sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

63 articole
Internațional

Sandu și Stoianoglo, în turul doi

Sandu și Stoianoglo, în turul doi. Pe 20 octombrie 2024, Republica Moldova a organizat alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la obținerea independenței. Un eveniment este crucial pentru viitorul politic al țării, dat fiind rolul semnificativ pe care președintele îl deține în cadrul statului. Maia Sandu conduce în cursa prezidențială În urma numărării a 97,84% din voturile exprimate la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, Maia Sandu se află în fruntea clasamentului. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Ea a obținut 41,83% din voturi, consolidându-și poziția de favorit în această competiție electorală. Alexandr Stoianglo și Renato Usatîi ocupă următoarele poziții Pe locul al doilea se situează Alexandr Stoianglo, care a atras 26,26% din voturi, fiind astfel principalul contracandidat al Maiei Sandu. În clasamentul preliminar, pe poziția a treia se află Renato Usatîi, care a obținut 13,77% din voturi, având un suport mai redus comparativ cu primii doi candidați. Candidați la alegerile din 2024 Cei 11 candidați la președinție au fost: – Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General. – Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat. – Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020. – Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova. – Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia. – Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru. – Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne. – Octavian Țîcu (Blocul electoral „Împreună”), doctor în istorie și fost parlamentar. – Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă. – Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe. – Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media. Sandu și Stoianoglo, în turul doi Cu un procent de doar 2,16% dintre voturi rămase de numărat, este puțin probabil ca ierarhia actuală să se schimbe semnificativ. Totuși, rezultatele finale vor confirma pozițiile oficiale ale fiecărui candidat în această competiție prezidențială strânsă.

Sandu și Stoianoglo, în turul doi (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant

Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant. Rezultatele preliminare ale alegerilor din Republica Moldova prezintă o situație complexă. În primul tur al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a înregistrat un avans semnificativ, cu o diferență de 15 puncte procentuale față de contracandidați. Totuși, rezultatele referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană sunt mai puțin favorabile pentru forțele pro-europene. În rândul alegătorilor din Republica Moldova, majoritatea au votat „NU” la aderare, o veste îngrijorătoare pentru guvernul pro-european și un succes pentru forțele pro-ruse. Rolul diasporei în referendum Cu toate acestea, rezultatul referendumului a fost influențat semnificativ de votul diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Alegătorii moldoveni din afara țării au susținut masiv aderarea la Uniunea Europeană, contribuind cu peste 100.000 de voturi pro-UE. Acest vot a inversat temporar tendințele inițiale, dar situația a rămas una foarte strânsă. Duminică seara, referendumul era considerat aproape pierdut de către tabăra pro-europeană, conform analizelor media internaționale. Luni dimineață, însă, tabăra „NU” a revenit în frunte, cu un avans de câteva mii de voturi, în condițiile în care numărarea voturilor era încă în desfășurare. Referendumul european al Moldovei, rezultat șocant La ora 6 dimineața, tabăra „NU” avea un avans de aproximativ 3.000 de voturi, în timp ce mai rămăseseră de numărat peste 30.000 de buletine de vot. O oră mai târziu, diferența s-a mărit la peste 4.100 de voturi. În ciuda acestor evoluții, tabăra „DA” a reușit să recupereze din diferență, reducând avansul la puțin peste 3.300 de voturi. Lupta rămâne strânsă, iar rezultatele finale sunt încă așteptate. La ora 08.00, voturile "NU" erau mai numeroase cu 1.700 față de cele "DA". Declarațiile Maiei Sandu Maia Sandu a vorbit despre o perioadă dificilă pentru democrația din Republica Moldova, acuzând influențe externe care au încercat să destabilizeze țara. Într-o declarație scurtă de duminică seara, ea a subliniat că „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate”. Reacția Moscovei Rezultatele preliminare ale referendumului și alegerilor din Republica Moldova au atras și reacții din partea Rusiei. Konstantin Kosacev, vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, a comentat rezultatele, afirmând că „Mâna Bruxelles-ului s-a dovedit a fi scurtă și slabă”. El a sugerat că votul moldovenilor reflectă o preferință pentru soluțiile imediate la problemele economice, în detrimentul promisiunilor europene. Kosacev a mai adăugat că rezultatul acestui scrutin reprezintă o etapă nouă atât pentru Chișinău, cât și pentru Europa, subliniind că viitorul Republicii Moldova ar fi mai degrabă în cadrul Eurasiei decât în spațiul Euro-atlantic. Referendumul, subiect controversat În timp ce Maia Sandu continuă să aibă un avantaj în cursa prezidențială, referendumul privind aderarea la UE rămâne un subiect controversat, cu rezultate în schimbare. Votul diasporei a adus o speranță pentru tabăra pro-europeană, dar numărătoarea finală va decide direcția viitoare a Republicii Moldova, într-un context geopolitic complex și tensionat.

Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent” la alegerile din Republica Moldova Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent”

Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent” la alegerile din Republica Moldova: „Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate”, a spus ea, într-o declarație de presă ținută la ora unu noaptea. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins Maia Sandu acuză o fraudă „fără precedent” „Moldova s-a confruntat azi și în ultimele luni cu un atac fără precedent asupra democrației. Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a ne duce într-o zonă de incertitudine și instabilitate. Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Scopul a fost de a introduce frică și panică în societate. Așteptăm rezultatele finale”, a declarat Maia Sandu. Ea a spus că există dovezi pentru cele afirmate. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz La ora redactării acestei știri, după numărarea voturilor din peste 90% din secțiile de votare, circa 54% dintre alegătorii moldoveni au respins aderarea la UE. Însă Maia Sandu era pe locul I la alegerile prezidențiale, cu peste 37% din voturi. „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu – 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md.

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România Foto: Facebook
Politică

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România: Maia Sandu este pe locul I, dar o majoritate clară a respins aderarea la UE. Astfel, după numărarea voturilor din toate secțiile din acest raion, 56,75% din locuitorii acestui raion au votat „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Doar 43,25% au spus „Da” la această întrebare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România În schimb, Maia Sandu este pe locul I, cu 34,16% din voturi. Socialistul Alexandr Stoianoglo este pe locul II, cu 29,81%, iar Renato Usatîi pe trei - 19,64%. La Dubăsari, în Est, peste 35% din alegătorii l-au ales pe Alexandr Stoianoglu și doar 32% - pe Maia Sandu. Aproape 60% din locuitorii raionului au respins aderarea la UE. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu - 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră voturile din aproape 90% din secțiile de votare. O majoritate de 54,2% s-a pronunțat împotriva aderării la UE, doar 45,80% au fost pentru.

Urmează o noapte lungă în Moldova Foto: Facebook
Politică

Urmează o noapte lungă în Moldova

Urmează o noapte lungă în Republica Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE a fost respins de o majoritate covârșitoare. Totuși, situația are șanse să se schimbe radical odată cu contabilizarea voturilor Diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Urmează o noapte lungă în Moldova La ora redactării acestei știri se procesaseră doar 10 din cele 231 de secții de votare din Diaspora, iar peste 73% din cei deja contabilizați erau pentru aderarea la UE. Întrebarea pusă alegătorilor din Republica Moldova: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La ore redactării acestei știri, se contabilizaseră circa 1,04 milioane de voturi din circa 1,55 milioane, respectiv din 1.783 de secții dintr-un total de 2.219. Dintre aceștia, 55,14% au spus „Nu”, iar 44,91% - „Da”. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu obținuse aproape 37% din voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, canddiatul socialiștilor, care a atras 29,18%. Renato Usatîi a fost votat de 13,88% dintre alegători, iar Irina Vlah (fosta bașcana a Găgăuziei, o apropiată a Moscovei) de 6,04%. Acesta este turul I al prezidențialelor, iar dacă Maia Sandu nu va obține, la finalul numărăriii voturilor 50%, va urma un tur II.

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate

Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru modificarea Constituției, care ar confirma aderarea țării la Uniunea Europeană, pot fi considerate valabile. Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Republica Moldova, alegerile și referendumul, validate Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, a anunțat în cadrul unui briefing de presă că participarea a depășit pragul minim necesar de o treime din alegători. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz La alegerile prezidențiale, până la ora 19.00, s-au prezentat la urne 48,70% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Acest procent este cu 7,7 puncte procentuale mai mare decât la alegerile prezidențiale din anul 2020, semnalând un interes crescut pentru acest scrutin. Prezența la vot pentru referendum Pentru referendumul privind modificarea Constituției, participarea până la ora 18.00 a fost de 42,44%, echivalentul a 1.228.658 de persoane. Astfel, și acest scrutin îndeplinește cerințele legale pentru a fi declarat valabil. Condițiile legale de validare a scrutinelor Conform Codului Electoral al Republicii Moldova, atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul pot fi validate dacă la ele participă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a explicat Angelica Caraman. Până la ora 19.00, numărul alegătorilor din diasporă care și-au exprimat votul a fost de 198.000, iar cel al votanților din regiunea Transnistria a ajuns la 15.000. Această mobilizare demonstrează implicarea cetățenilor moldoveni din afara granițelor în procesul electoral.

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE. Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova boicotează Referendumul pentru Aderarea la Uniunea Europeană. Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE Candidatul Partidului "Partidul Nostru" la funcția de președinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a decis să boicoteze referendumul organizat duminică pentru modificarea Constituției, care viza consfințirea aderării țării la Uniunea Europeană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Anterior, și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) și fost procuror general, a refuzat să voteze la referendum. Deși și-a exprimat sprijinul pentru aspirațiile europene ale țării, acesta a subliniat că nu este de acord cu organizarea referendumului de către actuala guvernare. Mama lui Usatîi are altă părere Renato Usatîi a refuzat să voteze în cadrul referendumului, alegând să își exprime votul doar pentru scrutinul prezidențial. Cu toate acestea, mama sa, care l-a însoțit la secția de votare, a ales să participe atât la referendum, cât și la alegerile prezidențiale. "Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a declarat Usatîi. Viziunea lui Renato Usatîi Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Renato Usatîi a subliniat nevoia de a construi practici moderne și europene în interiorul țării. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, afirmând: "În situaţia şi starea în care se află astăzi Republica Moldova, cu părere de rău, nu poţi să stai nici măcar în anticamera Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem acest lucru şi avem de muncit foarte mult". Politica externă propusă de Renato Usatîi Renato Usatîi a declarat că, dacă ar ajunge președinte, ar promova o politică externă axată exclusiv pe interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. În viziunea sa, prioritatea ar fi să consolideze interesele naționale și să îmbunătățească situația internă a țării.

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024. Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la declararea independenței. Acest eveniment este esențial pentru viitorul politic al țării, având în vedere atribuțiile semnificative ale președintelui în cadrul statului. Candidați și condiții de eligibilitate Funcția de președinte al Republicii Moldova este deschisă oricărui cetățean cu drept de vot care a împlinit 40 de ani, a locuit în țară timp de cel puțin 10 ani, cunoaște limba română și deține studii superioare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Candidații pot fi propuși de partide politice, blocuri electorale sau grupuri de inițiativă ale cetățenilor. Pentru ca scrutinul să fie validat, la vot trebuie să participe cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Candidatul care obține majoritatea voturilor valabile este declarat ales. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur, între primii doi candidați, la două săptămâni după primul tur. Atribuțiile președintelui Conform Constituției, președintele Republicii Moldova are un rol esențial în garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării. El emite decrete, are inițiativă legislativă și poate propune proiecte de lege Parlamentului. De asemenea, președintele are un rol central în politica externă, semnând tratate internaționale și reprezentând Republica Moldova la nivel global. În domeniul securității, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și răspunde pentru starea securității naționale. Pe plan intern, el colaborează cu Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar pentru a asigura stabilitatea statului. Istoria alegerilor prezidențiale în Republica Moldova De la declararea independenței în 1991, Republica Moldova a trecut prin mai multe modificări în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui. În perioada 1991-2000, președintele era ales prin vot direct. Însă, în urma unei reforme constituționale din 2000, Parlamentul a preluat responsabilitatea alegerii președintelui. Abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale, s-a revenit la votul direct, permițând cetățenilor să aleagă președintele. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 Alegerile din 2024 sunt primele care introduc votul prin corespondență pentru cetățenii moldoveni aflați în anumite state precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Aceștia trebuie să se înregistreze pentru a putea vota prin corespondență. Din cele 13 grupuri de inițiativă care au colectat semnături pentru susținerea candidaților, 11 au fost înregistrate oficial de Comisia Electorală Centrală. Candidați la alegerile din 2024 Printre cei 11 candidați se numără: - Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General. - Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat. - Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020. - Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova. - Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia. - Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru. - Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne. - Octavian Țîcu (Blocul electoral "Împreună"), doctor în istorie și fost parlamentar. - Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă. - Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe. - Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media. Importanța scrutinului din 2024 Alegerile prezidențiale din 2024 sunt de o importanță majoră pentru Republica Moldova, întrucât vor determina direcția politică a țării în următorii patru ani. Contextul internațional și dorința de apropiere de Uniunea Europeană, dar și provocările interne legate de stabilitatea politică și economică, vor influența semnificativ opțiunile electoratului. Aceste alegeri reprezintă o ocazie pentru cetățenii moldoveni de a-și exprima voința și de a contribui la definirea viitorului țării.

Moldovenii vor în UE, spun sondajele (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii vor în UE, spun sondajele

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

SUA vor continua să sprijine Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

SUA vor continua să sprijine Moldova

SUA vor continua să sprijine Moldova. Statele Unite sunt hotărâte să contracareze ingerințele Rusiei în alegerile din Moldova SUA vor continua să sprijine Moldova Statele Unite sunt hotărâte să contracareze încercările Rusiei de a influența alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, care a subliniat angajamentul SUA în sprijinul democrației în Moldova. Rusia, acuzată de sabotaj electoral John Kirby a acuzat Rusia de încercări active de a sabota atât alegerile din Moldova, cât și integrarea europeană a țării. Potrivit acestuia, Moscova a cheltuit milioane de dolari în ultimele luni pentru a influența rezultatele alegerilor, utilizând inclusiv ONG-uri pro-Kremlin finanțate de oligarhul rus Ilan Șor. Ilan Șor și legăturile cu Rusia Ilan Șor, un oligarh exilat și vizat de sancțiuni din partea SUA și UE, este acuzat că a investit zeci de milioane de dolari lunar pentru a susține organizații care promovează discursuri pro-Kremlin în Moldova. Șor, care a fugit în Israel după ce a fost implicat într-o anchetă de corupție, este solicitat pentru extrădare de autoritățile moldovene. Sprijinul SUA pentru Moldova John Kirby a subliniat că Statele Unite vor continua să sprijine Republica Moldova și să contracareze încercările Rusiei de a sabota democrația. Sprijinul SUA vine într-un context în care președinta Maia Sandu, favorită la alegerile prezidențiale, a orientat ferm țara spre Occident. Republica Moldova, o fostă republică sovietică, este afectată de invazia Rusiei în Ucraina, având de asemenea de-a face cu prezența trupelor rusești în regiunea separatistă Transnistria, o problemă nerezolvată de decenii.

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova. Kremlinul a respins acuzațiile referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, acuzând, în schimb, persecuții împotriva partidelor și presei proruse. Declarațiile vin în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Peskov: „Cetățenii proruși sunt privați de drepturi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mulți cetățeni și partide politice din Republica Moldova doresc relații bune cu Rusia, însă li se refuză acest drept. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Peskov a insistat că autoritățile de la Chișinău împiedică cetățenii proruse să își formeze partide politice și limitează libertatea presei proruse de a relata corect procesul electoral. Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și susține organizarea unui referendum privind aderarea la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare a țării. În replică, Kremlinul neagă orice implicare și denunță presiunile asupra forțelor proruse din Republica Moldova. Blocarea opoziției proruse și arestarea activiștilor Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins înregistrarea blocului electoral prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar trei activiști ai acestui bloc au fost arestați în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis investiții europene de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova în următorii ani. Tentative de influențare a alegerilor prin finanțare externă Procuratura de la Chișinău a anunțat că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiți prin intermediul unor conturi bancare rusești, într-o încercare de a submina corectitudinea alegerilor. Acest lucru intensifică tensiunile dintre autoritățile moldovene și forțele proruse, în contextul unei campanii electorale extrem de sensibile pentru viitorul geopolitic al țării.

Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE Foto: Kremlin.ru
Politică

Șpagă istorică plătită Putin opri integrarea Republicii Moldova UE

Șpagă istorică plătită de regimul Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării la Uniune. Referendumul pentru aderarea la UE urmează să se desfășoare la 20 octombrie, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Citește și: Un fost polițist se pensionează la 48 de ani și va avea o pensie de cel puțin 25.000 de lei pe lună Șpagă istorică plătită de Putin pentru a opri integrarea Republicii Moldova în UE „Stabilim un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova, dar și pentru statele vecine și europene. Este vorba despre un amplu proces de finanțare și corupere, menit să perturbeze procesul electoral pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful poliției din Moldova. Organizația avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 - 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite. Toate persoanele implicate sunt cercetate în stare de libertate, iar autoritățile de la Chișinău le-au recomandă cetățenilor care dețin carduri bancare legate de această schemă să le predea benevol. Dacă nu o fac, riscă să devină complici și să ajungă la închisoare. Până acum, zeci de persoane au colaborat cu oamenii legii oferind informații despre actele de corupție electorală, scrie agora.md. Banii veneau prin conturile Sberbank - bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Preoții din Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei Foto: Facebook
Politică

Preoții din Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei

Preoții ortodocși din Republica Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei și se pun sub protecția Bisericii Ortodoxe Române, arată TVR Info. Potrivit acestui post, de la începutul războiului în Ucraina, mai bine de 60 de preoţi au părăsit Mitropolia Moldovei care aparține de Patriarhia Rusă. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene Sâmbătă s-au împlinit 32 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei a fost prima instituție românească restabilită în Republica Moldova după proclamarea independenței. Preoții din Moldova dezertează din biserica subordonată Rusiei „Tot mai mulţi preoţi din Republica Moldova aderă la Mitropolia Basarabiei, care aparţine de Biserica Ortodoxă Română. Peste 60 de parohii au părăsit mitropolia subordonată Rusiei. La Cricova, enoriaşii au celebrat revenirea la biserica-mamă, într-o slujbă specială la care a fost prezent şi mitropolitul Basarabiei. Comunitatea creştină din Cricova a sărbătorit odată cu hramul Bisericii de Lemn «Sfântul Alexandru de Svir» şi aderarea parohiei la Mitropolia Basarabiei. La slujba specială a participat și Înaltpreasfinţitul Petru, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor (...) Igor Chelea, preot paroh, Biserica „Sfântul Ioan Teologul” Roşcani: Ne-am înștiințat satul a urmat un consiliu nou bisericesc am înregistrat tot legal. Mitropolia Basarabiei ne-a primit cu dragoste frăţească (...) Mitropolia Basarabiei are în prezent peste 200 de parohii”, arată site-ul TVR Info.

Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile

Maia Sandu și partidul ei, PAS, ar câștiga fără probleme alegerile din Republica Moldova, arată un ultim sondaj realizat de CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Volumul eşantionului a fost de 1011 persoane, sondajul fiind realizat în perioada 20-23 august prin „interviu telefonic moderat de intervievator (CATI)” și are o eroare de 2,6%. Maia Sandu ar câștiga fără probleme alegerile „În cazul alegerilor prezidențiale observăm că apariția unui număr mare de candidați, inclusiv a celor care declară suport pentru opțiunea de aderarea la UE nu a afectat ratingul prezidențial al Maiei Sandu. În aprilie pentru Maia Sandu erau gata să voteze 35,1%, iar în august 35,5%”, arată WatchDog.md. Pe locul II, după Sandu, se află candidatul socialist Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova. Pe locul III, cu o intenție de vot de doar 6,8% este Renato Usatîi. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul constituțional privind aderarea la UE vor avea loc pe 20 octombrie. În ceea ce privește intenția de vot la parlamentare - dar aceste alegeri vor avea loc abia în 20225 - pentru formațiunea Maiei Sandu, PAS, ar vota 28,4% dintre cei chestionați, pe locul II fiind socialiști, PSRM, cu o intenție de vot de 10,1%. Însă 26,5% dintre repondenți sunt indeciși. „Observăm o cădere bruscă a ratingului PSRM – de la 16,2% la 10,1%. Neparticiparea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale a afectat vizibil și suportul pentru partid. Observăm și scăderea practic în jumătate a suportului pentru Blocul «Împreună», iar aceste voturi nu au mers spre PAS”, mai explică site-ul acestei organizații.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră