vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7716 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan și să spună dacă este corect

Călin Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și să spună dacă este corect. Nu este clar însă la ce raport s-ar referi Georgescu, chiar acesta arătând că un astfel de document nu este public.  Citește și: De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni Fostul candidat la prezidențiale a cerut ca raportul să fie analizat și de vicepreședintele SUA, JD Vance, și de premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan și să spună dacă este corect „Evoluția adevărului este în plină desfășurare; întrebarea este dacă suntem în ea sau devenim pradă. Respect pentru adevăr și pentru libertatea și demnitatea poporului român. Am constatat, alături de toată lumea din țară, că Nicușor Dan se prezintă în cancelariile europene — dintre care unele au fost implicate în anularea votului — cu un raport care pretinde că justifică anularea alegerilor din decembrie 2024 și care conține acuzații fără probe la adresa mea. Astăzi, 30 decembrie 2025, îl somez public ca raportul invocat să fie transmis integral, fără omisiuni, către două state capabile să verifice conținutul în mod independent: către Casa Albă, în atenția Președintelui și a Vicepreședintelui SUA, și către statul Israel, în atenția Premierului. Ambele state pot verifica veridicitatea acestuia. În plus, statul Israel, în contextul acuzațiilor de antisemitism și legionarism care mi-au fost atribuite fals, nu poate fi părtinitor. De asemenea, aceste autorități au expertiză de referință pentru a analiza ingerințele în mediul virtual atribuite Rusiei. Cu atât mai relevant este faptul că acest raport nu a fost trimis, din proprie inițiativă, tocmai către aceste două state. Declar public că, dacă această verificare independentă confirmă raportul, îmi asum toate consecințele. Altfel, alături de poporul român, îmi doresc un an 2026 în care adevărul să fie mai puternic. Adevărul trebuie apărat cu orice preț când se dorește despărțirea oamenilor de Dumnezeu. Poporul se stinge prin cei lași”, a perorat Georgescu, în fața sediului poliției din Buftea, unde se afla pentru controlul judiciar. 

Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan și să spună dacă este corect Foto: Captură video
De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga Foto: Facebook
Politică

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga

Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga, adică cei patru judecători care au boicotat ședințele în care trebuia luată o decizie privind pensiile speciale. Totuși, Miruță a apreciat, într-o intervenție la postul B1 TV, că nu crede că PSD a influențat decizia celor patru. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga „Cei 4 judecători care și ieri, și astăzi au arătat atâta agresivitate, ridicându-se de pe scaun pentru a nu se putea decide, au fost toți numiți de Partidul Social Democrat. Că Partidul Social Democrat influențează decizia sau nu, aș crede că nu. Dar ar trebui ca Partidul Social Democrat să iasă public și să spună românilor ce a avut în vedere când i-a numit pe oamenii ăștia, ce caracteristici au observat la ei care sunt infirmate astăzi”, a spus Miruță.  „Eu nu cred în coincidențe și nu vreau să bănuiesc că PSD poate influența decizia judecătorilor Curții Constituționale. Ar fi și ilegal și cred, totuși, că nu se întâmplă asta”, a mai arătat demnitarul.  Pe de altă parte, ministrul USR l-a lăudat pe premierul PNL: „Ce mi-e foarte clar este că ce face Ilie Bolojan, astăzi, este medicamentul corect de care pacientul din România are nevoie. Ilie Bolojan are susținerea completă a USR și noi credem că România, astăzi, are nevoie de o echipă curajoasă care să ia niște decizii care nu sunt neapărat populare. Dar din decizii populiste luate anii trecuți, am ajuns să nu mai putem trăi dacă nu creștem taxele. S-au luat niște decizii, se va vedea luminița de la capătul tunelului în anul 2026, dar dacă Ilie Bolojan pleacă, România pierde”. 

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”. Ea se referă la faptul că, în ședința de duminică a acestei curți, unul dintre judecătorii nominalizați de PSD, Cristian Deliorga, ar fi cerut amânarea dezbaterii până la primirea unor noi studii de impact de la ministerul Justiției. Cerera lui Deliorga a fost susținută de alți doi judecători PSD, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Cei trei au invocat un articol din legea CCR unde se afirmă că: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”. Duminică, Simina Tănăsescu le-a refuzat cererea, așa că cei trei, plus Mihai Busuioc - tot desemnat de PSD - au părăsit reuniunea și au lăsat curtea fără cvorum Însă, azi, Tănăsescu a explicat că cererea lui Deliorga nu avea legătură cu dosarul care trebuia judecat.  „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a spus președintele CCR, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.   Tănăsescu a sugerta că colegii ei au chiulit nejustificat: „Pentru săptămâna în curs, singura persoană care avea concediu eram eu, l-am anulat azi dimineață”.  Curtea Constituțională avea programată astăzi, de la ora 10:00, o nouă ședință pentru a fi analizată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind Legea pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Însă cei patru judecători PSD au venit la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință, așa că nu s-a întrunit cvorumul de șase din nouă. 

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles Foto: Facebook Victor Ponta
Politică

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles

Fostul premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles, a susținut el într-o intervenție la România TV, postul prietenului său, Sebastian Ghiță.  Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles „România a fost în 2025 capturată pe bucăți de către o grupare politică, se numesc USR, acum cu Bolojan, cu ei, cu alții, care e de fapt controlată din afara țării. Ei nu sunt un partid care a câștigat alegerile, cum e într-o democrație. Lor nu le-a dat poporul niciodată nicio încredere, au luat 8-10%, la primărie 10%. Dar având sprijinul total al Bruxelles-ului, Paris-ului, Vienei, l-au capturat pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl întrebi: ce faceți? Măresc taxele, tai de la persoanele cu dizabilități”, a perorat Ponta. El nu a explicat de ce Bolojan, USR sau Bruxelles-ul și-ar dori să crească taxele și să „taie” de la persoane cu dizabilități.  „USR face ce făceau comuniștii în 1945. Când au pus guvernul Petru Groza, parcă seamănă fizic guvernul cu Petru Groza, au preluat armata, externele, economia, acum că suntem în altă epocă mediul este important (...)  Premierul Bolojan este prizonierul lor în totalitate, probabil 2026 va fi bătălia să captureze și pe Nicușor Dan, Înalta Curte și DNA, iar oamenii vor avea mai puțini bani cu care vor putea plăti mai puțin, pentru că facturile vor fi și sunt deja mai mari, pentru că mâncarea și medicamentele costă mai mult, pentru că benzina costă mai mult”, a concluzionat fostul premier, care în această legislatură a fost ales deputat pe listele PSD. 

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică Foto: X Volodimir Zelensky
Internațional

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică

Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică: Zelenski și Putin ar putea avea o convorbire directă, susține Fox News, citând surse politice. O astfel de discuție ar fi efectul negocierilor dintre președintele Donald Trump și Vladimir Zelenski, de duminică, la Mar-a-Lago, în Florida.  Citește și: VIDEO Nici un rezultat concret după întâlnirea Trump-Zelenski. Donbasul, cea mai mare problemă: Ucraina nu renunță la teritoriu Nu și-au mai vorbit din 2020, acum se pregătesc de o discuție telefonică „Discuțiile de duminică dintre președintele Donald Trump și Volodimir Zelenski ar putea deschide calea pentru prima convorbire telefonică dintre Zelenski și președintele rus Vladimir Putin în mai bine de cinci ani, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile. Și, deși întâlnirea de la Mar-a-Lago a fost prezentată ca un pas înainte în eforturile de pace conduse de Trump, sursa a descris, de asemenea, modul în care asigurarea unei convorbiri telefonice directe între Zelenski și Putin ar fi o «victorie diplomatică» pentru președinte. «Dacă Putin ar fi participat la o convorbire telefonică duminică, aceasta ar fi fost cea mai mare realizare în pregătirea negocierilor de pace și primul pas real în procesul de pace», a declarat sursa pentru Fox News Digital, sub condiția anonimatului”, scrie Fox News.  Ultima convorbire dintre președinții Ucrainei și Rusiei a avut loc în iulie 2020. Ulterior, Putin ar fi fost cel care ar fi refuzat să mai discute cu Zelenski.     

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas Foto: Europa Liberă/Web screenshot
Eveniment

Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas

Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas, George Mioc: fără subvenții de la stat, CES-ul - desființat, iar proprietatea publică să fie drastic limitată. Mioc locuiește în Dallas și este CEO al PSI Industries. A fost deținut politic și a fugit din România în 1976, trecând Dunărea, reușind să se stabilească în SUA.  Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Acum el a publicat pe Facebook mai multe propuneri de revizuire a Constituției, toate fiind referitoare la libertăți economice. El scrie că actuala Constituție a României (adoptată în 1991, revizuită în 2003) stabilește o republică democratică cu o economie mixtă, un amestec de socialism cu elemente de piațî liberă.  Potrivit lui Mioc, unele articole din actuala Constituție permit „o implicare semnificativă a guvernului în economie, inclusiv prin programe de asistență socială, reglementări și proprietate publică în anumite sectoare - elemente caracteristice unei economii sociale de piață mixte, mai degrabă decât unui sistem pur de piață liberă”.  Propuneri liberale de amendare a Constituției de la un antreprenor român din Texas „Pentru a trece la o orientare pură spre piața liberă - inspirată de principiile liberale clasice ale guvernării limitate, proprietății private, schimbului voluntar și intervenției minime a statului în afacerile economice - propun următoarele revizuiri cheie”: Eliminarea termenului de „stat social”. „Statul se va limita la protejarea libertăților individuale, aplicarea contractelor și asigurarea apărării naționale și a justiției”, propune Mioc.  Extinderea articolului privind dreptul de proprietate. „Statul nu se va angaja în redistribuirea bogăției prin impozitare progresivă, subvenții sau transferuri obligatorii dincolo de taxele uniforme pentru funcțiile guvernamentale esențiale”, propune el. Sau: „Dreptul de moștenire este garantat fără limitare sau impozitare excesivă”. Extinderea articolului privind libertatea economică: „Accesul liber la activitatea economică, libera întreprindere, libertatea contractuală și concurența sunt pe deplin garantate. Economia de piață bazată pe proprietatea privată și schimbul voluntar este fundamentul ordinii economice. Statul nu va restricționa libertatea economică decât pentru a preveni forța, frauda sau monopolul stabilit prin coerciție”.  Articolul din Constituție care prevede că „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, de natură să asigure un nivel de trai decent pentru cetățenii săi” trebuie eliminat sau revizuit substanțial. De exemplu: „Cetățenii sunt responsabili pentru propriul nivel de trai prin muncă voluntară, economii și schimb”.  Propunere de articol nou: „Proprietatea publică se limitează la funcțiile esențiale (de exemplu, instanțe, apărare); toate celelalte active vor fi privatizate”.  „Consiliul Economic și Social consultativ este desființat” „Interzicerea explicită a legilor care impun salarii minime, controlul prețurilor sau sindicatele obligatorii, deoarece acestea interferează cu contractele voluntare” „Acest cadru revizuit ar transforma România într-o republică constituțională cu o piață liberă, reducând la minimum rolul economic al guvernului, de arbitru (aplicarea regulilor) mai degrabă decât de actor sau redistribuitor. Se inspiră din ideile liberale clasice (de exemplu, guvern limitat, drepturi de proprietate) observate în interpretările intenției inițiale a Constituției SUA sau în platformele libertariene. Implementarea ar necesita un referendum constituțional”, scrie Mioc. „Aceasta este o rescriere ipotetică pentru discuții; schimbările reale ar necesita un consens larg și s-ar putea confrunta cu provocări în protejarea cetățenilor vulnerabili”, mai arată el. Puteți citi aici întregul set de propuneri avansat de George Mioc:    

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Grupaj foto: Facebook
Politică

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre

Cine sunt cei 4 pesediști din CCR care azi au blocat adoptarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților: un plagiator, un tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea și apropiatul grupării Mazăre din Constanța.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia tranșată soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni. O amânare pentru ianuarie 2026 ar putea determina neîndeplinirea unui jalon din PNRR și pierderea a zeci de milioane de euro. Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Cine sunt cei patru judecători CCR promovați la această curte de PSD, fie când era condus de Dragnea, fie de Ciolacu, fie de Sorin Grindeanu: Fostul procuror Bogdan Licu, fost mason, acuzat de plagiat și de notele mici din facultate. A studiat la Spiru Haret, media anilor de studii din facultate a fost 7,08. Mihai Busuioc, fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR Gheorghe Stan, fost șef al secției speciale inventate de regimul Dragnea care trebuia să ancheteze magistrați și ar fi vrut să o aresteze pe Laura Codruta Kovesi. El a absolvit la Sibiu Facultatea de Drept în 1997 și a devenit procuror în județul Botoșani, în Darabani.  Judecătorul Cristian Deliorga, definit de presă drept „un apropiat” al procuroarei Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. El ar fi fost un apropiat și al „cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu”.  Ultima numire făcută de PSD în CCR a fost Busuioc, însă acesta a trecut de Parlament și cu votul PNL, UDMR și USR. 

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor Foto: Facebook Google
Eveniment

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor, anunță CNBC, citat de news.ro. Măsura vine ca o soluţie pentru utilizatorii care folosesc încă adrese create cu ani în urmă şi care nu mai corespund nevoilor actuale. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor Potrivit unei actualizări apărute pe pagina de asistenţă a conturilor Google, utilizatorii pot înlocui adresa Gmail existentă cu una nouă, fără a fi nevoiţi să creeze un cont separat. Deocamdată, această opţiune este menţionată doar în versiunea în limba hindi a paginii de suport, ceea ce sugerează că lansarea ar putea începe în India sau în pieţe vorbitoare de hindi, urmând să fie extinsă treptat la nivel global. Versiunea în limba engleză a paginii de asistenţă indică în continuare că adresele @gmail.com ”de obicei nu pot fi schimbate”. Compania nu a oferit încă detalii oficiale privind calendarul exact sau regiunile care vor avea prioritate în implementare.   Conform noii politici, utilizatorii care îşi schimbă adresa Gmail vor păstra automat vechea adresă ca alias. E-mailurile trimise către adresa iniţială vor continua să ajungă în inbox, iar aceasta va rămâne validă pentru autentificarea în servicii precum Google Drive, Maps sau YouTube. Toate datele existente — inclusiv e-mailurile, fotografiile şi mesajele — vor rămâne neschimbate. Anterior, cei care doreau o adresă Gmail nouă erau obligaţi să creeze un cont complet diferit şi să transfere manual datele, un proces complicat care putea afecta aplicaţiile şi serviciile conectate la cont. Există însă şi limitări. După schimbarea adresei, utilizatorii nu vor putea crea o altă adresă Gmail nouă timp de 12 luni şi nu vor putea şterge adresa aleasă recent. De asemenea, adresa veche poate fi reutilizată ulterior în cadrul aceluiaşi cont, potrivit traducerii automate a paginii de suport. Google nu a emis până acum un comunicat oficial privind această modificare, informaţia fiind descoperită iniţial de utilizatori pe forumuri şi în comunităţi tech.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră