sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

63 articole
Internațional

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova. Uniunea Europeană a alocat un nou pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față presiunilor energetice impuse de Moscova. Decizia vine după oprirea livrărilor de gaz rusesc către Transnistria și face parte dintr-un plan mai amplu de integrare energetică a Chișinăului în piața UE. UE, sprijin fără precedent pentru Moldova Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită oficială la Chișinău, a anunțat măsura marți, declarând pe rețeaua X că Uniunea Europeană ajută Moldova să-și recapete controlul asupra sectorului energetic. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat tacticile Rusiei, promițând o integrare completă a Republicii Moldova în piața energetică europeană, pentru a reduce dependența de Moscova. Criza energetică din Transnistria și Moldova După expirarea contractului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, livrările de gaz către regiunea separatistă Transnistria au fost oprite, Kremlinul refuzând să folosească alte rute din cauza unor dispute financiare privind datoriile. În consecință, Transnistria s-a confruntat, începând din ianuarie, cu întreruperi de căldură, apă caldă și electricitate. Într-o primă reacție, Bruxellesul a acordat 30 de milioane de euro pentru a permite Chișinăului să livreze gaz european către regiunea separatistă. Marți, UE a anunțat o nouă tranșă de 60 de milioane de euro pentru a susține nevoile energetice ale Transnistriei până la mijlocul lunii aprilie. Acest sprijin financiar este însă condiționat de respectarea drepturilor omului și a libertăților în regiune, conform guvernului de la Chișinău. Moldova avansează pe drumul integrării europene Președinta Maia Sandu a salutat ajutorul Uniunii Europene, subliniind că Bruxellesul a fost un partener de încredere în momentele dificile. În cadrul unei întrevederi între premierul moldovean Dorin Recean și comisarul european Marta Kos, s-au discutat progresele în procesul de integrare europeană și măsurile pentru sporirea rezilienței energetice. Guvernul de la Chișinău a reafirmat angajamentul pentru reforme și creștere economică, priorități cheie fiind asigurarea securității și păcii, reforma justiției și combaterea corupției, atragerea investitorilor străini și consolidarea economiei și accelerarea integrării europene. Investiții de 1,8 miliarde de euro În următoarele săptămâni, instituțiile europene urmează să aprobe Planul de Creștere pentru Moldova (Growth Plan), un proiect de 1,8 miliarde de euro, menit să stimuleze economia și să sprijine reformele. Republica Moldova finalizează Agenda de Reforme și lista domeniilor prioritare pentru investiții, primele fonduri urmând să fie deblocate până în vară. Beneficii pentru cetățeni Pe lângă sprijinul financiar, Republica Moldova urmează să devină parte a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA), facilitând transferurile bancare între Moldova și statele UE. Un alt obiectiv major este eliminarea taxelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, ceea ce va îmbunătăți comunicarea și va reduce costurile pentru cetățenii moldoveni care lucrează sau călătoresc în Europa. Negocieri de aderare Pe plan politic, Moldova și UE își propun să deschidă primele capitole de negociere privind aderarea în primăvara acestui an, cu obiectivul de finalizare a negocierilor până la sfârșitul actualului mandat al Comisiei Europene. Comisarul european Marta Kos a asigurat Chișinăul de sprijinul UE în acest proces: "Republica Moldova este un exemplu de ambiție și determinare. Vom rămâne alături de voi, iar țara voastră nu va fi niciodată singură pe drumul spre Uniunea Europeană."

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova (sursa: X/Maia Sandu)
Gazprom suspendă livrările către Republica Moldova (sursa: youtube/Gazprom)
Internațional

Gazprom suspendă livrările către Republica Moldova

Gazprom suspendă livrările către Republica Moldova. Gazprom, compania energetică rusă, a declarat sâmbătă că va opri exporturile de gaz către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie, ora 05:00 GMT. Gazprom suspendă livrările către Republica Moldova Motivul invocat este o datorie restantă a autorităților moldovene. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul În acest context, Gazprom și-a rezervat dreptul de a lua orice măsură necesară, inclusiv încetarea contractului de furnizare. Rusia furnizează Republicii Moldova aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz anual, prin Ucraina. O mare parte din acest gaz ajunge în regiunea separatistă Transnistria, unde este utilizat pentru a produce energie electrică ieftină. Aceasta este ulterior vândută către restul Republicii Moldova, evidențiind o relație complexă și fragilă între regiuni. Posibile pene de curent Cetățenii Republicii Moldova se pregătesc pentru o iarnă dificilă, marcată de posibile pene prelungite de curent electric. Situația s-a agravat după ce Ucraina a anunțat că nu va prelungi contractul de tranzit cu Gazprom, care expiră la 31 decembrie. Acest contract era esențial pentru transportul gazului rusesc către Slovacia, Austria, Ungaria și Italia. Reacția premierului Premierul Dorin Recean a condamnat decizia Gazpromului de a sista livrarea de gaze în regiunea transnistreană, calificând-o drept un act de șantaj politic. Potrivit acestuia, Kremlinul transformă locuitorii din stânga Nistrului în ostatici ai politicii energetice rusești. „Gazprom a notificat astăzi compania fiică Moldovagaz că nu va mai livra gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei), invocând pretextul că Moldovagaz „nu-și onorează constant obligațiile de plată”,” a anunțat premierul Recean pe Facebook. Această decizie, considerată un act deliberat de presiune, riscă să lase regiunea transnistreană fără lumină și căldură în plină iarnă. „Rusia folosește energia ca armă politică, transformând oamenii din regiunea transnistreană, pe care o controlează prin armata staționată ilegal, în ostatici,” a subliniat Dorin Recean. Guvernul Moldovei respinge datoriile invocate de Gazprom Chișinăul respinge categoric orice datorie pretinsă de Gazprom, considerând-o invalidată de un audit internațional. Premierul Recean a reafirmat angajamentul Guvernului de a proteja interesele țării și de a asigura securitatea energetică: „Guvernul condamnă aceste tactici opresive și reiterează că nu va recunoaște vreo pretinsă datorie. Republica Moldova a diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale pentru a reduce dependența de un singur furnizor pentru malul drept. Țara noastră este pregătită să gestioneze orice situație apărută în urma deciziei Kremlinului,” a declarat prim-ministrul. Guvernul de la Chișinău a investit în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, având ca prioritate protejarea consumatorilor vulnerabili. De asemenea, autoritățile analizează opțiunile legale, inclusiv posibilitatea recurgerii la arbitraj internațional: „Vom continua să asigurăm aprovizionarea cu gaze naturale din alte surse și să protejăm consumatorii vulnerabili. Totodată, Guvernul va analiza cu atenție opțiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internațional pentru a solicita despăgubiri în urma deciziilor Kremlinului,” a adăugat Recean. Alternative energetice În ciuda presiunilor Kremlinului, Republica Moldova își reafirmă independența energetică și angajamentul de a proteja cetățenii de consecințele deciziilor politice rusești. Prin diversificarea surselor de aprovizionare și prin pregătirea unor măsuri legale, Guvernul de la Chișinău își consolidează poziția în fața tacticilor opresive ale Gazprom. Incertitudinea energetică Cu o populație de 2,5 milioane de oameni și o economie vulnerabilă, Republica Moldova se confruntă cu un risc major în ceea ce privește securitatea energetică. Decizia Gazprom și schimbările în tranzitul prin Ucraina pun presiune pe autorități pentru a găsi soluții rapide și alternative viabile.

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor (sursa: Facebook/Anatolie Nosatîi)
Internațional

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor. Republica Moldova plănuiește achiziționarea a două sisteme avansate pentru detectarea și distrugerea dronelor, în contextul încălcării repetate a spațiului său aerian de către drone rusești, a declarat miercuri ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor „Examinăm posibilitatea achiziționării unor sisteme care să ne permită identificarea rapidă a dronelor și avertizarea populației în timp util”, a spus ministrul Nosatîi. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Republica Moldova a alocat deja fonduri pentru aceste achiziții, iar procesul este în desfășurare. Cele două sisteme vizate includ unul pentru supravegherea aeriană și altul pentru distrugerea dronelor, menite să răspundă provocărilor tehnologice moderne. Nosatîi a precizat că, deși detaliile exacte nu pot fi dezvăluite din motive strategice, acestea reprezintă un pas esențial în securizarea spațiului aerian al țării. Radare noi pentru o apărare eficientă Ministrul a subliniat și necesitatea modernizării echipamentelor actuale: „Pentru a proteja eficient spațiul aerian, avem nevoie de trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă, plus alte două sau trei radare capabile să detecteze ținte balistice.” În prezent, cele 20 de radare din dotarea armatei moldovenești, fabricate în anii ’60-’80, nu pot detecta dronele moderne utilizate de Rusia. Drone rusești deviate și prăbușite pe teritoriul Moldovei Anul acesta, mai multe drone rusești lansate spre Ucraina au deviat de la traiectorie și s-au prăbușit în Republica Moldova, inclusiv în apropierea capitalei Chișinău. Recent, o dronă a fost găsită în incinta unui centru comercial, iar alte două au fost descoperite în regiuni rurale. Moldova a protestat oficial împotriva Rusiei pentru aceste incidente. Strategii moderne pentru contracararea dronelor În timp ce Ucraina folosește tot mai frecvent sisteme de război electronic pentru a perturba semnalele dronelor, Moldova încearcă să-și consolideze capacitățile defensive prin investiții în tehnologii moderne. Aceste măsuri vizează nu doar protecția împotriva dronelor, ci și adaptarea la noile tactici de război, în care dispozitivele aeriene joase joacă un rol semnificativ. Rusia intensifică atacurile cu drone asupra Ucrainei Din octombrie, Rusia a lansat peste 2.000 de drone împotriva Ucrainei, dintre care multe au fost doborâte sau deviate de la țintă de armata ucraineană. Acest context subliniază urgența măsurilor luate de Moldova pentru a-și întări apărarea aeriană și a preveni eventualele pericole pentru populație.

Republica Moldova protestează împotriva interferenței Rusiei (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova protestează împotriva interferenței Rusiei

Republica Moldova protestează împotriva interferenței Rusiei. Autoritățile din Republica Moldova au transmis marți o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, acuzând Moscova de ingerință în alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Republica Moldova protestează împotriva interferenței Rusiei Ministerul de Externe al Republicii Moldova susține că Rusia a încercat să submineze legitimitatea procesului democratic, inclusiv alegerile câștigate de președintele prooccidental Maia Sandu și referendumul din 20 octombrie, care a introdus în Constituție un obiectiv privind aderarea la UE. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Moscova a respins acuzațiile. Ambasadorul rus, Oleg Ozerov, a afirmat că discuțiile au permis clarificarea aspectelor dificile ale relațiilor bilaterale, iar Chișinăul l-a acuzat pe oligarhul Ilan Șor de tentativă de influențare a votului printr-o schemă de cumpărare a 300.000 de voturi. Tensiunile diplomatice Legăturile dintre Chișinău și Moscova s-au deteriorat pe măsură ce Moldova a accelerat pașii pentru integrarea în UE. Referendumul constituțional a fost validat cu o majoritate de 50,35%, iar Rusia a declarat că nu o recunoaște pe Maia Sandu ca președinte legitim. Incursiuni aeriene, drone rusești în spațiul aerian moldovean Moldova a condamnat recent incursiunile a două drone suspectate a fi rusești care s-au prăbușit pe teritoriul său. Autoritățile au anunțat descoperirea dronelor în satele Borosenii Noi și Firlădeni, în urma unui atac rusesc asupra Ucrainei. Ministerul de Externe al Moldovei a subliniat că aceste acțiuni sunt „gesturi neprietenoase” ce pun în pericol viața cetățenilor.

Spînu demisionează din guvernul Republicii Moldova (sursa: Facebook/Andrei Spînu)
Internațional

Spînu demisionează din guvernul Republicii Moldova

Spînu demisionează din guvernul Republicii Moldova. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, a anunțat luni dimineață demisia sa din guvern și retragerea din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), acuzând o „campanie de defăimare” la adresa sa, conform Moldpres. Spînu demisionează din guvernul Republicii Moldova Într-o postare pe Facebook, Spînu le-a mulțumit colegilor și angajaților din guvern și a subliniat că speră ca această decizie să readucă discuțiile publice asupra dezvoltării Moldovei, și nu asupra unei persoane. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut „În ultimii ani, mi-am asumat responsabilități complicate pentru ca țara noastră să reușească. Acum, mai mult ca niciodată, știu că Moldova s-a mișcat în direcția care trebuie,” a declarat Spînu. Acuzații de defăimare Spînu a denunțat „campania de defăimare” la care a fost supus și a explicat că decizia sa vine „cu inima împăcată”. „Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile,” a avertizat el, referindu-se la situațiile întâlnite la alegerile recente. Mulțumirile lui Igor Grosu Igor Grosu, președintele PAS, a mulțumit lui Andrei Spînu pentru activitatea sa atât în partid, cât și la guvern, apreciindu-i rolul în organizarea PAS și în obținerea unor victorii electorale importante. „În guvern ai avut de luat decizii grele și nu te-ai eschivat de responsabilitatea pentru ele. Dar, într-un final, am reușit să ducem Moldova în direcția care ne-am propus-o – în marea familie europeană,” a transmis Grosu pe Facebook. Andrei Spînu a fost numit ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în iulie 2023, ocupând anterior aceeași funcție între august 2021 și februarie 2023.

Serverele electorale din Moldova, atacate cibernetic (sursa: Facebook/Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova)
Internațional

Serverele electorale din Moldova, atacate cibernetic

Serverele electorale din Moldova, atacate cibernetic. În ziua desfășurării turului al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) au fost ținta unui atac cibernetic, a anunțat președinta CEC, Angelica Caraman, într-un briefing de presă. Acest atac a afectat temporar funcționalitatea sistemelor CEC, încetinind programul de înregistrare a alegătorilor la urne. Serverele electorale din Moldova, atacate cibernetic Potrivit Angelicăi Caraman, atacul cibernetic a fost de tip DOS (Denial of Service), supraîncărcând artificial serverele prin solicitări multiple simultane. Citește și: Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu: „Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, sunt cozi la secții” „Am fost informați astăzi de către Serviciul de Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică că am avut câteva incidente de securitate cibernetică care au afectat temporar disponibilitatea resurselor informaționale ale Comisiei Electorale Centrale. Concluzia este că am fost ținta unor atacuri cibernetice de tip DOS,” a explicat președinta CEC. Incidentele au dus la încetiniri în sistemul care gestionează înregistrarea alegătorilor la urne. Funcționalitatea sistemelor, restabilită Angelica Caraman a precizat că echipa CEC a acționat conform protocoalelor de securitate și a reușit să restabilească funcționarea sistemelor afectate de atacul cibernetic. Citește și: Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB. Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei „CEC își reiterează angajamentul ferm pentru un proces electoral corect și transparent și condamnă orice încercare de încălcare a legislației electorale și de influențare a votului alegătorilor,” a subliniat ea, reafirmând integritatea și transparența procesului electoral. Site-ul CEC nefuncțional pe întreaga durată a zilei Pe parcursul zilei, site-ul CEC, unde era publicată prezența la vot în timp real, a rămas nefuncțional din cauza atacurilor. Această situație a creat disconfort pentru cetățeni și instituțiile care urmăreau desfășurarea alegerilor. Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova îi aduce față în față pe actuala președintă proeuropeană Maia Sandu și pe socialistul Alexandr Stoianoglo.

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu Foto: Kremlin.ru
Internațional

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu

Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu: „Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, acolo unde sunt cozi la secții. Acolo unde de regulă votau câteva sute oameni, până acum deja au votat mii”, a scris jurnalistul Alexandru Cozer pe Facebook. Citește și: Blat USR-PSD în Maramureș: președintele USR, locotenent al primarului PSD al Băii Mari și viitor vicepreședinte al CJ – presă El a arătat că și în Transnistria, controlată de Rusia, se votează masiv. Moscova bagă sume uriașe în bătălia cu Maia Sandu „Fraților, după cum vedeți, ce v-am spus ieri din păcate se adeverește. Putin a organizat chartere spre Istanbul, Minsk și Baku, acolo unde sunt cozi la secții. Acolo unde de regulă votau câteva sute oameni, până acum deja au votat mii. La secțiile deschise pentru Transnistria este un adevărat asalt. Podul de la Rezina (foto) e plin de sute de mașini care așteaptă la cozi. Ar fi frumos dacă acești oameni ar veni conștient la vot, dar noi știm bine că nu este așa. Haideți noi, cei care suntem conștienți, prin activism și mobilizare să zădărnicim tot acest asalt! Noi putem!”, a rătat Alexandru Cozer. „E un asalt, vor să ne cumpere votul. Eu am votat cu Moldova. Ieșiți la vot! Cetățenii noștri au dus mereu țara înainte, au protejat-o de rele. Hoții vor să ne cumpere votul, țara”, a declarat Maia Sandu, după ce a votat.

Republica Moldova, cazuri de corupție electorală (sursa: Facebook/Centrul Naţional Anticorupţie)
Internațional

Republica Moldova, cazuri de corupție electorală

Republica Moldova, cazuri de corupție electorală. Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Procuraturii Anticorupție a municipiului Chișinău au efectuat vineri, percheziții în mai multe localități din raioanele Ștefan Vodă, Anenii Noi, Chișinău, Rezina și Orhei. Scopul acțiunilor este legat de investigarea unor cazuri de corupție electorală, conform unui comunicat de presă al CNA. Republica Moldova, cazuri de corupție electorală Potrivit informațiilor oferite de autorități, persoanele vizate de aceste percheziții sunt membri ai unui partid politic. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Aceștia sunt cercetați pentru "oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase" în scopul influențării drepturilor electorale ale alegătorilor, fie pentru a-i determina să își exercite votul într-un anumit fel, fie pentru a-i descuraja să participe la vot în cadrul alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale sau referendumurilor. 12 persoane suspecte de mită electorală Materialele probatorii arată că 12 reprezentanți ai partidului respectiv sunt bănuiți că ar fi oferit bani alegătorilor pentru a-i convinge să voteze în favoarea unui anumit candidat la alegerile prezidențiale. Toți cei implicați vor fi duși la sediul CNA pentru audieri. 20 de percheziții pentru finanțare ilegală Tot vineri, Poliția Republicii Moldova a informat că alte 20 de percheziții au avut loc în municipiul Chișinău și în raioanele Ocnița, Strășeni, Ialoveni, Florești, Sîngerei și Ștefan Vodă. Acestea se desfășoară în cadrul unor dosare penale ce vizează finanțarea ilegală și coruperea electorală. Sancțiuni pentru corupția electorală Conform Codului Penal al Republicii Moldova, oferirea de bani pentru influențarea rezultatelor unui scrutin se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani și o amendă de peste 50.000 de lei. În plus, finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise poate aduce pedepse de până la șase ani de închisoare și o amendă de peste 67.000 de lei.

Referendumul Moldovei e validat, constituția, amendată (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a Republicii Moldova)
Internațional

Referendumul Moldovei e validat, constituția, amendată

Referendumul Moldovei e validat, constituția, amendată. Rezultatele referendumului pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, care stabilește parcursul european al țării, au fost confirmate joi de Curtea Constituțională, a anunțat președinta Domnica Manole. Referendumul Moldovei e validat, constituția, amendată Joi, președinta Curții Constituționale a declarat: Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” „Astăzi, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre prin care a confirmat rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie. După cum știți, referendumul a fost organizat după pronunțarea avizului Curții Constituționale din 16 aprilie 2024, care a reținut că inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum, în sensul adăugării unor prevederi referitoare la direcția politică a statului și la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, corespunde limitelor temporale și materiale de revizuire a Constituției." Detaliile referendumului Oficialul Curții Constituționale a explicat că în cadrul referendumului au fost incluși în listele electorale 3.020.814 alegători, dintre care 2.711.615 pe listele de bază și 309.199 pe liste suplimentare. La urne s-au prezentat 1.532.264 alegători, adică 50,72% din numărul total, ceea ce a asigurat validitatea scrutinului. La întrebarea adresată în referendum, „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, au răspuns 1.488.874 de persoane cu drept de vot, dintre care 749.719 au votat „Da”, iar 739.155 au răspuns cu „Nu”. Modificarea Constituției Legea de modificare a Constituției, aprobată prin referendum, urmează să intre în vigoare odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial. „Curtea a stabilit că Legea pentru modificarea Constituției adoptată pe 20 octombrie 2024 prin referendum constituțional intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii constituționale, iar Constituția se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,” a adăugat Manole.

Șpagă uriașă pentru coruperea alegătorilor moldoveni Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Șpagă uriașă pentru coruperea alegătorilor moldoveni

Șpagă uriașă pentru coruperea alegătorilor moldoveni: 39 de milioane de dolari, bani care au intrat în țară doar în septembrie și cotombrie, spune șeful Poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuţeanu. Citește și: Un antrenor de karate care ar fi fost premiat de agenția Elisabetei Lipă cu 130.000 de euro n-ar fi primit, de fapt, nici un ban – jurnalist Șpagă uriașă pentru coruperea alegătorilor moldoveni „Procesul de corupere a început mult mai devreme decât în luna septembrie. Transferurile bancare erau realizate din primăvara anului curent. Poliţia a documentat 138 mii de numere telefonice, utilizatori, care au relaţionat cu aplicaţia PSB (Nota redacției: o bancă rusească). Cele mai multe transferuri au fost realizate în perioada 14-17 octombrie. Acţiunile de corupţie electorală erau realizate de către membrii organizaţiei criminale", a afirmat şeful poliţiei moldovene. În septembrie transferurile documentate de poliție au fost de circa 15 milioane de dolari, iar în octombrie s-a ajuns la peste 24 de milioane de dolari. „Doar pe parcursul lunii octombrie, Poliția a reușit să documenteze și să sisteze activitatea a 97 de boturi pe Telegram, care instruiau persoanele pentru a putea intra în posesia platformei PSB, ca să beneficieze de aceste transferuri”, a mai explcat Cernăuțeanu. În afară de banii transferați prin banca rusească PSB, s-ar fi folosit și metoda cărăușilor, a arătat șeful poliției moldovene. „Persoana care avea rolul de coordonator pentru întregul raion, vedem că avea plicurile pregătite pentru toate cele 19 localități din raion. A reușit să repartizeze mijloacele financiare către 36 de persoane, urmând încă 300 de persoane să primească sume de bani”, a declarat Viorel Cernăuțeanu. Ziarul de Gardă arată că la câteva ore după închiderea secțiilor de vot din R. Moldova și din alte state, când au venit primele rezulate care arătau că peste jumătate din cetățenii din țară au votat împotriva modificării Constituției, Maia Sandu a declarat: „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic”.

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova (sursa: Facebook/Antony Blinken)
Internațional

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova

SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova. Statele Unite ale Americii au declarat, marți, îngrijorarea lor cu privire la o posibilă interferență rusă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Alegerile sunt așteptate să fie foarte strânse, cu mize importante pentru viitorul țării. SUA denunță interferența Rusiei în R.Moldova Secretarul de stat american, Antony Blinken, a subliniat că Statele Unite sunt preocupate de posibilele încercări ale Rusiei de a influența rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Aceste îngrijorări apar în contextul apropierii celui de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 3 noiembrie. Blinken a declarat că Rusia ar putea încerca să obstrucționeze dreptul cetățenilor moldoveni de a-și alege liderii în mod liber și suveran, subliniind importanța respectării procesului democratic în această țară. Cumpărarea de voturi Statele Unite au acuzat Rusia de diverse acțiuni menite să submineze democrația moldovenească. Printre aceste acțiuni se numără finanțarea ilegală, cumpărarea de voturi, dezinformarea și desfășurarea unor activități cibernetice rău intenționate. Washingtonul a criticat în mod deschis aceste eforturi, susținând că ele au ca scop perturbarea alegerilor și a referendumului recent desfășurat în Moldova. Rezultatul referendumului și tensiunile politice În urma referendumului de duminică, cetățenii moldoveni au votat la limită în favoarea principiului aderării la Uniunea Europeană. Rezultatul strâns al votului este considerat o provocare pentru președinta proeuropeană Maia Sandu, care a promovat activ ideea integrării europene. Maia Sandu, fost economist, a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din această țară cu 2,6 milioane de locuitori. Totuși, ea se confruntă cu un al doilea tur de scrutin dificil, în care riscurile interferenței externe sunt ridicate. Contextul geopolitic și rolul Rusiei Președinta Maia Sandu a adoptat o poziție fermă împotriva influenței Moscovei, în special după invazia rusă în Ucraina, țară vecină cu Republica Moldova. Aceasta a inițiat demersuri la Bruxelles pentru a avansa candidatura țării sale la aderarea în Uniunea Europeană. Referendumul recent a avut rolul de a consolida mandatul acestei strategii proeuropene. Statele Unite au acuzat în mod direct Rusia că a cheltuit milioane de dolari pentru a încerca să influențeze rezultatele electorale în Republica Moldova, un efort perceput ca o amenințare la adresa independenței și democrației acestei foste republici sovietice.

Referendumul din Moldova, pro integrarea UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Referendumul din Moldova, pro integrarea UE

Referendumul din Moldova, pro integrarea UE. Peste 750.000 de cetățeni din Republica Moldova au votat pentru aderarea țării la Uniunea Europeană în cadrul referendumului pentru modificarea Constituției. Datele finale au fost centralizate de Comisia Electorală Centrală (CEC) după numărarea voturilor din cele 2.219 secții de votare. Referendumul din Moldova, pro integrarea UE Potrivit informațiilor publicate de CEC, la referendum au participat 1.488.874 de alegători. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Dintre aceștia, 751.235 de cetățeni, reprezentând 50,46%, au răspuns cu "Da" la întrebarea "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". În același timp, 737.639 de cetățeni moldoveni, adică 49,54% dintre participanți, au votat împotriva modificării Constituției pentru a permite aderarea țării la Uniunea Europeană. Validarea referendumului de către CEC Pentru ca referendumul să fie considerat valid, era necesară prezența la vot a cel puțin o treime dintre alegători. Întrucât această condiție a fost îndeplinită, Comisia Electorală Centrală a confirmat validarea rezultatelor referendumului. Rezultatul strâns al referendumului reflectă divizarea societății moldovenești în privința aderării la Uniunea Europeană. Totuși, votul favorabil majoritar deschide calea pentru modificarea Constituției și continuarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului (sursa: X/MFA Russia)
Eveniment

Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului

Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului. Rusia a negat luni acuzațiile privind amestecul în afacerile interne ale Republicii Moldova și a criticat influența occidentală în alegerile prezidențiale și în referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană, desfășurate recent. Declarațiile au fost făcute de Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, conform surselor internaționale. Occidentul, acuzat de „ingerință electorală” Maria Zaharova a declarat că acuzațiile împotriva Rusiei sunt nefondate și că Occidentul s-ar fi implicat activ în procesul electoral din Republica Moldova. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Ea a menționat că politicienii din Uniunea Europeană au susținut în mod deschis guvernul moldovean și proiectul de integrare europeană, inclusiv prin vizite repetate la Chișinău în perioada campaniei electorale. Rusia încearcă să delegitimeze rezultatele referendumului Zaharova a criticat decizia autorităților de la Chișinău de a deschide doar două secții de votare în Rusia, în timp ce în Statele Unite și Europa Occidentală au fost organizate aproximativ 200 de secții. Aceasta a subliniat că între 300.000 și 500.000 de cetățeni moldoveni locuiesc în Rusia, iar restricționarea posibilității acestora de a vota a influențat rezultatele scrutinului. Comentarii față de rezultatele referendumului Referindu-se la rezultatele referendumului privind aderarea la UE, Maria Zaharova a precizat că votul a fost câștigat cu o marjă redusă și că rezultatele au fost dezamăgitoare pentru guvernul de la Chișinău și susținătorii săi occidentali. Ea a afirmat că proiectul de integrare europeană nu a beneficiat de un sprijin unanim din partea cetățenilor moldoveni și că mobilizarea alegătorilor din Europa Occidentală și America de Nord a jucat un rol decisiv. În ciuda criticilor, Maria Zaharova a subliniat că Rusia respectă alegerea făcută de cetățenii moldoveni și dorește să mențină și să dezvolte relațiile de prietenie cu Republica Moldova. Ea a evidențiat că Moscova rămâne deschisă pentru cooperare, în ciuda tensiunilor legate de procesul electoral. Acuzații din partea guvernului moldovean și OSCE Pe de altă parte, reprezentanții guvernului de la Chișinău și observatorii OSCE au denunțat implicarea Rusiei în alegerile din Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni de cumpărare de voturi, atacuri hibride și campanii de dezinformare. Aceștia au considerat că influența Rusiei a fost una "masivă și fără precedent" în contextul scrutinului. Disputele privind influența externă în procesul electoral Declarațiile Maria Zaharova și reacțiile guvernului moldovean reflectă tensiunile dintre Rusia și Occident în legătură cu influența în Europa de Est. Aceste tensiuni se manifestă prin acuzații reciproce de ingerință în procesele electorale din regiune, pe fondul dorinței Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană și de a-și consolida relațiile cu partenerii occidentali.

Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova

Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova. Analiștii consideră referendumul organizat în Republica Moldova diferit: unii îl văd o victorie, alții o înfrângere. Analiștii, despre referendumul din Republica Moldova Pe de o parte, Sebastian Lăzăroiu analizează referendumul din Republica Moldova, subliniind dificultățile de a obține un consens național în privința aderării la Uniunea Europeană. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Lăzăroiu îl consideră „un eșec”. Pe de alta, Barbu Mateescu analizează impactul diasporei asupra referendumului constituțional din Republica Moldova și importanța rezultatului pentru tabăra "DA". Mateescu afirmă că este o naivitate ca acest referendum să fie considerat un eșec. „Un eșec”, susține Sebastian Lăzăroiu Potrivit lui Sebastian Lăzăroiu, referendumul din Republica Moldova reprezintă un eșec, indiferent de rezultatul final. O marjă de 50,1% pentru "DA" și 49,9% pentru "NU" este considerată la fel de problematică ca și inversul acesteia, afirmă acesta. Lăzăroiu subliniază că este dificil să faci parte dintr-o uniune cu reguli complexe și uneori nepopulare atunci când doar jumătate din populație își dorește această schimbare. "Republica Moldova s-a culcat membră UE și s-a trezit dimineață unde a mai fost. Referendumul a eșuat, indiferent de rezultat. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. 50,1% pro, 49,9% contra e la fel de prost ca 50,1% contra, 49,9% pro. E greu să faci parte dintr-o uniune cu tot felul de reguli, unele complicate și nepopulare, doar cu jumătate de țară. Pe de altă parte, să vedem și partea plină a paharului. S-a întâmplat la case mai mari (UK, USA), când trolii ruși trebuiau să comenteze în engleză, nu în limba rusă. Rușii au jucat acasă, și au scos doar un egal. Să nu punem eșecul în cârca Maiei Sandu. La acest referendum au participat și forțele occidentale, cu know-how și propagandă. Dar, ca de obicei, Vestul joacă după reguli, Rusia joacă în afara lor. Ce vreau să vă întreb, de fapt, este - dacă ați fi avut tot aparatul de stat, servicii autohtone și prietene la dispoziție, nu v-ați fi gândit să băgați pe la fundul urnelor niște buletine cu DA, ca să iasă un 60%? Sau ați fi rămas fideli principiilor democrației, printre care și alegerile libere și corecte? Întrebarea nu e pentru Marcel Ciolacu, desigur. El a arătat deja că nu exclude niciun mijloc atunci când trebuie să-și creeze un avantaj electoral", a comentat Sebastian Lăzăroiu. Barbu Mateescu respinge ideea eșecului Barbu Mateescu subliniază că diaspora joacă un rol decisiv în înclinarea balanței în favoarea taberei "DA". El respinge ideea că referendumul ar putea fi considerat un eșec din cauza rezultatului strâns, considerând această viziune naivă și pretențioasă. Referendumul constituțional a fost parte dintr-un conflict mai larg, implicând o entitate geopolitică activă și agresivă, care, în acest caz, a pierdut, susține Mateescu afirmând că acest referendum a fost organizat într-un context clar și cu un obiectiv simplu. Deși nu a obținut o majoritate de 70%+, momentul istoric ales nu ar fi permis acest lucru. "Scriu aceste cuvinte în contextul în care diaspora, se pare, va înclina referendumul constituțional din R.Moldova de partea taberei "DA". Ideea că referendumul e un eșec pentru că s-a decis pe muchie mi se pare pretențioasă și naivă. Acest referendum a fost (parte dintr-un) conflict cu o entitate geopolitică activă, dinamică și agresivă. Care a pierdut. Referendumul a fost organizat ca atare, cu un obiectiv simplu și clar, într-un context evident. Dacă se dorea 70%+ pentru DA se aștepta alt moment istoric. Conceptul că trebuia anticipată o majoritate vastă, cu Rusia pompând bani și încercând să se joace de-a marea putere, era frumos dar iei victoriile cum poți. Tabăra Brexit a câștigat la 4% și n-a privit înapoi. Instalarea apartheid-ului în Africa de Sud a fost votată de o minoritate în interiorul cetățenilor albi care însă avea o majoritate în parlament (da, majoritatea albilor sud-africani au votat contra). N-a clipit niciun votant republican vizavi de faptul că în 2000 sau 2016 (și posibil în 2024) majoritatea americanilor au votat altceva decât candidatul republican. E cazul ca mișcările axate pe progres să-și bage un pic de sânge în instalație și să nu-și mai frângă mâinile. Ceilalți sunt disperați, iau victoriile cum pot și când pot & nu cunosc moderația, ezitările, dubiile intelectuale", a afirmat Barbu Mateescu.

Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum

Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum. Tabăra proeuropeană deține un ușor avantaj în cadrul referendumului pentru modificarea Constituției, desfășurat duminică, în Republica Moldova, în același timp cu alegerile prezidențiale. Tabăra proeuropeană, în avantaj la referendum Luni dimineață, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a prezentat într-un briefing de presă rezultatele parțiale. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” După numărarea voturilor din 98,6% din cele 2.219 secții de votare, 50,18% dintre cei 1.467.808 alegători care au participat la referendum au răspuns afirmativ la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". În schimb, 49,82% dintre votanți au dat un răspuns negativ. Validitatea referendumului și procedurile ulterioare Pentru ca referendumul republican să fie declarat valabil, este necesar ca la acesta să participe cel puțin o treime din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Legea se consideră adoptată dacă majoritatea cetățenilor participanți la referendum votează în favoarea sa. Comisia Electorală Centrală va întocmi un raport pe care îl va prezenta Curții Constituționale, care, în termen de zece zile, va valida sau invalida rezultatele plebiscitului. Avansul taberei proeuropene continuă Tabăra "DA" își menține avansul, în timp ce numărarea voturilor din Diaspora este în desfășurare. Diferența este de 7.194 de persoane în favoarea opțiunii proeuropene, indicând o susținere majoritară a parcursului european. Potrivit rezultatelor preliminare actualizate, 50,27% dintre alegători au votat "DA", în timp ce 49,73% au optat pentru "NU", consolidând astfel poziția celor care doresc aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră