sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7519 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Fostul director Romsilva s-a reangajat și are salariu astronomic

Fostul director Romsilva, Teodor Țigan, care la pensionare a primit un bonus de 100.000 de euro, s-a reangajat în aceeași regie și are un salariu astronomic. Țigan este acum director la Direcția Silvică Arad. Direcția pe care o conduce a avut o pierdere de 14 milioane de lei la final de 2024, potrivit datelor publicate de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Fostul director Romsilva s-a reangajat și are salariu astronomic Declarația de avere depusă în 2024 arată că în anul fiscal 2023 Țigan a avut un salariu net, anual, de 473.488 de lei. În 2023 a încasat și pensii în valoare netă, anuală, de 62.757 de lei. Fostul director al regiei are o avere imensă: trei case în județul Arad, din care una de 320 mp, și patru apartamente în Arad, dar nu declara nici un venit din chirii. Doar în perioada 2021-2023 a acumulat bijuterii de 30.000 de euro. Primele acordate angajaților Romsilva în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Teodor Țigan, fostul director Romsilva, s-a reangajat și are salariu astronomic Foto: Romsilva
Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei

Subvenția pentru partide în 2025, prevăzută la uriașa sumă de 284 milioane de lei, mai puțin ca în 2024, dar mai mult ca în 2023, arată proiectul de buget pentru 2025, publicat de ministerul de Finanțe. În 2024, când au avut loc alegeri pentru Parlamentul European, locale, parlamentare și prezidențiale (anulate), bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP) a prevăzut o subvenție de 386 de milioane de lei. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Subvenția pentru partide, 284 milioane de lei În 2023, această subvenție a fost de doar 227 de milioane de lei, deci mai mică decât în 2025 cu 25%. La 6 ianuarie, ONG-ul Expert Forum cerea reducerea drastică a subvențiilor pentru partidele politice, apreciind că Ordonanţa „Trenuleţ” face doar schimbări cosmetice. Potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024 (ordonanta trenulet), subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024. „Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă și menționează doar că «Se propune ca subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024». Nu este clar de ce se propune 25% și nu 50%, de exemplu”, a arătat Expert Forum. În noiembrie 2024, PNL a votat un plan de reforme care presupunea „reducerea subvenției pentru partidele politice între anii electorali” și „limitarea cheltuielilor din campanie decontate și în costuri per vot și stabilirea unui plafon de costuri per vot”.

Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni  Foto: Twitter
Politică

Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni

Președintele Klaus Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni până la instalarea noului președinte, afirmă surse politice citate de Antena 3. Postul susține că „semnalul va fi dat săptămâna viitoare, când Iohannis se întâlnește cu lideri europeni, cu președintele Parlamentului European, dar și cu secretarul general al NATO”. Citește și: În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat Iohannis nu va demisiona și va rămâne la Cotroceni Antena 3 arată că decizia a fost luată urmare a situației internaționale, „care necesită câteva dialoguri cu persoane pe care Klaus Iohannis le cunoaște după 10 ani la Palatul Cotroceni”. „Aceste chestiuni implică prezența unui reprezentant oficial al României care cunoaște aceste dosare. Unui președinte interimar i-ar trebui destul de mult ca să înțeleagă și să pledeze pentru aceste chestiuni (...) Așadar, probabil și în urma consultării cu unii lideri europeni, Klaus Iohannis va mai rămâne până în luna mai la Cotroceni și va pleca în 18 sau 20 mai”, se arată pe site-ul acestui post de televiziune. „Eu nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constiutuția îmi spune să stau? Ar trebui să plec prin demisie. Este posibil și acest lucru dar nu aș face-o fără o motivație exterm de solidă, nu pentru interesul unui politician care vrea să se profileze împotriva mea, în așa fel încât să pară că ei sunt salvatorii națiunii”, a spus Klaus Iohannis, înaintea Summit-ului UE-Balcanii de Vest, la 18 decembrie 2024.

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii

În fieful lui Bolojan, la Senat, și la Camera Deputaților, nu se taie nici un ban de la salarii, dimpotrivă, cresc ușor cheltuielile în 2025, arată bugetul de stat. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Recent, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat că noua organigramă de personal va reduce numărul de posturi de la Senat de la 796 la 618. Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban se lăuda că va concedia circa 200 de persoane: „Vorbim de un număr total de în jur de 1.500 de angajați (...) Aici estimez undeva, nu știu, oricum peste 200 de posturi la care vom renunța”. În fieful lui Bolojan, nu se taie nici un ban de la salarii Însă proiectul de buget pentru anul 2025, publicat noaptea trecută de ministerul de Finanțe, nu arată nici o reducere a cheltuielilor de personal (cu salariile angajaților) la Senat și la Camera Deputaților. La Senat, cheltuielile de personal se majorează de la 195,7 milioane lei, în 2024, la 196,4 milioane lei, în 2025, deci cu 0,36%. Însă, în 2026, aceste cheltuieli ar ajunge la 205 milioane de lei, deci s-ar termina cu austeritatea pentru funcționarii parlamentari. La Camera Deputaților, cheltuielile de personal sar de la 403,2 milioane de lei, anul trecut, la 411,1 milioane de lei în 2025. Majorarea este de 1,96%. Și aici, austeritatea s-ar încheia în 2026, când cheltuielile de personal se estimează că vor ajunge la 442 de milioane de lei. Și în 2027 și 2028, Finanțele estimează majorări substanțiale ale cheltuielilor de personal din cele două camere ale Parlamentului.

Calin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu

SRI și SIE sunt acuzate îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu, într-un articol pentru contributors.ro. „Dosarele lui Călin Georgescu și al lui Mircea Malița nu au ajuns la noi”, i-ar fi transmis lui Andreescu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Gabriel Andreescu, care între 1979 și 1989 a fost arestat și anchetat în repetate rânduri de Securitate, arată în articol că a făcut cerere la 20 decembrie 2024, la CNSAS, unde este acreditat ca cercetător, pentru dosarele a trei persoane: Călin Georgescu, Mircea Malița și Ilie Bădescu. SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu „Pe 22 ianuarie am primit răspunsul. Apreciez intervalul de timp dintre cerere și reacția CNSAS drept unul rezonabil. Răspunsul CNSAS: dosarele lui Călin Georgescu și al lui Mircea Malița nu au ajuns la noi (…) Dosarul lui Mircea Malița (de la SRI ori SIE) nu a ajuns la CNSAS. Ceea ce înseamnă că Serviciile îl consideră de siguranță națională. (…) Să nu fi deschis Securitatea un dosar de urmărire informativă sau de colaborator pe numele lui Călin Georgescu? Cu datele pe care le avem despre el, o asemenea situație apare prea puțin probabilă (…) SRI și SIE au nu doar obligația să aducă la cunoștința opiniei publice informațiile despre trecutul lui Călin Georgescu de până în 1989. Ci, în actualul context limită, să clarifice traiectoria acestuia în ultimii 35 de ani”, a arătat Andreescu. În regimul Ceaușescu, Mircea Malița a fost membru al CC al PCR, ministru adjunct de Externe și ambasador în Elveția și SUA. „Dacă nu au transmis dosarul lui Călin Georgescu la CNSAS înainte de începutul procesului electoral, înseamnă că SRI și SIE s-au prevalat de rolul lor de veghetor asupra documentelor clasificate. Doar că pretenția Serviciilor de informații de a hotărî asupra accesului la dosarul lui Călin Georgescu se lovește de dreptul votanților și organizațiilor de acces la informaţiile de interes public. Informația despre scheleții din dulap ai unui potențial președinte este de un covârșitor interes public”, a apreciat Andreescu.

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora Foto: Constanta.info
Politică

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora

Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora, în 2016: „Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Toți, nu unul”. Potrivit unui studiu publicat azi, peste o treime din urmăritorii de pe TikTok ai lui Georgescu sunt din Diaspora. În plus, el a obținut 345.091 de voturi în diaspora, echivalentul a 43,35%, urmat de Elena Lasconi, care a primit 213.568 de voturi (26,83%). Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR În diaspora, Călin Georgescu a luat de patru ori mai mult decât au luat, împreună, Ciucă, Ciolacu și Geoană Cum își bătea joc Călin Georgescu de Diaspora „Sclavi, asta am devenit. Nici nu știu să citească! Semnează cu degetul. Asta este realitatea. Toți, nu unul, toți tinerii care lucrează în Occident. Vă dau exemple din Germania, din Austria. Au probleme grave și foarte grave”, a spus Călin Georgescu. Înregistrarea este de youtube, „Proiect de tara Conferinta Dr Calin Georgescu 04 sept 2016”. Fanii săi au susținut că aceste afirmații sunt „scoase din context”. Archive footage of Călin Georgescu insulting Romanians in the Diaspora pic.twitter.com/YpPUbMdt0f— Ukraine Will Win ???????? (@Ukraine22Win) January 29, 2025 Marcel Ciolacu declara în noiembrie, anul trecut, că tinerii pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine. „Tinerii noştri, copiii noştri, nepoţii noştri, pleacă din România pentru că nu stăpânesc o meserie foarte bine," a declarat Ciolacu la Adunarea Generală a Reprezentanţilor Comunităţilor de Romi din România de la Sala Palatului.

Călin Georgescu, idolul femeilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu, idolul femeilor

Călin Georgescu pare a fi idolul femeilor: 62% din urmăritorii săi pe TikTok sunt de sex feminin, arată o analiză comparativă a profilului urmăritorilor de pe TiKTok ai lui Simion, Georgescu și Ciolacu, publicată pe newmind.ro și realizată de Luminița Kohalmi și Andreea Aurescu. Pentru analiză a fost folosit Exolyt.com, un instrument specializat în monitorizarea și evaluarea impactului conținutului digital. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Călin Georgescu, idolul femeilor Analiza a urmărit performanța pe TikTok a liderilor AUR și PSD, plus Călin Georgescu, după alegeri, în perioada 6 decembrie 2024 - 27 ianuarie 2025. „Nu există o verificare completă a autenticității urmăritorilor sau interacțiunilor, deși s-au folosit metode indirecte pentru identificarea activităților potențial automatizate”, atrag atenția autoarele studiului. Pe 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și-a lansat un nou cont oficial pe TikTok, sub numele de utilizator @calin.georgescu.real. Potrivit acestei analize, 62% din urmăritorii contului lui Georgescu sunt femei, 38% bărbați. Simion este urmărit de 46% femei și 54% bărbați, iar în cazul lui Ciolacu distribuția este 38% femei și 62% bărbați. Candidatul independent are succes și în rîndul tinerilor, arată analiza intitulată „Peste 1.7 miliarde utilizări ale hashtagurilor lui Călin Georgescu după alegeri”: „Distribuția pe grupe de vârstă Marcel Ciolacu: 20-29 ani: 45%; 30-39 ani: 32%; 40-49 ani: 7%; 50-59 ani: 7%; 60-69 ani: sub 1% George Simion: 20-29 ani: 52%; 30-39 ani: 29%; 40-49 ani: 6%; 50-59 ani: 4%; 60-69 ani: sub1% Călin Georgescu: 20-29 ani: 57%; 30-39 ani: 25%; 40-49 ani: 5%; 50-59 ani: 6%; 60-69: 1%”. Diaspora, cu suveraniștii Și în cazul lui Georgescu, și al lui Simion, doar 64% din urmăritori sunt din România, restul din Diaspora. Studiul arată că, după lansarea la 7 decembrie 2024, a noului cont pe TikTok a lui Georgescu acesta „a înregistrat un succes remarcabil, cu un videoclip ce îl prezintă pe acesta adunând 4,5 milioane de vizualizări, 562,4 mii de aprecieri și peste 44.000 de comentarii”. Însă această explozie de aprecieri sugerează utilizarea boților. „Conform datelor furnizate de Exolyt.com, între 6 decembrie 2024 și 27 ianuarie 2025, numărul total de vizualizări a video-urilor care utilizează principalele hashtaguri asociate lui Călin Georgescu a crescut cu 1,733 miliarde de vizualizări (de la 10,351 miliarde la 12,045 miliarde)”, mai arată autoarele cercetării.

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie

Guvernul Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie: se vor acorda ajutoare doar pentru cei cu venituri mici, au arătat, azi, un lider sindical și chiar și premierul PSD după discuții în ședința Consiliului Național Tripartit. Cu toate acestea, ministerul Energiei continuă să afirme că „scenariul de bază rămâne prelungirea actualei scheme pentru o perioadă determinată”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Ciolacu II pune capăt subvenționării prețului la energie „O întrebare clarificatoare viza menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie, în ceea ce privește prețurile la energie. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia vor fi prevazute în clar. Deci măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, doar pentru un numar mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie. Modul în care se vor acorda aceste masuri de sprijin nu va fi către firme, pentru că au întrebat și cei din mediul de afaceri, ci vor fi făcute direct către cetățean ca niște instrumente de plată cu care acesta să acopere cheltuielile pentru plata facturilor”, a spus liderul BNS, Dumitru Costin. „Estimăm o creștere a salariului mediu cu 6,1%, un procent ce depășește rata prognozată a inflației, majorarea numărului de angajați, dar și menținerea unor forme de sprijin pentru pensionari și pentru plata facturilor la energie de către persoanele cu venituri mici”, a afirmat și premierul Ciolacu. Furnizorii de energie electrică au afirmat, acum două zile, că nu mai pot susține schema de prețuri plafonate la energie și cer autorităților să plătească din datoriile pe care le au de peste un an, și se ridică la circa 9 miliarde de lei.

Nou delir al lui Georgescu Foto: Captură youtube
Politică

Nou delir al lui Georgescu

Nou delir al lui Călin Georgescu: în România se află metale rare care nu sunt în tabelul lui Mendeleev, a spus el în cadrul unui interviu. Reacția lui Ion Cristoiu, care îl intervieva: „Interesant”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Nou delir al lui Georgescu Cum a decurs dialogul Georgescu-Cristoiu, potrivit unei relatări a istoricului Mădălin Hodor: „Cristoiu: Cum rezovăm problema economică? Georgescu: Resursele naturale. Cristoiu: Care resurse? Georgescu: Sarea, petrolul, metalele rare. România are toate metalele rare din tabelul lui Mendeleev. Unele nici nu sunt în tabelul lui Mendeleev. Cristoiu: Interesant...”. În acest interviu, Georgescu a reluat tezele Rusiei potrivit cărora Ucraina ar trebui dezmembrată. „Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus el, confirmând că „pariază” pe o împărțire a Ucrainei. Georgescu a preluat afirmațiile lui Putin că „Ucraina e un stat inventat, nu există” și a spus că teritoriile la care se referise anterior ”în primul rând sunt ale noastre, istoric”.

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Foto: Facebook
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB

Datoria guvernării Ciolacu a crescut cu peste 150 de miliarde de lei în 11 luni din 2024, arată datele publicate de ministerul de Finanțe. Datoria guvernamentală a ajuns, la finalul lunii noiembrie, la 54,3% din PIB. În noiembrie 2023 a fost de 49,7%, iar în decembrie 2022 de 47,2% din PIB. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Datoria guvernamentală a ajuns la 54,3% din PIB Datoria administrației publice centrale a sărit, în termeni nominali, de la 762,5 miliarde de lei în decembrie 2023 la 914 miliarde de lei. În noiembrie 2024, datoria pe termen mediu şi lung a scăzut la 866,272 miliarde de lei, de la 869,216 miliarde de lei în octombrie, iar cea pe termen scurt a crescut la 70,723 miliarde lei, de la 61,97 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 772,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 143,423 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 446,828 miliarde lei, cea în euro la 391,016 miliarde de lei echivalent iar datoria în dolari americani la 96,938 miliarde echivalent lei. Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,94 miliarde de lei, de la 22,87 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,89 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere  demisia CCR Foto: DCNews
Politică

Judecătoare apără poziția „suveraniștilor”

O judecătoare de la Tribunalul București, Mădălina Afrăsinie, apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia tuturor judecătorilor de la CCR. Afrăsinie are un saalriu anual, net, de peste 220.000 de lei, are un apartament de 106 mp în București, dar a beneficiat de „contravaloare transport” de 1.500 de lei, în anul fiscal 2023. Citește și: Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile – 2,1% din PIB Acum, ea intervine dur în discuția privind anularea alegerilor și susține că anularea alegerilor a fost o lovitură de stat. Totuși, la finalul postării de pe Facebook ea afirmă că a scris „un pamflet amar din Sclavistan”. Judecătoare apără poziția „suveraniștilor” „Revenirea la normalitate 1. Dupa raportul Comisiei de la Venetia, curtea constitutionala ar trebui sa dea 'o erata' prin care sa repare ce a stricat...ne-a dovedit, nu de putine ori, ca ea, curtea, poate orice; 2. Post erata, TOTTI judecatorii curtii constituionale trebuie sa-si inainteze demisia; 3. Tovarasul profesor sa-si inainteze demisia; 4. Guvernul care 'a organizat' alegerile, sa-si dea demisia; 5. Sa fie initiata 'de indata' modificarea legii nr.47/1992 astfel incat sa nu se mai repete astfel de lovituri de stat; 6. Cititi aceasta postare ca pe un pamflet amar din Sclavistan; 7. Multumesc”, a scris Afrăsinie. Ulterior, ea a dat o declarație la Realitatea TV - postul care-l promovează cel mai puternic pe Călin Georgescu - în care și-a argumentat poziția.

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I

Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: aceasta a lăsat un deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, adică 8,65% din PIB, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB (față de 8,3% în 2023), iar dobânzile - 2,1% din PIB (față de 1,9% în 2023). Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Datele publicate în această seară de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 24%. Cheltuielile cu dobânzile, 36,2 miliarde de lei, s-au majorat cu 21,4% față de 2023. Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I „Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 42,62 mld lei, în scădere cu 37,0% (an/an)”, arată nota explicativă a ministerului de Finanțe. „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 223,93 mld lei în creștere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 mld lei”, mai arată Finanțele. Eximbank a încheiat anul cu un deficit de 2,6 miliarde de lei.

Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare Foto: Consiliul Judetean Prahova
Eveniment

Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare

Un spital modular din Ploiești, care a cost circa trei milioane de euro, este nefuncțional la doi ani de la așa-zisa finalizare. La începutul lunii iunie 2023, președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), anunța recepționarea „primului spital public în Ploiești din ultimii 33 de ani”. În realitate, „spitalul” este o colecție de containere. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Acum, noul președinte al Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu (PSD), spune că birocrația a blocat deschiderea. Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare „Deşi certificatul de urbanism a fost obţinut în septembrie 2023, autorizaţia de construire a fost emisă abia în iulie 2024; precipitaţiile abundente din iulie 2024 au afectat saloanele, infiltrându-se în interior; furnizorul echipamentelor a propus şi construit un acoperiş de protecţie, însă acesta nu a fost inclus în autorizaţia de construire, ceea ce a dus la refuzul semnării procesului-verbal de recepţie de către reprezentanţii Primăriei Ploieşti şi ai ISC; alimentarea provizorie cu energie electrică de la clădirea veche nu oferă suficientă putere pentru a susţine echipamentele medicale; trebuie achiziţionat un stocator de oxigen pentru a asigura fluxul continuu de oxigen necesar pacienţilor”, a explicat Nanu. În consecință va fi necesară realizarea unui nou branşament electric pentru ca toate echipamentele să funcţioneze la capacitate maximă; modificarea autorizaţiei de construire pentru a include lucrările necesare la acoperiş; organizarea unei întâlniri de lucru cu reprezentanţii ISU, ISC, DSP şi ai Primăriei Ploieşti pentru a soluţiona toate cerinţele necesare înainte de următoarea întrunire a comisiei de recepţie. Consiliul Județean Prahova se lăuda acum doi ani: "Acesta este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cum ar fi: ventilatoare mobile (4) şi invazive (12), injectomate (46), monitoare pentru pacienţi (20), staţii de monitorizare (4), EKG (3), Holter TA (2), defibrilatoare (2), pulsoximetre (2), paturi de triaj (20), paturi ATI (12), rafturi de depozitare din inox (3), mese de lucru din inox (2), noptiere (20), dulapuri de depozitare (5) şi vestiar (10), precum şi scaune pentru transportul pacienţilor (3)"

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea, 70 milioane de euro în 2024 Foto: Visit Oradea
Eveniment

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea a fost de 70 milioane de euro în 2024, a spus directorul interimar al Agenţiei de Dezvoltare Locală (ADL) Oradea S.A., Mihai Jurca. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale „În acest moment, ne bucurăm de nişte performanţe destul de bune la nivelul parcurilor industriale din Oradea. Din cele patru parcuri din Oradea, parcul industrial 4 încă nu are reţeaua de utilităţi, motiv pentru care nici nu am organizat licitaţii acolo, trei sunt aproape 100% ocupate, cu excepţia parcului industrial 2 de pe Ogorului unde mai avem câteva parcele libere. Parcurile industriale 1, 2 şi 3 beneficiază de toate reţelele de utilităţi, sunt complet funcţionale. Aceste parcuri au contribuit, spunem noi, decisiv la dezvoltarea industriei şi economiei locale," a declarat directorul Mihai Jurca, în contextul prezentării raportului de activitate al ADLO pe anul 2024. Potrivit acestuia, ADLO mai gestionează, în judeţ, un parc industrial în comuna Tileagd, ocupat 70%, precum şi parcurile industriale de la Săcuieni şi Tămăşeu, care, în prezent, nu au niciun investitor. Pe lângă parcurile industriale clasice, ADLO administrează, de anul trecut, şi şase parcuri de specializare inteligentă, pentru dezvoltarea IMM-urilor, două în Oradea şi patru în judeţ, la: Aleşd, Marghita, Beiuş şi Ştei. În urma procedurilor de licitaţie, sunt deja ocupate câte două parcele în Aleşd, Marghita şi o parcelă la Beiuş. "Cele două autorităţi publice - municipiul Oradea şi Consiliul Judeţean - au aplicat pentru finanţări europene astfel încât toate reţelele din parcurile industriale din cele şase parcuri de specializare inteligentă vor fi realizate prin fonduri europene. Cel de la Ştei este în perioada de recepţie, putem spune că este funcţional 100%, la Aleşd se lucrează, posibil finalizat la început verii, la Beiuş s-au început lucrările. Anul acesta, sigur, vom avea reţelele de utilităţi finalizate. Şi există deja contracte de finanţare semnate şi pentru cele două din Oradea, în proximitatea Drumului expres care leagă oraşul de Autostrada Transilvania şi Punctul de trecere a frontierei Borş II", a spus directorul ADLO. Investitor major din Ucraina Foarte important, a subliniat Mihai Jurca, în viitorul apropiat se vor demara proceduri de licitaţie pentru aceste şase parcuri speciale, câte cinci firme din aceste parcuri urmând să beneficieze, fiecare, de fonduri de până la 1,7 milioane de euro, maxim 60% din investiţia asumată. Specificul acestor investiţii - şi un criteriu de finanţare - constă într-o componentă inovativă a proiectului, în plus-valoare adăugată. "Vedem deja un interes sporit pentru parcurile de specializare inteligentă, datorită şi acestei posibilităţi financiare, dar şi pentru că sunt destinate IMM-urilor, companii care poate nu sunt de anvergură, dar care pot crea o bază importantă economică la nivelul municipiului şi este un centru de atenţie pe care îl vom avea în acest an", a precizat Mihai Jurca. În 2024, au fost atrase investiţii de 85 de milioane de euro, urmând ca, până la finalul anului 2029, să fie create peste 10.000 de locuri de muncă. Cea mai mare investiţie este a companiei Biopharma Plasma SRL, din Ucraina, 37 milioane de euro asumate, care va construi la Oradea o fabrică de procesare a plasmei pentru produse medicale. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea S.A. a mai asigurat asistenţa în realizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Bihor (un centru de prototipare de mare viitor), inaugurat anul trecut şi predat în administrare către Consiliul Judeţean Bihor. De asemenea, ADLO asigură, din 2021, serviciul de iluminat public din Oradea şi a finalizat lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe de serviciu din Oradea. ADLO a semnat un contract de sponsorizare cu banca UniCredit Bank, în valoare totală de 53.000 euro, în vederea derulării activităţilor pentru dezvoltarea de programe educaţionale, promovare şi proiecte de antreprenoriat. Oferte pentru startup-uri Administrând clădirea Incubatorului de afaceri "Cresc Oradea Mare" din str. Louis Pasteur nr. 28, ADLO a organizat două etape privind procedura de selecţie pentru companiile de tip Start-up care doresc să beneficieze de serviciile de incubare oferite în cadrul incubatorului de afaceri, fiind semnate 11 contracte de incubare. Asociaţia "Make IT in Oradea" şi-a asumat misiunea de a accelera creşterea numărului de companii cu specific IT din Oradea, care dezvoltă produse de tehnologie proprii, fiind înregistrate 5 startup-uri noi înfiinţate în Oradea. Această asociaţie a fost selectată ca şi membru în consiliul director al RoStartup - iniţiativă menită să unească eforturile actorilor locali şi regionali pentru a accelera ecosistemul naţional de startup-uri prin diverse iniţiative legislative, de promovare internaţională şi de atragere de fonduri. "Selectarea Make IT in Oradea în consiliul director al RoStartup este recunoaşterea importanţei ecosistemului orădean de startup-uri la nivel naţional", a subliniat Mihai Jurca.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră