miercuri 02 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8824 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

În R. Moldova se poate: aproape 75% dintre primării se unesc, vor rămâne 10 raioane din 33. În România sunt 3.180 primari, din care 97% sunt PSD, PNL, UDMR

Un număr de 761 de primării din Republica Moldova, adică 85%, au adoptat decizii de unire, dintre care 400, sau 45%, au adoptat deja deciziile finale, a anunțat, acum câteva zile secretarul general al Guvernului de la Chișinău, Alexei Buzu. Din cele 892 de primării din R. Moldova, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, 60 de primării au refuzat din start așa-numita „amalgamare”, adică unificarea. Totodată, 161 de primării au început procesul, dar s-au blocat pe parcurs. Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori Spre deosebire de România, mulți primari din R. Moldova susțin „amalgamarea” Buzu a spus, la 29 iulie, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova, că estimează că 70% din primăriile din R. Moldova se vor uni efectiv, din cele 33 de raioane vor rămâne mai puțin de zece, iar o nouă hartă teritorial-administrativă va fi gata la toamnă.  După alegerile locale generale din 2027, nicio primărie din R. Moldova nu va avea un număr al populației mai mic de 3.000 de locuitori. Pentru comparație, România are 2.862 de comune și 319 orașe și municipii, iar aproape jumătate din ele au sub 3.000 de locuitori. Însă circa 97% dintre primarii României sunt de la PSD, PNL și UDMR.  Procesul de amalgamare va fi considerat încheiat după adoptarea de către Parlament a Legii privind reforma administrației publice locale, document care va stabili noua hartă administrativă a țării și va include atât localitățile care au optat pentru amalgamarea voluntară, cât și cele reorganizate prin procedura normativă. Guvernul de la Chișinău oferă localităților care aleg amalgamarea voluntară stimulente financiare majore de 3.000 de lei moldovenești per locuitor (circa 150 de euro), precum și fonduri pentru consultanță și infrastructură: Sprijin financiar inițial (Stimulentul I) destinat acoperirii costurilor de consultanță și elaborării documentelor necesare unificării.  Se va menține un reprezentant al primarului în fiecare sat comasat, pentru a păstra legătura cu locuitorii Fonduri cu destinație specială pentru proiecte locale și transferuri anuale menite să susțină bugetele noilor unități administrativ-teritoriale consolidate. RFI România explica, la 15 iulie: „Miza uriașă o reprezintă fondurile europene. În perioada 2028–2034 integrarea europeană ar trebui să aducă miliarde de euro pentru infrastructura locală. Doar că UE nu dă banii primăriilor, care nu au capacitatea să-i gestioneze. O primărie puternică va putea accesa aceste fonduri. Una mică, cu doar câțiva angajați, va rămâne pe dinafară”.  „Orașul Iargara și localitățile Tigheci, Băiuș, Beștemac și Borogani au decis să formeze o singură unitate administrativ-teritorială, cu centrul la Iargara și o populație de aproximativ cinci mii de locuitori. Primarul orașului Iargara, Eugeniu Mutaf, consideră că actuala fragmentare administrativă limitează dezvoltarea comunităților și reduce capacitatea primăriilor de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor. În opinia sa, amalgamarea voluntară oferă posibilitatea formării unor administrații mai puternice, capabile să angajeze specialiști și să gestioneze proiecte complexe de dezvoltare”, scrie site-ul Moldova 1. 

În R. Moldova se poate: aproape 75% dintre primării se unesc, vor rămâne 10 raioane din 33. În România sunt 3.180 primari, din care 97% sunt PSD, PNL, UDMR
Thuma construiește propria centură a orașului Buftea, dublând-o pe cea a CNAIR - secretar de stat de la Transporturi
Politică

Thuma construiește propria centură a orașului Buftea, dublând-o pe cea a CNAIR - secretar de stat de la Transporturi

Consiliul Județean Ilfov, condus de penelistul Hubert Thuma, construiește o centură a orașului Buftea paralelă cu cea realizată de CNAIR, acuză secretarul de stat Horațiu Cozma. Centura lui Thuma ar fi la câteva zeci de metri de cea finanțată de ministerul Transporturilor.  În august 2025, un site local de stiri, Expresul de Buftea, prezenta această situație: „Centura Orașului Buftea va fi dublată de un nou drum județean paralel și identic, pe câmp”.  Oficial, acesta este „drum de legătură intre DN1A și DJ101”.  Centura centurii Buftea, o afacere imobiliară, acuză Cozma Acum, Cozma scrie că „administrația Thuma pare preocupată să construiască infrastructură pentru speculații imobiliare”.  „O centură la centură. Incredibil, dar adevărat. În timp ce Ministerul Transporturilor construiește infrastructură pentru binele public, administrația Thuma pare preocupată să construiască infrastructură pentru speculații imobiliare.   Pentru cetățenii care plătesc taxe și impozite, o astfel de decizie nu are nicio logică. Pentru cei care urmăresc de ani de zile modul în care se dezvoltă anumite zone din Ilfov, lucrurile devin foarte clare.   Schema este veche: terenuri cumpărate ieftin, urmate de proiecte publice în drumuri, utilități care pare că duc către nicăieri, dar care transformă câmpurile în active imobiliare de mare valoare. Valoarea terenurilor crește spectaculos, iar factura este plătită din taxele și impozitele ilfovenilor. Am mai văzut această rețetă și în cazul celebrului „Sector Zero” din Mogoșoaia. Atunci planul a fost oprit de USR. Astăzi, vedem o nouă încercare din partea grupurilor de interese care gravitează pe lângă conducătorii județului.   Hubert Thuma are obligația să explice public de ce este nevoie de două centuri paralele la câteva zeci de metri una de alta și cine sunt beneficiarii reali ai acestei investiții.   Românii merită răspunsuri. Și merită ca banii lor să fie investiți în interes public, nu pentru creșterea valorii unor terenuri deținute de cei apropiați puterii politice din Ilfov”, a afirmat Cozma.    În august 2025, Expresul de Buftea arăta: „Drumul va fi prin mijlocul cartierului. Apoi la Baza FRF, face stânga și e va îndrepta spre colțul pădurii, unde primarul are 3 PUZ-uri aprobate pentru ansambluri rezidențiale. După ce va fi drumul gata, va vinde loturile la 120 eur/mp, după ce a cumpărat cu 3 eur/mp.   A fost construit anul trecut un prim tronson de 100 m (!!!), de la DN1A, la noul Lidl, făcut pe terenul primarului. A fost făcută bucata asta pentru că altfel Lidl nu cumpăra de la primar.   Văzând pozele cu primarul la fața locului, cel mai probabil acum va fi făcut un al 2-lea tronson, de doar 600 m, până la baza FRF. Aceasta avea oricum acces asfaltat prin Aviației. Dar acești 600 m trec fix prin mijlocul viitorului ansamblu rezidențial Avicola Buftea, pe fostul drum privat al lor, preluat de primărie, ca să facă asta”. 

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch
Politică

Ministrul Nazare, nici un cuvânt despre meritul guvernului Bolojan în menținerea ratingului Fitch

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a punctat „efortul” Băncii Naționale a României în menținerea ratingului Fitch și a lăudat „responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare”, dar, în postarea sa de pe Facebook, nu a amintit nimic despre guvernul din care face parte sau despre premierul Bolojan. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Nazare a fost propulsat în funcția de ministru de Finanțe la propunerea PNL. El s-a suspendat din partid după ce a ajuns în consiliul de administrație al BNR. El este suspendat din CA-ul BNR pe perioada în care este ministru.  Nazare a fost propus ministru de Finanțe în guvernul Veștea, care a fost respins de Parlament. Mulțumiri către BNR și partide, nu către propriul Guvern Ce a scris Nazare, pe Facebook: „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții. A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a scris ministrul de Finanțe. Afirmația sa este parțial falsă, întrucât două proiecte complexe, jaloane PNRR, nu au trecut de Parlament: legea integrității și a salarizării bugetarilor.  În plus, Nazare cere un guvern cu puteri depline.  „În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României. Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune. De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare. Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României”, a scris el.   Presa a susținut în repetate rânduri că Alexandru Nazare ar putea fi viitorul premier, după Bolojan. 

Președintele, oficialii statului nu-și vor primi salariile în caz de deficit prelungit - Argentina, propunere Javier Milei
Eveniment

Președintele, oficialii statului nu-și vor primi salariile în caz de deficit prelungit - Argentina, propunere Javier Milei

În cazul în care Parlamentul nu reușește să corecteze un deficit bugetar excesiv în câteva săptămâni, se va opri finanțarea la toate serviciile ne-esențiale ale statului, iar demnitarii - de la președinte la membrii Guvernului și parlamentari - nu-și vor mai primi salariile, a propus președintele Argentinei, Javier Milei, relatează platformamedia.com. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Proiectul său trebuie însă să fie votat de Parlament.  El a propus mai multe reforme care să permită închiderea administrației publice în cazul unui deficit prelungit.  FMI susține reformele lui Milei Milei vrea și o nouă Cartă organică a Băncii Centrale, care interzice instituției să emită monedă pentru finanțarea statului – fie la nivel național, provincial sau municipal – și să achiziționeze titluri de datorie publică ale statului pe piața primară.  Pachetul include oprirea automată a activității în cazul în care deficitul persistă, interzicerea emisiunii monetare pentru stat și liberalizarea pieței de capital. FMI susține reformele. Șeful statului, care promisese deja în timpul campaniei electorale din 2023 că va închide Banca Centrală, considerând-o responsabilă pentru inflație, a declarat că reforma „pune capăt celor 91 de ani de jaf, expropriere și declin”.  Milei a prezentat și o regulă care împiedică aprobarea bugetelor deficitare, denumită „cătușe fiscale”. În cazul în care rezultatul fiscal este negativ timp de mai multe luni consecutive, Parlamentul va avea la dispoziție câteva săptămâni pentru a corecta conturile; dacă nu reușește să facă acest lucru, va intra în vigoare o măsură de blocare a activităților, care va paraliza activitățile neesențiale ale statului, va îngheța cheltuielile noi, va suspenda angajările și va opri transferurile către provinciile țării. În această perioadă, înalții demnitari politici, inclusiv președintele, vicepreședintele, senatorii, deputații și miniștrii, nu vor mai primi salarii. Președintele argentinian a prezentat planuri pentru o „liberalizare profundă” a pieței de capital, care să permită emisiunea de obligațiuni corporative în valută străină, precum și pentru dereglementarea sectorului asigurărilor, oferind companiilor libertate deplină în conceperea produselor fără autorizarea prealabilă a autorității de reglementare. Prezentarea reformelor are loc la trei zile după vizita la Buenos Aires a directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, care a lăudat progresele înregistrate în materie de „stabilitate macroeconomică și financiară” de la venirea lui Milei la putere în 2023.

Ne-a trecut glonțul pe la ureche: Fitch a vrut inițial să ne trimită în junk, am făcut apel
Eveniment

Ne-a trecut glonțul pe la ureche: Fitch a vrut inițial să ne trimită în junk, am făcut apel

România a făcut apel la decizia inițială a agenției Fitch privind ratingul de țară, se arată în comunicatul difuzat noaptea trecută de această agenție. Comunicatul nu arată clar că decizia inițială era retrogradarea la junk, dar este puțin probbil ca România să fi avut alte motive să facă apel. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” Nazare, care ar putea fi premier, scrie că e nevoie de un guvern cu puteri depline „Rezultatele Comitetului extern de apel În conformitate cu politicile Fitch, emitentul a formulat un apel și a furnizat informații suplimentare către Fitch, ceea ce a condus la o acțiune de rating diferită de decizia inițială a comitetului de rating”, se precizează spre finalul comunicatului difuzat în noaptea de vineri spre sâmbătă.  Procedurile Fitch permit emitenţilor - în acest caz statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor - să conteste o decizie de rating înainte de publicare, dacă pot aduce informaţii noi, relevante pentru evaluare. Comitetul se reuneşte apoi din nou şi poate ajunge la o altă concluzie. Și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, sugerează că decizia Fitch, de menținere a ratingului BBB-, a fost greu de obținut: „Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. În spatele acestui rezultat a fost un efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții. A contat, de asemenea, și responsabilitatea liderilor partidelor politice și grupurilor parlamentare care, în ultima săptămână, au reușit să ajungă la consens pe proiectele legislative de care depind fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență”. Nazare, al cărui nume a fost menționat ca posibil premier, arată că, acum, cea mai mare problemă este lipsa unui guvern cu puteri depline. „În acest moment, elementul cel mai sensibil, aflat în atenția piețelor internaționale, rămâne situația politică. Agențiile evaluează stabilitatea, capacitatea de formare a unui guvern funcțional și continuitatea politicilor fiscal-bugetare drept garanție de seriozitate a României. Fitch avertizează direct în raportul publicat azi că un blocaj politic prelungit poate împiedica aplicarea măsurilor, poate întârzia reformele din PNRR și poate pune ratingul sub presiune. De aceea, România trebuie să transmită un semnal credibil de stabilitate politică: o majoritate funcțională, continuitatea reformelor, respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și oprirea inițiativelor cu impact bugetar pentru care nu există surse reale de finanțare. Este o condiție pentru protejarea costurilor de finanțare, a investițiilor și a economiei României”, a arătat ministrul de Finanțe. 

România a evitat deocamdată retrogradarea la categoria junk: Fitch ne menține la BBB-. Comunicatul integral - extrem de critic
Eveniment

România a evitat deocamdată retrogradarea la categoria junk: Fitch ne menține la BBB-. Comunicatul integral - extrem de critic

Agenția Fitch a anunțat oficial, în această noapte, că menține un rating de BBB-, cu perspectivă negativă, pentru România, o treaptă deasupra nivelului junk. Menţinerea României în categoria recomandată pentru investiţii are o miză importantă pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Citește și: Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România” „Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6%” Iată comunicatul difuzat la ora 0.01, ora României, de Fitch:  „Agenția Fitch Ratings a confirmat ratingurile de risc de neplată pe termen lung ale emitenților (IDR) ale României la nivelul „BBB-‌”, cu perspectivă negativă. Mai jos se regăsește lista completă a acțiunilor de rating. Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței se situează peste nivelul țărilor din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent (CAD) mari și persistente, de creșterea raportului datorie publică/PIB și a raportului datorie externă netă/PIB, de inflația ridicată și de o scenă politică internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor bugetare mari, deși în scădere, și a creșterii raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, în timp ce calea către o soluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, însă persistă riscuri semnificative pe termen mediu, datorate dificultăților de punere în aplicare, costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și considerentelor politice din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028. Factori-cheie care influențează ratingul Deficit în scădere, dar încă ridicat: Estimăm că deficitul public general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție bugetară mai bună de la începutul anului până în prezent și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Acest nivel este cu mult mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar deficitul bugetar rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”. Deficitul de numerar s-a redus la 42 miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul prognozat pentru 2026), de la 70 miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de majorarea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au rămas, în linii mari, stabile, reflectând înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor. Investițiile au atins 36% din ținta anuală, execuția proiectelor finanțate de UE situându-se la 40%, ceea ce reflectă caracterul sezonier al cheltuielilor și factori politici, precum aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2026. Creșterea incertitudinii politice: România rămâne fără guvern în urma destrămării coaliției cvadripartite în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia agenției Fitch, această situație a deschis o perioadă potențial îndelungată de riscuri politice și de politică publică, momentul formării, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale dincolo de 2026 și a întârziat aprobarea reformelor pendinte din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor. Ajustare fiscală moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să se desfășoare într-un ritm mai lent după 2026, existând riscuri semnificative de deteriorare a situației în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere tendința României de relaxare a politicii fiscale în perioada preelectorală, creșterea economică slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previziunea noastră este că deficitul bugetar se va reduce treptat până la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai reduse, după finalizarea Fondului de Redresare și Reziliență (RRF), precum și o reindexare modestă a pensiilor și a salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch prognozează că ponderea datoriei publice totale în PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, depășind mediana prognozată pentru țările comparabile, de 57,9%, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm că excedentul primar de stabilizare a datoriei va fi de 0,1% în 2028, ceea ce înseamnă că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datorie publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, întrucât 53% din datoria publică este denominată în valută străină. Preconizăm că raportul dintre dobânzi și venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, situându-se ușor peste mediana prognozată pentru ratingul „BBB”, de 9,1%. Dezechilibre externe semnificative: Estimăm că deficitul de cont curent (CAD) se va reduce doar treptat, ajungând la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda unor deficite bugetare mai mici, dar va rămâne totuși cu mult peste mediana prognozată de 0,3% pentru ratingul „BBB”. Ne așteptăm ca intrările nete de investiții străine directe (ISD) să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină stabilitatea rezervelor internaționale brute, dar prognozăm că acoperirea plăților externe curente din rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în mare măsură în linie cu mediana prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, un nivel semnificativ mai slab decât poziția de creditor redusă prognozată pentru țările cu rating „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele gemene mari ale României o fac să depindă puternic de finanțarea externă, expunând-o la schimbările de sentiment ale pieței. Fluxurile ridicate de fonduri din UE, inclusiv finanțarea regulată din fondul de coeziune, granturile și împrumuturile din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF) și prefinanțarea din cadrul mecanismului „Acțiunea UE pentru Securitatea Europei”, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, întrucât reducerea deficitului bugetar este contrabalansată de scadențele tot mai mari ale datoriei externe și de scăderea fluxurilor de fonduri din UE, pe care le estimăm că se vor modera la 1,5% din PIB în perioada 2027-2028, în scădere față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar putea stimula absorbția fondurilor și, prin urmare, ar genera fluxuri mai mari de fonduri din UE. Contracție economică; redresare treptată: Estimăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, întrucât scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea scăzută a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o accelerare a investițiilor din sectorul privat, care vor compensa parțial scăderea cheltuielilor de capital din sectorul public. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana prognozată pentru țările comparabile, de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă un punct slab al ratingului, rata medie anuală a inflației situându-se peste nivelul țărilor comparabile și, în ultimii ani, constant peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României, de 2,5% ± 1pp. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste generate de majorarea cotei de TVA și de expirarea plafonului prețului la energie electrică în a doua jumătate a anului 2025, determinând creșterea IAPC global la 9,7% față de aceeași perioadă a anului precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch prognozează că inflația va înregistra o medie de 7,6% în 2026, în creștere față de 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. ESG – Guvernanță: România se situează la un nivel mediu în clasamentul WBGI, la percentila 62, ceea ce reflectă o istorie recentă de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consolidat și un nivel moderat de corupție. Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de rating negativă/retrogradare Finanțele publice: Eșecul punerii în aplicare a unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar conduce la stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu, din cauza, de exemplu, a unui impas politic prelungit care împiedică implementarea politicilor Finanțe macroeconomice/externe: Dovezi privind efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, generate de tensiuni politice accentuate sau de un deficit bugetar și un deficit de cont curent (CAD) dublu, care rămân la niveluri ridicate Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune pozitivă de rating/o majorare a ratingului Finanțe publice: Încrederea că progresul constant în consolidarea fiscală va sprijini stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu ar putea conduce la o revizuire a perspectivei ratingului la „Stabil” Finanțe externe: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor legate de finanțarea externă, ca urmare a unei îmbunătățiri structurale a deficitului de cont curent”  

Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”
Politică

Băsescu: „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a apreciat că criza energetică în care se află acum România ar trebui să ducă la alcătuirea unor dosare penale: „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal”. El i-a ironizat dur pe foștii miniștri ai Energiei: „Este în neregulă faptul că am ajuns aici cu nişte panarame de miniştri de ani de zile, indiferent cum se numesc. Că de regulă am văzut numai papiţoi la Energie. De-ăştia care vorbesc frumos şi nu au făcut nimic, n-au făcut o termocentrală pe gaze”.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating El a apreciat că, după închiderea termocentralelor pe cărbune, nu au fost făcute altele, pe gaze, pentru că „nu câştiga cine trebuie”. „Și miniştrii şi premierii sunt responsabili de faptul că România a ajuns într-o situaţie atât de grea” „Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România şi vede aşa: că nişte miniştri au fost de acord să închidă termocentrale pe cărbune, pentru că au bani în PNRR şi în fondurile de coeziune să facă termocentrale pe gaze, ca să nu mai poluăm. Dar ei au îndeplinit prima parte, au închis termocentralele pe cărbune, dar nu le-a dat prin cap că înainte de a le închide trebuie să aibă ceva cu care să le înlocuiască. Şi când îi vezi că miniştrii ăştia care s-au ocupat de Energie sunt toţi mari cunoscători şi îţi explică, unul nu spune de ce nu a substituit puterea instalată pe care a închis-o. Unul nu spune! Şi nu sunt numai miniştrii responsabili, şi premierii, de la Nicu şi Marcel încoace, şi miniştrii şi premierii sunt responsabili de faptul că România a ajuns într-o situaţie atât de grea. Avem bani să facem vreo 3-4 termocentrale pe gaze. N-a făcut nimeni nimic. Au făcut doar licitaţii pe care le-au tot anulat, că nu câştiga cine trebuie şi uite în ce situaţie au adus România!”, a afirmat fostul președinte, citat de news.ro. Despre preşedintele Nicuşor Dan, Traian Băsescu a spus că ”măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere”.   ”Cred că va trebui să declare starea de urgenţă. (...)  Cred că trebuie să meargă pe stare de urgenţă, pentru că starea de alertă nu permite măsuri care să afecteze drepturile omului, cum ar fi, spre exemplu, i-am luat lumina sau ştiu eu ce alte măsuri şi atunci va trebui stare de urgenţă care permite măsuri totale în astfel de situaţii, sigur, o stare de urgenţă limitată strict la sistemul energetic”, a mai afirmat Traian Băsescu.

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan
Politică

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan

Premierul Ilie Bolojan, care este și ministru interimar la Energie, a anunțat, azi, că a discutat cu vicepremierul Ucrainei „pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei”. Vicepremier și ministru al Energiei în guvernul de la Kiev este Denys Shmyal.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Cele două noi reactoare de la Cernavodă nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe canalul Bala, spune Bolojan „Așa cum România a alocat când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, și Ucraina, tot în condiții de piață, alocă aceste cote de energie. Au fost de acord să exporte energie în România pentru echilibrarea sistemului energetic național. Există un surplus de energie în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.  Azi, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică. „Avem o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale. În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia zilele trecute să oprim un prim grup, aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ne-am redus ambele ţări capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate şi pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem şi al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional, o producţie foarte importantă pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul creşte foarte mult”, a spus premierul la finalul ședinței de guvern. În ceea ce privește devierea brațului Bala, Bolojan a arătat că proiectul era blocat: „Era un proiect vechi care din păcate nu a fost pus în practică. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi. Cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal. Indiferent ce se va întâmpla, acest proiect e prioritar. Am discutat cu dl ministru Miruță să dispună scoaterea proiectului din sertarele de la Transporturi”.   

Guvernul ar vrea să devieze brațul Bala spre Dunărea Veche ca să poată asigura apa necesară centralei Cernavodă - surse presă
Eveniment

Guvernul ar vrea să devieze brațul Bala spre Dunărea Veche ca să poată asigura apa necesară centralei Cernavodă - surse presă

Premierul Bolojan a convocat azi o ședință de guvern unde, potrivit Antenei 3, ar urma să se decidă devierea apei de pe brațul Bala către Dunărea Veche, pentru a asigura apa necesară funcționrăii centralei nucleare de la Cernavodă. Un astfel de scenariu era discutat cel puțin din 2019. Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating O teză de doctorat de la universitatea din Galați anticipa situația de azi „Potrivit unui document care este discutat în ședința de guvern, Executivul decide astăzi declararea stării de alertă pe teritoriul județelor Călărași și Constanța, pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea gestionării efectelor secetei hidrologice severe și a riscului asociat de eșec al utilităților publice în componenta energetică. Astfel, va fi deviat brațului Bala către Dunărea Veche, în scopul reducerii riscului de oprire a unităților CNE Cernavodă și al protejării funcționării Sistemului Electroenergetic Național. Intervenția constă în poziționarea și așezarea controlată, succesivă, a patru barje metalice. Potrivit hotărârii de guvern, vor fi date 7 milioane de lei pentru efectuarea lucrarii.  Instalarea se realizează succesiv, cu măsurători după fiecare barjă. Continuarea, oprirea, repoziționarea sau recuperarea corpurilor se dispune de comandantul acțiunii, pe baza avizului echipei tehnice integrate”, arată Antena 3.  În mai 2019, revista Money scria despre „pericolul neștiut cu care se confruntă Centrala nucleară de la Cernavodă”: „În amonte de centrala atomoelectrică de la Cernavodă, există un braț, Bala, care se desprinde din Dunărea Veche și se duce înspre brațul Borcea. Bala a preluat în timp din ce în ce mai multă apă astfel încât în prezent Dunărea Veche absoarbe doar 20% din cantitate. În situația în care autoritățile nu rezolvă situația de la pragul Bala, centrala de la Cernavodă va avea mari probleme cu apa necesară răcirii”. În acel an, ministrul Transporturilor, Răzvan Cucu, arăta, răspunzând unei întrebări, că s-au efectuat lucrări, dar ele au fost oprite la protestul organizațiilor de mediu.  În teza de doctorat ”Impactul antropic asupra componentelor ecosistemelor acvatice specifice Dunării”, realizată de Alina-Florina Nicolae, la Universitatea Dunării de Jos Galați, citată de revista Money se arată: „Pe acest sector nu sunt asigurate pe tot parcursul anului condițiile de navigație, dat fiind contextul existent în zona bifurcației braț Bala-Dunărea Veche: în situații de ape mici, distribuția debitului de apă între Bala şi Dunărea Veche a devenit defavorabilă brațului principal al Dunării. Prin urmare, scăderea debitelor şi nivelelor apei pe Dunărea Veche afectează toate folosințele fluviului din aval. Totodată, această situație conduce la prelungirea perioadei de secetă pentru zonele umede situate în zona brațului principal al Dunării, la creșterea sedimentărilor pe Dunărea Veche şi a fenomenelor de eroziune pe brațul Bala, la reducerea disponibilității de asigurare a apei de răcire pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă şi la continua creștere a necesarului anual de dragaje pentru întreținerea șenalului navigabil.   În ceea ce privește problema redistribuirii debitelor din zona de bifurcație braț Bala – Dunărea Veche, au fost mai multe etape în care au fost propuse diferite soluții”. 

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

Intervenție decisivă a lui Petre Daea în legătură cu protestul oierilor: „Eu nu critic oaia seara și dimineața îi mănânc brânza”
Politică

Intervenție decisivă a lui Petre Daea în legătură cu protestul oierilor: „Eu nu critic oaia seara și dimineața îi mănânc brânza”

Fostul ministru PSD al Agriculturii, Petre Daea, a apărat protestul de la București al oierilor, spunând: „Eu nu critic oaia seara și dimineața îi mănânc brânza”. El a vorbit despre „oile de reformă”, de la care oierul poate valorifica doar carnea, nu și lâna, laptele și pielea.  Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero În 2025, DeFapt.ro arăta că PSD i-a oferit o sinecură bine plătită lui Petre Daea, pensionar special: în 2024 el a fost angajat la acest partid, unde a început să lucreze din 2023, când a pierdut funcția de ministru al Agriculturii. În 2024, el încasase 109.809 lei, net, de la PSD. Însă marele iubitor de oi i-ar fi spus soției, potrivit publicației CanCan, care citează dintr-un document al instanței: „Îți mut dinții”. Daea divorțează de soția sa, Camelia Luchian, directoare la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Daea crede că exporturile de ovine pot fi repornite „De la oaie, știm foarte bine, că ani de zile în urmă oaia furniza atât lâna, cât și laptele, carnea și pielea. Astăzi, oierul trăiește numai din valorificarea cărnii, incluzând aici și oile de reformă. Deci, în momentul în care s-a stopat comercializarea, fie că e vorba de spațiul intracomunitar, fie că e vorba de export, înțelegând țările terțe, iată că a dispărut posibilitatea de a-și recupera cheltuiala pe care o fac, și nu-i mică această cheltuială. Ei o duc greu”, a spus Daea, la Antena 3.  „Sigur că, dacă crescătorii de ovine au ajuns la București, înseamnă că a ajuns cuțitul la os. Sunt oameni pe care eu îi cunosc foarte bine. Sunt oameni hotărâți, oameni necăjiți, oameni muncitori, oameni calmi, dar foarte hotărâți să își facă meseria pe care unii dintre ei au preluat-o din moși-strămoși și pe care astăzi o văd pusă în pericol din cauza faptului că se închide singurul culoar de valorificare a produsului”, a mai explicat el.  Întrebat dacă exportul poate fi repornit cu datele existente în acest moment, Daea a răspuns „categoric, da”. El a punctat, ca argument, că, spre deosebire de pesta porcină africană, pentru pesta micilor rumegătoare vaccinul există deja: „Noi căutăm de ani de zile antidot și căutăm vaccin pentru pesta porcină africană și nu-l găsim nici acum. Întrebarea se pune: avem vaccin pentru pesta micilor rumegătoare? Da! Și de ce nu-l folosim, fraților? Avem soluție, categoric”. Fostul ministru a insistat că rezolvarea ține de o decizie tehnică, nu politică, și că responsabilitatea aparține celor aflați acum la conducerea instituțiilor de resort. Daea este autorul mai multor panseuri despre oi, precum: „Oaia este o statuie vie / Langa oaie gasesti o frunza, langa frunza nu poti sa gasesti o oaie”. El a cerut, în 2017, ca oaia să fie brand de țară.  „Astăzi, sigur că oaia are doar dorinţa de a fi înţeleasă de toţi”, mai spunea el în 2017. 

România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating - surse presa pro-PSD
Eveniment

România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating - surse presa pro-PSD

Fitch urmează să publice oficial abia în noaptea de vineri spre sâmbătă decizia dacă retrogradează sau nu România la ratingul „junk”, dar, potrivit unui site controlat de soțul unei deputate PSD, stiripesurse.ro, am fi scăpat de această măsură dură. Fitch ar urma să anunțe că România rămâne la ratingul BBB- cu perspectivă negativă. Acest rating este chiar deasupra categoriei junk. Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero Stiripesurse.ro este controlat de Iosif Buble, soțul deputatei PSD Diana Tușa, recent promovată vicepreședinte PSD pe probleme de justiție.  Erste anticipează păstrarea ratingului de deasupra junk Analiștii bancari de la Erste Group au estimat deja că Fitch nu va retrograda România în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), deoarece riscul pe termen scurt a fost parțial atenuat de reducerea deficitului bugetar din prima jumătate a anului la circa 2% din PIB, scria studiifinanciare.ro.   CEO-ul Erste Group, Peter Bosek, și directorul financiar, Stefan Dörfler, spun că România traversează o perioadă marcată de inflație ridicată, măsuri de consolidare fiscală și incertitudine politică, factori care afectează deciziile de investiții. În analiza sa, Erste amintește că Parlamentul României s-a reunit în sesiune extraordinară în perioada 27-31 iulie pentru dezbaterea unor proiecte legislative care reprezintă jaloane importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Erste mai subliniază că cererea pentru titlurile de stat românești continuă să depășească oferta, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a programat în această săptămână emisiuni de obligațiuni cu scadențele în 2031 și 2040. „La sfârșitul lunii iunie, Moody’s a emis un semnal de alarmă puternic legat de prăbușirea coaliției de guvernare și incertitudinea politică prelungită. Agenția a subliniat că lipsa unei majorități parlamentare stabile pune în pericol reformele din PNRR și consolidarea finanțelor statului. Moody’s atrage atenția că plățile cu dobânzile vor absorbi 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și 9,6% în 2027”, mai arăta studiifinanciare.ro. 

Sanitas oprește greva, deși nu recunoaște eșecul: „Dăm o şansă politicului să se reseteze”
Politică

Sanitas oprește greva, deși nu recunoaște eșecul: „Dăm o şansă politicului să se reseteze”

Consiliul Naţional al Sanitas a decis suspendarea grevei generale care a început la 28 iulie. DeFapt.ro a arătat că greva a fost un eșec, dincolo de mediatizarea ei la posturile finanțate de PSD: sindicatele afiliate Sanitas din unele județe nu au participat deloc la grevă, în altele - precum Iași - au participat mai puțin de jumătate din membrii sindicatului. Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero Federația Solidaritatea Sanitară a arătat că greva este nejustificată: „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”.  Sanitas cere, la fel ca PSD, un guvern „legitim” cu care să negocieze „Greva noastră şi-a atins un prim obiectiv: să facem cunoscută realitatea din sistemul public de sănătate şi din cel de asistenţă socială. În 29 iulie, Federaţia Sanitas din România a obţinut încă o victorie: Camera Deputaţilor a aprobat un amendament la Legea sănătăţii, care permite deblocarea posturilor vacante din Sănătate, evident, în limita bugetului aprobat. De asemenea, adoptarea Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost, cel puţin, amânată. (...) Proiectul legii salarizării, aşa cum îl 'vând' partidele care fac parte din guvernul interimar, pentru noi, Sanitas, nu mai există. (...) Din acest moment avem două ţinte noi: negocierea unui alt proiect al legii salarizării, mai corect, mai coerent şi mai echitabil; să purtăm aceste negocieri cu un factor politic cu putere legală de decizie - fie Parlamentul, fie un guvern legitim desemnat. Până la atingerea acestor două obiective, Consiliul Naţional Sanitas a decis suspendarea grevei generale. Vom reveni asupra deciziei suspendării în momentul înregistrării în Parlament a unui nou proiect de lege a salarizării”, susține Sanitas.  Însă Federația Solidaritatea Sanitară a susținut că acest proiect de lege al salarizării este mai bun decât situația actuală:  „- În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate. - Sperăm ca parcursul firesc al negocierii grilelor de salarizare (în intervalul până la +15%) să amplifice procentul beneficiarilor creșterilor salariale.   - Alternativa „nici o lege” nu face decât să conserve inegalitățile actuale, generând o situație în care nimeni nu câștigă (toți pierzând prin continua diminuare a salariului real)”. 

Curtea de Apel București ajută PSD să paralizeze guvernul Bolojan: șase HG-uri, suspendate
Politică

Curtea de Apel București ajută PSD să paralizeze guvernul Bolojan: șase HG-uri, suspendate

Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, anunță site-ul stiripesurse.ro, controlat de soțul unei deputate PSD. Formațiunea condusă de Sorin Grindeanu a cerut, în instanță, anularea mai multor HG-uri, susținând că guvernul Bolojan și-a depășit atribuțiile. Suspendarea nu înseamnă că PSD a câștigat definitiv, dar hotărârile nu mai sunt aplicate. Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero În total PSD a atacat 12 HG-uri și, potrivit lui Sorin Grindeanu, i-a făcut și plângere penală lui Bolojan.  Curtea de Apel acționează fulgerător când trebuie să-l sancționeze pe Bolojan Este vorba de: HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 HG nr. 546/2026 aproba plata unei cotizații de 1.000 de euro pentru menținerea interconectării României cu organizațiile internaționale de schimb de organe HG nr. 547/2026 schimba denumirea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin în Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă „Prof. univ. dr. Valeriu Tabără” Lovrin. HG nr. 509/2026 modifica reglementarea referitoare la rețeaua Natura 2000, prin instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi suprafețe și declararea acestora drept arii speciale de conservare. HG nr. 569/2026 stabilea procedura efectivă de acordare, suspendare, modificare și încetare a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale sau se află în risc de instituționalizare.  HG nr. 571/2026 introducea proceduri de urgență pentru echipamentele electrice, electronice și radio considerate bunuri relevante într-o criză a pieței interne europene Celelalte HG-uri vor fi judecate separat. 

Greva Sanitas, încurajată de PSD, se îndreaptă spre un eșec: participare slabă, impact public redus. Sindicaliștii vor să facă un miting
Politică

Greva Sanitas, încurajată de PSD, se îndreaptă spre un eșec: participare slabă, impact public redus. Sindicaliștii vor să facă un miting

Principalele televiziuni „de știri” au încetat să mai mediatizeze greva Sanitas, având în vedere impactul redus: în mai multe județe, angajații din Sănătate s-au limitat la afișarea unor banderole. Antena 3, România TV și Realitatea TV au mediatizat masiv greva, susținând că ea va afecta circa 500 de spitale - statul deține sub 400 - dar de miercuri seara subiectul pare să fi dispărut, cel puțin în știrile de pe site-urile acestor televiziuni. PSD, mai ales prin fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete, a încurajat puternic greva.  În mai multe județe, nici o grevă „Sindicaliştii Sanitas din Harghita nu vor mai recurge la întreruperea activităţii începând de joi, însă îşi menţin susţinerea pentru greva generală declanşată la nivel naţional”, spunea, pentru Agerpres, liderul Sanitas Harghita, Nyulas Emma.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Nu este singurul județ unde greva n-a fost susținută nici măcar de membrii sindicatului.  Preşedintele Sanitas Iaşi, Iulian Cozianu, a declarat joi, pentru Agerpres, că aproximativ 2.000 de membri Sanitas dintre cei 5.000 afiliaţi la nivel local au participat la grevă. În Olt, greva a presupus afișarea unor ecusoane sau banderole, la locul de muncă.  În Hunedoara, angajaţii din sistemul public de sănătat nu au intrat, marţi, în grevă, apreciind că deficitul de personal din spitale nu le permite o oprire a activităţii fără consecinţe asupra bolnavilor internaţi, scria Agerpres.  La Buzău, greva din Ambulatoriu a dus la supraaglomerarea Urgențelor. „Din păcate, pacienții au venit în ciuda faptului că am anunțat că noi suntem în grevă, și pentru că nu au fost văzuți, s-a întâmplat exact un efect de bumerang, adică au migrat din partea de ambulatoriu către serviciul de urgență, UPU, ceea ce pentru noi este un dezavantaj major pentru că nu asta e soluția. Pentru că nu au fost consultați, au migrat în UPU”, a spus liderul Sanitas Buzău, Grațiela Constantin.  Federația Sindicală Solidaritatea Sanitară nu participă la greva Sanitas și sugerează că personalul medical este manevrat în interesul PSD: „Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”, mai arată acest sindicat.  În aceste condiții, liderul Sanitas Arad, Otinel Șandru, spune că se pregătește un miting, la București. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră