În R. Moldova se poate: aproape 75% dintre primării se unesc, vor rămâne 10 raioane din 33. În România sunt 3.180 primari, din care 97% sunt PSD, PNL, UDMR

Un număr de 761 de primării din Republica Moldova, adică 85%, au adoptat decizii de unire, dintre care 400, sau 45%, au adoptat deja deciziile finale, a anunțat, acum câteva zile secretarul general al Guvernului de la Chișinău, Alexei Buzu. Din cele 892 de primării din R. Moldova, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, 60 de primării au refuzat din start așa-numita „amalgamare”, adică unificarea. Totodată, 161 de primării au început procesul, dar s-au blocat pe parcurs.

Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori

Spre deosebire de România, mulți primari din R. Moldova susțin „amalgamarea”

Buzu a spus, la 29 iulie, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova, că estimează că 70% din primăriile din R. Moldova se vor uni efectiv, din cele 33 de raioane vor rămâne mai puțin de zece, iar o nouă hartă teritorial-administrativă va fi gata la toamnă. 

După alegerile locale generale din 2027, nicio primărie din R. Moldova nu va avea un număr al populației mai mic de 3.000 de locuitori. Pentru comparație, România are 2.862 de comune și 319 orașe și municipii, iar aproape jumătate din ele au sub 3.000 de locuitori. Însă circa 97% dintre primarii României sunt de la PSD, PNL și UDMR. 

Procesul de amalgamare va fi considerat încheiat după adoptarea de către Parlament a Legii privind reforma administrației publice locale, document care va stabili noua hartă administrativă a țării și va include atât localitățile care au optat pentru amalgamarea voluntară, cât și cele reorganizate prin procedura normativă.

Guvernul de la Chișinău oferă localităților care aleg amalgamarea voluntară stimulente financiare majore de 3.000 de lei moldovenești per locuitor (circa 150 de euro), precum și fonduri pentru consultanță și infrastructură:

• Sprijin financiar inițial (Stimulentul I) destinat acoperirii costurilor de consultanță și elaborării documentelor necesare unificării.
•  Se va menține un reprezentant al primarului în fiecare sat comasat, pentru a păstra legătura cu locuitorii
• Fonduri cu destinație specială pentru proiecte locale și transferuri anuale menite să susțină bugetele noilor unități administrativ-teritoriale consolidate.

RFI România explica, la 15 iulie: „Miza uriașă o reprezintă fondurile europene. În perioada 2028–2034 integrarea europeană ar trebui să aducă miliarde de euro pentru infrastructura locală. Doar că UE nu dă banii primăriilor, care nu au capacitatea să-i gestioneze. O primărie puternică va putea accesa aceste fonduri. Una mică, cu doar câțiva angajați, va rămâne pe dinafară”. 

„Orașul Iargara și localitățile Tigheci, Băiuș, Beștemac și Borogani au decis să formeze o singură unitate administrativ-teritorială, cu centrul la Iargara și o populație de aproximativ cinci mii de locuitori. Primarul orașului Iargara, Eugeniu Mutaf, consideră că actuala fragmentare administrativă limitează dezvoltarea comunităților și reduce capacitatea primăriilor de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor. În opinia sa, amalgamarea voluntară oferă posibilitatea formării unor administrații mai puternice, capabile să angajeze specialiști și să gestioneze proiecte complexe de dezvoltare”, scrie site-ul Moldova 1.