vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

123 articole
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Republica Moldova, progrese spre aderarea la UE (sursa: Facebook/Marta Kos)
Moldova pregătește vize pentru statele CSI (sursa: Facebook/Alexandru Munteanu)
Internațional

Republica Moldova, tot mai departe de Rusia: guvernul Munteanu pregătește regim de vize pentru CSI

Autoritățile de la Chișinău intenționează să reintroducă regimul de vize pentru cetățenii din țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), măsură ce ar urma să intre în vigoare după denunțarea acordului care permitea circulația fără vize între aceste state. Statele membre CSI sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan Moldova pregătește vize pentru statele CSI Potrivit presei de la Chișinău, proiectul de denunțare se află deja pe agenda noului guvern condus de premierul Alexandru Munteanu, fiind parte a unei serii mai ample de documente care marchează o distanțare clară față de structurile CSI. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, executivul de la Chișinău analizează denunțarea a încă șase tratate semnate în anii ’90 cu statele membre ale CSI. Printre acestea se numără: - Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor Comunității Statelor Independente, semnat la Bișkek la 9 octombrie 1992; - Acordul privind transporturile militare, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992; - Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor între statele CSI, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1998; - Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, semnat la Moscova la 9 septembrie 1994; - Acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil auto, semnat la Minsk la 26 mai 1995; - Acordul privind cooperarea în domeniul ecologiei și protecției mediului, încheiat la Moscova la 8 februarie 1992. Aceste documente vizau cooperarea economică, tehnologică și de mediu între statele membre ale fostului spațiu post-sovietic. Pas decisiv spre distanțarea de CSI Dacă proiectele de denunțare vor fi aprobate, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va notifica Comitetul Executiv al CSI cu privire la încetarea acordurilor. Măsura marchează un nou pas în procesul de reorientare europeană a Republicii Moldova, care, în ultimii ani, a redus treptat participarea sa la structurile și mecanismele instituționale ale Comunității Statelor Independente. Moldova, tot mai aproape de integrarea europeană Decizia guvernului condus de Alexandru Munteanu vine în contextul în care Republica Moldova își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană și se aliniază treptat la politicile externe și economice ale blocului comunitar. Introducerea vizelor pentru cetățenii statelor CSI ar reprezenta o ruptură simbolică și practică de influența post-sovietică, semnalând intenția clară a Chișinăului de a se alinia standardelor europene în materie de control al frontierelor și politică externă.

Guvernul Republicii Moldova a fost învestit (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Noul guvern al Moldovei a fost învestit, are doar trei ani să bage țara în UE

Noul guvern al Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a depus sâmbătă jurământul la Președinția Republicii, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Ceremonia oficială a urmat votului de încredere acordat vineri seară de Parlament, care a aprobat și programul de guvernare intitulat „UE, pace, dezvoltare”. Obiectiv major: aderarea la UE până în 2028 Programul de guvernare stabilește ca obiectiv prioritar finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, alături de modernizarea economiei, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu „După anii de crize și provocări, avem nevoie de o guvernare concentrată pe dezvoltare și transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”, a declarat președinta Maia Sandu, subliniind că „volumul de muncă este fără precedent, dar cetățenii așteaptă rezultate concrete”. Planuri ambițioase de investiții și modernizare Guvernul Munteanu își propune investiții de până la 4 miliarde de euro în infrastructură, incluzând construcția a patru poduri peste Prut și reabilitarea a 3.000 km de drumuri. Alte 9 miliarde de lei vor fi direcționate către dezvoltarea comunităților locale, creșterea salariilor și pensiilor, precum și modernizarea spitalelor și școlilor. Executivul intenționează să finalizeze procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, parte esențială a reformei justiției, și să asigure interconectarea deplină cu piața energetică a Uniunii Europene. Educație, sănătate și dezvoltare locală Guvernul va investi cel puțin 6 miliarde de lei în grădinițe, școli și universități, urmărind dublarea burselor pentru elevi și studenți. În paralel, sunt planificate lucrări de modernizare în spitalele din toată țara. Vor continua și programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, cu investiții suplimentare de cel puțin 9 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. O echipă guvernamentală cu experiență și nume noi Cabinetul Munteanu este format din 14 ministere și cinci vicepremieri, dintre care doi fără portofoliu – pentru integrare europeană și reintegrare. Echipa include atât membri noi, cât și oficiali din guvernul precedent. Cristina Gherasimov – vicepremier pentru integrare europeană (reeconfirmată în funcție). Mihai Popșoi – vicepremier și ministru de externe (reeconfirmat). Vladimir Bolea – vicepremier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale. Eugen Osmochescu – vicepremier și ministru al dezvoltării economice și digitalizării. Valeriu Chiveri – vicepremier pentru reintegrare, fost ambasador în Ucraina. Ministere-cheie conduse de specialiști cu experiență Vladislav Cojuhari – ministrul justiției, jurist cu studii în Belgia și SUA. Andrian Gavrilița – ministrul finanțelor, cu 20 de ani de experiență în administrare și politici publice. Natalia Plugaru – ministrul muncii și protecției sociale, expertă în dezvoltare durabilă și egalitate de gen. Emil Ceban – ministrul sănătății, rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Gheorghe Hajder – ministrul mediului, fost secretar de stat al instituției. Cristian Jardan – ministrul culturii, jurnalist și manager media. Dorin Junghietu – ministrul energiei, în funcție din februarie 2025. Dan Perciun – ministrul educației, reconfirmat în funcție. Ludmila Catlabuga – ministrul agriculturii și industriei alimentare, fostă președintă a Asociației Fermierilor Producători de Lapte. Daniella-Misail Nichitin – ministrul afacerilor interne, în funcție din 2024. Anatolie Nosatîi – ministrul apărării, în funcție din 2021. Secretariatul General al Guvernului, condus de Alexei Buzu Alexei Buzu va ocupa funcția de secretar general al Guvernului, având rolul de coordonare a activităților interministeriale și implementare a reformelor administrative.

Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente Foto: Facebook Alexandru Munteanu
Politică

Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente

Viitorul guvern al Moldovei: premierul desemnat, Alexandru Munteanu, a selectat miniștri cu experiență internațională sau cu experiență în sectorul privat, iar propunerile sale sunt transparente, fiind anunțate aproape zilnic pe Facebook.  Citește și: Fiul Laurei Vicol, dispreț total: „Eu stau la Monaco, voi, nu. Eu port geci de 5.000, voi, nu” Aproape toți cei desemnați vorbesc engleză și rusă.  Viitorul guvern al Moldovei: miniștri cu experiență internațională, propuneri transparente De altfel, viitorul premier de la Chișinău, Alexandru Munteanu, are un CV impresionant: om de afaceri care activează în prezent la Kiev, în Ucraina, cu un masterat la Columbia University și cavaler al Legiunii de Onoare a Franței. Munteanu are 61 de ani și nu a mai fost implicat în politică. Munteanu anunță periodic ce noi miniștri a selectat pentru viitorul Guvern.  Ce propuneri a făcut Munteanu pentru viitorul Guvern: Emil Ceban, rectorul Universității de Medicină de la Chișinău va fi ministru al Sănătății Eugen Osmochescu, propus ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a lucrat ca manager de program pentru IFC, o organizație din Grupul Băncii Mondiale, acoperind Europa de Vest, țările UE, Ucraina și Moldova. Cunoaște engleză, rusă și franceză.  Natalia Plugaru, propusă la ministerul Muncii, a lucrat pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Ea ar deține deține un doctorat în Management, Academia de Studii Economice din București, România și un Master în Management Public, Academia de Administrare Publică din Chișinău, Republica Moldova. Andrian Gavriliță, propus la Finanțe, este licențiat în Marketing și Logistică la Academia de Studii Economice din Moldova. Are și un masterat la Școala Europeană de Management și Tehnologie din Berlin și a lucrat pentru McKinsey and Company.  Gheorghe Hajder, desemnat la ministerul Mediului, a absolvit ASE-ul din Moldova, beneficiind și de o bursă Erasmus la Praga, în Cehia. În prezent este secretar de stat la Mediu.  Alexei Buzu, viitor secretar general la Cancelaria de stat: printre altele, a fost consultant Global Gender Help Desk, fiind însărcinat cu  evaluarea programelor în Zambia, Macedonia și Liberia privind integrarea componentei de egalitate de gen, creșterea salariilor și oportunităților de angajare. În februarie-martie 2020 era consultant Läkarmissionen Sweden &  Life and Light Foundation România, responsabil de evaluarea unui program de educație. A fost ministru al Muncii în guvernul Gavriliță.  Diplomatul Valeriu Chiveri, care și-a încheiat recent mandatul de ambasador în Ucraina, este propus pentru funcția de vicepremier pentru Reintegrare. A gestionat proiecte OSCE în Tadjikistan și Kirghistan.  În paralel, premierul desmenta se întâlnește cu diferite structuri, asociații ale primarilor, confederații sindicale, asociații ale agricultorilor sau reprezentanți ai mediului de afaceri. 

Părerile românilor despre alegerile moldovenești (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Membrii USR, PNL și PSD, salută rezultatele electorale din Republica Moldova. AUR, mai puțin

Peste jumătate dintre români apreciază pozitiv rezultatele alegerilor din Republica Moldova, unde partidul pro-european a câștigat peste 50% din voturi, arată un sondaj INSCOP Research, publicat marți. Studiul relevă o susținere majoritară pentru direcția pro-europeană a Chișinăului, în rândul tuturor categoriilor socio-demografice din România. 58% dintre români salută victoria pro-europeană de la Chișinău Potrivit sondajului, 58,4% dintre români au o părere bună despre rezultatul alegerilor din Republica Moldova, 20,7% au o părere negativă, iar 20,9% nu au o opinie sau nu au răspuns. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Rezultatele confirmă o tendință de susținere solidă a cursului european urmat de Republica Moldova în ultimii ani. Votanții pro-europeni din România, cei mai favorabili Atitudinea pozitivă este puternic influențată de opțiunea politică a respondenților: 71% dintre votanții PSD consideră rezultatul un lucru bun, iar doar 10% au o părere proastă. 85% dintre votanții PNL au o opinie pozitivă, față de 12% negativă. 92% dintre votanții USR apreciază victoria partidului pro-european, în timp ce doar 1% o dezaprobă. 39% dintre votanții AUR au o părere bună, iar același procent – 39% – o părere proastă, restul fiind indeciși. Tinerii și bărbații, cei mai entuziaști susținători Diferențele sunt vizibile și în funcție de gen și vârstă: 65% dintre bărbați au o părere bună despre rezultat, comparativ cu 52% dintre femei. În rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, sprijinul atinge 74%, în timp ce la categoria 30-44 de ani scade la 51%, iar la 45-59 de ani se situează la 56%. În rândul persoanelor de peste 60 de ani, 59% au o părere bună, iar 21% una negativă. Susținerea crește odată cu nivelul de educație Studiul indică o corelație clară între nivelul de educație și percepția pozitivă: 46% dintre respondenții cu studii primare au o părere bună despre alegeri. 57% dintre cei cu studii medii împărtășesc o opinie pozitivă. 79% dintre cei cu studii superioare consideră rezultatul un pas în direcția corectă, doar 8% exprimând o părere nefavorabilă. Bucureștenii și orășenii mari, cei mai optimiști La nivel geografic, 73% dintre bucureșteni apreciază rezultatul alegerilor din Republica Moldova. În mediul urban mare (peste 90.000 de locuitori), procentul celor cu o părere bună este de 68%, în orașele mici (sub 90.000 de locuitori) – 55%, iar în mediul rural, 52%. Percepție pozitivă și în rândul angajaților la stat și în privat Sondajul arată o opinie favorabilă și printre categoriile profesionale: 60% dintre angajații la stat au o părere bună, față de 12% negativă. 62% dintre angajații din sectorul privat împărtășesc o viziune pozitivă, în timp ce 20% au o opinie nefavorabilă. Încrederea românilor în direcția europeană a Moldovei Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat că datele sondajului reflectă o apropiere culturală și politică profundă între România și Republica Moldova. „Percepția opiniei publice din România reflectă o susținere consistentă pentru direcția pro-europeană a Republicii Moldova, ceea ce sugerează apropierea culturală și politică, dar și încrederea românilor în evoluția democratică a țării vecine”, a explicat acesta. El a adăugat că nu există nicio categorie socială în care părerea negativă să depășească părerea pozitivă, deși populația din mediul rural sau cu educație primară se arată ceva mai sceptică. Datele sondajului INSCOP Cercetarea a fost realizată în perioada 6–10 octombrie 2025 de INSCOP Research, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Sondajul a fost efectuat prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

CV impresionant al viitorului premier al Moldovei, Alexandru Munteanu Foto: Facebook
Politică

CV impresionant al viitorului premier al Moldovei: om de afaceri, masterat la Columbia University

CV impresionant al viitorului premier al Moldovei, Alexandru Munteanu: om de afaceri care activează în prezent la Kiev, în Ucraina, cu un masterat la Columbia University și cavaler al Legiunii de Onoare a Franței. Munteanu are 61 de ani și nu a mai fost implicat în politică. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu El urmează să fie propus pentru funcția de premier al Republicii Moldova de către Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea susținută de Maia Sandu și care deține majoritatea în Parlament.  CV impresionant al viitorului premier al Moldovei „Sunt un american de origine moldovenească, stabilit în Ucraina și în regiune de douăzeci de ani. Am condus investiții pentru WNISEF/Horizon Capital, Dragon Capital și acum pentru propria mea firmă, 4i Capital Partners.   Am făcut parte din numeroase consilii de administrație comerciale”, scrie Munteanu pe pagina camerei de comerț româno-americane din Ucraina.  Potrivit acestui CV, el a lucrat pentru Credit Lyonnais în Paris, Banca Națională a Moldovei și Banca Mondială în Washington, DC. „De asemenea, am predat inginerie electrică, precum și bănci și piețe financiare la nivel universitar și intenționez să revin la activitățile didactice la un moment dat în cariera mea. Am fost implicat în diverse activități sociale: am fost unul dintre fondatorii AmCham Moldova, sunt președinte-fondator al Alliance Française din Moldova (de peste 25 de ani) și copreședinte al Consiliului Consultativ de Afaceri pentru Europa de Sud-Est și Eurasia. În prezent, sunt membru al Consiliului de Administrație al Pechersk School International (PSI) din Kiev, fiind trezorierul și șeful Comitetului de Finanțe și Riscuri. Am obținut un master în managementul politicii economice la Universitatea Columbia din New York și un master în fizică la Universitatea din Moscova. Cavaler al Legiunii de Onoare a Franței”, mai scrie Munteanu. De alyfel, pe pagina sa de Facebook a postat o fotografie de la Palatul Elysee, în 2013, unde este alături de fostul președinte al Franței, Francois Hollande.   

test
Politică

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia

Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R. Moldova, dacă e atacată de Rusia, arată un sondaj Avangarde publicat azi. Citește și: România se pregătește să deruleze operațiuni militare în afara țării, arată proiectul noii legi a apărării naționale Avangarde este controlat de sociologul Marius Pieleanu.  Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 6 - 10 octombrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic de 920 de subiecţi din populaţia adultă (18 ani şi peste), neinstituţionalizată, a României. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%. Circa 55% dintre români nu vor ca România să trimită trupe în R.Moldova, dacă e atacată Potrivit sondajului, 55% dintre români nu îşi doresc trimiterea de trupe de către România, în situaţia în care Federaţia Rusă ar ataca Republica Moldova, 28% sunt favorabili pentru trimiterea de trupe, iar 17% nu ştiu/nu răspund. „România și Armata României au toate instrumentele necesare pentru a sprijini Republica Moldova, ca să mă rezum numai la Armata României (...)  Statul român are toate instrumentele, repet, militare, politice, legislative, să sprijine Republica Moldova. Am făcut-o și o să continuăm să o facem”, a declarat, sâmbătă, într-un interviu pentru Antena 3, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.  Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund, mai arată sondajul. 

Partidul susținut de Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament (sursa: Facebook/Democrația Acasă)
Politică

Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament

Partidul susținut de George Simion în R. Moldova, „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, ar putea să-și piardă locurile în Parlament.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în ședința din 3 octombrie, implicarea formațiunii într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Partidul susținut de Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament În consecință, CEC-ul din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională, cerând anularea înregistrării partidului.  În plus, CEC a sancționat formațiunea, lipsind-o de alocațiile lunare de la bugetul de stat pentru încălcarea Codului electoral și neraportarea cheltuielilor de campanie.  „Toate aceste conexiuni și ingerințe externe CEC le califica ca fiind foarte grave. Cu toate acestea, anume aceste aspecte – conturi suspecte, mediatizare –  noi nu ne-am expus pe ele, doar am constatat faptul că ele au existat și că pot influența opinia alegătorilor. În ce măsură au influențat opinia alegătorilor trebuie să decidă Curtea Constituțională”, a declarat un vicepreședinte CEC, citat de newsmaker.md. CEC a fost sesizat de PAS, chiar în 28 septembrie, în ziua alegerilor.  Sesizarea vizează un videoclip publicat pe rețelele de socializare de liderul AUR România, George Simion din 27 septembrie, în care îndeamnă cetățenii Republicii Moldova să voteze la scrutinul parlamentar pentru formațiunea condusă de Vasile Costiuc. PAS susține că implicarea lui Simion în alegeri nu doar contravine Codului electoral, dar este și „periculoasă”. „Prin prezența sa online agresivă și vocală, chiar din afara țării, Simion acționează ca un vector de influență care poate injecta în spațiul public narațiuni ce vizează destabilizarea regimului constituțional și polarizarea societății moldovenești”, a precizat PAS. În consecință, PAS a cerut CEC să anuleze înregistrarea în cursa electorală a Partidului „Democrația Acasă”. Inspectoratul Național de Investigații (INI) a depus, la rândul său, o sesizare separată, în care atrage atenția asupra promovării suspecte a partidului pe rețele sociale. Potrivit documentului, ar fi fost identificate sute de conturi cu comportament coordonat, care au generat milioane de vizualizări prin distribuirea masivă a mesajelor pro-„Democrația Acasă”.  INI menționează și cazuri de manipulare sau dezinformare în postările liderului formațiunii, în special pe TikTok și Facebook. Anterior, Vasile Costiuc a respins acuzațiile și a calificat documentele prezentate de autoritățile statului ca fiind „abuzive”. Democrația Acasă a obținut șase mandate la alegerile din 28 septembrie. 

Chișinăul cere suspendarea partidului Moldova Mare (sursa: Facebook/Partidul politic Moldova Mare)
Internațional

Chișinăul continuă curățenia: partidul "Moldova Mare", finanțat de la Moscova, suspendat un an

Chișinăul cere suspendarea partidului Moldova Mare. Ministerul Justiției de la Chișinău a anunțat că a depus la Curtea de Apel Centru o cerere prin care solicită suspendarea activității Partidului Politic „Moldova Mare” pentru o perioadă de 12 luni. Chișinăul cere suspendarea partidului Moldova Mare Totodată, instituția a cerut și aplicarea unei măsuri asiguratorii până la pronunțarea deciziei instanței. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Demersul vine în urma unei sesizări transmise la 29 septembrie de Comisia Electorală Centrală (CEC), care a constatat încălcări grave ale procesului electoral. Potrivit organelor de drept, partidul ar fi beneficiat de finanțare externă prin intermediul Promsvyazbank din Federația Rusă, instituție asociată grupului „Șor”. Ministerul Justiției subliniază că această practică contravine legislației naționale și afectează securitatea statului și integritatea procesului electoral. Voturile partidului, declarate nevalabile Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a anunțat că toate voturile acumulate de Partidul Politic „Moldova Mare” au fost declarate nevalabile, inclusiv cele introduse în sistemul automatizat. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție a respins contestația formațiunii, lăsând în vigoare hotărârea CEC privind excluderea sa din cursă. Postica a menționat că, deși legea prevede aplicarea ștampilei „Retras” pe buletinele de vot, acest lucru nu a mai fost posibil, întrucât procesul de vot era deja în desfășurare. Contestările partidului, respinse de instanțe Curtea de Apel Centru a respins, în ziua alegerilor din 28 septembrie, contestația depusă de „Moldova Mare”. În consecință, a rămas în vigoare decizia CEC de excludere a formațiunii din procesul electoral. Anterior, pe 26 septembrie, CEC a decis scoaterea din cursă a partidului printr-un vot de șase la trei, după ce Partidul Social Democrat European a acuzat formațiunea de finanțări externe și cooperare cu oligarhul fugar Ilan Șor. Încălcările invocate de CEC și instituțiile de forță Potrivit documentelor oficiale, Partidul „Moldova Mare” este acuzat de: folosirea de fonduri nedeclarate; finanțare externă în campania electorală; corupție electorală; colaborare cu Ilan Șor și Blocul „Victorie”; implicarea Mitropoliei Moldovei în campanie; influențarea masivă a dreptului electoral; sprijin direct din partea Federației Ruse. Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova Conform datelor centralizate de CEC, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat scrutinul cu 50,20% din voturi, adică 792.557 dintr-un total de 1.578.731 de voturi valabil exprimate. Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, condus de Igor Dodon, s-a clasat pe locul doi cu 24,17% (381.505 voturi). Blocul Electoral „Alternativa”, al primarului Ion Ceban, a obținut 7,96% (125.685 voturi). Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a obținut 6,20% (97.852 voturi). Partidul Politic „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, a depășit pragul electoral cu 5,62% (88.679 voturi).

Republica Moldova în UE, pariul președintelui (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Republica Moldova va fi membră a UE în trei ani - pariul lui Nicușor Dan

Republica Moldova în UE, pariul președintelui. Președintele Nicușor Dan a afirmat marți, la Timișoara, că Republica Moldova ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene în următorii trei ani. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței „Europa la răscruce – Securitate, Prosperitate și Viitorul Nostru Comun”, unde discuția a fost moderată de primarul Dominic Fritz. Republica Moldova în UE, pariul președintelui Întrebat dacă Moldova este pregătită de aderare, Nicușor Dan a răspuns afirmativ: Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea „Sunt convins, aș paria că în trei ani de acum Moldova va fi membră a Uniunii Europene”. El a explicat că atât voința internă, cât și sprijinul unanim din partea statelor membre contribuie la accelerarea procesului. Obstacolele, precum creșterea dramatică a prețurilor la energie, nu au schimbat orientarea pro-europeană a administrației și a populației. Rolul României în procesul de integrare Președintele a subliniat că România are un rol esențial în sprijinirea Moldovei, mai ales pe teme precum securitatea cibernetică, unde deja colaborează cu partenerii europeni. De asemenea, România va oferi expertiză și în etapa de pre-aderare și post-aderare, inclusiv în gestionarea fondurilor europene. Alegerile din Republica Moldova și riscul ingerințelor externe Nicușor Dan a comentat și rezultatele recente ale alegerilor din Republica Moldova, pe care le consideră „o chestiune foarte serioasă”. El a amintit suspiciunile privind cumpărarea a zeci de mii de voturi de către rețeaua Șor, finanțată de Rusia, precum și atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale, remediate înainte de scrutin. Pericolul influenței rusești în regiune Președintele a atras atenția asupra riscurilor pe care le-ar fi generat o eventuală victorie a forțelor pro-ruse: „Vă gândiți ce ar fi însemnat ca Rusia să își întărească prezența militară în Transnistria. Ar fi fost o presiune uriașă pe Moldova, România și Ucraina”, a spus Dan. De ce Moldova s-a apărat mai bine decât România Întrebat de ce Moldova a reușit să contracareze mai eficient atacurile hibride ale Rusiei, Nicușor Dan a explicat că țara vecină „era prevenită” și a cerut sprijin european acolo unde nu avea resurse. În schimb, România a fost „prinsă pe picior greșit” în fața operațiunilor tehnologice desfășurate la alegerile prezidențiale din 2024.

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Foto: Portul Internațional Liber Giurgiulești
Politică

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea: acest fond a atacat în instanță intenția Administrației Portului Constanța de a achiziționa Portul Liber Giurgiulești, singurul port din Republica Moldova la care au acces nave maritime.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Inițial, Fondul Proprietatea a vrut și să suspende tranzacția până la finalizarea procesului, dar instanța a respins această cerere. O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Fondul Proprietatea deține 20% din acțiunile la Portul Constanța, acționar majoritar fiind statul român.  De ce este important acest port, Giurgiulești? Situat pe Dunăre, aproape de Galați și de confluența cu Prut, oferă Republicii Moldova acces la apele internaționale. Portul are statut de zonă liberă până în 2030 și joacă un rol major pentru exporturile ucrainene de grâu și importurile de combustibil.  Ce planuri are Portul Constanța? Să cumpere acest port, la licitația organizată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unicul acționar al Danube Logistics, care este concesionarul portului. Oferta românească: circa 80 de milioane de euro, din care aproximativ 60 de milioane de euro pentru procurarea pachetului majoritar de acțiuni al firmei Danube Logistics SRL, care administrează portul Giurgiulești, și investiții de 28 de milioane de euro. La 16 septembrie, premierul Bolojan a discutat această achiziție cu o delegație a BERD.  Ce susține Fondul Proprietatea? Că interesale, de acționar minoritar la Portul Constanța, sunt afectate de o achizție care nu se justifică din punct de vedere economic. „Reclamantul (FP – n.r.) a solicitat instanței să rețină că valoarea de 62 milioane USD este bazată pe scenariul optimist livrat chiar de către conducerea ICS Danube Logistics, conform ipotezelor din planul de afaceri, fără ajustări semnificative sau o opinie furnizată de catre PWC (consultantul contractat de APM pentru achiziție – n.r.) asupra fezabilității planului de afaceri și prezumțiilor în baza căruia planul de afaceri a fost întocmit de vânzător. Cu titlu de exemplu, acest plan de afaceri prezumă că volumele procesate de catre compania țintă vor crește cu 80% până în 2030, bazată în primul rând pe dublarea volumelor de cereale, deși, chiar în anul precedent, volumele porturilor dunărene aflate în proprietatea Ministerului Transporturilor, cât și chiar ale Portului Giurgiulești, au suferit scăderi importante, din cauza diminuării fluxurilor de marfuri în relația cu Ucraina”, arată Fondul Proprietatea în documentele depuse la instanță, prezentate de site-ul Profit.  Pe de altă parte, chiar în aceste documente, Fondul Proprietatea arată că portul ar putea juca un rol major în reconstrucția Ucrainei.  Preluare ostilă a Fondului Proprietatea?  Ieri, presa a anunțat că Fondul Proprietatea „se află într-o perioadă de turbulență fără precedent, după ce un grup de investitori sloveni, sprijiniți de acționari de retail români, a reușit să preia controlul de facto al fondului printr-o preluare ostilă”.  „Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) - în principal investitori de retail, au decis, prin vot secret, revocarea imediată a Ilincăi von Derenthal din funcţia de membru şi de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor. Propunerea a venit din partea unui grup de acţionari – al unor fonduri slovene - care deţine peste 5% din capitalul social al fondului şi a fost aprobată de majoritate: aproape 61%, la punctul 10 de pe ordinea de zi a AGOA. Revocarea lasă Fondul Proprietatea fără conducerea Comitetului Reprezentanţilor, într-un moment de tensiune maximă privind administrarea fondului (...)   Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe, acţionarii l-au ales în Comitetul Reprezentanţilor pe Istvan Sarkany, candidat sprijinit de fondurile slovene Axor Holding şi Equinox DD, în detrimentul lui Tănase Stamule, propus de Ministerul Finanţelor – cel mai mare acţionar individual al FP”, arată Ziarul Financiar.    Fondul Proprietatea este administrat din 2010 de americanii de la Franklin Templeton, care însă nu au mai candidat pentru un nou mandat. Totuşi, mandatul lor a fost reînnoit ieri, iar acum americanii trebuie să organizeze o nouă adunare a acţionarilor pentru alegerea membrilor Comitetului Reprezentanţilor. FP deţine participaţii în companii de importanţă strategică precum Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Salrom sau Alro, având o evaluare bursieră de circa 1,4 miliarde lei.

Viitorul Republicii Moldova decis la urne (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Care este profilul tinerilor moldoveni care au învins la vot mașinăria rusească de propagandă

Viitorul Republicii Moldova decis la urne. Moldova și-a decis viitorul la urne, într-un scrutin tensionat, dar încărcat de demnitate și speranță. Viitorul Republicii Moldova decis la urne Pentru mulți cetățeni, votul nu a fost doar o alegere politică, ci un act de responsabilitate față de generațiile următoare. Citește și: Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI Poveștile lui Octav, Irina, Vitalie și Iulian arată cât de mult contează libertatea, siguranța și dorința de a trăi într-o țară europeană. Alături de alți peste 574.000 de moldoveni, ei au contribuit la scrierea unei pagini esențiale din istoria Republicii Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași

AUR explică eșecul electoral din Moldova (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Cum își justifică AUR eșecul rușinos în Moldova (0,1% din voturi)

AUR explică eșecul electoral din Moldova. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că rezultatul slab obținut de AUR Republica Moldova – doar 0,1% din voturi la alegerile parlamentare – se explică prin faptul că organizația de peste Prut a ales să candideze fără sprijinul sau acordul AUR România. AUR explică eșecul electoral din Moldova „Cei care conduc AUR Republica Moldova, partid distinct înregistrat acolo, au hotărât să candideze fără a avea sprijinul sau bunăvoința AUR România”, a precizat Peiu. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Întrebat de ce formațiunea nu a intrat oficial în competiția electorală, Petrișor Peiu a explicat că AUR România a decis să nu interfereze cu procesul electoral din Republica Moldova. „Am anunțat că AUR România nu are nicio prezență în acele alegeri. Noi avem o relație apropiată cu alte partide conservatoare din Europa, precum Fratelli d’Italia sau PiS din Polonia, dar și cu partidul Democrația Acasă din Republica Moldova”, a spus liderul senatorilor AUR. AUR, sprijin pentru filonul unionist Peiu a subliniat că AUR România salută revenirea în Parlamentul Republicii Moldova a filonului unionist, absent după dispariția Partidului Liberal de pe scena politică de la Chișinău. Anterior, AUR anunțase că se retrage din competiția electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie, pentru a nu fragmenta voturile electoratului.

PAS câștigă alegerile parlamentare, rezultate oficiale (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

PAS, partidul Maiei Sandu, câștigă alegerile parlamentare din Republica Moldova, rezultate oficiale

PAS câștigă alegerile parlamentare, rezultate oficiale. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană condusă de președinta Maia Sandu, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare desfășurate duminică în Republica Moldova. PAS câștigă alegerile parlamentare, rezultate oficiale Conform datelor centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) din toate cele 2.274 de secții de votare, atât din țară, cât și din diaspora, PAS a obținut 50,20% din voturi, adică 792.557 voturi dintr-un total de 1.578.731 exprimate. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Pe locul al doilea s-a situat Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, condus de fostul președinte Igor Dodon. Acesta a obținut 24,17% din voturi, adică 381.505 voturi – la o distanță considerabilă de PAS. Ion Ceban și „Alternativa”, a treia forță politică Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a reușit să aducă Blocul Electoral „Alternativa” pe poziția a treia, cu 7,96% din sufragii (125.685 voturi). Formațiunea Partidul Nostru, condusă de fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi, a obținut 6,20% din voturi (97.852 voturi), reușind să acceadă în parlament. De asemenea, Partidul Politic „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, a depășit pragul electoral cu 5,62% (88.679 voturi). Cu peste jumătate dintre voturile exprimate, PAS va avea majoritatea în noul legislativ de la Chișinău, consolidând astfel agenda pro-europeană a Republicii Moldova și sprijinind obiectivul integrării în Uniunea Europeană.

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, susține Maia Sandu

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-o conferință de presă, că obiectivul principal al Chișinăului este integrarea europeană „într-un singur pas”, cu întreaga țară reîntregită. Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria „Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită”, a subliniat șefa statului. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Totuși, lidera de la Chișinău a menționat că există și un plan de rezervă. Acesta presupune avansarea procesului de integrare europeană chiar și fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea nu poate fi realizată. „Dacă nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a precizat Maia Sandu. Integrarea europeană, un proces meritocratic Președinta Republicii Moldova a subliniat că atât Moldova, cât și Ucraina, au îndeplinit condițiile stabilite de instituțiile europene pentru a avansa în procesul de aderare. „Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru a trece la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție. Noi credem în acest proces meritocratic și vom munci în continuare pentru a avansa cât mai repede pe calea aderării la UE”, a afirmat Sandu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră