duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

141 articole
Politică

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău - proiect de lege

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău, prevede proiectul noului Cod privind organizarea şi funcţionarea Parlamentului, adoptat de Legislativul din Republica Moldova în primă lectură. Proiectul mai prevede interzicerea traseismului politic.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Noile reguli de procedură impun limite de timp pentru discursuri şi proclamă limba română drept limbă de lucru în plen. Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău Igor Talmazan, care a prezentat regulamentul pentru partidul de guvernământ PAS, a spus că membrii parlamentului sunt liberi să vorbească în „limbi minoritare”. „Dar limba care trebuie folosită în instituţiile statului este limba noastră oficială – româna”, a spus el. Anterior, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar documentele erau traduse în mod obişnuit, precizează Reuters, citat de news.ro. Deputatul comunist Constantin Staris a declarat că noile reglementări subminează legitimitatea parlamentului. „Conform acestei logici, următorul pas ar fi ca Partidul Acţiunii şi Solidarităţii să anuleze alegerile”, a spus el, referindu-se la partidul pro-european PAS, aflat la guvernare în Moldova. Alexandru Verşinin, de la partidul de dreapta Democraţia Acasă, a declarat că restricţiile degradează democraţia. „Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide care jurnalişti pot sau nu pot pune întrebări”, a spus el. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancţionat pe Verşinin pentru „lipsă de respect”, iar membrii opoziţiei au părăsit sala. După ce Codul va fi votat şi în lectura a doua, modificarea configuraţiei politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Astfel, deputaţii neafiliaţi, care au părăsit o fracţiune parlamentară, nu vor putea adera la o altă fracţiune. La fel, nu vor putea fi constituite fracţiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum şi ale celor interzise sau declarate neconstituţionale, precizează NewsMaker. Pentru lectura a doua, documentul votat joi va fi comasat cu proiectul de lege cu privire la statutul, conduita şi etica deputatului în Parlament.

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău Foto: Facebook
România vrea să aibă cel puțin un pod pentru fiecare raion din R.Moldova cu care are frontieră Foto: Facebook
Eveniment

România vrea să aibă cel puțin un pod pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră

România vrea să aibă cel puțin un pod rutier peste Prut pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră, a afirmat, într-un interviu pentru Moldpres, un secretar de stat de la Transporturi, Ionel Scrioșteanu. Un număr de 11 raioane din Republica Moldova au frontieră cu România.  El a mai spus că primul pod rutier la nivel de autostradă, cel de la Ungheni, este realizat în proporție de 45%.  Citește și: Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan: „A nu lăsa societatea să se ducă după o minciună” Scrioșteanu a vorbit și despre importanța strategică a proiectelor finanțate prin SAFE. România vrea să aibă cel puțin un pod pentru fiecare raion din R. Moldova cu care are frontieră „MOLDPRES: Ce ne puteți spune despre dezvoltarea per ansamblu a infrastructurii de transporturi? Irinel Ionel Scrioșteanu: Am testat ambele linii feroviare între Fălciu și Cantemir cu trenuri cu ecartamente diferite (european și sovietic), ca urmare a finalizării lucrărilor de reabilitare a acestui segment. Scopul principal este ca mărfurile dinspre Portul Constanța să poată fi transbordate către trenuri cu ecartament larg și camioane în stația Prut 2. Avem un proiect comun finanțat prin mecanismul SAFE pentru modernizarea și electrificarea liniei Iași–Ungheni. Este un proiect strategic, deoarece introduce ecartamentul european în Republica Moldova. În aproximativ un an și jumătate vom avea primul tronson electrificat, ceea ce va reprezenta începutul unei conexiuni moderne până la Chișinău. O altă veste importantă vizează Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni (A8). A fost anunțat câștigătorul pentru ultimul lot, cel care face joncțiunea peste Prut, autoritățile stabilind un calendar ambițios. Am stabilit împreună un calendar pentru demararea lucrărilor de construire cel târziu în primăvara anului 2027 pentru acest ultim tronson din Autostrada A8, dar și pentru nodul intermodal de la Berești. De asemenea, în maxim două luni vom demara licitațiile pentru reabilitarea și electrificarea tronsonului feroviar Iași – Ungheni, care presupune inclusiv electrificarea în premieră a unui tronson cu ecartament european în Republica Moldova”. 

Alimentare peste Prut, sancțiune în vamă (sursa: Pexels/Erik Mclean)
Eveniment

A alimentat mai ieftin în Republica Moldova și a fost sancționat: mașină confiscată și amendă

Un bărbat din Iași a rămas fără mașină după ce a alimentat cu motorină mai ieftină din Republica Moldova, fiind acuzat de contrabandă la întoarcerea în țară. Alimentare peste Prut, sancțiune în vamă Autoutilitara a fost confiscată în vamă, iar șoferul a primit o amendă de 10.000 de lei pentru presupusa sustragere de la controlul vamal a unor bunuri accizabile. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Situația a apărut după ce acesta a montat un rezervor second-hand, mai mare, și a alimentat suplimentar, ajungând la o cantitate totală semnificativă de combustibil. Șoferul a contestat măsura în instanță, solicitând recuperarea temporară a vehiculului pentru a-și putea continua activitatea, însă până în prezent nu a obținut o decizie favorabilă. Continuarea, în Ziarul de Iași

În R.Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

În R. Moldova se poate: zece raioane, în loc de 32, și mult mai puține primării

În R. Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării, urmare a unei așa-numite „amalgamări voluntare”, a anunțat, azi, guvernul de la Chișinău. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a prezentat un document intitulat „Conceptul de reformă a administrației publice locale”.  Citește și: Suma imensă pe care proiectul Neptun Deep o va aduce la buget din 2027, fără taxe noi În R. Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării „După alegerile locale din 2027, nici un primar nu va fi în situația în care trebuie să administreze o primărie mică, cu resurse limitate, dependente de transferurile de la bugetul de stat”, își propune Republica Moldova. Acum, doar 47 de primării din 892 reușesc să acopere integral cheltuielile administrative din venituri proprii. Potrivit lui Buzu, 310 consilii locale deja au susținut comasarea localității lor cu altele din vecinătate. Guvernul de la Chișinăi susține o așa-numită „amalgamare voluntară” a primăriilor mici, cărora li se oferă „stumulente financiare”. Cu cât procesul este mai rapid, cu atât stimulentele sunt mai mari. Chișinăul arată că proicesul de amalgamare ar trebui să dureze până în 2030.  În afară de amalgamarea voluntară, Guvernul propune pragul minim de 3.000 de locuitori pentru amalgamarea normativă. „ Amalgamarea normativă vine ca o plasă de siguranță, pentru a proteja comunitățile de indecizia administrativă sau politică”, se explică în document.  În plus, executivul de la Chișinău vrea „ajustarea cotelor de defalcare la Impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu analiza opțiunii de alocare atât în funcție de locul de muncă, cât și de locul de reședință al contribuabilului, pentru a consolida legătura între populație și bugetele locale”.  „Dacă la nivelul primăriilor din comunitățile mici problema este fragmentarea resurselor, în cazul raioanelor vorbim despre o suprapunere de roluri administrative. Competențele Consiliilor raionale au fost reduse treptat, prin preluarea la nivel central a unor sectoare, cum ar fi asistența socială și sănătatea. Astfel, executivul și-a consolidat instrumentele de intervenție, demonstrând că o coordonare directă de la nivel central poate genera o eficiență superioară. Guvernul propune reorganizarea celor 32 de raioane în 10 pentru a accelera procesul de dezvoltare regională”, mai propune cabinetul condus de Alexandru Munteanu.  Conceptul de reformă a administrației locale are și un calendar, așa-numita amalgamare urmând să fie aplicată după alegerile locale din 2027. 

România, sprijin pentru Republica Moldova (sursa: Facebook/Ambasada României în Republica Moldova)
Eveniment

România intervine în criza energetică din Republica Moldova după atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică majoră, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au afectat grav una dintre principalele rute de import de electricitate. În acest context, Guvernul de la Chișinău a instituit stare de urgență în sectorul energetic la nivel național, invocând necesitatea protejării infrastructurii critice și a mobilizării rapide a resurselor. În paralel, autoritățile române au intervenit pentru a susține stabilitatea sistemului energetic și pentru a limita efectele colaterale asupra populației, inclusiv în ceea ce privește accesul la apă potabilă. Sprijin rapid pentru energie și apă, în plină criză Ambasada României în Republica Moldova a transmis un mesaj public în care detaliază măsurile adoptate în ultimele 24 de ore: Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „„În ultimele 24 de ore, România a acționat din nou rapid și hotărât pentru a proteja viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova. Am ajutat concret în două domenii vitale – asigurarea cu energie electrică și apă potabilă– într-un moment în care acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina au avut din nou un impact direct asupra populației de pe acest mal al Prutului. Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina au scos din funcțiune linia electrică Isaccea–Vulcănești, pe unde vine electricitate sigură din România și Uniunea Europeană. În acest moment de criză, am intervenit pentru stabilitatea sistemului energetic al Republicii Moldova, astfel încât fiecare cetățean de pe acest mal al Prutului să aibă lumină în casă. Am activat cele patru linii electrice de 110 kV cu România, pregătite din anul 2025 și acestea si-au demonstrat eficiența, la fel ca în timpul blackoutului parțial din 31 ianuarie 2026. Într-un context în care energia devine un instrument de presiune și destabilizare, reacția rapidă a României a însemnat continuitate și siguranță pentru cetățeni. Tot în aceste zile, acțiunile Rusiei au dus la poluarea râului Nistru și au pus în pericol accesul la apă potabilă pentru numeroase comunități. Și aici, România a răspuns fără întârziere, oferind expertiză, echipamente și soluții tehnice pentru monitorizarea și limitarea efectelor contaminării, contribuind direct la protejarea sănătății oamenilor. Acțiunile Rusiei nu sunt abstracte sau îndepărtate, ci afectează concret viața de zi cu zi a cetățenilor Republicii Moldova – de la lumină și căldură, până la accesul la apă sigură. În fața acestor provocări, noi, România, suntem solidari și demonstrăm, prin fapte, cǎ intervenim rapid și eficient atunci când este nevoie. Un sprijin real, care face diferența în momente critice.”

Republica Moldova, stare de urgență energetică (sursa: gov.md)
Internațional

Republica Moldova, stare de urgență în sectorul energetic după avarierea unei linii electrice majore

Guvernul Republicii Moldova a aprobat instituirea stării de urgență în sectorul energetic, pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 martie 2026. Decizia vine în contextul unor perturbări majore în sistemul energetic, cauzate de avarierea unei linii electrice esențiale pentru importul de energie. Decizia trebuie validată de Parlament Potrivit Ministerului Energiei, măsura urmează să fie aprobată oficial de Parlament, motiv pentru care a fost convocată o ședință extraordinară. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa "În conformitate cu articolul 29 din Legea nr. 248/2025 privind managementul situaţiilor de criză, măsura a fost propusă în baza şedinţei de astăzi convocată pe platforma Centrului Naţional de Management al Crizei şi în baza solicitării Ministerului Energiei. În contextul atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei care au dus la scoaterea din funcţiune a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcăneşti - Isaccea, decizia este fundamentată de analiza riscurilor, de necesitatea unor intervenţii urgente pentru protejarea infrastructurii critice şi mobilizarea resurselor suplimentare", se menţionează în comunicat. Linie electrică vitală, scoasă din funcțiune Incidentul a avut loc pe 23 martie, iar linia de înaltă tensiune Vulcănești–Isaccea, principala arteră de import din sistemul european ENTSO-E, a fost afectată. Aceasta asigură, în mod normal, între 60% și 70% din consumul de energie al malului drept al Republicii Moldova. În prezent, fluxul de energie pe această rută este zero, ceea ce generează un deficit estimat de până la 350–400 MW în orele de vârf. Tentative de reconectare fără succes Operatorul de transport ÎS „Moldelectrica” a intervenit imediat după incident, activând protocoalele de siguranță și încercând reconectarea automată a liniei. Defecțiunile tehnice identificate pe teritoriul Ucrainei indică însă un scurtcircuit sever, care necesită intervenții complexe. Sistemul funcționează la limită Autoritățile au reușit să mențină temporar stabilitatea sistemului prin soluții alternative, însă acestea sunt limitate. "Chiar dacă sistemul funcţionează momentan stabil prin utilizarea liniilor de 110 kV în regim insularizat şi prin reconectarea LEA 330 kV Bălţi-Dnestrovsc, aceste resurse sunt limitate şi pot acoperi doar o fracţiune din necesarul naţional. Mai mult, procesul de restabilire este îngreunat de identificarea unor rămăşite de drone prăbuşite în apropierea infrastructurii afectate pe partea ucraineană, fiind necesare lucrări de deminare înainte ca echipele tehnice să poată interveni în totalitate în siguranţă", se arată în comunicat. Ce presupune starea de urgență energetică Ministerul Energiei subliniază că declararea stării de urgență oferă autorităților instrumentele necesare pentru a gestiona criza. Măsura permite: adoptarea rapidă a deciziilor pentru asigurarea resurselor energetice derogări de la procedurile obișnuite de achiziții alocarea urgentă de fonduri pentru energie și echipamente posibilitatea raționalizării consumului Coordonare cu România și Ucraina Autoritățile anunță că măsurile vor facilita o coordonare mai eficientă cu partenerii regionali. "Totodată, acest regim facilitează o coordonare strategică centralizată prin CNMC, asigurând comunicarea constantă cu partenerii din România şi Ucraina, dar şi informarea corectă a populaţiei despre măsurile de economisire necesare. În paralel, echipele tehnice continuă monitorizarea permanentă şi verificările în teren. Reiterăm că această măsură este una de protecţie a securităţii naţionale, cu scopul de a limita efectele crizei şi de a asigura funcţionarea serviciilor vitale - sănătate, servicii sociale, ordine publică şi altele", se mai arată în comunicat. Autoritățile de la Chișinău consideră că situația actuală depășește un simplu incident tehnic și are implicații directe asupra securității naționale.

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente Foto: ministerul Energiei, Republica Moldova
Eveniment

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente

Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău au trecut pe generatoare, Vama este operată manual și s-au produs unele accidente rutiere, pentru că stopurile nu funcționează, arată informațiile de până la această oră.  Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Shmyhal, a declarat că astăzi, la ora 10:42, o defecțiune tehnică majoră a provocat oprirea simultană a unor linii de înaltă tensiune între rețelele electrice ale României, Moldovei și Ucrainei, cauzând întreruperi în cascadă și declanșarea sistemelor automate de protecție. Blackout Ucraina-Moldova: spitalele din Chișinău, pe generatoare, Vama, operată manual, accidente A reacționat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: „Prim-ministrul Iulia Svrîdenko și ministrul Energiei, Denîs Șmihal, au raportat despre situația de urgență din sistemul energetic al Ucrainei, cauzată de probleme tehnice la liniile de interconectare dintre rețeaua noastră și cea a Republicii Moldova. Toate măsurile de răspuns necesare la nivelul sistemului energetic al Ucrainei sunt în vigoare, iar lucrările de restabilire sunt în desfășurare. Sarcina acum este de a stabiliza situația cât mai curând posibil”. Premierul Republicii Moldova a descris, pe Facebook, situația: „Echipele Moldelectrica intervin în regim continuu pentru remedierea situației. În mai multe localități alimentarea cu energie electrică a fost deja restabilită, iar lucrările continuă până la revenirea completă la parametri normali. Toate instituțiile medico-sanitare funcționează în regim de siguranță - spitalele sunt conectate la generatoare electrice. Poliția îndeamnă toți șoferii să circule cu prudență, din cauza întreruperii unor semafoare, fiind prezentă în intersecțiile aglomerate pentru a fluidiza traficul și a preveni producerea accidentelor.   Serviciul Vamal operează manual trecerea frontierei pentru a evita blocarea traversării, din cauza întreruperii temporare de curent.   Mulțumesc tuturor specialiștilor care lucrează neîntrerupt pentru restabilirea sistemului energetic și tuturor celor implicați în gestionarea acestei situații.   Dragi cetățeni, să ne amintim acum cele mai importante recomandări în astfel de situații: Să ne informăm din surse oficiale, instituțiile vor continua să vină cu actualizări de informații. Să acționăm cu responsabilitate și calm. Să economisim bateria telefonului, să-l folosim pentru urgențe. Să circulăm cu prudență - unele semafoare sunt nefuncționale, iar pe drumuri se circulă în condiții de iarnă. Să avem grijă și să verificăm cum se simt cei mai vulnerabili”.    La această oră, nu este clară dimensiunea blackout-ului, dar presa din Republica Moldova arată că consumul de energie a început să crească, ajungând de la 496 MW la 696 MW, dar sub nivelul planificat de 930 MW.   Energia electrică lipsește aproape în toată Ucraina, după ce în mai multe regiuni au fost introduse deconectări de urgență. Problemele din sistemul energetic sunt atât de grave încât, potrivit unor informații, capitala Kiev ar putea rămâne fără curent cel puțin până la sfârșitul zilei, iar în unele zone alimentarea ar urma să fie reluată abia mâine. Situația afectează inclusiv sistemele de apă și canalizare, dar și transportul electric, scrie UNIAN.

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova Foto: Transelectrica
Eveniment

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova

Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova, anunță autoritățile de la est de Prut. „Pană de curent pe mai multe tronsoane din capitală, în toate sectoarele și suburbii Din cauza întreruperilor de energie electrică, este afectată circulația troleibuzelor pe mai multe rute”, anunță, pe Facebook, Regia de Transport Electric Chișinău. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Pană de curent masivă la Chișinău, sunt afectate și alte regiuni din Republica Moldova Premier Energy Distribution a anunțat că la ora 10:42 s-a produs o „deconectare avariată în sistemul electroenergetic moldovenesc”: „Operatorul de transport și operatorii de distribuție lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Rugăm consumatorii să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuție, și îi asigurăm totodată că se depun toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrică”. Pe rețelele sociale, mai mulți influenceri și jurnaliști din Republica Moldova scriu că este întreruptă alimentarea cu energie și în Dubăsari, Ialoveni, Criuleni Soroca și Tiraspol.  Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat, potrivit newsmaker.md, că situația a fost generată de probleme în rețeaua electrică din Ucraina, care au afectat linia de 400 kV Isaccea-Vulcănești-MGRES.  „Din cauza problemelor grave în reţeaua electrică din Ucraina, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 31 ianuarie, a căzut tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea avariată a sistemului electroenergetic. Operatorul sistemului de transport a energiei electrice, Moldelectrica lucrează la remedierea situaţiei, în unele localităţi tensiunea deja fiind restabilită. Vom reveni în scurt timp cu informaţii suplimentare”, a subliniat oficialul.

Friedrich Merz susține aderarea Republicii Moldova la UE (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

Rusia, ingerință masivă în alegerile din Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia a cheltuit 7 miliarde de lei MD pentru a influența parlamentarele din Moldova (Maia Sandu)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Federația Rusă a investit aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al țării, echivalentul a circa 7 miliarde de lei moldovenești (352 de milioane de euro) în acțiuni menite să vicieze alegerile parlamentare din 2025. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Varșovia, alături de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Manipulare informațională, atacuri cibernetice, finanțări ilegale Potrivit șefei statului, ingerința Rusiei s-a manifestat printr-un arsenal complex de instrumente hibride, atent coordonate. Citește și: Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere. Eternul bugetar are o avere uriașă Maia Sandu a precizat că aceste acțiuni au inclus manipulare informațională sistematică, atacuri cibernetice, finanțarea ilegală a partidelor politice, acte de sabotaj, organizarea de proteste plătite și tentative deliberate de a provoca violențe în spațiul public. „Estimăm că Rusia a cheltuit aproape 2% din PIB-ul Moldovei pentru a vicia alegerile noastre parlamentare din 2025”, a declarat Maia Sandu, subliniind caracterul coordonat și de lungă durată al acestor acțiuni. Presiuni fără precedent asupra instituțiilor și societății Maia Sandu a arătat că Republica Moldova s-a confruntat, timp de trei ani electorali consecutivi, cu o ingerință rusă „sistematică și fără precedent”. În ciuda presiunilor exercitate asupra instituțiilor publice, presei și cetățenilor, statul moldovean a reușit să reziste, fără a-și abandona direcția politică și strategică. Președintele a subliniat că aceste tentative de destabilizare nu au deturnat Republica Moldova de la parcursul său european. Consolidarea direcției europene Șefa statului a afirmat că, paradoxal, atacurile hibride au contribuit la întărirea rezilienței interne. „Dimpotrivă, ne-a consolidat direcția. Am accelerat reformele, am întărit instituțiile și ne-am aliniat mai profund la standardele Uniunii Europene”, a declarat Maia Sandu. Sprijinul Poloniei și angajamentul ferm pentru integrarea europeană În cadrul conferinței de presă, Maia Sandu a evidențiat sprijinul constant al Poloniei pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova, apreciind cooperarea bilaterală în contextul provocărilor de securitate din regiune. Totodată, președintele moldovean a reafirmat angajamentul ferm al Chișinăului pentru integrarea europeană, subliniind că „aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai clară garanție de securitate, democrație și libertate pentru Republica Moldova”.

Șoșoacă a întors armele și atacă Moscova Foto: Facebook Diana Șoșoacă
Politică

Șoșoacă a întors armele și atacă Moscova: „Moldova este România, moldovenii sunt români”

Europarlamentarul Diana Șoșoacă, președintele SOS România, pare că a întors armele și atacă Moscova: „Moldova este România, moldovenii sunt români”, declară ea într-o scrisoare deschisă în care o critică pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova.  Până recent, Șoșoacă se lăuda cu vizitele la Ambasada Rusiei. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Acum, ea transmite o scrisoare de protest adresată Ambasadei Federației Ruse în România. Șoșoacă a întors armele și atacă Moscova „Domnule Ambasador, Subsemnata, Diana Iovanovici-Șoșoacă, Av. Europarlamentar și președinte al Partidului S.O.S. România, transmit prezenta scrisoare oficială ca reacție fermă și categorică la declarațiile publice formulate la 15 ianuarie 2026 de purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, doamna Maria Zaharova, declarații care reprezintă un atac direct la adresa identității naționale românești și a adevărului istoric. Considerăm inacceptabil modul în care reprezentanta MAE rus își permite să conteste dreptul poporului din Republica Moldova de a-și afirma liber identitatea, limba și orientarea politică. Singura țară care poate contesta acest drept este România, pentru că Republica Moldova nu există din punct de vedere juridic. Sau există doar în baza Tratatului Ribbentrop-Molotov. Republica Moldova aparține de jure statului român, deci este o problemă a STATULUI ROMÂN, nu a Moldovei. Iar statul român este cel care trebuie să o rezolve. Faptul că o parte a țării se află în altă parte, nu schimbă statutul de „proprietar” al „păgubitului” și de „infractor” al „jefuitorului”. Iar afirmațiile potrivit cărora limba română ar fi o „denumire impusă”, iar moldovenii ar reprezenta un popor diferit de cel român, constituie o manipulare grosolană și o sfidare a realităților istorice.  Prin urmare, transmitem un mesaj limpede și de neclintit: MOLDOVA ESTE ROMÂNIA, IAR MOLDOVENII SUNT ROMÂNI. Nicio retorică propagandistică de la Moscova și de oriunde, nicio reinterpretare ideologică a istoriei și nicio presiune diplomatică nu vor putea schimba acest adevăr. Afirmația potrivit căreia România ar „absorbi” Republica Moldova, că ar desfășura o presupusă „românizare forțată” sau că ar distruge identitatea moldovenească este o teză falsă, moștenită din epoca sovietică, atunci când populației dintre Prut și Nistru i s-a impus artificial o identitate fabricată politic (...) Înțelegem politica externă a Federației Ruse, inclusiv dezideratul istoric privind gurile Dunării și strâmtorile de la Marea Neagră. Înțelegem însă și acceptăm numai în măsura interesului nostru național de a ne recupera teritoriile care de jure ne aparțin, într-un context geopolitic în care trebuie să optăm. Dar nici aceasta cu orice preț și în niciun caz cu acela de a ne renega identitatea și rădăcinile. Îi mai dau dreptate (parțial) doamnei Maria Zaharova când spune că „ei (moldovenii n.n.) nu se îndreaptă nici măcar spre integrarea în România, ci sunt absorbiți în totalitate de către statul vecin, care, după cum știm cu toții, este parte a Alianței Nord-Atlantice”. Nu, nu sunt absorbiți de statul vecin, România, ei aparțin statului român dar, într-adevăr, puterea de la București, din slugărnicie față de Uniunea Europeană, urmărește eliminarea barierei de neutralitate care este sau ar trebui să fie Republica Moldova. Dar, după cum se vede, Republica Moldova este un tampon fragil și nesigur. N-ar fi mai bun unul puternic și stabil, o țară neutră, puternică și mare cum ar fi… România Mare? Niciodată, în relațiile bilaterale, Imperiul Țarist, Uniunea Sovietică sau Federația Rusă nu au luat în calcul o asemenea variantă. Poate ar fi timpul să o ia! Dar nu în termenii exprimați de d-na Maria Zaharova. Și, de asemenea, nu în condițiile în care, pe site-ul Ambasadei Federației Ruse, chestiunea antisemitismului în România este prezentată în termeni identici cu cei ai Institutului Wiesel. Condamnăm insinuările potrivit cărora România ar promova valori extremiste sau ar glorifica fascismul. Este o acuzație gravă, mincinoasă și profund ofensatoare. Suntem o țară mică și demnă, cu un popor umilit și batjocorit de străini și trădători, dar (încă) nu anihilat. Cu toate acestea, noi, Partidul S.O.S. România, nu putem accepta niciun dialog, cu nicio putere a lumii, decât de pe poziția de demnitate și respect reciproc. Iar contenciosul istoric, atunci când există, se rezolvă cu documentele pe masa. România nu a făcut niciodată altceva decât să-și sprijine frații de peste Prut: cultural, economic, educațional și uman. România nu a invadat, nu a deportat, nu a distrus biserici, nu a rescris istoria altora,  așa cum a făcut, din păcate, imperiul sovietic în Basarabia. Respingem, de asemenea, atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Române și a Mitropoliei Basarabiei. Credința și identitatea religioasă a românilor din Basarabia nu pot fi dictate de la Kremlin, așa cum dreptul la autodeterminare și la liberă exprimare nu pot fi dictate de la Bruxelles. Astfel de derapaje diplomatice nu aduc niciun serviciu păcii, stabilității sau relațiilor dintre popoare. Dimpotrivă, ele adâncesc neîncrederea și tensiunile. În acest context, vă solicităm oficial să transmiteți Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse protestul nostru ferm și să recomandați încetarea imediată a acestui tip de retorică agresivă la adresa poporului român. România dorește pace, dialog și cooperare, dar nu va accepta niciodată să-i fie negate istoria, identitatea și drepturile naționale. Respectul trebuie să fie reciproc. În caz contrar, asemenea declarații nu fac decât să demonstreze că problema nu este în România, nici în Republica Moldova, ci în incapacitatea unor reprezentanți ai Federației Ruse de a înțelege că epoca imperiilor și a dictatelor asupra popoarelor a apus”, a scris Șoșoacă. 

Mircea Marian
Opinii

Maia Sandu ne-a oferit un proiect de țară: reunificarea cu Basarabia. Cu PSD la guvernare, vom rata

Haosul este bun, dacă ai inteligența să profiți de el. Iar ceea ce se petrece acum, pe plan internațional, ne oferă o ocazie unică: să recuperăm Basarabia, măcar parțial.  Maia Sandu pur și simplu ne-a făcut această ofertă. De obicei extrem de prudentă, ea a spus: „Dacă vom avea un referendum, voi vota pentru unirea cu România”. Ulterior, și premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu, a afirmat: „Aș vota pentru unirea cu România”.  Maia Sandu privește spre viitor: ce regim se va instaura în Moldova după ce ea își încheie mandatul? Destul de posibil, forțele pro-ruse se vor întoarce la putere. A explicat chiar ea de ce vrea unirea: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană și, evident, să reziste Rusiei”.  Ce ar trebui să facă România? Să accelereze procesul de integrare economică - poduri peste Prut, încurajarea investițiilor românești în Basarabia, conexiuni în sectorul energetic - și să caute sprijin internațional. România trebuie să „pună ceva pe masă” ca să convingă Ucraina, SUA și Uniunea Europeană să accepte acest proiect sau, cel puțin, să nu opună rezistență. Ce? Nu știu, asta se va negocia. Să-i ofere lui Zelenski partea de est a Transnistriei, de exemplu, care oricum n-a fost parte a României niciodată.  În acest moment, cu PSD dominând agresiv guvernarea, un astfel de proiect pare nerealist. Nicușor Dan a dat un semnal, când și-a început mandatul de președinte petrecând un scurt concediu în Republica Moldova, alături de Maia Sandu. Dar guvernarea controlată de Olguța Vasilescu va torpila orice efort de reunificare. Ce înseamnă acest bolovan legat de piciorul României, numit PSD: industria de apărare, controlată de PSD, este un dezastru, vom rata oportunitățile oferite de SAFE. Armata, așa cum arăta recent un general trecut în rezervă, este dotată cu AK-47, nu are drone, nu are echipamente de vedere pe timp de noapte. Nu contăm, militar.  PSD, în conflict și cu ministrul USR de la Externe, și cu Nicușor Dan, le va sabota orice proiect major cu un deficit uriaș, România are resurse foarte limitate pentru a investi pe granița cu Republica Moldova, în dezvoltarea infrastructurii.  SIE, condus de un deputat PSD submediocru, plasat acolo exact pentru această „calitate”, nu va fi un partener de încredere într-un efort național de reunificare. Este SIE altceva decât șeful său, Gabriel Vlase? Poate. Dar nu știm, fiindcă, de facto, comisiile de control parlamentar, nu funcționează.  Însă problema fundamentală a PSD este legătura subterană cu AUR și cu Rusia. Nu trebuie să uităm că, în 2023 și 2024, PSD și Sorin Grindeanu personal au lansat campanii anti-Ucraina, care ulterior s-au dovedit a fi niște petarde. Canalul Bîstroe, de exemplu... Discuția despre unire este, desigur, mult mai complicată. Cotroceniul și/sau Guvernul ar putea forma, discret, un grup/grupuri care să analizeze costurile economice și politice.  Însă cred că avem o oportunitate și nu trebuie să o ratăm.  Și aș mai face o precizare. Eu nu sunt patriotul care stă cu mâna la inimă când aude imnul și nu flutur drapelul Țării în fața casei. Nici nu cred că puterea unei țări depinde neapărat de suprafață și de populație.  Dar cred că: a) Republica Moldova a dovedit deja că poate să se integreze rapid, economic. Uitați-vă cum a explodat industria viticolă, după ce Rusia a refuzat să mai importe din Basarabia. Pe termen lung, am speranța că economia României va fi favorizată de această unire.  b) România are nevoie disperată de un proiect de țară, care să aducă speranță, să dea o direcție... Și, cu un astfel de proiect pe masă, unirea, vom vedea cu adevărat patriotismul suveraniștilor din lesa Moscovei.

Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu și Zelenski ar fi izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control

UPDATE: Euromaidan Press a retras articolul, afirmând că a fost o exagerare, dar știrea de la care pleca - o cooperare extinsă între grănicerii moldoveni și ucraineni este corectă. „Am eliminat acest articol după ce am constatat că exagera în mod semnificativ ceea ce s-a întâmplat în realitate. Ce susținea articolul: că Ucraina și Moldova au instituit un „blocaj total” împotriva Transnistriei începând cu miezul nopții de 1 ianuarie 2026, „marcând o schimbare clară de politică” care a închis „toate liniile de aprovizionare” către regiune. Ce s-a întâmplat de fapt: tranzitul gazelor rusești prin Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie, când a expirat contractul de tranzit – o evoluție care fusese anticipată public cu luni în urmă. Granița Ucrainei cu Transnistria este închisă din februarie 2022. Taxele vamale aplicate de Moldova asupra mărfurilor din Transnistria sunt în vigoare din 2024. Niciunul dintre cele două guverne nu a anunțat sau instituit o nouă „blocadă coordonată”. Știrea de bază – un protocol de cooperare consolidată între polițiștii de frontieră ucraineni și moldoveni – era corectă, dar articolul a interpretat această evoluție de rutină ca o schimbare strategică dramatică, ceea ce nu este susținut de fapte”, a scris Euromaidan Press.  ARTICOL INIȚIAL Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control la așa-zisele frontiere cu Ucraina și Republica Moldova, arată Euromaidan Press. Decizia de a impune un control strict la în jurul acestei regiuni separatiste, de facto sub ocupație rusă, a fost pousă în aplicare de la 1 ianuarie.  Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan „Ucraina și Moldova prind în capcană armata ascunsă a Rusiei cu o mișcare de Anul Nou, la miezul nopții Începând cu 1 ianuarie, toate liniile de aprovizionare către Transnistria controlată de Rusia în Moldova au fost închise, lăsând Moscova fără opțiuni”, titrează Euromaidan Press.  Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control „Ucraina și Moldova au adoptat în comun o blocadă totală împotriva Transnistriei, marcând o schimbare clară de politică, prin închiderea tuturor punctelor de trecere și aplicarea controalelor vamale și de securitate asupra tuturor bunurilor care intră sau ies din regiune. La miezul nopții, pe 1 ianuarie, Ucraina a început să aplice controale stricte de-a lungul frontierei de aproximativ 450 de kilometri cu Transnistria, impunând inspecții pentru orice mișcare permisă de mărfuri sau persoane. În același timp, autoritățile moldovene au întărit punctele de control și au extins aplicarea legii la frontieră, utilizând unități mobile pentru a sprijini controalele dincolo de punctele de trecere fixe. Împreună, aceste măsuri transformă Transnistria dintr-o zonă gri pe care Rusia o putea gestiona în liniște într-un spațiu controlat în care sprijinul extern devine foarte vizibil”, scrie Euromaidan. Publicația ucraineană de limba engleză arată că scopul acestei mișcări este de „a elimina influența Rusiei în Transnistria fără a declanșa un război”.  „Blocada funcționează prin controale de bază la frontieră, în spațiul aerian și vamale, pe care ambele țări au dreptul legal să le aplice, fără a recurge la forță sau a provoca ciocniri. Moldova și Ucraina își coordonează acum sistemele de frontieră, astfel încât persoanele sau mărfurile se pot deplasa numai dacă ambele părți permit acest lucru, eliminând lacunele care existau odinioară. Controlul moldovean al spațiului aerian blochează orice livrări aeriene către Transnistria, iar traficul feroviar și rutier este oprit, cu excepția cazului în care respectă reguli vamale stricte. În termeni simpli, Transnistria nu mai este o zonă de liberă trecere, ci o zonă strict controlată, în care sprijinul din exterior este dificil și vizibil”, mai arată Euromaidan. 

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană Foto: Newsmaker/news.ro
Eveniment

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană

Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană, anunță Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. Ei pot să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine, întrucât a intrat în vigoare programul „Roam Like at Home”. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Cetățenii Republicii Moldova beneficiază, de azi, de roaming gratuit în Uniunea Europeană „Noul an începe cu un semnal clar: țara noastră este tot mai conectată la spațiul european, iar beneficiile integrării se resimt direct în viața de zi cu zi a cetățenilor. Începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova beneficiază de integrarea în zona de roaming a Uniunii Europene la tarifele de pe piața națională („roam like at home”). Decizia, care a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 25 iulie 2025, permite cetățenilor moldoveni aflați în statele membre ale UE, precum și cetățenilor UE aflați în Republica Moldova, să efectueze apeluri, să trimită mesaje și să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleași condiții ca în țara de origine.   Acordul garantează, totodată, aceeași calitate și viteză a serviciilor de telefonie mobilă ca pe piața națională, precum și acces gratuit la serviciile de urgență, indiferent de statul în care se află utilizatorii.   Pentru Republica Moldova, această decizie reprezintă un nou pas în procesul de integrare economică treptată pe piața internă a Uniunii Europene, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere. Beneficiile actuale vin în completarea acordului din 2024, care a permis deja reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri”, anunță Ministerul Afacerilor Externe ale Republicii Moldova. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră