duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: republica moldova

63 articole
Internațional

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea portului strategic de la Giurgiulești

Un pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova: achiziționarea, de către o companie a statului român, a portului strategic de la Giurgiulești, de pe teritoriul Republicii Moldova. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Acesta este singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, iar importanța sa a crescut enorm în contextul războiului din Ucraina. Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află un memorandum cu tema: „Aprobarea iniţierii negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în vederea achiziţionării de către statul român, prin intermediul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa (...) a acţiunilor Danube Logistics SRL deţinute de către BERD în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova”. Danube Logistics SRL este deținută de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit site-ului companiei. Un pas la fel de important pentru unificarea economică a României cu Republica Moldova a fost preluarea de la Moldovatransgaz, de către Transgaz, la finalul anului trecut, a activității de operare, exploatare, dispecerizare și transport a gazelor naturale din Republica Moldova. Portul Giurgiulești are o importanță strategică deosebită fiind singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime de până în 10.000 de tone. „Portul este atât un punct principal de intrare pentru importurile de combustibil în Moldova, cât și un furnizor de combustibil pentru rețelele de benzinării și fermierii ucraineni. În timp ce un obiectiv major este exportul de cereale din Moldova, Giurgiulești transbordează din ce în ce mai mult cereale din Ucraina, contribuind la efortul internațional de prevenire a penuriei alimentare amenințate de război", a declarat șefa Biroului BERD în Moldova, Angela Sax, potrvit unui articol publicat pe site-ul BERD în iulie 2022. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui. Portul Giurgiulești Foto: BERD Și guvernul de la Chișinău investește în dezvoltarea legăturilor cu portul În plus, portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. În vara anului trecut, guvernul de la Chișinău a alocat 60 de milioane de lei moldovenești pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești. Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău. În zonă se află și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Pas crucial pentru unificarea economiilor României și Republicii Moldova Foto: Giurgiulești Free Port
AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice

Șoc în Diaspora: AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice, inclusiv SUA sau Italia. Alianța PSD-PNL a obținut însă cel mai bun scor datorită unui număr foarte de mare de voturi din Republica Moldova, unde au votat 56.038 alegători, din totalul de 210.410 din Diaspora. Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” AUR și Șoșoacă au câștigat alegerile în majoritatea țărilor vestice Clasamentul pe întreaga Diasporă a fost: PSD-PNL - 21,35%, Dreapta Unită - 16,34%, AUR - 14,65%, SOS România (partidul Dianei Șoșoacă) - 13,52%, REPER- 9.70%, Diaspora Unită - 7.046%, Nicu Ștefănuță - 5.90% și Vlad Gheorghe - 5.12%. În Republica Moldova, PSD+PNL au atras aproape 55% din voturi, Dreapta Unită - 23.00%, REPER - 5.47%, AUR - 4.61% și SOS România ușor peste 2%. Însă, în Vest, formațiunile extremise au dominat categoric, chiar dacă numărul de voturi nu a fost așa de mare ca în Republica Moldova. În Marea Britanie au votat peste 30.000 de români, pe locul I fiind AUR cu un scor de 19,25%, iar pe II SOS România - 16,73%. Dreapta Unită a fost pe locul III cu 13,93%, iar PSD-PNL abia pe locul VIII - 6,75%, cu un procent sub Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe. În Italia au votat 23.515 români, SOS fiind pe locul I cu 22,26% și AUR pe doi - 21,05%. PSD-PNL și Dreapta Unită au fost aproximativ la egalitate, cu 12,5%. În Germania, 24.413 voturi, din care 23,72% s-au dus la SOS și 19,83% la AUR. Din Spania au venit 19.811 voturi, din care ușor sub 21% către AUR și aproape 20% spre formațiunea Dianei Șoșoacă. AUR a câțștigat detașat și în Austria, unde a luat 28,59% din voturi, fiind urmat de SOS. Formațiunea lui George Simion a câștigat și în SUA și Canada.

Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori: „Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Maia Sandu laudă România la 34 de ani de la Podul de Flori „Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al «căderii» zidului dintre neamuri. Înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură. Ne unesc cu România 6 poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele 2 reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului. Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a arătat Maia Sandu. Primul Pod de Flori Primul „Pod de Flori” avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca–Costești, Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni, Fălciu–Țiganca, Oancea–Cahul și Galați–Giurgiulești. La eveniment se estimează că au participat aproximativ 1.200.000 de oameni.

Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor
Politică

Proiect retrage cetăţenia persoanelor figurează pe lista sancţiunilor

Proiect de lege în Republica Moldova pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor internaţionale: Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) este împuternicit să analizeze oportunitatea retragerii cetăţeniei şi, după caz, să sesizeze Agenţia Servicii Publice (ASP) în vederea iniţierii procedurii de retragere a cetăţeniei Republicii Moldova. Citește și: Judecătorii au decis ca lui Cherecheş să-i fie scăzută din condamnare perioada în care a fost fugar Proiect pentru a retrage cetăţenia persoanelor care figurează pe lista sancţiunilor „Dumneavoastră ştiţi foarte bine că în aceste zile, sute de cetăţeni pleacă în Federaţia Rusă, cărăuşi, şi aduc în Republica Moldov resurse financiare în valută pentru a finanţa acţiuni subversive împotriva Republici Moldova. Acestea sunt infracţiuni care pot sta la baza retragerii cetăţeniei sau ridicării cetăţeniei unui cetăţean al Republici Moldova. Şi, da, eu cred că la acei cetăţeni care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova şi în interesul unui stat străin este cea mai mică sancţiune care poate fi oferită – retragerea cetăţeniei”, a declarat deputatul Vasile Grădinaru, unul dintre autorii proiectului, după ce a fost interpelat de deputata Marina Tauber care este graba şi urgenţa cu care proiectul a fost elaborat şi prezentat în plen. Marina Tauber, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor, aleasă pe listele fostului partid al acestuia, între timp scos în afara legii, figurează pe lista persoanelor sancţionate de Statele Unite, potrivit unei decizii luate în februarie. Atunci, ambasadorul SUA la Chişinău, Kent Logsdon, a explicat că Marina Tauber a fost sancţionată pentru facilitarea încercărilor lui Ilan Şor de a submina procesele electorale din Moldova în interesul Kremlinului, prin cumpărarea ilegală de voturi. Diplomatul american a adăugat că moldovenii „merită un viitor lipsit de influenţa malignă a Kremlinului” şi a promis că SUA vor continua să sprijine poporul şi guvernul Republicii Moldova în construirea unui viitor mai democratic. Acum, proiectul de lege propus în Parlamentul de la Chişinău în legătură cu ridicarea cetăţeniei urmează a fi examinat de Parlament şi în lectura a doua. Ridicarea cetăţeniei ar face imposibilă candidatura persoanelor respective în alegerile din Republica Moldova, în condiţiile în care Curtea Constituţională de la Chişinău a anulat recent legislaţia care urmărea să interzică accesul în alegeri al foştilor membri ŞOR, partidul oligarhului fugar prorus Ilan Şor, care a fost scos în afara legii.

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției

În Republica Moldova se poate: în an electoral, Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției. Potrivit unui decret prezidențial, aparatul președinției de la Chișinău se reduce de la 150 la 94. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Maia Sandu concediază peste o treime din angajații președinției Prin acest decret prezidențial, s-a modificat întreaga structură a „Aparatului Președinției Republicii Moldova”. Potrivit datelor din ianuarie 2024, publicate de ministerul de Finanțe, Administrația Prezidențială a României are 290 de angajați. În luna ianuarie, rata inflației a atins valoarea de 4,6% în Republica Moldova, sub media prognozată de Banca Națională. Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile medii de consum în ianuarie 2024 au crescut cu 0,8% față de luna decembrie 2023 și cu 4,6% față de ianuarie, anul trecut. Creșterea acestor prețuri a fost determinată de scumpirea produselor alimentare, nealimentare și serviciilor prestate populației. La produsele alimentare cel mai mult au crescut prețurile la legume și fructe, iar la servicii s-au scumpit apa potabilă și canalizarea dar tarifele de furnizare a energiei termice s-au diminuat cu 6,7%. În același timp, datele Băncii Naționale a Moldovei arată că în trimestrul patru al anului 2023, exporturile Republicii Moldova au înregistrat o creștere modestă, iar importurile o scădere de 14,3%. Banca Națională prognozează până la sfârșitul anului o rată a inflației de aproximativ 5%.

Ciolacu, o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu Foto: Facebook
Politică

Ciolacu, o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu

Noul premier PSD, Marcel Ciolacu, este o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu: PSD îl susține pe ex-socialistul Ion Ceban, primarul Chișinăului și a promovat la ICR o apropiată a lui Plahotniuc, Monica Babuc, deși președintele statului vecin a protestat. Astăzi, în mod cu totul eronat din punct de vedere politic, Marcel Ciolacu a vorbit despre „poporul Republicii Moldova”. Acesta este, de fapt, poporul român. Ciolacu, o amenințare la adresa guvernării Maia Sandu În noiembrie 2022, Ciolacu, s-a întâlnit, la Chișinău, cu adversarul Maiei Sandu, primarul Capitalei Republicii Molodva, Ion Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, care abia fusese forțat să demisioneze din funcția de ministru al Apărării după ce declarațiile sale au preluat mesajele Moscovei privind pacea din Ucraina. Ciolacu și adversarul Maiei Sandu, ex-comunistul Ceban Partidul înființat relativ recent de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus, se arată în comunicatul Departamentului Trezoreriei al Statelor Unite ale Americii, din 26 octombrie. Ceban a mai făcut parte din partidul comunist și din cel socialist, ambele extrem de apropiate de Moscova. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a afirmat, într-un interviu pentru Defapt.r0, că întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. În martie 2023, PSD a susținut trimiterea la Chișinău a Monicăi Babuc, o fidelă a oligarhului Vladimir Plahotniuc. Romanian party politics in Moldova: PSD proposes Monica Babuc, who was loyal to runaway oligarch Plahotniuc, as the head of the Romanian Cultural Institute in Chisinau. Last autumn she co-founded the Moldovan branch of PSD, PSDEM (basically the new name for Plahtniuc’s PD) pic.twitter.com/DhRvD3wfYM— Paula Erizanu (@paulaerizanu) March 26, 2023 Ciolacu personal a participat la Congresul Partidului Democrat din Moldova - fosta formațiune a lui Plahotniuc - unde Babuc era președinte interimar. Maia Sandu ar fi protestat, neoficial, dar a fost ignorată. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial Președintele Consiliului Județean Oradea, Ilie Bolojan s-a aflat, la 27 martie, alături de Maia Sandu de Ziua Unirii Basarabiei cu România, cu ocazia inaugurării unui parc din localitatea Băcioi, de lângă Chișinău. Tot la 27 martie s-a aflat la Chișinău și președintele PSD, Marcel Ciolacu, însă acesta nu a avut în program vreo întâlnire cu Maia Sandu.

Ciolacu îi face un cadou lui Putin Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu îi face un cadou lui Putin

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îi face un cadou lui Putinzi: a vorbit, în plenul Parlamentului, în discursul în care a cerut votul pentru funcția de premier, despre „poporul Republicii Moldova”. Însă, pentru România, poporul de pe teritoriul Republicii Moldova este poporul român. Ciolacu îi face un cadou lui Putin „În politica de vecinătate, vom acorda o atenție deosebită fraților noștri de peste Prut. România va susține cu toată forța parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vom continua să asigurăm toate resursele necesare pentru ca administrația pro-europeană și poporul Republicii Moldova să reziste în fața amenințărilor rusești. România este și va rămâne garantul integrării europene a Republicii Moldova, a securității și stabilității sale!”, a susținut Ciolacu. La 23 martie 2023, Maia Sandu a promulgat legea prin care limba de stat a Republicii Moldova este româna. Romania?? salută promulgarea astăzi, de către Președintele @sandumaiamd, a legii ce consacră faptul că limba de stat a R. Moldova?? este limba română. O evoluție f. importantă, întemeiată pe adevărul istoric & care aprofundează comunitatea noastră de limbă, istorie & cultură.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 22, 2023 „Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învățat-o pe parcursul vieții, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înțelegem dintr-un cuvânt și spunem - într-un glas - că «vorba dulce mult aduce»", a scris Maia Sandu pe Facebook. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial Legea promulgată la 23 martie prevedea înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

Maia Sandu publică în The Economist Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu publică în The Economist

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, publică un eseu în The Economist, în care scrie: „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Eseul este intitulat „Eforturile Rusiei de a destabiliza Moldova vor eșua, afirmă președintele acesteia. Maia Sandu consideră că țara sa este destinată să adere la UE”. Maia Sandu publică în The Economist „Războiul nemilos și lipsit de sens al Rusiei împotriva Ucrainei ar trebui să ne facă pe noi și pe alte țări să cedăm sub presiune. Nu o vom face. În calitate de președinte, sunt încurajat să văd rezistența și perseverența poporului nostru în fața crizelor întrepătrunse: războiul de la ușa noastră, șantajul energetic al Rusiei și inflația în creștere, recesiunea economică și protestele înscenate care au rezultat. Cetățenii noștri au rămas fermi, iar parteneriatele noastre cu prietenii și aliații ne-au ajutat să trecem peste furtună. Moldova devine mai puternică. Aceasta este o criză care cred că va consolida, nu va rupe, țara noastră și va stabili direcția în care vom călători în următoarele decenii”, scrie președintele Republicii Moldova. Ea descrie, în eseul publicat de The Economist, războiul hibrid dus de Rusia împotriva țării pe care o conduce și modul în care România și UE au ajutat-o. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o invazie militară. Asaltul ei asupra Moldovei este hibrid și este conceput pentru a ne destabiliza și a ne forța, pe noi, ca și pe Ucraina, să ne întoarcem pe orbita Moscovei. Strategia nu a reușit în Ucraina și nu va reuși nici în Moldova. Am menținut linia de rezistență mai bine de un an și vom continua să facem acest lucru. Luptăm împotriva acestei ofensive hibride prin consolidarea rezistenței noastre, prin reformarea instituțiilor noastre și prin apropierea de UE. Interconexiunile energetice cu România și cu alte țări europene ne-au ajutat să rezistăm șantajului cu gazele, să accesăm noi surse de energie și să menținem lumina aprinsă și casele încălzite în timpul unei ierni dificile. Ne-am reorientat exporturile către noi piețe și am menținut economia în funcțiune. Două treimi din schimburile noastre comerciale sunt cu UE”, arată Maia Sandu. Moldova vrea ca, în 2024, să înceapă negocierile de aderare la UE Ea roagă însă Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova în 2024: „Acest pas ne va da impulsul de care avem nevoie pentru a susține reformele și pentru a consolida poziția Moldovei ca viitor membru”. „Lumea s-a schimbat dramatic din februarie anul trecut, dar nu în modul în care s-ar fi așteptat cei care au comandat războiul. Ei au sperat să ne forțeze, împreună cu Ucraina, să privim înapoi, dar au reușit doar să ne întărească hotărârea de a rămâne parte a lumii libere. Au sperat să slăbească securitatea colectivă a Europei, dar, în schimb, noi am consolidat-o. Au vrut ca fragilitatea să înlocuiască agilitatea, dar a fost încă o eroare de calcul. Noi nu facem decât să devenim și mai agili pe măsură ce ne continuăm traiectoria europeană. Republica Moldova, un viitor membru al UE, este fermă, puternică și încrezătoare”, își încheie Maia Sandu eseul. Citește și: Penurie șocantă de medicamente la un spital de provincie: o fiolă de calmant împărțită între doi pacienți ieșiți din operație! Medicii operează fără analize preliminare, fiindcă nu sunt bani

Record în Moldova: Luna aprilie, cea mai ploioasă din toată perioada observațiilor meteorologice Foto: TVR Moldova/ Sandu Tarlev
Mediu

Luna aprilie, cea mai ploioasă din toată perioada

Luna aprilie a fost cea mai ploioasă din toată perioada observațiilor meteorologice, în Republica Moldova, anunță Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Luna aprilie, cea mai ploioasă din toată perioada Potrivit SHS, în luna aprilie, cantitatea lunară a precipitațiilor pe 65% din teritoriul țării a atins 120-175 mm (280-390% din norma lunară), ceea ce în această lună se atestă pentru prima dată din toată perioada de observații meteorologice, transmite Moldpres, citată de noi.md. Aprilie este caracterizată ca luna Apelor Mari de Primăvară şi eliberării complete de gheaţă a rîurilor. Acestei lunii se atribuie termenele tîrzii ale apariţiei debitului maxim de apă al perioadei. Totuşi, în unii ani, sfârşitul perioadei Apelor Mari de Primăvară în râurile Nistru şi Prut se înregistrează în prima decadă a lunii mai (1969, 1973, 1983, 1988, 1991, 2006) şi în decada a treia a lunii mai (1962, 1963 1976). La mijlocul lunii aprilie are loc Deversarea Ecologică, care se manifestă pînă la mijlocul lunii mai. Această viitură este necesară pentru menţinerea florei și faunei în cursul inferior a râului Nistru. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL

Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu Foto: Facebook
Eveniment

Maia Sandu mulțumește României și Bogdan Aurescu

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, mulțumește, pe Twitter, României și lui Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, pentru promovarea sancțiunilor UE împotriva oligarhilor care destabilizează Republica Moldova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La 24 aprilie, Consiliul pentru Afaceri Generale al UE a ajuns la un „acord larg” cu privire la un nou cadru de sancțiuni împotriva celor care destabilizează Republica Moldova. Aceste măsuri au fost cerute insistent de România. Maia Sandu mulțumește României și lui Bogdan Aurescu „Salut adoptarea de către UE a sancțiunilor pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Moldovei. Decizia transmite un mesaj puternic că ingerința malignă nu va fi tolerată. Mulțumesc @BogdanAurescu pentru că a condus această inițiativă cheie”, a scris Maia Sandu pe Twitter. I welcome EU's adoption of sanctions to counter actions destabilising Moldova.The decision sends a strong message that malign interference will not be tolerated.Grateful to @BogdanAurescu for driving this key initiative. https://t.co/eVTcA1xArq— Maia Sandu (@sandumaiamd) April 28, 2023 Vineri, președintele Republicii Moldova a salutat trei măsuri luate de UE în favoarea țării pe care o conduce: sancționarea oligarhilor care destabilizează Republica Moldova o misiune civilă a UE, condusă de Cosmin Dinescu din România, va ajuta Republica Moldova să consolideze rezistența la amenințările hibride UE va oferi 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacității de apărare a Republicii Moldova UE urmează să stabilească lista oligarhilor din Republica Moldova care vor fi sancționați, dar cel mai probabil pe ea se vor afla Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Citește și: FOTO+VIDEO Incendiu uriaș la depozitul de petrol al flotei ruse din Sevastopol, Crimeea. Rusia susține că a fost lovită de o dronă ucraineană

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România"

Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România". Autorităţile Republicii Moldova iau decizii îndreptate spre pierderea suveranităţii ţării, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Kremlinul atacă Moldova "absorbită de România" Într-o conferinţă de presă, lui Peskov i s-a solicitat să comenteze o postare a vicepreşedintelui Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, consacrată Republicii Moldova, în care acesta afirma că "o astfel de ţară nu mai există", întrucât "şefii locali au vândut-o României, devenind trădători ai patriei lor". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Peskov a fost întrebat dacă Kremlinul este de acord cu faptul că nu mai există "o astfel de ţară ca Republica Moldova". "Ei şi-au distrus deja limba, nu o mai numesc limbă moldovenească. Vedem o tendinţă în sensul absorbţiei de către România, vedem acţiuni îndreptate spre limitarea deliberată a propriei lor suveranităţi etc. În acest sens, într-adevăr, acolo au loc procese destul de interesante", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse. Moscova vede "proteste" în Moldova În acelaşi timp, a spus el, aceste procese "nu se corelează cu sentimentele din societate". "Vedem un număr mare de acţiuni de protest, vedem un număr mare de persoane care nu sunt de acord cu această politică", susţine Peskov. Mai mult, Peskov a declarat că "actuala conducere a Republicii Moldova se îndreaptă rapid spre deja binecunoscuta rusofobie". "Ei consideră că ar trebui să fie un atribut absolut obligatoriu al integrării europene să urască Rusia şi orice manifestare pro-rusă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Nici această politică nu corespunde stării de spirit din societatea moldoveană", a insistat el. "Desigur, este vorba de o ţară care încearcă acum să devină rapid neprietenoasă cu noi", a adăugat Peskov. Medvedev: O astfel de țară nu mai există Într-o reacţie la declaraţia premierului moldovean Dorin Recean, potrivit căruia mai mulţi oficiali ruşi, inclusiv Vladimir Putin, ar avea interdicţie de intrare pe teritoriul Republicii Moldova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că "o astfel de ţară nu mai există". Potrivit lui Medvedev, nimeni din conducerea Rusiei nu intenţionează să vină la Chişinău. Citește și: În Delta Dunării, stâlpii și liniile de înaltă tensiune au ucis 780 de păsări din 56 de specii într-un an. Se fac lucrări anti-coliziune Ca urmare, Ministerul de Externe al Republicii Moldova l-a convocat pe ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, pentru a i se cere explicaţii în legătură cu afirmaţiile lui Dmitri Medvedev, potrivit Deschide.md. "Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene nu va comenta limbajul absolut inacceptabil al declaraţiilor unor oficiali ruşi, expuse astăzi (vineri), dar subliniem faptul că ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasneţov, va fi convocat la minister pentru a i se cere explicaţii pe marginea afirmaţiilor ce vizează ţara noastră", se arată într-un comunicat al MAEIE.

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească (sursa: Facebook/Spovedania lui Rizea)
Justiție

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească

Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească. Cristian Rizea a fost declarat de către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) persoană indezirabilă pe teritoriul R. Moldova pe un termen de 15 ani. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform procedurilor legale, acesta a fost îndepărtat sub escortă de pe teritoriul național de către personalul specializat al IGM, potrivit Ziarului de Gardă de la Chișinău. Fugarul Rizea, trimis într-o închisoare românească "Cristian Rizea se află în căutare internațională pe canalele Interpol cu scop de arest și extrădare din 19.03.2019, în vederea executării pedepsei privative de libertate în România pe un termen de patru ani și opt luni pentru infracțiunea de trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, conform sentinței definitive emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție", mai arată Ziarul de Gardă. Citește și: Penalul Rizea, pe care statul român nu-l poate aduce la închisoare, amendat la un miting pro-Dodon. Își parcase ilegal mașina de lux

Limba română va înlocui ''limba moldovenească'' în toate legile din Republica Moldova Foto: Newsmaker.md
Eveniment

Limba română va înlocui „limba moldovenească”

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie. Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la "Mişcarea Alternativa Naţională", o majoritate de 58 de voturi. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Limba română va înlocui „limba moldovenească” Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de "limbă moldovenească", conform newsmaker.md. Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului "funcţionând pe baza grafiei latine" în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională "Limba noastră", aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte "Limba română". Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de "limba oficială", "limba de stat" şi "limba maternă" din toate actele normative şi documentele oficiale. Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în "Registrul de Stat al actelor juridice" operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot. În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că "limba moldovenească" este limba oficială a Republicii Moldova.

Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Foto: Facebook Maia Sandu
Eveniment

Primele aplicații comune accesarea fondurilor europene

Primele aplicații comune România-Republica Moldova pentru accesarea fondurilor europene: ele vor contribui la dezvoltarea conectivității infrastructurii de transport și vor fi finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility #CEF), anunță Moldopres. Primele aplicații comune pentru accesarea fondurilor europene Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), finanțarea este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere Ungheni (RO) - Ungheni (MD) și Albița (RO) - Leușeni (MD). În ceea ce privește primul proiect Ungheni – Ungheni, pe partea română va fi dezvoltată legătura cu infrastructura rutieră existentă în România prin modernizarea DJ249A la un profil de drum național, care va face legătura cu noul pod peste Prut. Această infrastructură va funcționa și după conectarea podului de la Ungheni cu Autostrada A8, ca nod rutier cu drumul național din proximitate. Totodată, în Republica Moldova va fi construită infrastructura de acces între noul pod de la Ungheni și rețeaua de drumuri existentă. Valoarea totală a proiectului este de 66,3 mln de euro, dintre care contribuția Uniunii Europene este de 33,1 mln de euro. Cel de-al doilea proiect vizează punctul de trecere al frontierei Leușeni – Albița, care va fi dotat cu echipamente noi. Totodată, pe partea română va fi reorganizat fluxul de mărfuri care intră în țară, prin extinderea și relocarea Agenției de Cântărire Albița. În paralel, Ministerul Transporturilor din România realizează documentația tehnică pentru un nou pod peste Prut în locul celui existent, cu două benzi pe sens, care, de asemenea, va fi propus spre finanțare din programul CEF. Valoarea totală a proiectului este de 19,6 mln de euro. Citește și: Pod strategic peste Prut, la Ungheni, finanțat de UE prin pachetul „Mobilitate militară”. Despre construcția acestui pod se discută din 2003 Pod strategic, la Ungheni La 13 ianuarie, podul peste Prut de la Ungheni, legătura rutieră între România și Republica Moldova în continuarea Autostrăzii Unirii, a fost avizat la Compania de Drumuri, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu. Va fi primul pod între România și Republica Moldova cu patru benzi, iar licitația ar putea fi lansată în primăvară. Costul estimat al proiectului este de 40 de milioane de Euro, podul urmând să fie construit de CNAIR : ,,Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat astăzi devizul general al Podului peste Prut de la Ungheni, obiectiv de investiție ce are ca scop îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane, precum și sprijinirea relațiilor economice, sociale şi frățești dintre România și Moldova.

Fragmente de rachetă rusească în Moldova (sursa: Twitter/Maia Sandu)
Internațional

Fragmente de rachetă rusească în Moldova

Fragmente de rachetă rusească în Moldova. Chișinăul a anunţat sâmbătă că au fost găsite resturi de rachetă pe teritoriul său după un nou val de atacuri ruseşti asupra Ucrainei, condamnând aceste atacuri. Fragmente de rachetă rusească în Moldova "Războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei a afectat din nou Moldova", a scris pe Twitter preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, postând în mesajul său fotografii de la faţa locului. "Poliţia de frontieră a găsit fragmente de rachetă în apropierea satului Larga, în nordul Moldovei. Condamnăm ferm atacurile violente de astăzi", se arată în mesaj. Este al treilea incident de acest gen. Citește și: VIDEO Cinci morți și 27 de răniți, din care șase, copii, la Dnipro, după ce un bloc de locuințe a fost lovit de o rachetă rusească Rusia a tras sâmbătă mai multe rachete asupra unor infrastructuri-cheie la Kiev, dar şi asupra unor oraşe din alte regiuni ale Ucrainei, potrivit unor responsabili ucraineni, în timp ce incertitudinea se menţine cu privire la soarta oraşului Soledar (est), pe care Moscova susţine că l-a "eliberat" după o bătălie dură. Mai multe explozii s-au făcut auzite sâmbătă dimineaţa la Kiev, responsabili ucraineni afirmând că bombardamente ruse au avut drept ţintă infrastructuri-cheie ale capitalei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră