi, o sumă de aproape 360.000 lei, echivalentul a 75.000 de euro, a fost plătită de casa de avocatură a lui Doru Trăilă pentru plata facturilor 134 și 137/2023 emise de Wise Line Consulting. Practic, Alexander Adamescu l-a plătit pe generalul Dumitru Dumbravă prin intermediul casei de avocatură deținută de Doru Trăilă. DNA invocă „o aparență de legalitate” „Prin Ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 15.04.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii de trafic de influență (...) și cumpărare de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai. Din actele de urmărire penală rezultă că societățile controlate de aceștia au plătit sume semnificative de bani către SCP Doru Trăilă și Asociații și SC Wise Line Consulting SRL, iar pentru a crea o aparență de legalitate au încheiat contracte de consultanță”, se menționează în rechizitoriu. 

Generalul SRI Dumbravă, bani la biserică (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

EXCLUSIV Generalul SRI Dumbravă a băgat bani din consultanță în cea mai nouă parohie din Otopeni

Generalul SRI Dumbravă, bani la biserică: fostul șef al Direcției Juridice a SRI și stăpânul secretelor murdare din Justiția românească, este un muritor de rând, cu frică de Dumnezeu. Așa se explică de ce o parte din banii pe care i-a încasat din consultanță (sau, cum spun procurorii DNA, din „aranjarea” dosarelor penale în instanță) de la afaceriști controversați au ajuns în contul unei biserici. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Prin firma sa, Wise Line Consulting, generalul Dumitru Dumbravă a plătit 45.000 lei în contul Parohiei Odăi Otopeni, aflată sub influența primarului liberal Silviu Gheorghe, acuzat de DNA că a deturnat 7,4 milioane de euro din bani publici.  Ex-general, actual consultant de succes Generalul Dumitru Dumbravă, cel care a condus Direcția Juridică a Serviciului Român de Informații, este autorul faimoasei ziceri că justiția românească este „câmp tactic” pentru serviciul secret. După trecerea în rezervă, generalul Dumitru Dumbravă a început să ofere consultanță juridică marilor afaceriști controversați care voiau să scape de dosarele penale în care erau trimiși în judecată. Procurorul Mihaiela Iorga Morar l-a trimis în judecată pe generalul Dumitru Dumbravă pentru constituirea unui grup infracțional organizat (condus de generalul SRI Florian Coldea), trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată și spălarea banilor.     În rechizitoriul DNA, procurorul Mihaiela Iorga Morar a descris modul în care funcția grupare generalilor. Astfel, afaceriștii controversați ajungeau prin intermediari la generalul Florian Coldea. Acesta le recomanda să intre în contact cu generalul Dumitru Dumbravă. La rândul lui, acesta din urmă îi trimitea să semneze contracte de asistență juridică și consultanță cu avocatul Doru Trăilă. Banii erau încasați de casa de avocatură a lui Doru Trăilă, care plătea facturile de consultanță emise de firma generalului Dumbravă. Dividende de 7,86 milioane de lei Firma patronată de generalul Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting, a făcut plăți de 17,443 milioane de lei în ultimul an. Aproape jumătate din sumă au fost dividende încasate de generalul Dumbravă: 7,86 milioane de lei. Către bugetul de stat, firma a plătit puțin peste trei milioane de lei. Dar a achitat și zeci de facturi către Porsche Bank România. Generalul SRI Dumbravă, bani la biserică Printre aceste plăți figurează și una de 45.000 lei către Parohia Odăi Otopeni, condusă de preotul paroh Iliuță Ion, omul de încredere al primarului liberal Silviu Gheorghe, acuzat de DNA că a deturnat 7,4 milioane de euro din bani publici.  Din informațiile de pe site-ul parohiei, aflăm că, în anul 2008, Consiliul Local Otopeni, controlat de primarul Silviu Gheorghe, a decis construirea unei biserici cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena și Sfinții Martiri Brâncoveni” în cartierul Odăi, sub îndrumarea atentă a părintelui Iliuță Ion. Întrebat de către DeFapt.ro care au fost motivele pentru care generalul Dumitru Dumbravă a dat 45.000 pentru biserică, preotul Iliuță Ion a declarat că nu cunoaște despre ce este vorba. „Nu știu despre ce este vorba. Nu știu cine este domnul aceasta. Dacă aveți nevoie să faceți ceva investigații, veniți la fața locului, nu pe telefon”, a spus preotul Iliuță Ion. 

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea, George Călin)
Investigații

Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție (rechizitoriu)

Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) - generalul SRI în rezervă Florian Coldea a fost trimis în judecată de DNA cu cinci capete de acuzare: de la constituirea unui grup infracțional organizat, până la spălarea banilor. În același dosar de corupție apare ca acuzat și generalul Dumitru Dumbravă, fostul șef al Direcției Juridice a SRI, cel care considera Justiția „câmp tactic”. Citește și: Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalistul TVR Mihai Constantin, a primit două sinecuri cu care nu avea nici o legătură profesională Din „clanul” generalului Florian Coldea făcea parte și influentul avocat Doru Trăilă, fostul soț al penelistei Cristina Trăilă, eliberată recent din funcția de Secretar General al Guvernului. Pentru a-și salva pielea în fața anchetatorilor, avocatul Doru Trăilă l-a „îngropat” pe generalul Florian Coldea: a spus în mod explicit că grupul considerat infracțional de către procurori funcționa „după modelul unei structuri militare” iar generalul Florian Coldea era „liderul” și își impunea autoritatea în cadrul grupului infrațional. Hideg, denunț la DNA Controversatul afacerist Cătălin Hideg a depus un denunț în data de 12 aprilie 2024 la Direcția Națională Anticorupție (DNA) prin care i-a „turnat” pe avocatul Doru Trăilă și generalii Dumitru Dumbravă și Florian Coldea. Acesta a ajuns la cei trei prin intermediul unui cetățean numit Dan Tocaci. Pe scurt, potrivit declarațiilor sale, Cătălin Hideg le-a plătit 600.000 de euro, sub forma unui contract de consultanță și asistență juridică, pentru ca aceștia să-i influențeze pe judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București care îl judecau într-un dosar de fraudă a fondurilor europene al Parchetului European.  Coldea, contraatac cu plângere penală La data de 17 iulie 2024, generalul Florian Coldea a depus plângere penală împotriva lui Cătălin Hideg pentru inducerea în eroare a organelor judiciare. Dar și pentru că ar fi susținut în mod mincinos, potrivit lui Coldea, că i-ar fi cumpărat influența.  Trei luni mai târziu, la data de 22 octombrie 2024, Cătălin Hideg a depus un nou denunț la DNA. De data aceasta, i-a acuzat pe Daniel Moldoveanu, fostul consilier prezidențial pe Securitate, și pe Mihai Guțanu, șef serviciu la Palatele Brâncovenești, de favorizarea infractorului, instigare și mărturie mincinoasă. DNA: Grup infracțional organizat pentru influență Procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, cea care instrumentează dosarul de corupție, a considerat că generalii Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, au constituit un grup infracțional organizat. Prin intermediul acestuia, potrivit procuroarei, vindeau influență, protecție și servicii de asistență juridică, mascate sub forma unor contracte de consultanță, pentru marile firme și afaceriști controversați.  Florian Coldea, datorită funcției de director adjunct al SRI, a fost numit „lider incontestabil” al grupului. Acest rol a fost recunoscut atât de generalul Dumitru Dumbravă, cât și de avocatul Doru Trăilă. Dar și de persoanele care au aderat și sprijinit grupul infracțional. Coldea, rețea militarizată de influență (rechizitoriu) „Inculpatul Trăilă Doru Florel a susținut în mod explicit că echipa lor funcționa după modelul unei structuri militare, că inculpatul Coldea Florian era liderul și își impunea autoritatea în cadrul grupului, fiind cel care trebuia să își dea acordul cu privire la demersurile pe care le efectuau și care controla și partea financiară a activității”, se menționează în rechizitoriul DNA. Potrivit aceluiași document, fluxul informațional și comunicarea deciziilor în cadrul grupului era asigurată de generalul Dumitru Dumbravă, ca intermediar între Florian Coldea și ceilalți. Primul pas: contactarea lui Dumbravă cu acordul lui Coldea Generalul Florian Coldea a recunoscut în fața procurorului că direcționa „clienții” către generalul Dumitru Dumbravă, despre care știa că colaborează cu avocatul Doru Trăilă. Unul dintre clienți, Dorin Robert Filip, a fost trimis în judecată de Parchetul European pentru fraudarea fondurilor europene. Acesta este finul lui Ionel Viorel Glăman. Acesta din urmă a cerut pentru finul său numărul de telefon al generalul Dumitru Dumbravă de la Bogdan Neidoni, acționar la Neiguard, și poreclit „săgeata lui Florian Coldea”. Bogdan Neidoni i-a dat numărul de telefon doar după ce a primit acordul lui Florian Coldea. Apoi, Dorin Robert Filip l-a sunat pe generalul Dumitru Dumbravă pentru a primi consiliere pe problemele penale. Pasul al doilea: Dumbravă direcționa clienții către avocatul Trăilă După ce a discutat cu Dumitru Dumbravă, Dorin Robert Filip a fost trimis la avocatul Doru Trăilă. Onorariul a fost stabilit la suma de 600.000 de euro. Bani pe care Filip urma să-i achite în trei tranșe. În schimbul banilor, avocatul Trăilă i-a dat de înțeles că îl scapă de controlul judiciar, că i se va restitui cauțiunea și că se va scoate de sub sechestru o parte din bunurile evaluate la peste 3,3 milioane de euro. Avocatul Trăilă a încasat o primă tranșă de 773.000 lei, din care a trimis 515.333 lei către Wise Line Consulting, firma generalului Dumitru Dumbravă. Din a doua tranșă, de 397.864 lei, a trimis în conturile Wise Line Consulting suma de 265.243 lei. Intermediarul intermediarului din Monaco al lui Coldea Controversaul afacerist Cătălin Hideg a apelat și el la serviciile „clanului” militarizat condus de generalul Florian Coldea. Tot pentru a scăpa de un dosar de fraudă a fondurilor europene, instrumentat de Parchetul European. Legătura i-a fost făcută de Dan Tocaci, care i-a cerut inițial 2.000 de euro pentru a se duce la Monaco pentru a discuta cu Bogdan Neidoni. Anchetatorii au concluzionat că Dan Tocaci îi asimila pe generalii Coldea și Dumbravă cu „o entitate care controla toate instituțiile statului, care determina aplicare legii după bunul plac”. Mai mult, îi prezenta drept „fondatorii statului paralel”. Traseul lui Hideg: Neidoni, Dumbravă, Trăilă După ce a fost contactat de Tocaci, Bogdan Neidoni a primit acceptul lui Florian Coldea pentru a continua operațiunea. Ca și în cazul anterior, Bogdan Neidoni i-a dat afaceristului Cătălin Hideg numărul de telefon și adresa de e-mail ale generalului Dumitru Dumbravă. Inițial, lui Hideg i s-a cerut suma 700.000 de euro pentru a beneficia de asistența avocatului Doru Trăilă, care i-a dat de înțeles că îl scapă de problemele penale de la Tribunalul București și Curtea de Apel București. Suma a fost redusă la 600.000 de euro. Treptat, după ce a înregistrat mai multe discuții la care a luat parte, controversatul Cătălin Hideg a încercat să fenteze „clanul” generalului Coldea. Băgat în corzi, însă, a denunțat întreaga rețea. 

ASEE, documente false la licitație MDLPA. În imagine, fostul ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

EXCLUSIV O firmă din dosarul de corupție Microsoft a depus documente false la o licitație publică

ASEE, documente false la licitație MDLPA. Firma ASEE Solutions, abonată la contractele publice, a depus declarații false la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Acuzațiile sunt menționate în raportul de evaluare a licitației. La conducerea companiei se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier - n.r.), fostul partener de afaceri al pesedistului Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor. La solicitarea DeFapt.ro, reprezentanții companiei au transmis că autoritatea contractantă a avut o interpretare „total eronată” a modului de apreciere a activităților pe care specialiștii IT le-au deșfășurat în alte proiecte. Cu toate acestea, decizia Comisiei de licitație nu a fost contestată de ASEE.. Numele companiei ASEE Solutions, fosta Asseco SEE, apare în dosarul de corupție Microsoft, în care a fost cercetată pentru „comisioanele” aferente contractelor de licențe destinate Enel Servicii Comune și Electrica SA. Firma-paravan a scrisorilor lui George Simion, la aceeași licitație O licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru achiziția unor servicii de realizare a „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale” arată neregulile grave din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că la această licitație Zipper Services, compania care a printat scrisorile lui George Simion și le-a distribuit prin Poșta Română în campania electorală, a depus declarații false. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică ASEE, documente false la licitație MDLPA Dar aceasta nu este singura firmă acuzată de astfel de fapte. Comisia de licitație arată că și firma ASEE Solutions, abonată la contractele publice, a depus declarații false în speranța că va câștiga contractul 3,5 milioane lei. „Oferta exclusă potrivit art. 167 atin 1) lit h) din Legea 98/2016 - operatorul economic s-a făcut vinovat de dectarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”, se menționează în raportul Comisiei de licitație. ASEE, documente false la licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Oferta a fost depusă împreună cu firma Bithat Solutions, care la rândul ei este deținută tot de ASEE Solutions. Cele două firme fac parte din grupul polonez Asseco South Eastern Europe, grup ce acoperă regiunea de sud-est a Europei, prezent în 23 țări. La rândul său, Asseco South Eastern Europe face parte din Grupul Internațional Asseco, fondat în anul 1991 în Polonia de Adam Goral. Avocata ASEE Solutions: „o interpretare total eronată” Firma ASEE Solutions este condusă de Adrian Năstase, un fost partner de afaceri al pesedistului Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanțe în perioada decembrie 2000 – decembrie 2004. Atât numele lui Mihai Tănăsescu, cât și al firmei ASEE Solutions, fosta Asseco SEE, apar în dosarul de corupție „Microsoft”. La solicitarea DeFapt.ro, firma ASEE Solutions a transmis prin avocata Gabriela Iliescu că „societățile ASEE Solutions SRL și BITHAT Solutions SRL nu au depus documente false sau informații care nu sunt conforme cu realitatea în cadrul niciunei proceduri de achiziții publice sau private la care au participat. (…) Am constatat că autoritatea contractantă a avut o interpretare total eronată a modului de apreciere a activităților pe care anumiți experți/specialiști IT le-au desfașurat în alte proiecte”. Acuzația MDLPA, necontestată Cu toate acestea, Raportul Procedurii nu a fost contestat de firma ASEE Solutions, chiar dacă constatarea comisiei era gravă. „Acest demers ar fi implicat pe de o parte blocarea unei sume considerabile în vederea constituirii cauțiunii, iar pe de altă parte ar fi avut repercusiuni asupra derulării întregului proiect, deoarece până la soluționarea contestației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ar fi fost în imposibilitatea demararii proiectului”, a transmis avocata Gabriela Iliescu. Aceasta a mai transmis că, în urma discuțiilor cu reprezentanții MDLPA, a considerat că a fost clarificată eroarea autorității contractante și nu a dorit să demareze vreo acțiune în instanță împotriva acesteia. 

Firma scrisorilor lui Simion, declarații false (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui Simion, acte false la o licitație publică

Firma scrisorilor lui Simion, declarații false: Zipper Services, compania care a printat scrisorile lui George Simion și le-a distribuit prin Poșta Română în campania electorală, a depus declarații false la o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Legături cu Budapesta Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că oferta depusă de firma Zipper Services (abonată la contractele publice din România și controlată de grupul maghiar ANY Security Printing, listat la Bursa de Valori din Budapesta), a fost declarată inacceptabilă. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Motivația: existența mai multor nereguli, inclusiv depunerea de declarații false. Grupul ANY Security Printing a fost condus de generalul maior Ferenc Berkesi, o legendă în sistemul de securitate națională al Ungariei. Licitație MDLPA de 3,5 milioane de lei Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a anunțat în martie 2025 că organizează o licitație pentru achiziția unor servicii de realizare a „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Citește și: EXCLUSIV Cum lucrează George Simion: firma-paravan care i-a tipărit scrisorile electorale a fost acuzată anterior de șeful AUR că e coruptă Valoarea estimată a contractului a fost de 3,5 milioane lei, echivalentul a 700.000 de euro. La licitație s-au depus opt oferte din partea unor firme sau asocieri de firme. Firma scrisorilor lui Simion, declarații false Una dintre oferte a aparținut firmei Zipper Services SRL din Cluj, abonată la contracte publice. Comisia de evaluare a admis, în primă fază, oferta depusă de Zipper Services. Ulterior, în urma verificării propunerilor tehnice, comisia de evaluare a decis ca oferta depusă de firma din Cluj să fie declarată inacceptabilă. Totodată, oferta Zipper Services a fost exclusă „potrivit art. 167 alin 1) lit h) din Legea 98/2016 – operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante”. Firma scrisorilor lui Simion, declarații false (sursa: defapt.ro) O „neconcordanță” DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere lui Doru Vîjîianu, ascociat și director general al firmei Zipper Services. Acesta nu a răspuns direct, ci prin intermediul unei firme de relații publice. Din răspuns transmis rezultă că Zipper Services a participat la licitația organizată de MDLPA în baza unei experiențe solide, construită în peste 25 de ani de activitate în domeniul digitalizării și al soluțiilor informatice dedicate sectorului public. Întrebați direct ce declarații false au fost depuse la licitație, reprezentanții Zipper Services au transmis că firma „a fost descalificată din această procedură din cauza a ceea ce noi considerăm a fi o neconcordanță între calitățile declarate ale unor membri ai echipei propuse și rolurile deținute de aceștia în proiectele anterioare. Dorim să subliniem cu toată claritatea că toate persoanele menționate în oferta noastră au fost implicate efectiv în proiecte similare declarate, contribuind activ la livrarea rezultatelor, însă rolurile lor au fost încadrate diferit în funcție de specificul fiecărui proiect din cauza unei erori materiale, fără niciun fel de intenție de transmite informații eronate autorității.” Decizia, necontestată de Zipper Services PR-ul Zipper mai susține că „structurile de proiect pot varia considerabil de la o autoritate contractantă la alta, iar asemenea nealiniamente de formă pot apărea, fără ca ele să afecteze în vreun fel realitatea experienței sau competenței profesionale”. Chiar și așa compania Zipper Services nu a contestat decizia de descalificare, sub pretextul că își canalizează resursele către proiectele în derulare.   

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun (sursa: Facebook/Angel Tîlvăr, Rafael Advanced Defense Systems, Ionuț Moșteanu)
Investigații

EXCLUSIV „Bomba” de sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde EUR

Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun: pesedistul Angel Tîlvăr, fostul ministru al Apărării, i-a lăsat actualului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, un contract exploziv de 2,2 miliarde de euro. Moșteanu, cu „bomba” SHORAD-VSHORAD sub scaun Este vorba de achiziția sistemului de apărare antiaeriană SHORAD – VSHORAD de la compania israeliană Rafael.  DeFapt.ro a dezvăluit că sistemul oferit de israelienii de la Rafael nu este unul integrat, așa cum s-a cerut în caietul de sarcini. Mai mult, prezintă „neconcordanțe tehnice majore”: radarele provin din Polonia, iar rachetele, din Israel, fără să mai fi fost cumpărat de alte state NATO. Citește și: Încă o decizie halucinantă a ICCJ în favoarea pensionarilor speciali: stagiul militar se consideră vechime în funcția de consilier juridic În plus, statul Israel a interzis exporturile de muniție și tehnică militară până la finalizarea conflictelor militare în care este implicat, așa că rachetele nu vor ajunge prea curând în România. La fel se întâmplă în cazul dronele Watchkeeper X, contractate de la Elbit, companie israeliană care a invocat „forța majoră” din cauza acelorași războaie în care este implicat statul israelian.  Acord parlamentar încă din 2017 Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au avizat favorabil programul de înzestrare cu tehnică militară „Sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD” pe 18 aprilie 2017. Programul prevedea înzestrarea forțelor terestre și aeriene cu 21 de sisteme integrate SHORAD – VSHORAD, a căror misiune este apărarea antiaeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii. Ulterior a fost aprobată achiziția a 27 de sisteme, cu o valoare estimată de 2,7 miliarde euro fără TVA. Direcția Generală pentru Armamente, aflată sub comanda generalului maior Theodor Incicaș, s-a ocupat de documentația tehnică. Apoi, Romtehnica, sub conducerea liberalului Nicolae Nasta, de achiziția propriu-zisă. Din patru ofertanți, a rămas doar Rafael Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2023 cu o valoare de 9,48 miliarde lei, echivalentul a 1,907 miliarde euro.   Caietul de sarcini a fost cumpărat de companiile Diehl (Germania), MBDA (Franța), Lig Nex1 (Coreea de Sud) și Rafael (Israel). DeFapt.ro a dezvăluit că firma sud-cooreană Lig Nex1 a fost eliminată din licitație pentru că nu a depus în termen dovada constituirii garanției de participare în original. Lig Nex1 a contestat decizia de eliminare la CNSC, dar a pierdut. Diehl și MBDA s-au retras pentru că ofertele lor erau mult prea mari față de valoarea maximă stabilită de MApN.  Tîlvăr a acoperit „gaura” de 10% Compania israeliană Rafael a rămas singură în procedura de licitație. DeFapt.ro a dezvăluit că oferta depusă de israelieni a fost de 2,2 miliarde de euro, deci cu aproximativ 230 de milioane de euro în plus față de suma alocată de MApN (o majoare a contractului cu aproape 10%). Aflat la final de mandat și consiliat de generalul maior Theodor Incicaș, ministrul Angel Tîlvăr a făcut rost de cele 230 de milioane de euro pentru a suplimenta valoarea contractului.   Sistemul Rafel, „cârpit”: radare - din Polonia, rachete - din Israel Însă sistemul SHORAD – VSHORAD ofertat de Rafael are mai multe probleme de ordin tehnic. Pe de o parte, nu este un sistem integrat, așa cum s-a cerut în caietul de licitație. Surse din cadrul MApN susțin că acesta era un motiv clar de a exclude din licitație oferta depusă de compania israeliană. Ceea ce nu s-a întâmplat. „Nu are un sistem unitar de preluare a țintelor. Nu este un sistem integrat, așa cum s-a menționat în caietul de sarcini. S-au constatat neconcordanțe tehnice majore pentru care au cerut o sumedenie de derogări. Ei vin cu produse dispersate. Radarele vin din Polonia, iar rachetele, din Israel. Vor să le asambleze cumva în România”, au arătat sursele DeFapt.ro. Cu toate acestea ministrul Angel Tîlvăr a pregătit contractul pentru semnare cu o clauză prin care israelienii se obligă să remedieze toate neconcordanțele tehnice până la momentul livrării.  Tîlvăr i-a lăsat lui Moșteanu actele gata, doar să le semneze În plin scandal legat de achizițiile militare, Ministerul Apărării Naționale a emis un scurt comunicat de presă referitor la achiziția SHORAD-VSHORAD. Potrivit acestuia, MApN a anunțat că, „după parcurgerea unei proceduri competitive, autoritatea contractantă, respectiv Direcția Generală pentru Armamente din MApN, prin CN Romtehnica SA, a comunicat operatorilor economici implicați rezultatul procedurii de atribuire. În urma comunicărilor nu au fost depuse contestații, iar procedura de atribuire urmează să fie finalizată prin semnarea Acordului Cadru între autoritatea contractantă și operatorul economic desemnat câștigător.” Practic, Ministerul Apărării, sub conducerea noului ministru, Ionuț Moșteanu, urmează să semneze Acordul Cadru cu compania Rafael. Dacă Rafael primește contractul, e foarte probabil să nu poată livra Surse din cadrul MApN au explicat pentru DeFapt.ro că semnarea acestui Acord Cadru cu compania israeliană Rafael ar putea bloca pe termen nelimitat achiziția sistemului SHORAD – VSHORAD din mai multe motive. Principalul motiv este legat de faptul că statul Israel se află în război pe mai multe fronturi, motiv pentru care a interzis exportul de muniție și tehnică militară. „Israelul așteaptă rachete de la americani pentru că pe ale lor le-au consumat în conflictele din Fâșia Gaza și Iran. Au nevoie de cel puțin doi – trei ani pentru a-și reface stocurile de rachete. Sub acest pretext, compania Rafael poate invoca oricând clauza de forță majoră, lucru știut foarte clar de fostul ministru Angel Tîlvăr și generalul Theodor Incicaș. Dacă se fac că nu știu, avem exemplul companiei Elbit, care nu poate onora contractul privind livrare de drone Watchkeeper X pe care statul român le-a plătit în avans. S-a plătit în avans 60 de milioane de dolari, în timp ce România se împrumută la dobânzi colosale pentru a acoperi găurile bugetare. Suntem sănătoși la cap? Ăsta e jaf!”, susțin surse din cadrul MApN.  Artizanii acestei afaceri controversate care pun în pericol apărarea țării sunt pesedistul Angel Tîlvâr, fostul ministrul al Apărării, generalul maior Theodor Incicaș, fostul șef al Direcției Generale pentru Armamente, dar și fostul și actualul șef al Romtehnica, Nicolae Nasta, respectiv Răzvan Mincu. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la pesedistul Angel Tîlvăr, dar acesta nu a dat curs solicitării.  Precedentul dronelor Watchkeeper X, blocate de forța majoră DeFapt.ro a dezvăluit că Elbit Systems Ltd., companie israeliană, nu poate livra cele trei sisteme de drone Watchkeeper X plătite în avans de Ministerul Apărării Naționale din cauza războaielor în care este implicat statul Israel. Din acest motiv, Elbit a cerut Ministerul Apărării Naționale să recunoască clauza de „eveniment de forță majoră”.   „Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract”, conform unui răspuns transmis de MApN la solicitarea DeFapt.ro Dronele Watchkeeper X urmau să intre în dotarea Armatei Române în primăvara acestui an. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră