joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

133 articole
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Friedrich Merz susține aderarea Republicii Moldova la UE (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

Rusia, ingerință masivă în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

Șoșoacă a întors armele și atacă Moscova Foto: Facebook Diana Șoșoacă
Politică

Șoșoacă a întors armele și atacă Moscova: „Moldova este România, moldovenii sunt români”

Europarlamentarul Diana Șoșoacă, președintele SOS România, pare că a întors armele și atacă Moscova: „Moldova este România, moldovenii sunt români”, declară ea într-o scrisoare deschisă în care o critică pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova.  Până recent, Șoșoacă se lăuda cu vizitele la Ambasada Rusiei. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Acum, ea transmite o scrisoare de protest adresată Ambasadei Federației Ruse în România. Șoșoacă a întors armele și atacă Moscova „Domnule Ambasador, Subsemnata, Diana Iovanovici-Șoșoacă, Av. Europarlamentar și președinte al Partidului S.O.S. România, transmit prezenta scrisoare oficială ca reacție fermă și categorică la declarațiile publice formulate la 15 ianuarie 2026 de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, doamna Maria Zaharova, declarații care reprezintă un atac direct la adresa identității naționale românești și a adevărului istoric. Considerăm inacceptabil modul în care reprezentanta MAE rus își permite să conteste dreptul poporului din Republica Moldova de a-și afirma liber identitatea, limba și orientarea politică. Singura țară care poate contesta acest drept este România, pentru că Republica Moldova nu există din punct de vedere juridic. Sau există doar în baza Tratatului Ribbentrop-Molotov. Republica Moldova aparține de jure statului român, deci este o problemă a STATULUI ROMÂN, nu a Moldovei. Iar statul român este cel care trebuie să o rezolve. Faptul că o parte a țării se află în altă parte, nu schimbă statutul de „proprietar” al „păgubitului” și de „infractor” al „jefuitorului”. Iar afirmațiile potrivit cărora limba română ar fi o „denumire impusă”, iar moldovenii ar reprezenta un popor diferit de cel român, constituie o manipulare grosolană și o sfidare a realităților istorice.  Prin urmare, transmitem un mesaj limpede și de neclintit: MOLDOVA ESTE ROMÂNIA, IAR MOLDOVENII SUNT ROMÂNI. Nicio retorică propagandistică de la Moscova și de oriunde, nicio reinterpretare ideologică a istoriei și nicio presiune diplomatică nu vor putea schimba acest adevăr. Afirmația potrivit căreia România ar „absorbi” Republica Moldova, că ar desfășura o presupusă „românizare forțată” sau că ar distruge identitatea moldovenească este o teză falsă, moștenită din epoca sovietică, atunci când populației dintre Prut și Nistru i s-a impus artificial o identitate fabricată politic (...) Înțelegem politica externă a Federației Ruse, inclusiv dezideratul istoric privind gurile Dunării și strâmtorile de la Marea Neagră. Înțelegem însă și acceptăm numai în măsura interesului nostru național de a ne recupera teritoriile care de jure ne aparțin, într-un context geopolitic în care trebuie să optăm. Dar nici aceasta cu orice preț și în niciun caz cu acela de a ne renega identitatea și rădăcinile. Îi mai dau dreptate (parțial) doamnei Maria Zaharova când spune că „ei (moldovenii n.n.) nu se îndreaptă nici măcar spre integrarea în România, ci sunt absorbiți în totalitate de către statul vecin, care, după cum știm cu toții, este parte a Alianței Nord-Atlantice”. Nu, nu sunt absorbiți de statul vecin, România, ei aparțin statului român dar, într-adevăr, puterea de la București, din slugărnicie față de Uniunea Europeană, urmărește eliminarea barierei de neutralitate care este sau ar trebui să fie Republica Moldova. Dar, după cum se vede, Republica Moldova este un tampon fragil și nesigur. N-ar fi mai bun unul puternic și stabil, o țară neutră, puternică și mare cum ar fi… România Mare? Niciodată, în relațiile bilaterale, Imperiul Țarist, Uniunea Sovietică sau Federația Rusă nu au luat în calcul o asemenea variantă. Poate ar fi timpul să o ia! Dar nu în termenii exprimați de d-na Maria Zaharova. Și, de asemenea, nu în condițiile în care, pe site-ul Ambasadei Federației Ruse, chestiunea antisemitismului în România este prezentată în termeni identici cu cei ai Institutului Wiesel. Condamnăm insinuările potrivit cărora România ar promova valori extremiste sau ar glorifica fascismul. Este o acuzație gravă, mincinoasă și profund ofensatoare. Suntem o țară mică și demnă, cu un popor umilit și batjocorit de străini și trădători, dar (încă) nu anihilat. Cu toate acestea, noi, Partidul S.O.S. România, nu putem accepta niciun dialog, cu nicio putere a lumii, decât de pe poziția de demnitate și respect reciproc. Iar contenciosul istoric, atunci când există, se rezolvă cu documentele pe masa. România nu a făcut niciodată altceva decât să-și sprijine frații de peste Prut: cultural, economic, educațional și uman. România nu a invadat, nu a deportat, nu a distrus biserici, nu a rescris istoria altora,  așa cum a făcut, din păcate, imperiul sovietic în Basarabia. Respingem, de asemenea, atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Române și a Mitropoliei Basarabiei. Credința și identitatea religioasă a românilor din Basarabia nu pot fi dictate de la Kremlin, așa cum dreptul la autodeterminare și la liberă exprimare nu pot fi dictate de la Bruxelles. Astfel de derapaje diplomatice nu aduc niciun serviciu păcii, stabilității sau relațiilor dintre popoare. Dimpotrivă, ele adâncesc neîncrederea și tensiunile. În acest context, vă solicităm oficial să transmiteți Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse protestul nostru ferm și să recomandați încetarea imediată a acestui tip de retorică agresivă la adresa poporului român. România dorește pace, dialog și cooperare, dar nu va accepta niciodată să-i fie negate istoria, identitatea și drepturile naționale. Respectul trebuie să fie reciproc. În caz contrar, asemenea declarații nu fac decât să demonstreze că problema nu este în România, nici în Republica Moldova, ci în incapacitatea unor reprezentanți ai Federației Ruse de a înțelege că epoca imperiilor și a dictatelor asupra popoarelor a apus”, a scris Șoșoacă. 

Mircea Marian
Opinii

Maia Sandu ne-a oferit un proiect de țară: reunificarea cu Basarabia. Cu PSD la guvernare, vom rata

Haosul este bun, dacă ai inteligența să profiți de el. Iar ceea ce se petrece acum, pe plan internațional, ne oferă o ocazie unică: să recuperăm Basarabia, măcar parțial.  Maia Sandu pur și simplu ne-a făcut această ofertă. De obicei extrem de prudentă, ea a spus: „Dacă vom avea un referendum, voi vota pentru unirea cu România”. Ulterior, și premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu, a afirmat: „Aș vota pentru unirea cu România”.  Maia Sandu privește spre viitor: ce regim se va instaura în Moldova după ce ea își încheie mandatul? Destul de posibil, forțele pro-ruse se vor întoarce la putere. A explicat chiar ea de ce vrea unirea: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană și, evident, să reziste Rusiei”.  Ce ar trebui să facă România? Să accelereze procesul de integrare economică - poduri peste Prut, încurajarea investițiilor românești în Basarabia, conexiuni în sectorul energetic - și să caute sprijin internațional. România trebuie să „pună ceva pe masă” ca să convingă Ucraina, SUA și Uniunea Europeană să accepte acest proiect sau, cel puțin, să nu opună rezistență. Ce? Nu știu, asta se va negocia. Să-i ofere lui Zelenski partea de est a Transnistriei, de exemplu, care oricum n-a fost parte a României niciodată.  În acest moment, cu PSD dominând agresiv guvernarea, un astfel de proiect pare nerealist. Nicușor Dan a dat un semnal, când și-a început mandatul de președinte petrecând un scurt concediu în Republica Moldova, alături de Maia Sandu. Dar guvernarea controlată de Olguța Vasilescu va torpila orice efort de reunificare. Ce înseamnă acest bolovan legat de piciorul României, numit PSD: industria de apărare, controlată de PSD, este un dezastru, vom rata oportunitățile oferite de SAFE. Armata, așa cum arăta recent un general trecut în rezervă, este dotată cu AK-47, nu are drone, nu are echipamente de vedere pe timp de noapte. Nu contăm, militar.  PSD, în conflict și cu ministrul USR de la Externe, și cu Nicușor Dan, le va sabota orice proiect major cu un deficit uriaș, România are resurse foarte limitate pentru a investi pe granița cu Republica Moldova, în dezvoltarea infrastructurii.  SIE, condus de un deputat PSD submediocru, plasat acolo exact pentru această „calitate”, nu va fi un partener de încredere într-un efort național de reunificare. Este SIE altceva decât șeful său, Gabriel Vlase? Poate. Dar nu știm, fiindcă, de facto, comisiile de control parlamentar, nu funcționează.  Însă problema fundamentală a PSD este legătura subterană cu AUR și cu Rusia. Nu trebuie să uităm că, în 2023 și 2024, PSD și Sorin Grindeanu personal au lansat campanii anti-Ucraina, care ulterior s-au dovedit a fi niște petarde. Canalul Bîstroe, de exemplu... Discuția despre unire este, desigur, mult mai complicată. Cotroceniul și/sau Guvernul ar putea forma, discret, un grup/grupuri care să analizeze costurile economice și politice.  Însă cred că avem o oportunitate și nu trebuie să o ratăm.  Și aș mai face o precizare. Eu nu sunt patriotul care stă cu mâna la inimă când aude imnul și nu flutur drapelul Țării în fața casei. Nici nu cred că puterea unei țări depinde neapărat de suprafață și de populație.  Dar cred că: a) Republica Moldova a dovedit deja că poate să se integreze rapid, economic. Uitați-vă cum a explodat industria viticolă, după ce Rusia a refuzat să mai importe din Basarabia. Pe termen lung, am speranța că economia României va fi favorizată de această unire.  b) România are nevoie disperată de un proiect de țară, care să aducă speranță, să dea o direcție... Și, cu un astfel de proiect pe masă, unirea, vom vedea cu adevărat patriotismul suveraniștilor din lesa Moscovei.

Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu și Zelenski ar fi izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control

UPDATE: Euromaidan Press a retras articolul, afirmând că a fost o exagerare, dar știrea de la care pleca - o cooperare extinsă între grănicerii moldoveni și ucraineni este corectă. „Am eliminat acest articol după ce am constatat că exagera în mod semnificativ ceea ce s-a întâmplat în realitate. Ce susținea articolul: că Ucraina și Moldova au instituit un „blocaj total” împotriva Transnistriei începând cu miezul nopții de 1 ianuarie 2026, „marcând o schimbare clară de politică” care a închis „toate liniile de aprovizionare” către regiune. Ce s-a întâmplat de fapt: tranzitul gazelor rusești prin Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie, când a expirat contractul de tranzit – o evoluție care fusese anticipată public cu luni în urmă. Granița Ucrainei cu Transnistria este închisă din februarie 2022. Taxele vamale aplicate de Moldova asupra mărfurilor din Transnistria sunt în vigoare din 2024. Niciunul dintre cele două guverne nu a anunțat sau instituit o nouă „blocadă coordonată”. Știrea de bază – un protocol de cooperare consolidată între polițiștii de frontieră ucraineni și moldoveni – era corectă, dar articolul a interpretat această evoluție de rutină ca o schimbare strategică dramatică, ceea ce nu este susținut de fapte”, a scris Euromaidan Press.  ARTICOL INIȚIAL Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control la așa-zisele frontiere cu Ucraina și Republica Moldova, arată Euromaidan Press. Decizia de a impune un control strict la în jurul acestei regiuni separatiste, de facto sub ocupație rusă, a fost pousă în aplicare de la 1 ianuarie.  Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan „Ucraina și Moldova prind în capcană armata ascunsă a Rusiei cu o mișcare de Anul Nou, la miezul nopții Începând cu 1 ianuarie, toate liniile de aprovizionare către Transnistria controlată de Rusia în Moldova au fost închise, lăsând Moscova fără opțiuni”, titrează Euromaidan Press.  Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control „Ucraina și Moldova au adoptat în comun o blocadă totală împotriva Transnistriei, marcând o schimbare clară de politică, prin închiderea tuturor punctelor de trecere și aplicarea controalelor vamale și de securitate asupra tuturor bunurilor care intră sau ies din regiune. La miezul nopții, pe 1 ianuarie, Ucraina a început să aplice controale stricte de-a lungul frontierei de aproximativ 450 de kilometri cu Transnistria, impunând inspecții pentru orice mișcare permisă de mărfuri sau persoane. În același timp, autoritățile moldovene au întărit punctele de control și au extins aplicarea legii la frontieră, utilizând unități mobile pentru a sprijini controalele dincolo de punctele de trecere fixe. Împreună, aceste măsuri transformă Transnistria dintr-o zonă gri pe care Rusia o putea gestiona în liniște într-un spațiu controlat în care sprijinul extern devine foarte vizibil”, scrie Euromaidan. Publicația ucraineană de limba engleză arată că scopul acestei mișcări este de „a elimina influența Rusiei în Transnistria fără a declanșa un război”.  „Blocada funcționează prin controale de bază la frontieră, în spațiul aerian și vamale, pe care ambele țări au dreptul legal să le aplice, fără a recurge la forță sau a provoca ciocniri. Moldova și Ucraina își coordonează acum sistemele de frontieră, astfel încât persoanele sau mărfurile se pot deplasa numai dacă ambele părți permit acest lucru, eliminând lacunele care existau odinioară. Controlul moldovean al spațiului aerian blochează orice livrări aeriene către Transnistria, iar traficul feroviar și rutier este oprit, cu excepția cazului în care respectă reguli vamale stricte. În termeni simpli, Transnistria nu mai este o zonă de liberă trecere, ci o zonă strict controlată, în care sprijinul din exterior este dificil și vizibil”, mai arată Euromaidan. 

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană Foto: Newsmaker/news.ro
Eveniment

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană, anunță Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Ei pot să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine, întrucât a intrat în vigoare programul „Roam Like at Home”. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană „Noul an începe cu un semnal clar: țara noastră este tot mai conectată la spațiul european, iar beneficiile integrării se resimt direct în viața de zi cu zi a cetățenilor. Începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova beneficiază de integrarea în zona de roaming a Uniunii Europene la tarifele de pe piața națională („roam like at home”). Decizia, care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 25 iulie 2025, permite cetățenilor moldoveni aflați în statele membre ale UE, precum și cetățenilor UE aflați în Republica Moldova, să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleași condiții ca în țara de origine.   Acordul garantează, totodată, aceeași calitate și viteză a serviciilor de telefonie mobilă ca pe piața națională, precum și acces gratuit la serviciile de urgență, indiferent de statul în care se află utilizatorii.   Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un nou pas în procesul de integrare economică treptată pe piața internă a Uniunii Europene, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere. Beneficiile actuale vin în completarea acordului din 2024, care a permis deja reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri”, anunță Ministerul Afacerilor Externe ale Republicii Moldova. 

Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge”, titrează cotidianul britanic.  Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph „Maia Sandu este desemnată de The Telegraph Liderul Mondial al Anului, după ce a sfidat Kremlinul și a transformat Republica Moldova într-o linie de front a democrației europene. (…) Poate că este cel mai sărac șef de stat din lume. Însă, într-un an în care decența a fost supusă unor încercări constante, Maia Sandu s-a dovedit a fi cel mai puternic apărător al acesteia”, își explică The Telegraph decizia.  „Sunt liderul unei țări mici”, a declarat ea pentru „The Telegraph” în biblioteca Președinției din Chișinău. „Facem tot posibilul să încercăm să îmbunătățim eficiența cheltuielilor publice și să cheltuim cât mai puțin posibil. Deci, așa se întâmplă. Este normal.” Potrivit „The Telegraph”, această modestie nevinovată explică într-o oarecare măsură cum a reușit să păstreze încrederea publicului de-a lungul anilor de greutăți, multe dintre ele nefiind cauzate de Republica Moldova.  Publicația britanică face o comparație cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, asociat cu o politică bazată pe forță și confruntare, contrast care evidențiază diferența dintre autoritarism și respectul pentru regulile internaționale.  The Telegraph mai arată că, în pofida resurselor limitate ale Republicii Moldova, Maia Sandu a reușit să mențină direcția pro-europeană a Republicii Moldova și să devină una dintre cele mai credibile voci ale democrației în Europa de Est.  „Procesul de aderare la UE este, de fapt, o strategie de supraviețuire. Este vorba despre supraviețuirea Moldovei ca democrație”, a declarat șefa statului pentru revista britanică. „Maia Sandu știe că propriul ei rol se apropie de final. Are în față trei ani critici, dar promisiunea eliberării de poverile funcției de stat o atrage în mod ispititor – o perioadă în care nu va mai fi supusă interviurilor cu ziare britanice, în care își va putea plimba câinii, va petrece timp cu mama și sora ei și, poate, va accepta un loc de muncă plătit puțin mai bine decât cele 938 de lire pe lună pe care le câștigă în prezent, mai puțin de jumătate din salariul minim din Regatul Unit”, scrie The Telegraph, citat de Ziarul de Gardă.   

Ex-premierul moldovean, căutat prin Interpol (sursa: Facebook/Vlad Filat)
Internațional

Ex-premierul moldovean Vlad Filat, condamnat în Franța și căutat prin Interpol, neagă faptele

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost dat în urmărire internațională de Interpol, în baza unei notificări emise de Biroul Central Interpol Paris, potrivit agenției Moldpres. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova. Confirmarea Poliției: notificare Interpol Paris pentru arest Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, a declarat că Direcția cooperare internațională polițienească a fost informată oficial despre faptul că Vlad Filat este căutat internațional în vederea arestării. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit Constituției Republicii Moldova, cetățenii statului nu pot fi extrădați sau expulzați. Totuși, autoritățile au precizat că, dacă Vlad Filat ar călători în țări din spațiul Schengen, autoritățile locale ar fi obligate să îl rețină, în baza notificării Interpol. Condamnare în lipsă în Franța pentru spălare de bani La începutul lunii decembrie, o instanță din Franța l-a condamnat în lipsă pe Vlad Filat la doi ani de închisoare și o amendă de 100.000 de euro pentru spălare de bani, într-un dosar de corupție. După anunțul condamnării, Vlad Filat a scris pe rețelele sociale că dosarul vizează partajul bunurilor după divorțul din 2012 și a susținut că este „motivat politic” și influențat din Republica Moldova. Ulterior, acesta a publicat un mesaj scurt: „Mulțumesc, Maia!”.

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria. În articolul din ediția specială de Crăciun a săptămânalului britanic, se arată că Moldova a fost luată în considerare pentru a fi desemnată „Țara Anului 2025” urmare a modului în care alegătorii au respins tabăra pro-rusă, la alegeri.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria The Economist arată că „încercăm să identificăm țara care a înregistrat cele mai mari progrese, fie din punct de vedere economic, politic sau în orice alt domeniu important”.  „Alegătorii din Moldova au respins un partid pro-rus, în ciuda amenințărilor și dezinformării din partea Moscovei”, menționează publicația. Însă cei mai puternici competitori au fost Argentina, condusă de Javier Milei, și Siria. „Argentina a înregistrat îmbunătățiri în plan economic. Președintele Javier Milei a inițiat în 2023 reforme de amploare în favoarea pieței libere, în speranța de a scoate țara din starea de statism și stagnare în care se afla de peste un secol. Astfel de reforme – eliminarea controlului prețurilor, reducerea cheltuielilor și renunțarea la subvențiile care distorsionează piața – sunt extrem de dificile, deoarece sunt extrem de dureroase; mulți reformatori anteriori au eșuat. Cu toate acestea, domnul Milei a rămas ferm pe poziții în 2025, iar alegătorii i-au rămas alături. La fel a făcut și America, oferind o linie de salvare de 20 de miliarde de dolari pentru a evita o criză financiară. Rezultatele au fost impresionante. Inflația a scăzut de la 211% în 2023 la aproximativ 30% în prezent. Rata sărăciei a scăzut cu 21 de puncte procentuale față de anul trecut. Bugetul a fost adus sub control. Domnul Milei a trecut la un peso flotant și a eliminat majoritatea controalelor asupra capitalului (...) Dar dacă reformele sale vor fi susținute, ele ar putea modifica definitiv traiectoria Argentinei și ar putea da speranță reformatorilor economici de pretutindeni”, consemnează The Economist.  Însă, la final, publicația britanică a decis pentru Siria: „Femeile nu sunt obligate să se acopere sau să rămână acasă. Distracția și, da, alcoolul sunt permise. Domnul Sharaa a adus o serie de surprize pozitive, menținând unitatea țării și stabilind relații bune cu America și statele din Golf. Odată cu relaxarea sancțiunilor occidentale, economia începe să-și revină”. Trei milioane de sirieni s-au întors acasă, mai arată The Economist. 

Republica Moldova, progrese spre aderarea la UE (sursa: Facebook/Marta Kos)
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Moldova pregătește vize pentru statele CSI (sursa: Facebook/Alexandru Munteanu)
Internațional

Republica Moldova, tot mai departe de Rusia: guvernul Munteanu pregătește regim de vize pentru CSI

Autoritățile de la Chișinău intenționează să reintroducă regimul de vize pentru cetățenii din țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), măsură ce ar urma să intre în vigoare după denunțarea acordului care permitea circulația fără vize între aceste state. Statele membre CSI sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan Moldova pregătește vize pentru statele CSI Potrivit presei de la Chișinău, proiectul de denunțare se află deja pe agenda noului guvern condus de premierul Alexandru Munteanu, fiind parte a unei serii mai ample de documente care marchează o distanțare clară față de structurile CSI. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, executivul de la Chișinău analizează denunțarea a încă șase tratate semnate în anii ’90 cu statele membre ale CSI. Printre acestea se numără: - Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor Comunității Statelor Independente, semnat la Bișkek la 9 octombrie 1992; - Acordul privind transporturile militare, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992; - Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor între statele CSI, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1998; - Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, semnat la Moscova la 9 septembrie 1994; - Acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil auto, semnat la Minsk la 26 mai 1995; - Acordul privind cooperarea în domeniul ecologiei și protecției mediului, încheiat la Moscova la 8 februarie 1992. Aceste documente vizau cooperarea economică, tehnologică și de mediu între statele membre ale fostului spațiu post-sovietic. Pas decisiv spre distanțarea de CSI Dacă proiectele de denunțare vor fi aprobate, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va notifica Comitetul Executiv al CSI cu privire la încetarea acordurilor. Măsura marchează un nou pas în procesul de reorientare europeană a Republicii Moldova, care, în ultimii ani, a redus treptat participarea sa la structurile și mecanismele instituționale ale Comunității Statelor Independente. Moldova, tot mai aproape de integrarea europeană Decizia guvernului condus de Alexandru Munteanu vine în contextul în care Republica Moldova își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană și se aliniază treptat la politicile externe și economice ale blocului comunitar. Introducerea vizelor pentru cetățenii statelor CSI ar reprezenta o ruptură simbolică și practică de influența post-sovietică, semnalând intenția clară a Chișinăului de a se alinia standardelor europene în materie de control al frontierelor și politică externă.

Guvernul Republicii Moldova a fost învestit (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Noul guvern al Moldovei a fost învestit, are doar trei ani să bage țara în UE

Noul guvern al Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a depus sâmbătă jurământul la Președinția Republicii, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Ceremonia oficială a urmat votului de încredere acordat vineri seară de Parlament, care a aprobat și programul de guvernare intitulat „UE, pace, dezvoltare”. Obiectiv major: aderarea la UE până în 2028 Programul de guvernare stabilește ca obiectiv prioritar finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, alături de modernizarea economiei, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „După anii de crize și provocări, avem nevoie de o guvernare concentrată pe dezvoltare și transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”, a declarat președinta Maia Sandu, subliniind că „volumul de muncă este fără precedent, dar cetățenii așteaptă rezultate concrete”. Planuri ambițioase de investiții și modernizare Guvernul Munteanu își propune investiții de până la 4 miliarde de euro în infrastructură, incluzând construcția a patru poduri peste Prut și reabilitarea a 3.000 km de drumuri. Alte 9 miliarde de lei vor fi direcționate către dezvoltarea comunităților locale, creșterea salariilor și pensiilor, precum și modernizarea spitalelor și școlilor. Executivul intenționează să finalizeze procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, parte esențială a reformei justiției, și să asigure interconectarea deplină cu piața energetică a Uniunii Europene. Educație, sănătate și dezvoltare locală Guvernul va investi cel puțin 6 miliarde de lei în grădinițe, școli și universități, urmărind dublarea burselor pentru elevi și studenți. În paralel, sunt planificate lucrări de modernizare în spitalele din toată țara. Vor continua și programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, cu investiții suplimentare de cel puțin 9 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. O echipă guvernamentală cu experiență și nume noi Cabinetul Munteanu este format din 14 ministere și cinci vicepremieri, dintre care doi fără portofoliu – pentru integrare europeană și reintegrare. Echipa include atât membri noi, cât și oficiali din guvernul precedent. Cristina Gherasimov – vicepremier pentru integrare europeană (reeconfirmată în funcție). Mihai Popșoi – vicepremier și ministru de externe (reeconfirmat). Vladimir Bolea – vicepremier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Eugen Osmochescu – vicepremier și ministru al dezvoltării economice și digitalizării. Valeriu Chiveri – vicepremier pentru reintegrare, fost ambasador în Ucraina. Ministere-cheie conduse de specialiști cu experiență Vladislav Cojuhari – ministrul justiției, jurist cu studii în Belgia și SUA. Andrian Gavrilița – ministrul finanțelor, cu 20 de ani de experiență în administrare și politici publice. Natalia Plugaru – ministrul muncii și protecției sociale, expertă în dezvoltare durabilă și egalitate de gen. Emil Ceban – ministrul sănătății, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Gheorghe Hajder – ministrul mediului, fost secretar de stat al instituției. Cristian Jardan – ministrul culturii, jurnalist și manager media. Dorin Junghietu – ministrul energiei, în funcție din februarie 2025. Dan Perciun – ministrul educației, reconfirmat în funcție. Ludmila Catlabuga – ministrul agriculturii și industriei alimentare, fostă președintă a Asociației Fermierilor Producători de Lapte. Daniella-Misail Nichitin – ministrul afacerilor interne, în funcție din 2024. Anatolie Nosatîi – ministrul apărării, în funcție din 2021. Secretariatul General al Guvernului, condus de Alexei Buzu Alexei Buzu va ocupa funcția de secretar general al Guvernului, având rolul de coordonare a activităților interministeriale și implementare a reformelor administrative.

Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente Foto: Facebook Alexandru Munteanu
Politică

Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente

Viitorul guvern al Moldovei: premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a selectat miniștri cu experiență internațională sau cu experiență în sectorul privat, iar propunerile sale sunt transparente, fiind anunțate aproape zilnic pe Facebook.  Citește și: Fiul Laurei Vicol, dispreț total: „Eu stau la Monaco, voi, nu. Eu port geci de 5.000, voi, nu” Aproape toți cei desemnați vorbesc engleză și rusă.  Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente De altfel, viitorul premier de la Chișinău, Alexandru Munteanu, are un CV impresionant: om de afaceri care activează în prezent la Kiev, în Ucraina, cu un masterat la Columbia University și cavaler al Legiunii de Onoare a Franței. Munteanu are 61 de ani și nu a mai fost implicat în politică. Munteanu anunță periodic ce noi miniștri a selectat pentru viitorul Guvern.  Ce propuneri a făcut Munteanu pentru viitorul Guvern: Emil Ceban, rectorul Universității de Medicină de la Chișinău va fi ministru al Sănătății Eugen Osmochescu, propus ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a lucrat ca manager de program pentru IFC, o organizație din Grupul Băncii Mondiale, acoperind Europa de Vest, țările UE, Ucraina și Moldova. Cunoaște engleză, rusă și franceză.  Natalia Plugaru, propusă la ministerul Muncii, a lucrat pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Ea ar deține deține un doctorat în Management, Academia de Studii Economice din București, România și un Master în Management Public, Academia de Administrare Publică din Chișinău, Republica Moldova. Andrian Gavriliță, propus la Finanțe, este licențiat în Marketing și Logistică la Academia de Studii Economice din Moldova. Are și un masterat la Școala Europeană de Management și Tehnologie din Berlin și a lucrat pentru McKinsey and Company.  Gheorghe Hajder, desemnat la ministerul Mediului, a absolvit ASE-ul din Moldova, beneficiind și de o bursă Erasmus la Praga, în Cehia. În prezent este secretar de stat la Mediu.  Alexei Buzu, viitor secretar general la Cancelaria de stat: printre altele, a fost consultant Global Gender Help Desk, fiind însărcinat cu  evaluarea programelor în Zambia, Macedonia și Liberia privind integrarea componentei de egalitate de gen, creșterea salariilor și oportunităților de angajare. În februarie-martie 2020 era consultant Läkarmissionen Sweden &  Life and Light Foundation România, responsabil de evaluarea unui program de educație. A fost ministru al Muncii în guvernul Gavriliță.  Diplomatul Valeriu Chiveri, care și-a încheiat recent mandatul de ambasador în Ucraina, este propus pentru funcția de vicepremier pentru Reintegrare. A gestionat proiecte OSCE în Tadjikistan și Kirghistan.  În paralel, premierul desmenta se întâlnește cu diferite structuri, asociații ale primarilor, confederații sindicale, asociații ale agricultorilor sau reprezentanți ai mediului de afaceri. 

Părerile românilor despre alegerile moldovenești (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Membrii USR, PNL și PSD, salută rezultatele electorale din Republica Moldova. AUR, mai puțin

Peste jumătate dintre români apreciază pozitiv rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat peste 50% din voturi, arată un sondaj INSCOP Research, publicat marți. Studiul relevă o susținere majoritară pentru direcția pro-europeană a Chișinăului, în rândul tuturor categoriilor socio-demografice din România. 58% dintre români salută victoria pro-europeană de la Chișinău Potrivit sondajului, 58,4% dintre români au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, 20,7% au o părere negativă, iar 20,9% nu au o opinie sau nu au răspuns. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Rezultatele confirmă o tendință de susținere solidă a cursului european urmat de Republica Moldova în ultimii ani. Votanții pro-europeni din România, cei mai favorabili Atitudinea pozitivă este puternic influențată de opțiunea politică a respondenților: 71% dintre votanții PSD consideră rezultatul un lucru bun, iar doar 10% au o părere proastă. 85% dintre votanții PNL au o opinie pozitivă, față de 12% negativă. 92% dintre votanții USR apreciază victoria partidului pro-european, în timp ce doar 1% o dezaprobă. 39% dintre votanții AUR au o părere bună, iar același procent – 39% – o părere proastă, restul fiind indeciși. Tinerii și bărbații, cei mai entuziaști susținători Diferențele sunt vizibile și în funcție de gen și vârstă: 65% dintre bărbați au o părere bună despre rezultat, comparativ cu 52% dintre femei. În rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, sprijinul atinge 74%, în timp ce la categoria 30-44 de ani scade la 51%, iar la 45-59 de ani se situează la 56%. În rândul persoanelor de peste 60 de ani, 59% au o părere bună, iar 21% una negativă. Susținerea crește odată cu nivelul de educație Studiul indică o corelație clară între nivelul de educație și percepția pozitivă: 46% dintre respondenții cu studii primare au o părere bună despre alegeri. 57% dintre cei cu studii medii împărtășesc o opinie pozitivă. 79% dintre cei cu studii superioare consideră rezultatul un pas în direcția corectă, doar 8% exprimând o părere nefavorabilă. Bucureștenii și orășenii mari, cei mai optimiști La nivel geografic, 73% dintre bucureșteni apreciază rezultatul alegerilor din Republica Moldova. În mediul urban mare (peste 90.000 de locuitori), procentul celor cu o părere bună este de 68%, în orașele mici (sub 90.000 de locuitori) – 55%, iar în mediul rural, 52%. Percepție pozitivă și în rândul angajaților la stat și în privat Sondajul arată o opinie favorabilă și printre categoriile profesionale: 60% dintre angajații la stat au o părere bună, față de 12% negativă. 62% dintre angajații din sectorul privat împărtășesc o viziune pozitivă, în timp ce 20% au o opinie nefavorabilă. Încrederea românilor în direcția europeană a Moldovei Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că datele sondajului reflectă o apropiere culturală și politică profundă între România și Republica Moldova. „Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a țării vecine”, a explicat acesta. El a adăugat că nu există nicio categorie socială în care părerea negativă să depășească părerea pozitivă, deși populația din mediul rural sau cu educație primară se arată ceva mai sceptică. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 6–10 octombrie 2025 de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Sondajul a fost efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră