vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

145 articole
Politică

Șoșoacă și fugara Tauber, din R. Moldova, în Rusia, la un forum economic. „O mână întinsă în favoarea păcii”, a susținut Șoșoacă

Europarlamentarul Diana Șoșoacă și-a făcut apariția în Rusia, la Sankt Petersburg, la un Forum Economic la care au mai apărut fosta vicepreședintă a ex-partidului „Șor” din R. Moldova, Marina Tauber, condamnată la 7 ani și jumătate de închisoare, fostul președinte pro-rus al acestei republici, Igor Dodon, și fostul prim-ministru Vasile Tarlev.  Citește și: „Nu a ieșit puciul din PNL”, explică primarul PSD Constantin Toma blocajul de acum Șoșoacă face pace Parlamentarii europeni au decis la 28 aprilie ridicarea imunității europarlamentarei SOS Diana Șoșoacă, în urma unei cereri a Parchetului General din România, care o acuză de săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară. Prezența lui Șoșoacă în Rusia vine la scurt timp după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați.  „Am venit aici pentru că România trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul lumii. Nu putem lipsi de la masa marilor dezbateri internaționale și apoi să pretindem că ne apărăm interesele naționale. În timp ce actuala putere de la București a ales calea deteriorării relațiilor diplomatice cu Federația Rusă, eu am ales să vin aici pentru a menține deschis un canal de comunicare”, a declarat Șoșoacă, potrivit Newsmaker Moldova.  Ea a mai spus că  că România are nevoie de „diplomați ai păcii, nu ai confruntării” și că prezența sa la Sankt Petersburg reprezintă „o mână întinsă în favoarea păcii și a dialogului”, după tensiunile generate de incidentul cu drona rusească căzută peste un bloc din Galați.

Diana Șoșoacă face pace cu Rusia Foto: Facebook
Siegfried Mureșan arată că integrarea în UE trebuie să fie clarificată în momentul în care Maia sandu nu mai este președinte al Republicii Moldova Foto: Facebook
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că unirea este Planul B al R. Moldova

Siegfried Mureșan a spus, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că integrarea în UE este planul A al Republicii Moldova, dar dacă aceasta nu se produce accelerat, unirea cu Românai este alternativa. Mureșan a arătat, însă, că Republica Moldova a beneficat deja de un proces de integrare mai rapid decât al României. Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile Republica Moldova a beneficiat de proceduri accelerate de primire în UE Transcrierea începe la minutul 14.40: „Q: Credeți într-o unire cu Republica Moldova, este realistă? Siegfried Mureșan: În ultimii ani, proiectul important al Republicii Moldova a fost integrarea europeană. Iar Uniunea Europeană a dat mesaje foarte clare că-și dorește Republica Moldova, în rândurile sale ca stat membru, cu drepturi depline, cât mai rapid. Am reușit să facem primii pași de integrare europeană ai Republicii Moldova mai rapid decât s-au făcut pentru România sau pentru alte state din Europa Centrală și de Est: acordarea statutului de stat candidat, decizia de începerea negocierilor. Negocierile au început la nivel tehnic, însă s-au blocat la adică nu au putut începe la nivel politic fiindcă Viktor Orban nu a avut o problemă cu Republica Moldova, dar a avut o problemă cu Ucraina. Trebuie să găsim o soluție. Ce încerc să spun este următorul lucru: Maia Sandu mai are doi ani jumătate de mandat ca președintă și guvernul proeuropean din Republica Moldova mai are mai are trei ani jumătate de mandat. Nu știm ce va urma după aceea, dar e clar că integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să devină ireversibilă în următorii în următorii doi ani și cred că Uniunea Europeană va reuși să livreze acest lucru.  Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să livreze acest lucru, înțeleg că poate cetățenii Republicii Moldova vor vrea să-și ia acest drept alături de România în Uniunea Europeană. Nu suntem în această situație și nu mi-e teamă să folosesc cuvântul Unire. Nu suntem încă în această situație. Uniunea Europeană livrează, dar mi se pare că mesajul și dinspre Republica Moldova, spre Uniunea Europeană, este haideți să parcurgem repejor și următoarele etape pentru ca integrarea noastră să devină clară și ireversibilă în următorii doi ani jumate și, dacă nu reușim să facem asta pe drumul normal, s-ar putea să fim nevoiți să ne gândim la o scurtătură. Q: Scurtătura fiind unirea?  Siegfried Mureșan: Scurtătura fiind unirea ca plan B, nu ca plan A, ci ca plan B.”

Maia Sandu îi redă cetățenia lui Băsescu și spune că îl așteaptă „acasă” Foto: Facebok
Politică

Maia Sandu anunță că i-a redat lui Traian Băsescu cetățenia Republicii Moldova

„Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova”, a anunțat, azi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe Facebook. Cetățenia moldoveană i-a fost acordată lui Băsescu de președintele Nicolae Timofti, în 2016, și luată înapoi de președintele Igor Dodon câteva luni mai târziu. Dodon i-a retras cetăţenia pentru că ar fi refuzat sã recunoascã statalitatea moldoveneanã şi existenţa poporului moldovenesc.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier În septembrie 2018, după un proces de circa doi ani, Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova i-a dat dreptate lui Dodon și a confirmat ridicarea cetățeniei. „Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru” Acum, Maia Sandu îl repune în drepturi. „Domnul Președinte Băsescu a susținut cetățenii Republicii Moldova cu toată puterea și necondiționat, indiferent de guvernări. Pentru că domnul Băsescu știe câtă luptă s-a dus pe acest pământ pentru a ne păstra identitatea, limba română și pentru a ne rupe de trecutul sovietic ca să mergem înainte - spre un viitor european. Domnul Băsescu este respectat și așteptat ca un frate aici, în Republica Moldova. În numele cetățenilor noștri, îi mulțumesc pentru că a contribuit la corectarea unei nedreptăți istorice și a facilitat redobândirea cetățeniei române, a promovat acordarea burselor pentru tinerii noștri și a oferit neîncetat sprijin Republicii Moldova. Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova.   Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru. Vă așteptăm acasă!”, a scris Maia Sandu. 

AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R.Moldova Foto: Facebook
Politică

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă

AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova Se vor finanța: Autostrada Moldovei (A7), segmentele care fac legătura spre nord, respectiv Pașcani – Suceava – Siret; Autostrada Unirii (A8), sectorul Moțca – Iași – Ungheni, inclusiv podul peste Prut de la Ungheni; podul peste Prut la Ungheni, proiectat pentru standarde de mobilitate militară (capacitate portantă ridicată, adică poate fi utilizat de tancuri), precum și investiții în puncte de trecere a frontierei și noduri logistice care pot asigura protecția civilă și securitatea infrastructurii în caz de criză.  Alte 2,8 miliarde se duc în echipamente de protecție civilă, drone, securitate cibernetică, modernizarea dotărilor poliției și jandarmeriei. Suma de 9,53 miliarde va fi folosită pentru 21 de programe de înzestrare: rachete Mistral, elicoptere H225, transportoare Piranha 5, sisteme antiaeriene. Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook.  Azi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituţionalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament în privinţa Ordonanţei SAFE.  Însă termenul limită principal pentru semnarea contractelor de achiziții în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe) în România este 31 mai 2026, de aceea Guvernul a fost obligat să recurgă la această formulă. România a beneficiat de o derogare pentru a putea face achiziții singură, dar această facilitate expiră în mai 2026. Statele beneficiare ale acestui program trebuiau să transmită planurile naționale până la 30 noiembrie 2025. În plus, toate contractele din lista celor 21 de proiecte strategice (inclusiv segmentele de autostradă A7 și A8) trebuie să aibă atribuirea finalizată și implementarea începută rapid, deoarece întreaga finanțare trebuie consumată până la 31 decembrie 2030. 

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău Foto: Facebook
Politică

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău - proiect de lege. Opoziția pro-rusă din Legislativ a părăsit sala

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău, prevede proiectul noului Cod privind organizarea şi funcţionarea Parlamentului, adoptat de Legislativul din Republica Moldova în primă lectură. Proiectul mai prevede interzicerea traseismului politic.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Noile reguli de procedură impun limite de timp pentru discursuri şi proclamă limba română drept limbă de lucru în plen. Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău Igor Talmazan, care a prezentat regulamentul pentru partidul de guvernământ PAS, a spus că membrii parlamentului sunt liberi să vorbească în „limbi minoritare”. „Dar limba care trebuie folosită în instituţiile statului este limba noastră oficială – româna”, a spus el. Anterior, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar documentele erau traduse în mod obişnuit, precizează Reuters, citat de news.ro. Deputatul comunist Constantin Staris a declarat că noile reglementări subminează legitimitatea parlamentului. „Conform acestei logici, următorul pas ar fi ca Partidul Acţiunii şi Solidarităţii să anuleze alegerile”, a spus el, referindu-se la partidul pro-european PAS, aflat la guvernare în Moldova. Alexandru Verşinin, de la partidul de dreapta Democraţia Acasă, a declarat că restricţiile degradează democraţia. „Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide care jurnalişti pot sau nu pot pune întrebări”, a spus el. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancţionat pe Verşinin pentru „lipsă de respect”, iar membrii opoziţiei au părăsit sala. După ce Codul va fi votat şi în lectura a doua, modificarea configuraţiei politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Astfel, deputaţii neafiliaţi, care au părăsit o fracţiune parlamentară, nu vor putea adera la o altă fracţiune. La fel, nu vor putea fi constituite fracţiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum şi ale celor interzise sau declarate neconstituţionale, precizează NewsMaker. Pentru lectura a doua, documentul votat joi va fi comasat cu proiectul de lege cu privire la statutul, conduita şi etica deputatului în Parlament.

România vrea să aibă cel puțin un pod pentru fiecare raion din R.Moldova cu care are frontieră Foto: Facebook
Eveniment

România vrea să aibă cel puțin un pod rutier pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră - secretar de stat Transporturi

România vrea să aibă cel puțin un pod rutier peste Prut pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră, a afirmat, într-un interviu pentru Moldpres, un secretar de stat de la Transporturi, Ionel Scrioșteanu. Un număr de 11 raioane din Republica Moldova au frontieră cu România.  El a mai spus că primul pod rutier la nivel de autostradă, cel de la Ungheni, este realizat în proporție de 45%.  Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Scrioșteanu a vorbit și despre importanța strategică a proiectelor finanțate prin SAFE. România vrea să aibă cel puțin un pod pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră „MOLDPRES: Ce ne puteți spune despre dezvoltarea per ansamblu a infrastructurii de transporturi? Irinel Ionel Scrioșteanu: Am testat ambele linii feroviare între Fălciu și Cantemir cu trenuri cu ecartamente diferite (european și sovietic), ca urmare a finalizării lucrărilor de reabilitare a acestui segment. Scopul principal este ca mărfurile dinspre Portul Constanța să poată fi transbordate către trenuri cu ecartament larg și camioane în stația Prut 2. Avem un proiect comun finanțat prin mecanismul SAFE pentru modernizarea și electrificarea liniei Iași–Ungheni. Este un proiect strategic, deoarece introduce ecartamentul european în Republica Moldova. În aproximativ un an și jumătate vom avea primul tronson electrificat, ceea ce va reprezenta începutul unei conexiuni moderne până la Chișinău. O altă veste importantă vizează Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8). A fost anunțat câștigătorul pentru ultimul lot, cel care face joncțiunea peste Prut, autoritățile stabilind un calendar ambițios. Am stabilit împreună un calendar pentru demararea lucrărilor de construire cel târziu în primăvara anului 2027 pentru acest ultim tronson din Autostrada A8, dar și pentru nodul intermodal de la Berești. De asemenea, în maxim două luni vom demara licitațiile pentru reabilitarea și electrificarea tronsonului feroviar Iași – Ungheni, care presupune inclusiv electrificarea în premieră a unui tronson cu ecartament european în Republica Moldova”. 

Alimentare peste Prut, sancțiune în vamă (sursa: Pexels/Erik Mclean)
Eveniment

A alimentat mai ieftin în Republica Moldova și a fost sancționat în vamă: mașină confiscată și amendă de 10.000 de lei

Un bărbat din Iași a rămas fără mașină după ce a alimentat cu motorină mai ieftină din Republica Moldova, fiind acuzat de contrabandă la întoarcerea în țară. Alimentare peste Prut, sancțiune în vamă Autoutilitara a fost confiscată în vamă, iar șoferul a primit o amendă de 10.000 de lei pentru presupusa sustragere de la controlul vamal a unor bunuri accizabile. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Situația a apărut după ce acesta a montat un rezervor second-hand, mai mare, și a alimentat suplimentar, ajungând la o cantitate totală semnificativă de combustibil. Șoferul a contestat măsura în instanță, solicitând recuperarea temporară a vehiculului pentru a-și putea continua activitatea, însă până în prezent nu a obținut o decizie favorabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

În R.Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

În R. Moldova se poate: zece raioane, în loc de 32, și mult mai puține primării

În R. Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării, urmare a unei așa-numite „amalgamări voluntare”, a anunțat, azi, guvernul de la Chișinău. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a prezentat un document intitulat „Conceptul de reformă a administrației publice locale”.  Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi În R. Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării „După alegerile locale din 2027, nici un primar nu va fi în situația în care trebuie să administreze o primărie mică, cu resurse limitate, dependente de transferurile de la bugetul de stat”, își propune Republica Moldova. Acum, doar 47 de primării din 892 reușesc să acopere integral cheltuielile administrative din venituri proprii. Potrivit lui Buzu, 310 consilii locale deja au susținut comasarea localității lor cu altele din vecinătate. Guvernul de la Chișinăi susține o așa-numită „amalgamare voluntară” a primăriilor mici, cărora li se oferă „stumulente financiare”. Cu cât procesul este mai rapid, cu atât stimulentele sunt mai mari. Chișinăul arată că proicesul de amalgamare ar trebui să dureze până în 2030.  În afară de amalgamarea voluntară, Guvernul propune pragul minim de 3.000 de locuitori pentru amalgamarea normativă. „ Amalgamarea normativă vine ca o plasă de siguranță, pentru a proteja comunitățile de indecizia administrativă sau politică”, se explică în document.  În plus, executivul de la Chișinău vrea „ajustarea cotelor de defalcare la Impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu analiza opțiunii de alocare atât în funcție de locul de muncă, cât și de locul de reședință al contribuabilului, pentru a consolida legătura între populație și bugetele locale”.  „Dacă la nivelul primăriilor din comunitățile mici problema este fragmentarea resurselor, în cazul raioanelor vorbim despre o suprapunere de roluri administrative. Competențele Consiliilor raionale au fost reduse treptat, prin preluarea la nivel central a unor sectoare, cum ar fi asistența socială și sănătatea. Astfel, executivul și-a consolidat instrumentele de intervenție, demonstrând că o coordonare directă de la nivel central poate genera o eficiență superioară. Guvernul propune reorganizarea celor 32 de raioane în 10 pentru a accelera procesul de dezvoltare regională”, mai propune cabinetul condus de Alexandru Munteanu.  Conceptul de reformă a administrației locale are și un calendar, așa-numita amalgamare urmând să fie aplicată după alegerile locale din 2027. 

România, sprijin pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Ambasada României în Republica Moldova)
Eveniment

România intervine în criza energetică din Republica Moldova după atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică majoră, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au afectat grav una dintre principalele rute de import de electricitate. În acest context, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic la nivel național, invocând necesitatea protejării infrastructurii critice și a mobilizării rapide a resurselor. În paralel, autoritățile române au intervenit pentru a susține stabilitatea sistemului energetic și pentru a limita efectele colaterale asupra populației, inclusiv în ceea ce privește accesul la apă potabilă. Sprijin rapid pentru energie și apă, în plină criză Ambasada României în Republica Moldova a transmis un mesaj public în care detaliază măsurile adoptate în ultimele 24 de ore: Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „„În ultimele 24 de ore, România a acționat din nou rapid și hotărât pentru a proteja viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova. Am ajutat concret în două domenii vitale – asigurarea cu energie electrică și apă potabilă– într-un moment în care acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina au avut din nou un impact direct asupra populației de pe acest mal al Prutului. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina au scos din funcțiune linia electrică Isaccea–Vulcănești, pe unde vine electricitate sigură din România și Uniunea Europeană. În acest moment de criză, am intervenit pentru stabilitatea sistemului energetic al Republicii Moldova, astfel încât fiecare cetățean de pe acest mal al Prutului să aibă lumină în casă. Am activat cele patru linii electrice de 110 kV cu România, pregătite din anul 2025 și acestea si-au demonstrat eficiența, la fel ca în timpul blackoutului parțial din 31 ianuarie 2026. Într-un context în care energia devine un instrument de presiune și destabilizare, reacția rapidă a României a însemnat continuitate și siguranță pentru cetățeni. Tot în aceste zile, acțiunile Rusiei au dus la poluarea râului Nistru și au pus în pericol accesul la apă potabilă pentru numeroase comunități. Și aici, România a răspuns fără întârziere, oferind expertiză, echipamente și soluții tehnice pentru monitorizarea și limitarea efectelor contaminării, contribuind direct la protejarea sănătății oamenilor. Acțiunile Rusiei nu sunt abstracte sau îndepărtate, ci afectează concret viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova – de la lumină și căldură, până la accesul la apă sigură. În fața acestor provocări, noi, România, suntem solidari și demonstrăm, prin fapte, cǎ intervenim rapid și eficient atunci când este nevoie. Un sprijin real, care face diferența în momente critice.”

Republica Moldova, stare de urgență energetică (sursa: gov.md)
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență energetică: linie electrică vitală blocată, după atacurile Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente Foto: ministerul Energiei, Republica Moldova
Eveniment

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente rutiere

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău au trecut pe generatoare, Vama este operată manual și s-au produs unele accidente rutiere, pentru că stopurile nu funcționează, arată informațiile de până la această oră.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Shmyhal, a declarat că astăzi, la ora 10:42, o defecțiune tehnică majoră a provocat oprirea simultană a unor linii de înaltă tensiune între rețelele electrice ale României, Moldovei și Ucrainei, cauzând întreruperi în cascadă și declanșarea sistemelor automate de protecție. Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente A reacționat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: „Prim-ministrul Iulia Svrîdenko și ministrul Energiei, Denîs Șmihal, au raportat despre situația de urgență din sistemul energetic al Ucrainei, cauzată de probleme tehnice la liniile de interconectare dintre rețeaua noastră și cea a Republicii Moldova. Toate măsurile de răspuns necesare la nivelul sistemului energetic al Ucrainei sunt în vigoare, iar lucrările de restabilire sunt în desfășurare. Sarcina acum este de a stabiliza situația cât mai curând posibil”. Premierul Republicii Moldova a descris, pe Facebook, situația: „Echipele Moldelectrica intervin în regim continuu pentru remedierea situației. În mai multe localități alimentarea cu energie electrică a fost deja restabilită, iar lucrările continuă până la revenirea completă la parametri normali. Toate instituțiile medico-sanitare funcționează în regim de siguranță - spitalele sunt conectate la generatoare electrice. Poliția îndeamnă toți șoferii să circule cu prudență, din cauza întreruperii unor semafoare, fiind prezentă în intersecțiile aglomerate pentru a fluidiza traficul și a preveni producerea accidentelor.   Serviciul Vamal operează manual trecerea frontierei pentru a evita blocarea traversării, din cauza întreruperii temporare de curent.   Mulțumesc tuturor specialiștilor care lucrează neîntrerupt pentru restabilirea sistemului energetic și tuturor celor implicați în gestionarea acestei situații.   Dragi cetățeni, să ne amintim acum cele mai importante recomandări în astfel de situații: Să ne informăm din surse oficiale, instituțiile vor continua să vină cu actualizări de informații. Să acționăm cu responsabilitate și calm. Să economisim bateria telefonului, să-l folosim pentru urgențe. Să circulăm cu prudență - unele semafoare sunt nefuncționale, iar pe drumuri se circulă în condiții de iarnă. Să avem grijă și să verificăm cum se simt cei mai vulnerabili”.    La această oră, nu este clară dimensiunea blackout-ului, dar presa din Republica Moldova arată că consumul de energie a început să crească, ajungând de la 496 MW la 696 MW, dar sub nivelul planificat de 930 MW.   Energia electrică lipsește aproape în toată Ucraina, după ce în mai multe regiuni au fost introduse deconectări de urgență. Problemele din sistemul energetic sunt atât de grave încât, potrivit unor informații, capitala Kiev ar putea rămâne fără curent cel puțin până la sfârșitul zilei, iar în unele zone alimentarea ar urma să fie reluată abia mâine. Situația afectează inclusiv sistemele de apă și canalizare, dar și transportul electric, scrie UNIAN.

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova Foto: Transelectrica
Eveniment

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova, anunță autoritățile de la est de Prut. „Pană de curent pe mai multe tronsoane din capitală, în toate sectoarele și suburbii Din cauza întreruperilor de energie electrică, este afectată circulația troleibuzelor pe mai multe rute”, anunță, pe Facebook, Regia de Transport Electric Chișinău. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova Premier Energy Distribution a anunțat că la ora 10:42 s-a produs o „deconectare avariată în sistemul electroenergetic moldovenesc”: „Operatorul de transport și operatorii de distribuție lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Rugăm consumatorii să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuție, și îi asigurăm totodată că se depun toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrică”. Pe rețelele sociale, mai mulți influenceri și jurnaliști din Republica Moldova scriu că este întreruptă alimentarea cu energie și în Dubăsari, Ialoveni, Criuleni Soroca și Tiraspol.  Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat, potrivit newsmaker.md, că situația a fost generată de probleme în rețeaua electrică din Ucraina, care au afectat linia de 400 kV Isaccea-Vulcănești-MGRES.  „Din cauza problemelor grave în reţeaua electrică din Ucraina, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 31 ianuarie, a căzut tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea avariată a sistemului electroenergetic. Operatorul sistemului de transport a energiei electrice, Moldelectrica lucrează la remedierea situaţiei, în unele localităţi tensiunea deja fiind restabilită. Vom reveni în scurt timp cu informaţii suplimentare”, a subliniat oficialul.

Friedrich Merz susține aderarea Republicii Moldova la UE (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

Rusia, ingerință masivă în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră