duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

9066 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Nicușor Dan, consultări oficiale și posibilă desemnare a unui premier: pe cine pariază Polymarket

Președintele Nicușor Dan a anunțat pentru joi consultări oficiale cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui premier. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. Ultima tentativă de a desemna un premier a avut loc la 14 iunie, când Nicușor Dan l-a propus pe Adrain Veștea (PNL). Însă Parlamentul a respins această propunere.  Citește și: Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final Pe platforma Polymarket se poate paria pe numele viitorului premier al României. Deși platforma a fost interzisă și în România, și în SUA, restricțiile sunt ușor de ocolit.  Nazare, eterna speranță Azi, la estimarea „Viitorul prim-ministru al României”, pe Polymarket erau următoarele cote: Alexandru Nazare, 52,6%, pe trend de creștere. Președintele Nicușor Dan a participat, sâmbătă, la nunta acestuia. Sorin Grindeanu - 13,8%, pe trend de scădere. La mijlocul lui iulie, cota sa sărise de 60%.  Ilie Bolojan - 4,8% Eugen Tomac - 4,5% Siegfried Mureșan - 4% PolyMarket este una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria pe evoluția a diverse evenimente.  Cum funcționează sistemul Polymarket? Dacă crezi că Nazare va ajunge premier, poți cumpăra acțiuni, la valoare individuală de circa 53 de cenți. Dacă el va câștiga, vei primi un dolar pe acțiune. Dacă pierde, ai pierdut toate acțiunile cumpărate. Sistemul funcționează identic dacă pariezi că Nazare nu va ajunge președinte. În acest caz, valoarea acțiunii este de 47 de cenți. Care este programul consultărilor de joi: Ora 09:00 - Partidul Social Democrat (PSD); Ora 09:30 - Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 10:00 - Partidul Naţional Liberal (PNL); Ora 10:30 - Uniunea Salvaţi România (USR); Ora 11:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); Ora 11:30 - Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale; Ora 12:00 - Partidul S.O.S. România (SOS); Ora 12:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT); Ora 13:00 - Grupul parlamentar Uniţi pentru România; Ora 13:30 - Grupul parlamentar PACE - Întâi România; Ora 14:00 - Parlamentarii neafiliaţi. Preşedintele Nicuşor Dan anunţa luni că doreşte să facă desemnarea premierului până pleacă în SUA, la Adunarea Generală ONU, care are loc în perioada 22 - 24 septembrie.  Preşedintele a mai spus că nu-şi doreşte în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deşi, aşa cum stau lucrurile acum, nu mai putem spune că excludem. Preşedintele Nicuşor Dan a apreciat despre varianta unui guvern în jurul PSD că "este una din variantele de lucru". „Trebuie să vedem dacă ea strânge o majoritate, la fel cum celelalte variante propuse în spaţiul public, trebuie să vedem dacă la o discuţie cu partidele, înainte de nominalizare, au şanse să strângă o majoritate. Şi desemnarea mea va fi către acea variantă care are cele mai mari şanse să strângă o majoritate", a precizat el. Întrebat dacă Sorin Grindeanu şi Siegfried Mureşan, cele două propuneri de premier, din vară, mai sunt pe masă, ca variante, preşedintele a răspuns: "Va fi o întrebare pe care, la consultarea cu partidele, o voi adresa tuturor partidelor şi grupărilor de membri ai parlamentului".

Nicușor Dan, consultări oficiale și posibilă desemnare a unui premier: pe cine pariază Polymarket
Echipa lui Bolojan l-a lichidat pe Bode de la șefia comisiei de transporturi a Camerei Deputaților
Politică

Echipa lui Bolojan l-a lichidat pe Bode de la șefia comisiei de transporturi a Camerei Deputaților

Echipa lui Ilie Bolojan l-a dat jos pe Lucian Bode de la șefia comisiei pentru Transporturi a Camerei Deputaților. În locul său, la șefia comisiei a fost ales Dragoș Ciobotaru, un deputat PNL din Vrancea. Citește și: Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final La începutul lunii septembrie, conducerea PNL a înlocuit-o și pe Nicoleta Pauliuc, apropiata lui Hubert Thuma, de la conducerea comisiei pentru apărare din Senat.  Bode a fost unul dintre liberalii care au susținut guvernul Adrian Veștea. El a fost ministru al Transporturilor în guvernul Orban.  PNL-Bolojan face majoritate în comisie pentru epurarea lui Bode Ședința de înlocuire a lui Bode a avut loc marți, 15 septembrie. Pentru schimbarea acestuia au votat 16 deputați din comisie, zece s-au opus. Este posibil ca, pe lângă voturile PNL și USR, pentru schiumbare să fi votat și AUR.  Bode a fost și secretar general al PNL.  În iunie, el critica dur conducerea PNL: „E deplorabil și hilar unde s-a ajuns. În peste 27 de ani petrecuți în PNL, mi-am exprimat toate pozițiile în cadrul organismelor statutare ale PNL. Cel mai recent, în Biroul Politic Național și în Colegiul Director Județean al PNL Sălaj. Am făcut asta pentru că am rămas și rămân consecvent principiilor liberale în care cred.   Mi-am permis să vorbesc liber despre ce s-a întâmplat cu PNL în ultimul an și jumătate, despre modul de promovare a oamenilor „din afară”, despre depărtarea de electoratul nostru tradițional, despre fuga de responsabilitate și despre abandonarea muncii de partid.   Se pare că am deranjat. Totuși, am făcut-o cu argumente, conform valorilor liberale în care cred. Și am făcut-o mai ales pentru că deciziile politice se discută liber, nu vin servite la „impuse”.   Acum, amenințarea cu excluderea nu demonstrează viziune politică, ci incapacitatea unora de a răspunde argumentelor mele. Iar dacă „noul PNL” sancționează libertatea de opinie, nu face altceva decât să își calce în picioare chiar identitatea pe care pretinde că o apără.   Unele lucruri aș putea să le înțeleg, însă memoria instituțională nu poate fi rescrisă printr-un vot în Congresul extraordinar. În privința situației financiare a PNL, lucrurile sunt mult mai simple decât recenta „sentință politică”.   Ea trebuie privită din doua perspective: prima, cea a legalității procedurilor, validată de către toate instituțiile statului abilitate să o verifice; a doua, politică, decisă de fiecare dată doar în structurile statutare ale PNL, sub coordonarea șefilor de campanie.   În 2024, nicio decizie de campanie nu a fost luată discreționar. Toate cheltuielile și toate angajamentele au fost cunoscute și asumate de către toate echipele de campanie ale partidului, inclusiv de către unii dintre cei care astăzi pozează în lupi moraliști sau reformatori liberali.   Mai mult, situațiile financiar-contabile ale partidului au fost verificate și validate inclusiv de către AEP și de Curtea de Conturi. Problemele invocate întruna nu au existat și nici nu există. Ele există doar într-o „sentință politică” dată astazi fără nici o dezbatere prealabilă în vreun cadru statutar al PNL.   Nu mă miră, pentru că asta e noua metodă de reformă a partidului: întâi se stabilește vinovatul, apoi se caută faptele”. 

Sociologul Cătălin Stoica: mai-marii ciobanilor ar trebui întrebați cum au vândut oile despre care știau că sunt infectate unor amărâți
Politică

Sociologul Cătălin Stoica: mai-marii ciobanilor ar trebui întrebați cum au vândut oile despre care știau că sunt infectate unor amărâți

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Stanford și predă la SNSPA, a scris, pe Facebook, după protestele de marți ale ciobanilor: „Poate mai-marii ciobanilor, patronii lor, ar trebui întrebați cum de au vîndut oile despre care știau că sunt infectate unor amărîți (cu 2-3 lei mai puțin pe kg)”. Stoica spune că foștii proprietari au păstrat crotalele pentru subvenții și despăgubiri. Citește și: Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final „Nu neg ca ciobanii alaturi de alte categorii nu se confrunta cu dificultati majore care trebuie rezolvate. E bine insa sa avem o privire mai nuantata”, arată Stoica. Papasima: „Ciobanii cu oi multe și contracte (futures) de export către Orientul Mijlociu au decis să protesteze” El face trimitere la postarea lui Răzvan Papasima, care arată că: „Pesta micilor rumegătoare (un fel de foot and mouth) face ravagii. Animalele nu pot fi salvate, nici sacrificate rapid pentru a fi vândute, se ucid în masă și se îngroapă în gropi comune. Vaccinarea împiedică contractarea bolii, dar apare o problemă. Țările din Orientul Mijlociu (adică acolo unde se duc oile) nu sunt așa încântate să achiziționeze animale vaccinate. Așa că unii preferă să nu le vaccineze. Pentru importatori nu e o chestiune de halal/haram, ci de biosecuritate, e mai simplu și mai sigur comercial să imporți animale dintr-o zonă oficial liberă de boală. Pentru sectorul ovin miza e uriașă, în primele luni ale anului 2026 exporturile au însumat 500 milioane de euro, dintre care aproximativ 350 de milioane din exportul de animale vii, conform ANSVSA”. Cătălin Stoica: „Cineva care-mi povestea cum se mutau animalele dintr-un grajd intr-altul, sa iasa la numar” Ce scrie Cătălin Stoica: „𝙋𝙧𝙤𝙩𝙚𝙨𝙩𝙚𝙡𝙚 𝙘𝙞𝙤𝙗𝙖𝙣𝙞𝙡𝙤𝙧: fara indoiala ca au la baza unele revendicari certe insa, ca sa folosesc o replica dintr-un film al lui Nae Caranfil, «viata e complexa si are multe aspecte». Sau, «sunt interese mari la mijloc». Poate mai-marii ciobanilor, patronii lor, ar trebui intrebati cum de au vindut oile despre care stiau ca sunt infectate unor amariti (cu 2-3 lei mai putin pe kg). Au pastrat evident crotalele (placutele de identificare puse pe urechile oilor, vacilor); unii au pungi intregi cu crotale – daca vrei subventie si despagubiri, trebuie sa le prezinti pe astea, ca sa scoata din evidenta oile “moarte” care insa au fost demult vindute prin tara, unde au infectat si alte efective. Cum spunea un prieten, in lupta cu UE si autoritatile, astea sunt «armele celor fara de putere» (weapons of the weak). Practicile astea nu sunt noi; cum spunea Valer Simion Cosma, «acu cativa ani am facut un interviu cu cineva care-mi povestea cum se mutau animalele dintr-un grajd intr-altul, sa iasa la numar cand venea controlul. Pentru subventie. Iar o batrana imi zicea ca are 2 vaci in grajd si inca una in calculator. Calculatorul veterinarului». Repet, nu neg ca ciobanii alaturi de alte categorii nu se confrunta cu dificultati majore care trebuie rezolvate. E bine insa sa avem o privire mai nuantata (vezi in primul comentariu, niste nuante importante ale lui Razvan Papasima, care stie astfel de lucruri din casa, ca sa zic asa; vezi in al doilea comentariu si zicerea buna a prietenului Bogdan Iancu)”.   „Georgescu ala stie de ce face turnee prin tara, chiar daca noi nu stim cine il sponsorizeaza. Oamenii au mai mult ca oricind sentimentul ca nu sunt ascultati si mai ales auziti. Si atunci, umple el golul asta”, mai scrie Stoica. 

VIDEO Cătălin Prisacariu și Mircea Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cine e dr. Ștefureac, șef peste sondajele INSCOP
Politică

VIDEO Cătălin Prisacariu și Mircea Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cine e dr. Ștefureac, șef peste sondajele INSCOP

Șeful sondajelor INSCOP, Remus Ștefureac, nu este un personaj atât de neutru pe cât ar dori să pară, au arătat Cătălin Prisacariu și Mircea Marian, la podcastul „Cum e, de fapt?”: este doctor în științe militare la controversata academie SRI, l-a însoțit pe fostul director al SRI George Maior în SUA, când acesta era ambasador, și este asociat cu Sacha Draghici, fondatorul Superbet și asociat cu One United Properties.  Citește și: Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final Discuția a arătat cum a împins Ștefureac ideea că Nicușor Dan nu-l poate bate pe George Simion, în turul II al prezidențialelor, deci ar trebui votat altcineva - adică Crin Antonescu.  Legăturile lui Ștefureac ot INSCOP: SRI și oameni de afaceri „Prisacariu: Este doctor la Academia SRI. A fost consilierul lui George Maior, când acesta a fost ambasador în Statele Unite... Marian: ...adică a fost acolo, a fost în Washington...  Prisacariu: ...au în continuare o relație foarte bună, și domnul Ștefureac, pe lângă Inscop, mai administrează un agregator de presă, nu știu cum să-i spun, informat.ro, finanțat de către omul de afaceri Sacha Dragici (...) din industria jocurilor de noroc. Un domn care la rândul lui este acționar la probabil cel mai mare imobiliar din România, One United Properties, cu care am câștigat niște procese, împotriva cărora am câștigat niște procese după ce ne-au dat în judecată. Sacha Dragici cumpărând foarte multă presă în ultimii ani... Marian: Da. De om bun care vrea democrație și free speech. Prisacariu: Da. Mie mi se pare că se creează un pol de afaceri și de informații și de sondaje...  Marian:...în interesul libertății.  Prisacariu: Care nu mi se pare că are neapărat legătură cu un partid...  Marian: Are legătură cu interesele afaceri, cum ai spus, cu interese de afaceri (...) și care se folosește de aceste legături cu oameni care probabil mai au legături și acum cu serviciile secrete.  Prisacariu: Mai observ ceva. Înainte de alegerile prezidențiale de anul trecut, Nicușor Dan, care era primar atunci, era un mare adversar al One United Properties. Acum Nicușor Dan s-a întâlnit recent cu acest Sacha Dragici, Superbet și acționar la One United. S-au întâlnit la Cluj, recent. S-a scris prin presă. Adică pare că se refac sau se fac niște alianțe, care ar fi fost sau păreau împotriva naturii până de curând. Mai mult decât atât, înainte de alegeri, domnul Remus Ștefureac ne spunea că Nicușor Dan n-are nicio șansă să câștige alegerile. La DeFapt.ro am cartografiat peisajul atunci. Îți citesc niște titluri. «Sociologul Ștefureac insinuează că Nicușor Dan va tot scădea în sondaje și e posibil să nu intre în turul al doilea». Marian: Îl împingea pe Crin Antonescu în față... Prisacariu: O susținea pe Elena Lasconi, îl ataca pe Nicușor Dan spunând: «matematica electorală te trimite rapid la mămica».  Iată, elegantul domn Ștefureac. Apoi spunea că George Simion câștigă turul al doilea împotriva oricărui candidat. Ba mai mult, spunea Ștefureac, detașat, chiar împotriva lui Nicușor Dan.  Marian: Tipul ăsta are doctorat în științe militare, deci nu în sociologie, și totuși a devenit vocea oficială a sondajelor. E clar că asta s-a dorit și că lumea se poate baza pe el că spune ce trebuie, când iese la suprafață. Prisacariu: Deci el este sondorul sistemului.  Marian: Da. Da. Prisacariu: Al cărui șef este Nicușor Dan, cum ne-a spus. Marian: Deci, Nicușor Dan este pentru mine cel mai mare mister și pur și simplu nu îl înțeleg.  Prisacariu: Acest Yeti al politicii, Nicușor Dan! A fost «Cum e de fapt?», podcastul DeFapt.ro”. 

Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final
Politică

Românii vor putea economisi pentru pensie ca-n America sau Suedia: proiectul Năsui, la vot final

Camera Deputaților are, azi, la vot final, un proiect de lege prin care cetățenii români vor putea economisi pentru pensiile lor pe modelul din SUA sau Suedia: ei vor avea la dispoziție un așa numit „Cont de Economii și Investiții” care funcționează ca un cont de investiții clasice, dar în interiorul lor câștigurile nu vor fi taxate deloc. Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Proiectul a fost inițiat de deputatul USR Claudiu Năsui, alături de Cristina Prună (USR), Gabriela Horga (PNL) și Sebastian Burduja (PNL). Însă proiectul a fost apoi semnat de parlamentari din USR, PSD, AUR, PNL și UDMR. „Din salariul net (deja taxat) sau din economisirile actuale (tot bani deja taxați) veți investi” Deputatul Claudiu Năsui a explicat cum vor funcționa aceste conturi de economii și investiții: „Conturile acestea funcționează fix precum conturi de investiții clasice de la orice broker sau bancă. Diferența este că în interiorul lor câștigurile nu vor fi taxate deloc. Zero taxe pe câștiguri și randament. Taxarea are loc doar la început sau la sfârșitul perioadei de investiții.   În lege propunem două tipuri de conturi: CEI-S și CEI-D. În CEI-S taxarea are loc la început. În CEI-D taxarea are loc la final. „S”-ul vine de la „scutire”, iar „D”-ul vine de la „deductibilitate”. Oricum ar fi banii se vor taxa o singură dată.   Din salariul net (deja taxat) sau din economisirile actuale (tot bani deja taxați) veți investi într-un cont CEI-S. Banii fiind deja taxați, cresc fără taxe și pot fi retrași fără taxe.   Din salariul brut (netaxat) investiți într-un cont CEI-D. Banii netaxați fiind prin definiție mai mulți, cresc fără taxe, dar vor fi taxați la momentul retragerii.   Practic este un sistem care ne permite să avem o pensie autentic contributivă și total independentă de politicieni sau de demografia populației.   Iar ca bonus, sistemul acesta va da României piețe de capital puternice, nu doar români mai prosperi. Iar asta este accesibil oricui. Pentru prețul unei cafele pe zi, putem avea peste 100.000 de euro economisiți la pensie, iar asta în valoare actuală a banilor.   Pentru cine vrea să verifice calculul: randament 7% (pe ultimul secol randamentul ajustat pentru inflație al S&P500, unul dintre cei mai reprezentativi indici pentru SUA, este 7%), perioadă de investiții 35 de ani (stagiu standard de cotizare) și prețul unei cafele 10 lei.   Poate să scadă bursa? Da, clar. Dar pe termen lung, va crește la loc. La ultima criză S&P500 a căzut cu 60%. Cu toate astea, dacă cineva ar fi investit la maximul bursier de atunci, tot ar fi avut azi de 5 ori valoarea investită. Un randament foarte bun”, a scris Năsui, care acum este ministru al Economiei în Republica Moldova.    „Inspirația noastră a fost faimosul cont de investiții din SUA denumit 401(k) și, mai aproape de casă, contul suedez ISK.   Motivul pentru care o să o vedeți sub numele de CIIP sau CIIV în alte locuri este pentru că acelea erau numele inițiale ale contului. Inițial când am scris legea ne-am gândit la numele CIIP (Cont Individual de Investiții pentru Pensii), după discuții cu ASF am ajuns la concluzia că e mai bine să nu fie numele „pensii” în titlu. Așa că l-am schimbat în „Viitor”. De aceea veți vedea unii oameni că scriu despre „CIIV”. Iar în final ne-am aliniat denumirii europene a contului care este CEI.   Este prima reformă cu adevărat liberală făcută în România de multă vreme. Am amânat demisia mea din parlament special pentru a putea trece această lege. Este ultima lege pe care o voi mai trece în parlamentul României înainte de pleca cu gândul că am dus la bun sfârșit și acest ultim proiect.   Piețe de capital puternice în România sunt un avantaj și pentru Moldova și pentru întreaga regiune. O țară bogată este o țară cu oameni bogați. Iar oamenii bogați apar atunci când acumularea de capital este permisă și chiar încurajată. Asta fac conturile CEI”, a mai explicat fostul deputat USR.   

Simion: Protestatarii de la Guvern sunt „luptători pentru democrație”, „au fost prea răbdători”
Politică

Simion: Protestatarii de la Guvern sunt „luptători pentru democrație”, „au fost prea răbdători”

Președintele AUR, George Simion, i-a încurajat pe protestatarii violenți care au vrut să ia cu asalt Guvernul, spunând despre ei că „au fost buni sau prea răbdători”. El a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru Marius Tucă, la Gândul.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Simion a mai afirmat: „Sunt în legătură cu acești ciobani de luni de zile, de ani de zile, le știu durerea, nimeni din autoritățile statului nu se gândește și nu se pune în locul lor”. Președintele AUR, pe deplin solidar cu protestele „Am fost la 200-300 de metri de locația protestului pe tot parcursul zilei, dar evident, dacă făceam un pas înspre piață alături de colegii mei, care au fost în număr mare, eram pe toate canalele: «Iată, s-a dovedit că Simion a deturnat protestul ciobanilor»”, a declarat George Simion. El i-a apărat pe protestatari. „Mi se pare că nu înțeleg nimic acești domni care vor să controleze narativul. Oamenii s-au săturat de asta, au ieșit în stradă și nu au fost doar oierii și agricultorii, au fost români supărați, în marea lor majoritate fără perspectiva zilei de mâine, oameni care au fost batjocoriți și care nu se mai simt apărați de statul român, ba chiar se simt atacați (...) Ce treabă a avut dl. Georgescu cu protestul de astăzi nu-mi dau seama, de-l invocă atât de mult la toate canalele de propagandă media. Sunt disperați pentru că nu au susținere populară, nu sunt în stare să-și numească un guvern, nu sunt în stare să conducă România și asta e ultima lor formă de refulare, să încerce să ne însceneze aceste lucruri”, a spus președintele AUR.  El i-a definit pe protestatari drept „luptători pentru democrație”. „Demonstranții cred că au fost buni sau prea răbdători pentru că de 2 ani tot ies în stradă, ies la vot și sunt ignorați, nu sunt auziți și toată lumea fierbe, urlă (...) Sunt oameni care au bătut sute de kilometri, mulți din diaspora au bătut mii de km, care acum sunt arătați pe toate posturile sistemului ca fiind instigatori, protestatari violenți. Sunt, în opinia mea, luptători pentru democrație, în măsura în care și protestatarii din 10 august au fost luptători pentru democrație”, a declarat Simion. 

ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei
Politică

ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei

Mesajele grupării anti-Bolojan formată din liderii PSD și AUR, plus europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, în legătură cu protestele violente din Piața Victoriei, au idei comune și par a fi sincronizate. Protestul violent vine cu o zi sau două înainte de așteptata nominalizare a unui nou premier, de către președintele Nicușor Dan. Președintele Ilie Bolojan era deja sub o presiune puternică să demisioneze de la conducerea Guvernului și să accepte ca liberalii să voteze un guvern PSD minoritar.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Mitingul de azi a fost pregătit psihologic de Antena 3, care luni seara titra: „Autoritățile sunt în alertă maximă în Capitală, unde se așteaptă ca marți să ajungă 200.000 de fermieri la un marș și miting neautorizat, în fața Guvernului. Mai mulți reprezentanți ai fermierilor amenință că nu vor pleca acasă până nu vor primi satisfacție de la Executiv (...) Fermierii sunt extrem de nemulțumiți de lipsa măsurilor de susținere din partea Guvernului pentru domeniul în care activează”.  Un mesaj asemănător avea și postul lui Sebastian Ghiță, România TV: „Fermierii protestează, marţi, în faţa Guvernului, fiind aşteptat un număr mare de agricultori din toate sectoarele, de la apicultură, cultura mare, până la crescători de ovine, care vor să tragă un semnal de alarmă cu privire la situaţia dificilă în care se află zootehnia românească, dar şi agricultura”.  Antena 3 recunoaște: „Oameni în pantaloni scurți, «călugări» cu inele pe toate degetele și cruci uriașe în mână, «daci», «fermieri» în pantaloni scurți” În realitate, chiar Antena 3 a recunoscut că mitingul a fost confiscat de suveraniști: „Însă din cei 200.000 au mai ajuns 500, iar printre aceștia au fost, într-adevăr, și fermieri. În imaginile pe care Agerpres le-a surprins marți se vede o lume colorată: oameni în pantaloni scurți, «călugări» cu inele pe toate degetele și cruci uriașe în mână, «daci», «fermieri» în pantaloni scurți și nu numai (...) În Piața Victoriei au mai rămas câteva sute de persoane, dintre care majoritatea nu sunt fermieri. În locul lor au rămas instigatorii, conduși de Ciprian Pamfile, care provoacă haos în centrul Capitalei”.  Care a fost ideea comună a mesajelor PSD, AUR și Rareș Bogdan: premierul trebuie să negocieze personal cu protestatarii? Sorin Grindeanu: „Domnule Bolojan, dialogul cu reprezentanţii fermierilor este singura soluţie pentru a opri escaladarea conflictului! Nu doar să luaţi act formal de revendicări prin hârtii. Numai prin discuţii poate fi detensionată situaţia. Fiţi responsabil şi raţional! Interveniţi! (...) Ilie Bolojan are obligaţia să iasă de după perdelele de la Guvern şi să ia măsuri ferme pentru a coborî tensiunea şi a preveni o escaladare periculoasă a situaţiei” Rareș Bogdan: „Ilie, coboară din birou şi stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze! Dialogul e sfânt în astfel de momente! Nu-i sfidaţi pe oieri, ciobani şi fermieri, că nu de bine ce le este au ieşit în stradă! Au probleme, le este ameninţată existenţa! Sunt împinşi către sărăcie, boală, foamete, dispariţie! Şi odată cu ei, o tradiţie care nu a fost un moft de salon, ci o temelie a existenţei noastre de români!”. „Dumnezeu să vă apere şi să vă binecuvânteze pentru sufletul vostru curat!”, le-a mai urat europarlamentarul celor care au atacat forțele de ordine.  AUR: „ Responsabilitatea este însă și politică. Ilie Bolojan știe de săptămâni întregi cât de gravă este situația crescătorilor de animale. La protestul din 30 iulie, fermierii au cerut să discute direct cu el, dar premierul nu a participat la negocieri și l-a mandatat pe Tánczos Barna să primească delegația. Astăzi, în loc ca Palatul Victoria să fie locul unui dialog real cu oamenii ajunși la capătul puterilor, Guvernul a rămas în spatele cordoanelor   George Simion a avut propriul mesaj, dimineața, în care a sugerat din nou că vrea la guvernare: „România are nevoie de o conducere care își protejează cetățenii și știe să lucreze pentru ei. AUR este alături de fermieri și de toți românii care muncesc”.   

EXCLUSIV De câte ori s-a plimbat ministrul Grindeanu cu elicopterul, pe banii contribuabililor
Politică

EXCLUSIV De câte ori s-a plimbat ministrul Grindeanu cu elicopterul, pe banii contribuabililor

Ministerul Transporturilor, condus de ministrul interimar Radu Miruță (USR), a răspuns întrebărilor de Defapt.ro privind plimbările cu elicopterul ale miniștrilor PSD Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban. DeFapt.ro a mai trimis ministerului această întrebare de două ori, când instituția era condusă de PSD, dar, după ce a confirmat înregistrarea întrebării, nu a urmat nici un răspuns.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Bihoreanul relata, în 2023: „Nu mai puțin de trei PSD-iști bihoreni s-au „lipit” de vizita-fulger pe care ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut-o marți, din elicopter, pe șantierul drumului de legătură dintre centura Oradea și Autostrada Transilvania, proiect inițiat de fostul primar Ilie Bolojan și pe care constructorii îl pot finaliza înainte de termen”.  „Este elicopterul RAAPPS, e al statului. Ministerul Transporturilor nu plătește absolute nimic, piloții sunt ai statului, nu sunt plătiți extra, își fac numărul de ore de zbor. Singurul lucru care costă, e adevărat, e combustibilul. Dar dacă stau să calculez, de azi dimineață am văzut șase sau șapte șantiere prin țară, împreună cu colegii mei. Dacă adaugi cheltuielile cu cazare, cu mașini și așa mai departe, vezi că iese mai ieftin cu elicopterul”, susținea Grindeanu, în 2023.  Costurile deplasărilor, secret de stat Ce a răspuns ministerul Transporturilor pentru DeFapt.ro: „1.    Pe perioada mandatului de ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Sorin Mihai GRINDEANU, a efectuat un număr de 17 deplasări cu elicopterul, în interesul serviciului, în baza HG nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare; 2.    Pe perioada mandatului de ministru al transporturilor şi infrastructurii, domnul Ciprian Constantin ŞERBAN, a efectuat un număr de 6 deplasări cu elicopterul, în interesul serviciului, în baza HG nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare.  Costurile deplasărilor, nu au fost suportate de M.T.I., ele fiind suportate de instituţiile abilitate conform HG nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare”. HG 755/1998 este deja o hotărâre de guvern celebră, fiind secretizată. Nu este clar de ce a fost secretizată. În 2023, Guvernul transmitea, către Hotnews:  „Hotărârea Guvernului nr.755/1998, cu modificările și completările ulterioare, este un act normativ cu caracter militar, adoptat potrivit art.107 alin.(4) teza ultimă din Constituția României (devenit art.108 în Constituția României, republicată), care a fost comunicat exclusiv instituțiilor interesate, cu atribuții de punere în aplicare a acesteia. Informațiile conținute de hotărârile de guvern în cauză au fost clasificate cu prilejul elaborării/modificării lor, de către instituțiile inițiatoare, conform art.19 alin.(1) din Legea nr.182/2002; 2) Motivele/temeiurile care au stat la baza secretizării respectivelor hotărâri de Guvern se regăsesc în listele instituțiilor inițiatoare, prevăzute de art.7 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin H.G. nr.585/2002”. 

România, cădere catastrofală, de 12 locuri, în Clasamentul Mondial al Competitivității. „Eficiența guvernării”, prăbușire de 17 poziții
Politică

România, cădere catastrofală, de 12 locuri, în Clasamentul Mondial al Competitivității. „Eficiența guvernării”, prăbușire de 17 poziții

România s-a prăbușit pe locul 61 în Clasamentul Mondial al Competitivității, realizat anual de un prestigios institut de management din Lausanne, Elveția - International Institute for Management Development.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Anul trecut, România se aflase pe locul 49. Este cea mai dură cădere, după Lituania, care a coborât 13 poziții, în clasamentul care monitorizează 70 de țări, Venezuela fiind pe ultimul loc.  Argentina a crescut cu opt locuri din 2024, când Javier Milei a ajuns președinte.  Ne bat Puerto Rico (locul 52) și Kenya, 55 Columbia și Peru sunt deasupra României, Mexic este sub țara noastră.  În UE, doar Slovacia, locul 63, stă mai prost ca România. Dintre țările fostului bloc sovietic din Europa de Est, Estonia (creștere de cinci poziții) este cel mai sus în clasament, locul 28, urmată de Cehia - locul 33, în cădere cu opt poziții, Lituania - locul 34, dar a căzut 13 poziții sau Polonia, locul 41, plus 11 poziții. Bulgaria este pe locul 56 și a urcat o treaptă.  Clasamentul IMD arată că performanța economică a României a căzut de pe locul 56 pe 62, eficiența guvernamentală de la 44 la 61, eficiența afacerilor („Business Efficiency) de la 50 la 69, iar infrastructura de la locul 45 la 55. Bulgaria, cu nenumăratele ei alegeri, este pe locul 49 la capitolul privind eficiența guvernamentală.  Doar nivelul prețurilor trage România în sus, la acest capitol fiind pe locul 32. În ceea ce privește investițiile străine, suntem pe locul 63 (Bulgaria, locul 56).  Inflația plasează România tot pe locul 63.  Clasamentul mondial al competitivității IMD este realizat de Centrul mondial de competitivitate IMD, un grup de cercetare din cadrul IMD (Institutul Internațional pentru Dezvoltare Managerială) cu sediul în Lausanne, Elveția. IMD este o școală de afaceri de top la nivel mondial, iar centrul său publică acest clasament anual încă din 1989. Centrul colaborează cu o rețea de peste 50 de institute partenere din întreaga lume pentru a colecta date. Indicele final este construit pe baza a două surse principale: Date concrete (pondere de două treimi): 164 de indicatori statistici care vizează ocuparea forței de muncă, comerțul, finanțele publice și infrastructura. Aceste date sunt preluate de la organizații internaționale precum Banca Mondială, FMI și OCDE. Date din sondaje (pondere de o treime): un sondaj anual de opinie în rândul directorilor executivi, la care răspund mii de directori de vârf din întreaga lume, pentru a evalua factori subiectivi precum corupția, adaptabilitatea și coeziunea socială. Top 10 economii competitive (2026) 1. Singapore (Scor: 100,0) 2. Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (Scor: 95,6) 3. Elveția (Scor: 95,3) 4. Taiwan (Scor: 94,3) 5. Danemarca (Scor: 94,1) 6. Irlanda (Scor: 94,1) 7. Emiratele Arabe Unite (Scor: 94,1) 8. Țările de Jos (Scor: 90,1) 9. Suedia (Scor: 88,5) 10. Statele Unite (Scor: 86,8)  

Activistă PSD, nașa președintelui Consiliului Județean, pe cale să ajungă șefă de spital județean. A terminat Literatura germană, la Oradea, la 27 de ani
Politică

Activistă PSD, nașa președintelui Consiliului Județean, pe cale să ajungă șefă de spital județean. A terminat Literatura germană, la Oradea, la 27 de ani

O activistă PSD din Suceava, Larisa Blănari, nașa de cununie a președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, este pe cale să fie titularizată, prin concurs, manager al spitalului județean. Ea este singurul candidat la concursul pe acest post. Spitalul este subordonat Consiliului Județean.  Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi Blănari a terminat liceul în 1997 și, în 2006 - deci la circa 27 de ani - a terminat facultatea de literatură germană din Oradea. În 2025, anul în care a fost plasată, fără concurs, în fruntea spitalului județean Suceava, a luat și „Diploma Managementul serviciilor de sănătate” la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.  În declarația de avere depusă în aprilie 2024, Blanari - care are o avere uriașă - scria că a împrumutat PSD cu 660.000 de lei. Misterioasele studii ale activistei PSD Blanari Știri de Bucovina scria încă din ianuarie 2025 că ea va fi șefa spitalului județean: „Familia Vasile și Larisa Blanari, susțin aceleasi surse, ar fi cheltuit sume uriașe în cele două campanii electorale: locale și parlamentare însă PSD Suceava nu a reușit să obțină decât două locuri la Camera Deputaților, iar Larisa Blanari se afla pe locul IV”. În mai 2025, aceeași publicație anunța că i s-a oferit postul de director economic la acest spital. Medicul Ciprian Maxim arată, pe Facebook, că: „În ianuarie 2026, Spitalul Clinic Județean Suceava a solicitat și a primit aprobarea Consiliului Județean pentru contractarea Cabinetului de Avocat Luminița Nedelcu pentru reprezentarea în două litigii, la un cost total de 10.000 de lei. În dosarul civil nr. 7686/314/2023, Vasile Blănari, soțul managerului, figurează cu domiciliul procesual ales la același Cabinet de Avocat Luminița Nedelcu”.    „Conducerea spitalului a invocat aproximativ 780.000 de euro plătiți în ultimii cinci ani în urma unor litigii pierdute pentru a argumenta necesitatea serviciilor juridice externe (...)    Este sau nu inclusă despăgubirea de 800.000 de euro stabilită definitiv în cazul copilului infectat cu Pseudomonas? Dacă este inclusă, cum rezultă un total de aproximativ 780.000 de euro? Dacă nu este inclusă, care sunt litigiile distincte care însumează separat cei 780.000 de euro?   Când o cifră de asemenea dimensiune este folosită pentru justificarea unei decizii manageriale, cifra nu poate rămâne o poveste spusă la kilogram. Trebuie să aibă dosare, hotărâri, plăți și un calcul care poate fi verificat”, mai arată Maxim.  Medicul a contestat, din august 2026, legalitatea numirii lui Blănari în postul de manager.   „Ce master a făcut posibil interimatul de la Spitalul Județean Suceava?   De aproape un an, cea mai mare unitate medicală din județul Suceava, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou”, este condusă interimar de economista Larisa Blănari, fostă directoare a Casei Județene de Asigurări de Sănătate și nașa de cununie a președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan (...)    Trebuie aflat ce act de studii a depus Blănari la numirea din septembrie 2025 și pe ce fundament a considerat autoritatea că diploma îndeplinește litera b) a articolului 176 alineatul (2). Dacă actul din dosar satisface fără echivoc cerința, disputa asupra studiilor se închide. Dacă nu, Consiliul rămâne dator cu o explicație scrisă”, arată Maxim.   Legea cere ca un manager de spital să aibă cumulativ, licență în medicină, medicină dentară, științe juridice sau științe economice, master „în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției” și cel puțin cinci ani vechime în acea specialitate.   

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, un scandal de corupție: plimbările cu jet-ul privat plătit de CCIR în Mykonos
Politică

VIDEO Prisacariu și Marian explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, un scandal de corupție: plimbările cu jet-ul privat plătit de CCIR în Mykonos

Jurnaliștii DeFapt.ro au explicat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce plimbarea în Mykonos, cu un jet privat plătit de Camera de Comerț și Industrie, al unui grup de politicieni, plus un judecător CCR și șeful Tribunalului Constanța, ar trebui tratat ca un caz de mare corupție și anchetat de instituțiile statului. Citește și: Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi De altfel, există un precedent: cel al plimbărilor liderilor PSD Ciolacu, Grindeanu și Simonis cu avioane private închiriate de Nordis. Dar nici acest caz nu a fost anchetat de instituțiile statului, de la DNA la ANI și ANAF.  Discuția a fost înregistrată înainte ca președintele Nicușor Dan să afirme: „Ultimul an, dacă ne uităm, nu am văzut ca presa să fi relatat un caz de mare corupție. E un mic pas înainte”.  „Ar trebui investigat de către parchet, de către Fisc, de către Agenția Națională de Integritate” Ce au explicat Cătălin Prisacariu și Mircea Marian:  „Prisacariu: Subiectul nostru, avioanele de lux către destinații exotice. Am văzut cu toții în zilele acestea că o bază de date a companiei Toyo Aviation a fost furată de hackeri și anunțul că aceasta este de vânzare a fost postat pe dark web de unde a ajuns în presă. Primul articol în exclusivitate despre acest subiect a fost publicat de către defapt.ro pe 27 august și se referea la zborul de lux al primarului Daniel Băluță, împreună cu familia. Ulterior și alte publicații au preluat subiectul și am aflat cu toții că și alți politicieni, dar și oameni de afaceri, au zburat către diverse destinații de lux. Iarăși trebuie să spunem: Defapt.ro a publicat în exclusivitate și despre zborul judecătorului CCR Cristian Deliorga. Apoi subiectul s-a extins. Mircea, cum vezi toate aceste dezvăluiri? Ți se pare că sunt orchestrate? Ți se pare că sunt rodul unui accident? Marian: Mi se pare că arată o sfidare uriașă pentru că aici este, de fapt, corupție. Nu te plimbă nimeni for free, de pentru că îmi place de fața ta, cu un avion de lux care costă cam 20.000-30.000 € per zbor. Deci acolo sunt cadouri de câteva mii de euro făcute unui grup de judecători, un judecător CCR, și politicieni. Aici este problema. Ar trebui investigat de către parchet, ar trebui investigat de către Fisc, ar trebui investigat de către Agenția Națională de Integritate. Este o formă de corupție aceasta și trebuie văzut tot lanțul. De ce președintele Camerei de Comerț și Industrie folosește banii care nu sunt ai săi personal, ci ai Camerei de Comerț și Industrie, a celor care cotizează la această instituție?  Prisacariu:...nici bani publici, o să spună domnul Daraban. Marian: Nu, dar sunt banii unei instituții care este aș zice semipublică, nu este cel mai fericit...În orice caz nu sunt banii domnului Daraban și el ar trebui să le spună celor de la Camera de Comerț cu ce i-a ajutat această plimbare a lui Ponta și a lui Gruia Stoica în Mykonos, pentru că nu este o sumă mică. Pe de altă parte, am văzut zilele acestea că un judecător, președintele Tribunalului Constanța, are pe mână dosarele celor care s-au plimbat cu acest avion. Este, repet, după opinia mea, vârful corupției, o formă de corupție. Ce am mai văzut și pe de altă parte și o formă de sfidare față de populație. Am văzut pe Grindeanu care se plimba numai cu elicopterul prin țară și am făcut două cereri la Ministerul Transporturilor să-mi spună de câte ori a folosit Grindeanu elicopterul și cu ce costuri și mi-au spus: vă dăm răspunsul în 30 de zile. Și nu mi-au răspuns absolut niciodată. Avem și cazul Nordis. Prisacariu: CSM totuși s a autosesizat pe cazul acestor zboruri.  Da, în legătură cu președintele Tribunalului Constanța, a lui Marius Croitoru. Marian: Tu crezi că va ieși ceva?  Prisacariu: Eu, sincer, nu cred.  Marian: Nu va ieși nimic. Erau sub o presiune ă presei și au zis: «Hai să ne prefacem că facem ceva». Inspecția judiciară este controlată la sânge de grupare Savonea. Mecanismele de investigare a magistraților nu funcționează și am aflat o zilele trecute că, dintr un corp de 15 procurori care ar trebui să ancheteze magistrații, avem doar trei angajați la ora actuală. Nu! Se va termina ca și Nordisul!”. 

Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi
Eveniment

Jaf la Casa de Pensii: funcționarii luau sporuri ilegale, milioane de pensii, subevaluate - raport Curtea de Conturi

Un audit financiar al Curții de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), privind anul 2024, a descoperit „acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit (...) au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari”.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete În paralel, Curtea a descoperit că la casele de pensii se plăteau sporuri ilegale, erau menținute funcții care trebuiau să dispară din organigramă și se dădeau pensii celor decedați. Raportul are 72 de pagini și începe cu constatarea că, deși casa de pensii trebuia să identifice necesarul de finanțare de la începutul anului 2024, la final de an a rămas fără bani și a cerut 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă a Guvernului. Salariații Casei de Pensii, sporuri ilegale și pensii cumulate cu salariul Ce a descoperit Curtea de Conturi la Casa de Pensii: salariile angajaților au fost majorate ilegal prin calcularea sporului de control financiar, 10%, raportat la „un salariu de bază deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, contrar prevederilor din legislația în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice” Supraevaluarea cheltuielilor și plăților de personal, cu suma estimată de 119.410 lei, prin plata nelegală a funcției de șef birou, la nivelul unor case teritoriale de pensii, care trebuia desființată  Zeci de angajați au primit spor de confidențialitate, ilegal. Ei au dat în judecată statul pentru a primi acest spor.  CNPP a inventat IT-iști, pentru ca aceștia să beneficieze de scutirile fiscale acordate celor care lucrau în acest domeniu.  S-au cumpărat telefoane mai scumpe decât plafonul legal Pe de altă parte, milioane de pensionari au avut pensii recalculate greșit, în minus: „Acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit conform legislaţiei în vigoare. Au fost identificate suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari” - Curtea de Conturi Numeroase pensii au fost calculate greșit înainte de legea din 2023: „Prin extrapolare (la o populație de 5.570.232 tranzacții pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 17.528.168.696 lei), utilizând ca metodă de estimare a erorii estimarea medie pe unitate/estimarea raportului, după caz, a rezultat suma estimată de 311.745.847 lei, pentru care există suspiciunea că este aferentă drepturilor de pensie calculate eronat, contrar legislaţiei în vigoare, anterior recalculării efectuată în baza art.144 din Legea nr. 360/2023, fapt ce a determinat acordarea unui cuantum mai mic al drepturilor de pensie”.  Au fost acordate puncte de stabilitate în minus față de cât ar fi avut dreptul beneficiarul pentru un număr de 993.375 cazuri. Din acestea a fost selectat aleatoriu un eșantion de 9 cazuri pentru care au fost plătite drepturi de pensie în sumă totală de 16.194 lei. Pe de altă parte, au fost și cazuri în care s-au acordat greșit puncte de stabilitate în plus.  Curtea de Conturi a mai constatat că unele angajate ale CNPP care au dorit să lucreze până la egalizarea vârstei de pensie cu cea a bărbaților au primit și salariu, și pensie. 

PSD și AUR au boicotat o lege care pregătea trecerea la euro. BNR dăduse aviz pozitiv
Politică

PSD și AUR au boicotat o lege care pregătea trecerea la euro. BNR dăduse aviz pozitiv

Senatorii PSD și AUR au refuzat, azi, să voteze o inițiativă PNL-USR privind trecerea la euro. Parlamentarii suveraniști și social-democrați s-au abținut de la vot, iar legea a fost respinsă, având doar susținerea inițiatorilor, PNL-USR, și a UDMR. În plus, senatorul PNL Sorin Cîmpeanu s-a abținut, la fel ca PSD-AUR.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete PSD și AUR nu vor "Anul României Europene" în 2027 Propunerea legislativă pentru instituirea anului 2027 ca "Anul României Europene" și a perioadei 2027-2037 ca "Deceniul Consolidării Europene" prevedea, în mare măsură, organizarea unor manifestări publice. Însă ea instituia și o serie de obligații ale Executivului:   „În  cadrul  „Deceniului  Consolidării  Europene",  Guvernul  prezintă  anual Parlamentului, până la data de  31  martie, un raport sintetic privind progresele realizate în raport cu obiectivele prezenței legi, cuprinzând:  a)  stadiul  convergenței economice și sociale a României, raportat la media Uniunii Europene; b)  calendarul și măsurile adoptate în vederea aderării la zona euro; c)  contribuția  României  la  sprijinirea  parcursului  european  al  Republicii Moldova, Ucrainei și statelor din Balcanii de Vest; d)  măsurile  adoptate  pentru  valorificarea  oportunităților  oferite  de  cadrul financiar multianual 2028-2034, în raport cu obiectivele de convergență, competitivitate, coeziune și securitate strategică ale României; e)  acțiunile  realizate  pentru  promovarea  educației   europene,  combaterea dezinformării și consolidarea rezilienței democratice.  (3) Raportul prevăzut la alin. (2) se prezintă fără a aduce atingere obligațiilor de informare și raportare ale Guvemului prevăzute de Legea nr.  373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvem în domeniul afacerilor europene”.  Alte prevederi urmăresc mai degrabă pregătirea populației, prin emisiuni radio-TV sau prin diferite manifestări, pentru trecerea la euro.  „Aderarea la Uniunea Monetară înseamnă stabilitate economică, credibilitate financiară, costuri mai reduse de finanțare, predictibilitate pentru investiții și integrare mai profundă în piața unică”, conform expunerii de motive. Potrivit inițiatorilor, între 2027 și 2037 e nevoie ca România să ia măsuri de „disciplină fiscală, creșterea productivitatii, stabilitate macroeconomica și reforme structurale”. BNR și chiar și Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, au avizat favorabil proiectul. 

Cazul medicului rezident Chele, care a sesizat neregulile din marile spitale și apoi a fost expulzat de sistem, devine viral
Eveniment

Cazul medicului rezident Chele, care a sesizat neregulile din marile spitale și apoi a fost expulzat de sistem, devine viral

Cazul medicului rezident Dimitrie Chele, care a făcut sesizări scrise legate de neregulile din câteva mari spitale bucureștene și apoi nu a mai fost primit în sistem, devine viral: mai mulți medici au comentat pe rețelele sociale, iar rectorul UMF „Carol Davila”, Viorel Jinga, a afirmat că „niciun student, medic rezident sau cadru didactic nu trebuie să fie dezavantajat academic pentru că a semnalat, cu bună-credință, o problemă legată de pregătirea medicală sau de siguranța pacientului”. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Medicul Ciprian Maxim a relatat acum câteva zile cum l-a pedepsit ceea ce el numește „Republica UMF București” pe un medic rezident, Dimitrie Chele, pentru că a îndrăznit să facă plângeri scrise despre dezastrele din spitale. „La mine în baronat nu ai ce cauta dacă in loc să pupi ghiulul te apuci de imbecilitati” Însă medicul Ciprian Maxim, care a prezentat pe Facebook cazul lui Chele, a arătat că Colegiul Medicilor, CMR, nu a l-a apărat pe rezident, deși acesta cotizează, lunar, la acest colegiu: „Dacă medicul este lovit cu pumnul, CMR a construit o ușă. Dacă medicul spune că, după ce a sesizat o problemă privind siguranța pacientului, a început să fie lovit în carieră, trebuie mai întâi să afle singur dacă problema lui este rezidențiat, dreptul muncii, conflict profesional, avertizare în interes public sau disciplină, iar abia după aceea să ghicească instituția la care trebuie să bată”, arată Maxim. „Ce mesaj mai amplu poate fi pentru un cârâitor decât acesta: la mine în baronat nu ai ce cauta dacă in loc să pupi ghiulul te apuci de imbecilitati gen să stai tu, o nematodă de rezident, să numeri viermii din pacienți. Si să îti pese mai mult de ei decât de confortul meritat al unui lord local. Cred că povestea asta nu este despre acel rezident plin de curaj, ci despre generațiile de rezidenți aservite câte unui "Nu" sau "Da" arbitrar al unor iresponsabili (că responsabilii corectează deficiențele care li se semnalează, nu pedepsesc pe cei care au curaj sa le sesizeze)”, scrie medicul Constantin Cucu.    Însă, la postarea sa, comentează un medic anestezist din Câmpina: „Nu am putut. Colegii erau primii care se desolidarizau. Si mai mult: ma turnau”.    „Este îngrijorător pentru noi ca societate, că a rămas singur în acest demers, fără nimeni dintre colegi sau alte cadre medicale”, scrie Doina Grigoraș, mama medicului Mihai Grigoraș, specialistul în oncologie și hematologie pediatrică din Tulcea care a ajuns să lucreze în construcții.    „Când cineva semnalează o problemă într-un spital universitar, prima noastră preocupare nu ar trebui să fie persoana care a vorbit, ci problema semnalată.   Există? Cât este de gravă? Ce au constatat instituțiile care au făcut controalele? Ce s-a remediat și ce mai trebuie remediat?”, a anunțat rectorul UMF, Viorel Jinga.   „Rezidentul stie foarte bine ca atunci cand a indraznit sa vorbeasca si-a netezit aripile! Intr-o tara democratica semnalarea problemelor reale ar trebui salutata, nu pedepsita!”, a comentat Dana Fotea.    Medicul Ciprian Maxim mai arată că sesizările lui Chelea în legătură cu situația de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București par a fi confirmate.    „În iulie, când medicul rezident Dimitrie Chele a început să sesizeze autoritățile despre condițiile în care funcționează Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București, conducerea nu s-a grăbit să spună că va verifica fiecare lucru reclamat și va publica rezultatele. A vorbit despre informații „eronate și denigratoare”, despre conflictul rezidentului cu Institutul, despre plecarea lui și despre faptul că „nu învață neurologie în lift”. Era mult mai comod să discuți despre omul care ridicase capacul decât despre ceea ce putea fi sub el.   Numai că după rezident au venit instituțiile statului. Direcția de Sănătate Publică București a sancționat Institutul pe 24 iulie, Inspectoratul pentru Situații de Urgență a aplicat o altă sancțiune pe 10 august, iar pe 13 august Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate a suspendat acreditarea Institutului prin Ordinul nr. 117, pe baza informațiilor rezultate din controalele Direcției de Sănătate Publică, a neconformităților constatate, a măsurilor dispuse și a sancțiunilor aplicate”, a relatat Maxim.         

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”
Politică

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Harvard, oferă, pe Facebook, o listă de 11 sfaturi pentru evaluarea unui sondaj. El recomandă, printre altele, să se știe cine a plătit sondajul, cine sunt acționarii companiei care l-a făcut sau atrage atenția asupra marjelor de eroare, care ar trebui să tempereze titlurile bombastice din presă. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Cine a plătit? Care a fost volumul eșantionului? Cum s-au realizat interviurile?  Ce recomandă Cătălin Stoica: „Regula de aur (in contextul romanesc): verificati daca sondajul intr-adevar exista. Unii politicieni si jurnalisti invoca sondaje non-existente. Incercati sa luati legatura cu firma de sondare pentru a va confirma existenta sondajului. Comparati apoi cifrele date publicitatii cu cele furnizate de firma de sondare (daca se poate)”. Stoica arată că această regulă este valabilă doar în spațiul românesc. „Cine a realizat sondajul? E vorba de o firma independenta sau nu? Intr-o lume ideala, actionariatul/proprietarii unei firme de sondare ar trebui sa fie irelevanti in privinta datelor. Daca firma de sondare are in spate actori politici, anumite institutii sau oameni de afaceri (sau, in cazul romanesc, oameni care au fost, oficial, apropiati de serviciile secrete dar acum au firma de sondare), fiti rezervati in privinta datelor”. Deși Stoica nu a dat nume, Remus Ștefureac, patronul INSCOP, a fost consilier al unui fost director SRI, George Maior, și are doctorat la Academia SRI.  „Cine a platit pentru sondaj?” „Care a fost volumul esantionului? Pentru simtul comun, cu cit sunt mai multi respondenti, cu atit sondajul este mai credibil. FALS!!!” „Cum s-a realizat selectia respondentilor? Esantioanele care au la baza selectia probabilista a respondentilor sunt “mai bune” decit cele in care selectia respondentilor nu s-a facut probabilist” „Care a fost universul de esantionare (sau grupul tinta) din care au fost selectati respondentii? E vorba de un sondaj realizat la nivel national sau local (localitati, judete, regiuni)?” „Cum au fost realizate interviurile? ESOMAR invoca 4 mari metode: fata-in-fata (F2F ori face-to-face), telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), online sau prin posta. (Ultimele, cele prin posta, sunt istorie ori tin de istoria metodei.) In cazul sondajelor pe teme politice electorale, in anii anteriori, la noi au performante mai ridicate sondajele realizate fata-in-fata comparativ cu cele telefonice si mai ales cu cele online, toti ceilalti factori fiind egali”.  „Cind a fost realizat sondajul? Perioada realizarii unui sondaj de acest tip are o importanta majora asupra validitatii datelor sale, ceteris paribus. Spre exemplu, un sondaj realizat cu 2 luni inaintea alegerilor nu mai este relevant cu o saptamina inaintea acestora” „Cum interpretam diferentele din sondaje? Adeseori presa sau politicienii si goarnele lor (analisti politici, activisti, sustinatori) vorbesc despre cresteri si scaderi ale scorurilor cind acestea nu exista de fapt. Spre exemplu, daca partidul X a avut intr-un sondaj de acum 2 luni, sa zicem, 17,5% intentii de vot si acum are 18,7% asta nu inseamna ca acel partid inregistreaza o crestere. Pentru a putea sa speculam cu privire la cresterea sau scaderea preferintelor pentru un partid sau altul ar trebui ca diferentele sa fie minimal PESTE MARJA DE EROARE a sondajului (de obicei +/-3 puncte procentuale). Or, 18,7%-17,5%=1,2 puncte procentuale” „Ca regula generala, pentru a compara rezultatele a 2 sondaje realizate de catre 2 institute DIFERITE, trebuie sa va asigurati, minimal, ca: 1) metodologia de esantionare a fost similara; 2) metoda de intervievare a fost aceeasi; 3) intrebarile din chestionare au fost aceleasi; 4) perioada de realizare a fost relativ aceeasi. Cele 4 conditii minimale sunt rar intilnite intrucit firmele de sondare a opinie publice folosesc metodologii si intrebari diferite (chiar daca asemanatoare, pentru nespecialisti)” „Cind va uitati la intentii de vot, fiti atenti/atente la TOTALUL din care sunt exprimate. Cele mai multe institute prezinta intentiile de vot din TOTALUL celor care au exprimat o optiune, excluzindu-i pe cei care spun ca nu vor merge la vot sau care nu au o optine (nu stiu, nu sunt hotarit). Chestiunea asta e importanta din urmatorul motiv: in caseta tehnica a unui sondaj, se prezinta de obicei o marja teoretica de eroare calculata la INTREGULUI esantion. Daca am un esantion probabilist care a inclus 1.100 de respondenti adulti la nivel national, atunci marja de eroare la nivelul INTREGULUI esantion e de +/-2,95% la un nivel de incredere de 95%. Daca in acel sondaj iti spun ca (sigur, da & probabil, da) merg la vot 60% dintre respondenti/respondente, asta inseamna ca sub-esantionul lor este de 660 de persoane. Or, pentru sub-esantionul asta (care e mai mic) marja teoretica de eroare e mai mare, e de +/-3,81% la un nivel de incredere de 95%” Care au fost intrebarile sondajului? Incercati sa obtineti o copie a intrebarilor date publicitatii sau a chestionarului de la firma de sondare. In felul acesta veti putea verifica corectitudinea metodologica a formularii intrebarilor si continutul lor. Aici puteti detecta eventualele erori, care pot fi neintentionate (din nestiinta) sau intentionate (situatia, neetica, in care "sondorul" formuleaza intrebari astfel incit ele sa induca un raspuns, sa avantajeze "clientul"). Alt exemplu referitor la formulare: una e sa intrebi despre parerea (foarte buna, buna, proasta sau foarte proasta) oamenilor referitoare la anumiti candidati (asa-numita favorabilitate) si alta e sa intrebi despre increderea pe care votantii o au in anumiti candidati. La “incredere” oamenii au evaluari mai conservatoare. Principiul ar fi “am o parere relativ buna despre vecinul meu, dar nu as avea incredere sa ii las cheile de la casa pe mina”. Interpretare: in lupta politica, sustinatorii unui partid sau candidat invoca uneori cifrele inregistrate la increderea in personalitati/lideri politici. Si ii poti auzi spunind "X se bucura de cea mai mare incredere, 33%". Factual, corect dar lucrurile trebuie puse in perspectiva. In ultimii ani, nici un lider politic nu reuseste in Romania sa treaca de 50% incredere multa si foarte multa. Da, liderul ala de mai sus are 33% incredere dar probabil are vreun rest de 60 si ceva la suta de oameni care NU au incredere in el (plus, pina la 100%, cei care nu raspund). Precizie si exactitate: de citiva ani unele institute, cu precadere unul singur, a(u) adoptat metoda prezentarii rezultatelor cu o zecimala, ca in SUA. In opinia mea, la esantioane de 1.100 de persoane sau mai mici, asta e un moft. „Cele de mai sus nu trebuie interpretate ca un rechizitoriu impotriva sondajelor de opinie. Sondajul reprezinta una dintre metodele de cercetare din sociologie si alte discipline. Am lucrat si lucrez mult cu sondaje si analize cantitative. Importante sa nu uitam ca, asemenea oricarei metode, are avantaje si dezavantaje”, mai arată Cătălin Stoica. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră