duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

9067 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”

Sociologul Cătălin Stoica, care are un doctorat la Harvard, oferă, pe Facebook, o listă de 11 sfaturi pentru evaluarea unui sondaj. El recomandă, printre altele, să se știe cine a plătit sondajul, cine sunt acționarii companiei care l-a făcut sau atrage atenția asupra marjelor de eroare, care ar trebui să tempereze titlurile bombastice din presă. Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Cine a plătit? Care a fost volumul eșantionului? Cum s-au realizat interviurile?  Ce recomandă Cătălin Stoica: „Regula de aur (in contextul romanesc): verificati daca sondajul intr-adevar exista. Unii politicieni si jurnalisti invoca sondaje non-existente. Incercati sa luati legatura cu firma de sondare pentru a va confirma existenta sondajului. Comparati apoi cifrele date publicitatii cu cele furnizate de firma de sondare (daca se poate)”. Stoica arată că această regulă este valabilă doar în spațiul românesc. „Cine a realizat sondajul? E vorba de o firma independenta sau nu? Intr-o lume ideala, actionariatul/proprietarii unei firme de sondare ar trebui sa fie irelevanti in privinta datelor. Daca firma de sondare are in spate actori politici, anumite institutii sau oameni de afaceri (sau, in cazul romanesc, oameni care au fost, oficial, apropiati de serviciile secrete dar acum au firma de sondare), fiti rezervati in privinta datelor”. Deși Stoica nu a dat nume, Remus Ștefureac, patronul INSCOP, a fost consilier al unui fost director SRI, George Maior, și are doctorat la Academia SRI.  „Cine a platit pentru sondaj?” „Care a fost volumul esantionului? Pentru simtul comun, cu cit sunt mai multi respondenti, cu atit sondajul este mai credibil. FALS!!!” „Cum s-a realizat selectia respondentilor? Esantioanele care au la baza selectia probabilista a respondentilor sunt “mai bune” decit cele in care selectia respondentilor nu s-a facut probabilist” „Care a fost universul de esantionare (sau grupul tinta) din care au fost selectati respondentii? E vorba de un sondaj realizat la nivel national sau local (localitati, judete, regiuni)?” „Cum au fost realizate interviurile? ESOMAR invoca 4 mari metode: fata-in-fata (F2F ori face-to-face), telefonic (CATI – Computer Assisted Telephone Interviewing), online sau prin posta. (Ultimele, cele prin posta, sunt istorie ori tin de istoria metodei.) In cazul sondajelor pe teme politice electorale, in anii anteriori, la noi au performante mai ridicate sondajele realizate fata-in-fata comparativ cu cele telefonice si mai ales cu cele online, toti ceilalti factori fiind egali”.  „Cind a fost realizat sondajul? Perioada realizarii unui sondaj de acest tip are o importanta majora asupra validitatii datelor sale, ceteris paribus. Spre exemplu, un sondaj realizat cu 2 luni inaintea alegerilor nu mai este relevant cu o saptamina inaintea acestora” „Cum interpretam diferentele din sondaje? Adeseori presa sau politicienii si goarnele lor (analisti politici, activisti, sustinatori) vorbesc despre cresteri si scaderi ale scorurilor cind acestea nu exista de fapt. Spre exemplu, daca partidul X a avut intr-un sondaj de acum 2 luni, sa zicem, 17,5% intentii de vot si acum are 18,7% asta nu inseamna ca acel partid inregistreaza o crestere. Pentru a putea sa speculam cu privire la cresterea sau scaderea preferintelor pentru un partid sau altul ar trebui ca diferentele sa fie minimal PESTE MARJA DE EROARE a sondajului (de obicei +/-3 puncte procentuale). Or, 18,7%-17,5%=1,2 puncte procentuale” „Ca regula generala, pentru a compara rezultatele a 2 sondaje realizate de catre 2 institute DIFERITE, trebuie sa va asigurati, minimal, ca: 1) metodologia de esantionare a fost similara; 2) metoda de intervievare a fost aceeasi; 3) intrebarile din chestionare au fost aceleasi; 4) perioada de realizare a fost relativ aceeasi. Cele 4 conditii minimale sunt rar intilnite intrucit firmele de sondare a opinie publice folosesc metodologii si intrebari diferite (chiar daca asemanatoare, pentru nespecialisti)” „Cind va uitati la intentii de vot, fiti atenti/atente la TOTALUL din care sunt exprimate. Cele mai multe institute prezinta intentiile de vot din TOTALUL celor care au exprimat o optiune, excluzindu-i pe cei care spun ca nu vor merge la vot sau care nu au o optine (nu stiu, nu sunt hotarit). Chestiunea asta e importanta din urmatorul motiv: in caseta tehnica a unui sondaj, se prezinta de obicei o marja teoretica de eroare calculata la INTREGULUI esantion. Daca am un esantion probabilist care a inclus 1.100 de respondenti adulti la nivel national, atunci marja de eroare la nivelul INTREGULUI esantion e de +/-2,95% la un nivel de incredere de 95%. Daca in acel sondaj iti spun ca (sigur, da & probabil, da) merg la vot 60% dintre respondenti/respondente, asta inseamna ca sub-esantionul lor este de 660 de persoane. Or, pentru sub-esantionul asta (care e mai mic) marja teoretica de eroare e mai mare, e de +/-3,81% la un nivel de incredere de 95%” Care au fost intrebarile sondajului? Incercati sa obtineti o copie a intrebarilor date publicitatii sau a chestionarului de la firma de sondare. In felul acesta veti putea verifica corectitudinea metodologica a formularii intrebarilor si continutul lor. Aici puteti detecta eventualele erori, care pot fi neintentionate (din nestiinta) sau intentionate (situatia, neetica, in care "sondorul" formuleaza intrebari astfel incit ele sa induca un raspuns, sa avantajeze "clientul"). Alt exemplu referitor la formulare: una e sa intrebi despre parerea (foarte buna, buna, proasta sau foarte proasta) oamenilor referitoare la anumiti candidati (asa-numita favorabilitate) si alta e sa intrebi despre increderea pe care votantii o au in anumiti candidati. La “incredere” oamenii au evaluari mai conservatoare. Principiul ar fi “am o parere relativ buna despre vecinul meu, dar nu as avea incredere sa ii las cheile de la casa pe mina”. Interpretare: in lupta politica, sustinatorii unui partid sau candidat invoca uneori cifrele inregistrate la increderea in personalitati/lideri politici. Si ii poti auzi spunind "X se bucura de cea mai mare incredere, 33%". Factual, corect dar lucrurile trebuie puse in perspectiva. In ultimii ani, nici un lider politic nu reuseste in Romania sa treaca de 50% incredere multa si foarte multa. Da, liderul ala de mai sus are 33% incredere dar probabil are vreun rest de 60 si ceva la suta de oameni care NU au incredere in el (plus, pina la 100%, cei care nu raspund). Precizie si exactitate: de citiva ani unele institute, cu precadere unul singur, a(u) adoptat metoda prezentarii rezultatelor cu o zecimala, ca in SUA. In opinia mea, la esantioane de 1.100 de persoane sau mai mici, asta e un moft. „Cele de mai sus nu trebuie interpretate ca un rechizitoriu impotriva sondajelor de opinie. Sondajul reprezinta una dintre metodele de cercetare din sociologie si alte discipline. Am lucrat si lucrez mult cu sondaje si analize cantitative. Importante sa nu uitam ca, asemenea oricarei metode, are avantaje si dezavantaje”, mai arată Cătălin Stoica. 

Sociologul Cătălin Stoica, cu doctorat la Stanford, explică cum trebuie evaluat un sondaj: „Cine a plătit?”
VIDEO Ministrul Economiei, Irineu Darău, arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soarta plângerii la DNA împotriva șefului Romarm, client PSD
Politică

VIDEO Ministrul Economiei, Irineu Darău, arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, soarta plângerii la DNA împotriva șefului Romarm, client PSD

Ministrul Economiei, Irineu Darău (USR), a arătat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a petrecut cu plângerea depusă la DNA de fostul ministru, Radu Miruță, împotriva conducerii Romarm. Plângerea a fost depusă în noiembrie 2025, iar Miruță a sesizat atât Parchetul General, cât și Parchetul Anticorupție și Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) în legătură cu modul de numiure al conducerii Romarm.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete Investigațiile publicate de DeFapt.ro au scos la iveală o serie de controverse majore legate de numirea și activitatea lui Răzvan Marian Pîrcălăbescu la conducerea Companiei Naționale Romarm.  Însă ministrul actual al Economiei, Irineu Darău, spune că DNA nu a dat nici un fel de informații legate de progresul anchetei sau finalizarea, într-un fel sau altul, al sesizării depusă de Miruță. Pe de altă parte, în acest context, Defapt.ro l-a întrebat pe Darău cât va continua România să importe pulberi din Serbia, o țară apropiată de Rusia lui Putin.  DNA, nici o grabă să lămurească situația de la Romarm Transcrierea începe la minutul 14.00 din înregistrarea video:  „Q: Pe cazul Pârcălăbescu, DNA a dat un răspuns ministerului economici? Darău: Nu, absolut. (...) N-am absolut niciun element și semnal legat de acel acel... Q: Este o plângere depusă de ministrul Miruță, acum un an, cred... Darău: Da. Nu există niciun fel de mișcare pe acel dosar de care să am... Q: Lucrurile acolo sunt destul de clare, știm cu toți... Darău: Și din punctul meu de vedere, și din punctul meu de vedere. Și penal și administrativ, dar, încă o dată, justiția e altă putere în stat. Q: Cât cât va mai lua Romarm pulberi din Serbia, pentru că România nu reușește să producă nici în acest moment pulberi pentru explozibili. Darău: Cred că e o urgență să producă pulberi... Q: Este de ani de zile o urgență... Darău: ... Să producă pulberi România, dacă se poate, chiar chiar în mai multe chiar în mai multe locuri. Să știți că pentru noi este o urgență să operaționalizăm proiectul care nu este în SAFE, dar este prioritar pentru România, de la Victoria (...) Cât de urgent se poate, acolo sunt niște etape juridice. E pe final un litigiu pe care îl avem în urma unei exproprieri cu firma Viromet. Stă să se termine acel litigiu. Chiar în următoarele săptămâni e termen în instanță și apoi ar trebui să fim în linie dreaptă. Noi suntem pregătiți pentru a face joint venture cu RheinMetall și a finaliza acest proiect  Q: Un termen... Trei ani, două luni, două săptămâni. Darău: Până nu se termină acest proces, nu mă hazardez. Am eu acest... Q: În ce stadiu este acest proces? Darău: Dpre final, finalul apelului.  Q: Să spunem încă o dată, România în acest moment cumpără pulberi pentru explozibili de la un stat foarte prieten cu Rusia, pentru că România nu mai produce în acest moment  Darău: De aceea e urgent să producem pulberi și le vom produce la Victoria”.  DeFapt.ro a arătat că Răzvan Marian Pîrcălăbescu, șeful Companiei Naționale Romarm, s-a aflat în incompatibiliate în perioada august – noiembrie 2025 pentru că a deținut simultan și funcția publică de consilier în cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. Cariera controversatului Razvan Marian Pîrcălăbescu este strâns legată de cea a protectorului său, pesedistul Radu Oprea, actualul secretar general al Guvernului, căruia i-a fost șef de cabinet. Din această postură, Pîrcălăbescu a fost propulsat la conducerea Companiei Naționale Romarm, deținută de Ministerul Economiei, în urma unui simulacru de selecție organizat în baza Ordonanței 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Discursul PSD-AUR, contrazis de INS: investițiile în economie au crescut masiv în semestrul II, la fel și numărul locuințelor date în folosință
Economie

Discursul PSD-AUR, contrazis de INS: investițiile în economie au crescut masiv în semestrul II, la fel și numărul locuințelor date în folosință

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, azi, că în semestrul I 2026 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 100515,6 milioane lei, în creștere, în termeni reali, cu 11,9%, comparativ cu semestrul I 2025.  Citește și: Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete În semestrul I din 2025, premier era Marcel Ciolacu, PSD.  „Economia este distrusă. Noi nu mai producem nimic, nici măcar scobitori. Teza mea este să producem totul intern”, spunea Călin Georgescu, în 2024.  Posibil efect al PNRR În trimestrul II din 2026, investițiile nete realizate în economia națională au fost mai mari cu 17,8% comparativ cu aceeași perioadă de timp din 2025. Deși INS nu explică aceste date, este posibil ca acesta să fie efectul accelerării investițiilor prin PNRR, care trebuiau finalizate până la 31 august 2026.  „În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul II 2025, investițiile nete realizate în economia națională au crescut, în termeni reali, cu 17,8%, ca urmare a creșterii înregistrate la elementele de structură: lucrări de construcții noi cu 21,5% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 18,1%. La elementul de structură alte cheltuieli de investiții1 s-a înregistrat o scădere cu 6,9%”, arată statistica oficială.  Pe de altă parte, tot azi, INS a anunțat că: În trimestrul II 2026 au fost date în folosință 20082 locuințe, în creștere cu 6435 locuințe, față de trimestrul II 2025. În semestrul I 2026 au fost date în folosință 31958 locuințe, în creștere cu 7349 locuințe, față de semestrul I 2025.  Pe medii de rezidență, în semestrul I 2026, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 59,7% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2026, față de semestrul I 2025, a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri private (+7832 locuințe) și a scăzut numărul celor realizate din fonduri publice (-483 locuințe). 

Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete
Politică

Grindeanu, încă o lovitură vestimentară: cu mocasini de 4.600 de lei la Școala de vară a TSD, dar fără șosete

Sorin Grindeanu s-a afișat, la școala de vară a Tineretului Social-Democrat, de la Neptun, cu o pereche de mocasini care par a fi de la Loro Piana, modelul „Summer Walk Loafer”, tip „white sole” (talpă albă), care costă 890 euro, adică peste 4.600 de lei - datele de pe site-ul acestei prestigioase firme de lux. Pensia medie lunară în România este 2.942 de lei. Citește și: România a cumpărat 1.200 de ambulanțe ultramoderne, dar nu are medici pentru ele și nici măcar bani de combustibil Acum câțiva ani, Marcel Ciolacu s-a filmat în curtea vilei sale de protocol cu un hanorac de la Loro Piana, despre care a spus că este „cadou”, dar nu apare în declarația de avere la rubrica privind cadourile. Acesta costa minimum 3.971 de euro.  Grindeanu vorbește despre sărăcie, dar trăiește într-un lux de nejustificat La Școala de Vară a TSD, de la Neptun, alături de Grindeanu este secretarul general al PSD, Claudiu Manda, care pare a avea același model de mocasini, dar altă culoare. În plan ceva mai îndepărtat, și fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, pare că este încălțat tot cu Loro Piana „Summer Walk Loafer”.   Liderul PSD a fost prezent vineri, 11 septembrie 2026, la deschiderea evenimentului de la Neptun. „Aceasta este imaginea eșecului Bolojan – USR: zero reformă, zero dezvoltare, zero eficiență. Doar contracție economică, sărăcie și trai pe datorie”, spunea liderul PSD, în august. Dar presa l-a surprins constant pe Grindeanu cu haine sau ceasuri extrem de scumpe. La evenimentul de deschidere a circulației pe 14 km din autostrada A7 (Pietroasele-Buzău) a participat și Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, dar umai ghetele lui Grindeanu costau 1.250 de euro, a scris DeFapt.ro.  Liderul PSD a fost filmat, în 2025, cum ascunde în buzunar un ceas, înaintea unei declarații de presă. Ceasul a fost evaluat la 90.000 de euro, dar Grindeanu a negat și a spus că ar fi plătit doar 2.000 de euro.  În 2024, G4Media.ro a publicat un document de zbor din care rezultă că liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis și Laura Vicol au zburat în 2022 cu un jet privat închiriat de la compania Țiriac Air. La sfârșitul lunii mai 2022, o cursă Țiriac Air închiriată de Nordis cu destinația Nisa îi transporta pe liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Laura Vicol, împreună cu copiii lor, pentru a vedea Marele Premiu de Formula 1 de la Monaco. În același avion s-a aflat și Afred Simonis, pe atunci deputat PSD. Grindeanu a susținut că și-a plătit zborul, dar nu a prezentat niciodată vreun document.  ANI, ANAF sau procuratura nu par să fi anchetat vreodată disproporția dintre veniturile declarate de Grindeanu și averea sa afișată.   

România a cumpărat 1.200 de ambulanțe ultramoderne, dar nu are medici pentru ele și nici măcar bani de combustibil
Eveniment

România a cumpărat 1.200 de ambulanțe ultramoderne, dar nu are medici pentru ele și nici măcar bani de combustibil

România a cumpărat, prin PNRR, 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,1 miliarde de lei, dar nu are personal medical pentru ele și nici bani să le doteze și să le întrețină, arată medicul Ciprian Maxim, în două postări pe Facebook. Citește și: Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM Medicul mai arată că „serviciile care trebuie să le scoată pe șosea nu au finanțarea asigurată până la sfârșitul anului, iar unele Unități de Primiri Urgențe au început să caute prin spitale mănuși, comprese și alte materiale”. Ciprian Maxim: „Nu mă interesează doar câte ambulanțe tip C există în inventar, câte au fost cumpărate sau câte chei au fost predate. Vreau să știu câte echipaje de tip C și de Terapie Intensivă Mobilă poate scoate România simultan, cu medic la bord și echipaj complet, 24 de ore din 24.   Câte sunt operaționale într-o zi obișnuită?”.     Fostul ministru Alexandru Rogobete a susținut că de la 1 octombrie nu vor fi nici măcar bani de combustibili, deși el era în Guvern când s-a făcut bugetul pe 2026.    Rogobete îl atacă pe Bolojan, dar era ministru când s-a făcut bugetul Sănătății pe 2026 Din cele 1.200 ambulanțe cumpărat, 200 sunt de tip C, fiind destinate intervenției medicale de urgență la cel mai înalt nivel. Aceste ambulanțe trebuie să aibă un medic specializat, nu un paramedic.  Medicul Ciprian Maxim arată că serviciile de ambulanță se confruntă cu o uriașă lipsă de personal. „Prahova: 18 medici acolo unde normativul cere 54 (...) Avea 169 de asistenți din necesarul de 242 și 151 de ambulanțieri și șoferi de autosanitare din 242, în condițiile în care răspunde la aproximativ 300 de solicitări în fiecare zi, cu 25-30 de echipaje ziua și 20-25 noaptea”. Satu Mare: „Unitatea de Primire a Urgențelor-SMURD calcula un necesar de 32 de medici. În statul de funcții erau 14, iar efectiv urmau să lucreze numai 10, dintre care doi pensionari asigurau împreună aproximativ o normă și jumătate”.  „România tocmai și-a cumpărat 1.200 de ambulanțe noi și, aproape în aceeași fotografie de țară, descoperă că serviciile care trebuie să le scoată pe șosea nu au finanțarea asigurată până la sfârșitul anului, iar unele Unități de Primiri Urgențe au început să caute prin spitale mănuși, comprese și alte materiale. Nu este paradoxul unei țări care nu are bani, ci al unui stat care știe să cumpere și să inaugureze, dar continuă să-și finanțeze serviciile vitale cu speranța că va mai repara bugetul pe drum. În martie, Alexandru Rogobete, atunci ministru al Sănătății, anunța în Parlament că pentru Urgențe și Ambulanță sunt prevăzute 1,896 miliarde de lei și că sunt acoperite cheltuielile de personal și materialele sanitare. Șase luni mai târziu, același sistem spune că banii nu ajung până în decembrie, iar Rogobete îl acuză acum pe Ilie Bolojan că Ministerul calculase un necesar de 620 de milioane de lei pentru serviciile de ambulanță și medicina de urgență, dar Guvernul ar fi alocat mai puțin”, mai scrie Maxim.  „Iar cele 1.200 de ambulanțe noi fac tabloul aproape grotesc. Poți cumpăra mașina, poți tăia panglica și poți fotografia ministrul lângă ea, dar după fotografie trebuie să existe oameni, combustibil, piese, medicamente și bani în fiecare zi în care ambulanța iese pe poartă. O ambulanță fără bani de funcționare este mobilier foarte scump cu girofar”, mai arată medicul.   

VIDEO Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, îi cere lui Bolojan să elibereze Brașovul de Scripcaru și Veștea
Politică

VIDEO Invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”, ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, îi cere lui Bolojan să elibereze Brașovul de Scripcaru și Veștea

Ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, a apreciat, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PNL este un „șantier”, iar Ilie Bolojan ar trebui să „elibereze” Brașovul de primarul George Scripcaru și de Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean. Darău a spus că vrea să candideze la șefia Consiliului Județean, iar deputatul Allen Coliban (USR), fostul edil-șef al Brașovului, vrea să îl înlăture pe Scripcaru.  Citește și: Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM Darău: PNL Brașov are o problemă Transcrierea începe de la minutul 19.36:  „Darău: Acum eu cred că situația din PNL este grea. Eu am susținut, și știu că i-am deranjat pe unii, că în PNL - și tot așa cu umilitate spun despre alt partid, că nu mă bag în bucătăria internă, dar apele ar trebui separate până la capăt. Eu am spus-o de atunci (...) de la propunerea lui Veștea, că nu pot să rămână lucrurile în PNL la fel dintr-un singur motiv. Exact pentru claritate. Cred că acolo este un șantier. Domnul Bolojan are o foarte mare responsabilitate pe Brașov. Vă spun sincer, eu îmi doresc descătușarea Brașovului și eliberarea Brașovului de sub pătura foarte grea a lui Scripcaru și Veștea în comun și o este o pătură - și îmi asum - totodată roșie de la PSD, galbenă de la aur și pedelistă pe portocaliu... Q: Și ce să facă Boloja, să-și dea afară președintele de Consiliu Județean?  Darău: Eu doar spun. Eu doar spun că până la urmă standardul este, cum am spus, al reformismului și al orientării către viitor. Dacă cineva poate susțină că județul Brașov e dus spre viitor de către Veștea sau municipiul Brașov de către Scripcaru, noi vom fi ferm împotrivă. Și încă o dată, până la urmă avem candidați redutabili. Voi candida la Consiliul Județean. Allen Coliban are intenția fermă și deja e foarte activ în a candida din nou pentru Brașov și sunt sigur că vom oferi o soluție reformistă la Brașov. Dar, încă o dată, ideal pentru România ar fi să nu mai amestecăm cu atât de multe nuanțe de gri lucrurile. Sunt niște oameni care trag România și comunitățile în spate, alții care vor să le tragă în față. Avea Dominic acel slogan: Înainte, nu înapoi. Eu vreau județul Brașov și municipiul Brașov înainte, nu înapoi. Consider că Veștea și Scripcaru îl trag înapoi și fie vorba între noi, au și arătat-o. Când a fost vorba de o poziționare principială în Parlament legată de trădare, legată de acea guvernare, în unanimitate liderii din județul Brașov ai PNL au spus: nu cu Bolojan, mergem cu PSD. Aici eu cred că s-au clarificat deja apele.  Acum, PNL Brașov are o problemă, sper să și o rezolve. Altfel, încă o dată, noi avem existența noastră proprie. Suntem primul partid din Brașov reconfirmat la toate alegerile naționale. Urmează să fim primul partid și la alegerile locale”. 

Judecătorul PSD din CCR Deliorga, care s-a plimbat cu jet privat, și-ar putea pierde mandatul - sancțiune disciplinară care trebuie votată de majoritatea din CCR
Eveniment

Judecătorul PSD din CCR Deliorga, care s-a plimbat cu jet privat, și-ar putea pierde mandatul - sancțiune disciplinară care trebuie votată de majoritatea din CCR

Teoretic, judecătorul CCR Cristian Deliorga, propus de PSD pentru această funcție, și-ar putea pierde mandatul, dacă majoritatea colegilor săi din această curte constată că a încălcat „grav” obligațiile sale legale. Însă sancționarea disciplinară a unui judecător poate fi declanșată doar printr-o sesizare scrisă. DeFapt.ro a scris că judecătorul Cristian Deliorga a avut la dispoziție un avion privat de lux pentru a participa împreună cu familia sa la un eveniment privat. Citește și: Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM Contactat de către DeFapt.ro, judecătorul Cristian Deliorga a recunoscut direct că a folosit avioanele de lux ale Toyo Aviation, dar a refuzat să spună cine a plătit pentru închirierea acestora. Din punct de vedere penal, Deliorga este, practic, de neatins: dacă procurorii cer urmărirea sa penală, aceasta trebuie aprobată de o majoritate de două treimi din CCR. Deliorga poate fi sancționat, dar CCR trebuie sesizat în scris Însă, în cazul sancțiunilor disciplinare, ele sunt aprobate de o majoritate de 50%+1 din plenul CCR. Ce se poate face în cazul lui Deliorga; depunerea unei sesizări scrise președintele CCR desemnează o comisie de cercetare disciplinară, din trei judecători. Regulamentul de organizare a CCR nu prevede filtre la cercetarea disciplinară, deci, teoretic, orice sesizare trebuie verificată. cercetarea trebuie finalizată în 30 de zile Dacă se constată că sesizarea este întemeiată, sunt trei sancțiuni:  avertisment; diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; încetarea mandatului de judecător al Curții Constituționale. În caz de sancțiune, cel pedepsit se poate adresa Înaltei Curți de Casație și Justiție, completului de 5 judecători. Plângerea suspendă executarea hotărârii Plenului Curții Constituționale de aplicare a sancțiunii disciplinare. Deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus o plângere penală la DNA și o sesizare la Agenția Națională de Integritate după ce presa a relatat despre zborurile de lux ale judecătorului CCR Cristian Deliorga. În plus, PNL și USR au sesizat CCR şi solicită declanşarea unei anchete interne privind deplasările judecătorului Cristian Deliorga cu zboruri private în Mykonos, iar CSM să analizeze prezenţa preşedintelui Tribunalului Constanţa în deplasarea de lux. G4Media a scris că judecătorul CCR Cristian Deliorga a votat în 2021 în plenul Curții în favoarea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), organizație condusă și atunci, și acum, de Mihai Daraban, potrivit motivării CCR. Deliorga a fost pasagerul unui zbor privat spre Mykonos (Grecia) plătit de Camera de Comerț. Daraban a declarat pentru G4Media că l-a luat în călătorie pe Deliorga pentru că ”suntem prieteni de 30 de ani, a fost la evenimentele mele de familie”. 

Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM
Eveniment

Dosarele vor zace ani în așteptare, „CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție” - avocat Toni Neacșu, ex-membru CSM

Un fost membru al CSM, Toni Neacșu, acum avocat, anunță, pe Facebook, că dosarele din Justiție vor rămâne în așteptare ani întregi, după ce CSM a adoptat o decizie de normare a numărului de dosare pe care un judecător le poate gestiona zilnic. Toate cererile care depășeșc aceast plafon zilnic intră într-o listă de așteptare, nu li se repartizează un judecător și deci nici termen de judecată, arată Neacșu. Citește și: Manipulări în lanț la Antena 3: Bolojan „nu mai rezistă psihic”, suveraniștii ar lua 48% din Parlament În 2015, Toni Neacșu a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul în care era acuzat că în perioada în care a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a încasat nejustificat salariu şi diurnă în valoare de aproape 67.000 de lei. „Un dosar civil obișnuit va sta în moarte clinică în arhivă aproape 2 ani (23 de luni) doar pentru a i se desemna un judecător”, scrie fostul membru al CSM.  El acuză CSM că „se răzbună pentru subfinanțarea justiției exact pe cine nu are nici o vină: pe societate, pe justițiabili și în cele din urmă pe ideea de justiție însăși”.  „Mecanismul de normare a muncii adoptat de CSM îmbracă fardul tehnicist al standardelor CEPEJ pentru a livra, în realitate, o fază uriașă de egoism și cinism: protejarea confortului magistratului prin ascunderea surplusului de cereri ale oamenilor sub preșul arhivei. Nu asistăm la o reformă pentru mai multă eficiență ci la o oficializare a blocajului”, mai arată Toni Neacșu.  Neacșu: „CSM se răzbună pentru subfinanțarea justiției exact pe cine nu are nici o vină: pe societate, pe justițiabili” „Sistemul judiciar, prin CSM, este pe punctul de a pierde complet contactul cu realitatea. Sunt printre puținii care înțeleg că între justiție și stat, înțeles ca fiind executivul și sistemul de control al legislației exercitat prin partide, se desfășoară un război existențial crud și fară reguli, de tipul care pe care. Am și un preferat în războiul ăsta, din postările mele e limpede cui țin partea. Acum CSM se răzbună pentru subfinanțarea justiției exact pe cine nu are nici o vină: pe societate, pe justițiabili și în cele din urmă pe ideea de justiție însăși. CSM interzice, administrativ, accesul liber la justiție în România. Veți vedea ca nu sunt vorbe mari.   Este vorba despre o hotărâre prin care se normează activitatea judecătorilor, sub forma stabilirii unei norme fixe de dosare, atât la nivelul instanței cât si la nivelul fiecărui judecător, care pot primi îm fiecare zi termen de judecată (Hotărârea CSM nr. 1734/09.09.2026). Toate cererile care depășeșc aceast plafon zilnic intră într-o listă de așteptare, nu li se repartizează un judecător și deci nici termen de judecată.   Mecanismul de normare a muncii adoptat de CSM îmbracă fardul tehnicist al standardelor CEPEJ pentru a livra, în realitate, o fază uriașă de egoism și cinism: protejarea confortului magistratului prin ascunderea surplusului de cereri ale oamenilor sub preșul arhivei. Nu asistăm la o reformă pentru mai multă eficiență ci la o oficializare a blocajului.   Se pleacă de la o normă de referință de 288 de dosare pe an la judecătorii (192 la tribunale și 119 la curțile de apel), aplicată etapizat: -până în septembrie 2027 se permite dublul normei (576 dosare/an/judecător), -între 2027 și 2028 norma plus 50% (432 dosare/an/judecător), iar - din septembrie 2028 norma plină.   În practică, ECRIS calculează o medie zilnică maximă pentru fiecare instanță, iar tot ce depășește această cifră nu mai ajunge pe masa judecătorilor, ci este aruncat într-un așa-zis „Registru de gestionare a fluxului de cauze” — adică un complet virtual unde dosarele rămân blocate în arhivă.   O să fac o simulare plecând de la datele reale ale unei instanțe pe care o cunosc bine, pentru că la un moment dat am și coordonat-o: Judecătoria Focșani. Este o instanță supraîncărcată, dar tocmai de aceea e potrivită pentru exemplul meu.   Dacă luăm datele de la Judecătoria Focșani și curățăm statistica de cele cca 8.000 de încuviințări de executare silită rămânem cu un volum real de 18.482 de dosare de fond nou intrate în 2025. Raportat la o schemă de 22 de judecători în activitate, matematica CSM se dovedește absurdă.   În prima etapă (până la 14 septembrie 2027), la un plafon maxim de repartizare de 34,7 dosare pe zi, instanța va putea prelua cca 12.600 de dosare pe an. Asta înseamnă că peste 5.800 de dosare de fond pe an (31,4% din tot ce intră) vor ajunge direct în Registrul de stocare, adunând un timp mediu de așteptare de 5,5 luni doar pentru a fi alocate unui complet.   În etapa a doua (2027–2028), când plafonul zilnic coboară la 26 de dosare, blocajul urcă la cca 9.000 de dosare pe an (48,6% din intrări, adică aproape jumătate din cauzele de fond ale cetățenilor vor zăcea în arhivă o perioadă medie de 11,3 luni.   Din septembrie 2028, în etapa a treia, când plafonul coboară la doar 17,3 dosare pe zi, blocajul devine structural: peste 12.000 de cauze de fond pe an (65,7% din cererile noi) rămân blocate. Practic, instanța va prelua doar o treime din dosare (34,3%), iar un dosar civil obișnuit va sta în moarte clinică în arhivă aproape 2 ani (23 de luni) doar pentru a i se desemna un judecător.   Marea problemă a acestei hotărâri este că inventează o ficțiune periculoasă: „dosarul fără judecător”. Prin crearea acestui Registru de stocare, CSM nu rezolvă lipsa de personal, ci creează o etapă de așteptare a dosarului care nu există în Codurile de procedură. Omul depune acțiunea, dar instanța nu este oficial învestită; termenul rezonabil nu curge pe hârtie, deși timpul omului se scurge din plin.   Consecințele practice vor fi un haos administrativ generalizat. Regula devansării dosarelor din registru pentru „prevenirea unor prejudicii grave” (art. 15) va deveni scăparea tuturor, iar președinții de instanțe și cei de secții vor fi îngropați în mii de cereri de urgentare, decizând subiectiv cine are voie să intre mai repede la judecată. În paralel, arhivele vor fi sufocate de mii de dosare care nu aparțin niciunui judecător, iar grefierii vor trebui să gestioneze cereri după reguli administrative complicate.   Plafonarea decisă de CSM este doar un alibi instituțional. Fără să aduci oameni noi în sistem, fără să comasezi instanțele mici și fără o debirocratizare reală, „normarea europeană” doar ascunde restanțele sub preș. Sunt conștient că CSM-ul face asta doar pentru a forța Guvernul să mărească schemele în instanțe, să organizeze concursuri și să finanțeze justiția la un nivel comparabil cu standardul UE.   Pentru că la noi guvernele sunt la fel de iresponsabile ca și cei care au propus asta, nota de plată pentru această iluzie va fi achitată însă de cetățeanul care își caută dreptatea în instanță. Acest dogmatism normativ va marca probabil și pierderea definitivă de către justiție a simpatiei și respectului din partea societății.   LE Pentru că mi s-a atras pe bună dreptate atenția că nu toate obiectele vor intra în lista de așteptare (de exemplu încuviințările executare silită) am refăcut calculele. Chiar și așa ele nu sunt la virgulă, nu am toate datele statistice necesare, dar și această aproximare dă o idee despre ce va însemna aplicarea hotărârii”, a scris avocatul. 

Bolojan anunță că nu demisionează din funcția de premier interimar și cere guvern tehnocrat
Politică

Bolojan anunță că nu demisionează din funcția de premier interimar și cere guvern tehnocrat

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, pe Facebook, în această seară: „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu”. Declarația sa vine după ce mai multe posturi TV apropiate PSD, în frunte cu Antena 3, au anunțat că Bolojan vrea să demisioneze, fiindcă ar fi cedat fizic și psihic. Citește și: Manipulări în lanț la Antena 3: Bolojan „nu mai rezistă psihic”, suveraniștii ar lua 48% din Parlament În plus, liderul PNL a anunțat că „o soluție de deblocare, departe de ideal, dar necesară, este un guvern neutru, format din tehnocrați, cu obiective clare și limitate: rectificarea bugetară, finalizarea procedurilor de închidere a PNRR, elaborarea bugetului pentru 2027, cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. „Refuzul PNL de a valida un guvern care include PSD nu este o simplă supărare sau încăpățânare, ci lecția fostei coaliții”, a explicat el.  „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile” „E timpul pentru decizii! Costurile iresponsabilității coaliției de facto PSD-AUR, care a lăsat România fără guvern într-o perioadă de crize interne și externe, fără să pună nimic în loc, pot crește în fiecare zi.   Patru luni, cu atribuții limitate, ne-am făcut datoria față de România. Și ne-o vom face până la capăt!   Provizoratul poate continua?   Da, dar cu costuri care pot fi mai mari pentru români. În primul rând, scumpirea împrumuturilor de care finanțarea României este încă dependentă. Chiar dacă rezultatele financiare ale guvernului sunt bune, instabilitatea politică majorează dobânzile. Fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual.   Lipsa garanției că viitorul executiv va continua buna guvernare îngrijorează investitorii și se poate reflecta în evaluarea ratingului de țară.   În condiții normale, bugetele aprobate ar trebui să acopere cheltuielile până la sfârșitul anului. Din păcate, din incompetență sau premeditat, în unele domenii fondurile prevăzute sunt pe cale să se epuizeze și este absolut necesară rectificarea bugetară. În sănătate și transporturi, de exemplu.   Trebuie pregătit bugetul anului viitor. Fără continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului, acesta nu va putea respecta continuarea redresării.   Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu. Demisia unui premier sau a unor miniștri dintr-un guvern demis nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente. Ar fi iresponsabil.   Pentru a putea evita costurile, România are nevoie de un guvern de încredere, instalat cât mai repede. Primul pas pentru deblocare este desemnarea de către președintele României a unui premier credibil. Acesta ar urma să-și negocieze sprijinul parlamentar pentru noul guvern. Prelungirea blocajului, degradarea climatului democratic și dezinformările nu fac decât să crească nervozitatea și neîncrederea.   Poziția PNL a fost clară de la începutul acestei crize: soluția firească era un nou guvern politic, cu răspundere politică.   PSD, care a coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului, ar fi avut astfel ocazia să preia guvernarea. Dar nu a reușit sau nu a vrut să își asume această răspundere.   PNL, USR și UDMR au propus o soluție de compromis: o rotativă la guvernare, cu susținere reciprocă, între cele două blocuri care nu mai pot guverna împreună. Am propus un premier credibil: dl. Siegfried Mureșan.   PSD a refuzat, pentru că soluțiile transparente presupun răspundere. Iar PSD preferă înțelegerile pe sub masă, jocurile de culise și transferul responsabilității către alții.   În aceste condiții, o soluție de deblocare, departe de ideal, dar necesară, este un guvern neutru, format din tehnocrați, cu obiective clare și limitate: rectificarea bugetară, finalizarea procedurilor de închidere a PNRR, elaborarea bugetului pentru 2027, cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României.   Dar un autentic guvern de tehnocrați, nu unul cu miniștri controlați din birourile PSD.   Adevărații profesioniști nu acceptă o misiune atât de grea pentru a executa ordine politice care contravin intereselor țării și vin din partea celor care fug de răspundere.   Refuzul PNL de a valida un guvern care include PSD nu este o simplă supărare sau încăpățânare, ci lecția fostei coaliții: PSD nu are niciun respect pentru interesul real al României și își urmărește doar propriile interese clientelare.   România a parcurs un drum greu, semnele redresării încep să apară și nu putem accepta irosirea acestui efort”, a scris Bolojan, pe Facebook.   

Cum l-a pedepsit umefistanul pe un medic rezident care a îndrăznit să facă plângeri scrise despre dezastrul din spitale
Eveniment

Cum l-a pedepsit umefistanul pe un medic rezident care a îndrăznit să facă plângeri scrise despre dezastrul din spitale

Medicul Ciprian Maxim relatează cum l-a pedepsit ceea ce el numește „Republica UMF București” pe un medic rezident, Dimitrie Chele, pentru că a îndrăznit să facă plângeri scrise despre dezastrele din spitale. Citește și: Cum a transformat Nuclearelectrica afacerea microreactoarelor de la Doicești într-un jaf epic - raport Corp de control al prim-ministrului Chele a făcut prima sesizare, la ministerul Sănătății, când era rezident la spitalul Elias: a sesizat faptul că „pacienți colonizați sau infectați cu germeni multirezistenți erau plasați alături de pacienți critici neinfectați și avertizând asupra riscului de transmitere nosocomială, sepsis și deces”.  Maxim: „Republica UMF București. Rezidentul care a deranjat marile somități ale neurologiei” După 28 de zile, când Chele a cerut să efectueze la Elias modulul „Neurologie clinică adulți II” i s-a răspuns fără explicații: „NU”. „Parafa o indică pe conf. univ. dr. Cristina Aura Panea. Și aici povestea capătă altă greutate, pentru că doamna Panea nu este un medic oarecare dintr-o clinică din Dorohoi. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” o prezintă drept șefa Disciplinei Neurologie Elias și directoarea Departamentului 6 Neuroștiințe Clinice, adică una dintre persoanele aflate chiar în vârful structurii universitare care organizează pregătirea în acest domeniu.   Pe hârtia pe care o am nu apare motivul refuzului. Apare doar NU”, relatează Ciprian Maxim.    „Rezidentul este obligat să-și facă pregătirea, dar pregătirea lui depinde de semnăturile oamenilor aflați chiar în vârful specialității”, mai explică Maxim   După ce spitalul Elias i-a închis ușa, alte mari centre de neurologie din București l-au refuzat: „Cristina Tiu, de la Spitalul Universitar de Urgență București; Bogdan Ovidiu Popescu, de la Spitalul Clinic Colentina; Carmen Adella Sîrbu, de la Spitalul Militar; Cristina Aura Panea, de la Elias; și Maria Mirabela Manea, de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare”.    „Cristina Tiu este profesor universitar și una dintre figurile centrale ale neurologiei de la Spitalul Universitar. Bogdan Ovidiu Popescu este profesor universitar la Neurologie Colentina. Carmen Adella Sîrbu este profesor universitar și șefa Disciplinei Neurologie de la Spitalul Militar. Cristina Aura Panea conduce disciplina de la Elias și întreg Departamentul 6 Neuroștiințe Clinice. Maria Mirabela Manea este șefa Clinicii Neurologie II de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare”, arată Maxim.   „Chele ajunge pentru pregătire la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare și începe din nou să reclame condițiile în care sunt îngrijiți pacienții: temperaturi excesive, probleme de infrastructură, transportul bolnavilor, accesul la investigații și deficitul de personal.   Pe 14 iulie sesizarea sa este înregistrată la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.   Pe 15 iulie, conducerea Institutului scrie universității și angajatorului său, Spitalul „M.S. Curie”, cerând încetarea sau mutarea rotației”, continuă Maxim relatarea.    Însă, la 13 august 2026, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate suspendă acreditarea Institutului, după informațiile primite în urma controalelor Direcției de Sănătate Publică privind neconformitățile, măsurile și sancțiunile.   „Iar dacă după ce reclami nereguli în spitale ajungi să pleci din București ca să găsești un profesor care să te lase să-ți faci meseria pentru care statul te pregătește, atunci Republica UMF a inventat o formă splendidă de sancțiune.   Nu te dă nimeni afară.   Pur și simplu nu te mai primește nimeni înăuntru”, concluzionează Maxim.     

Canal prorus de la Chișinău sugerează că jurnalista Natalia Morari, care are interdicție de intrare în UE și România, ajunge șefa TVR Moldova
Politică

Canal prorus de la Chișinău sugerează că jurnalista Natalia Morari, care are interdicție de intrare în UE și România, ajunge șefa TVR Moldova

Canalul Telegraph Moldova sugerează că jurnalista pro-rusă Natalia Morari, care are interdicție de intrare în UE, inclusiv România, ar putea ajunge directoare la canalul TVR Moldova. Acest canal scrie, pe Facebook, că Morari are o relație foarte bună cu Gândul și Mediafax, unde a lucrat Sorina Matei, directoarea interimară a televiziunii publice, la propunerea AUR. Citește și: Cum a transformat Nuclearelectrica afacerea microreactoarelor de la Doicești într-un jaf epic - raport Corp de control al prim-ministrului Telegraph Moldova o promovează puternic pe Natalia Morari și, deși nu preia deschis tezele Moscovei, susține ideea că Republica Moldova își pierde suveranitatea în fața Occidentului sau a României. Ținta principală a acestui canal este guvernarea PAS și președinta Maia Sandu. În plus, Telegraph Moldova a publicat constant videoclipuri, discursuri și apeluri la vot transmise de Natalia Morari (cum ar fi îndemnurile ei radicale împotriva președintei Maia Sandu).  Cristoiu o idolatrizează pe „marea jurnalistă” „ Natalia Morari este în relații bune cu redacția Gândul și cu tot ce înseamnă acest grup media, respectiv și cu Mediafax, de unde Sorina Matei a fost luată și numită director al TVR. Așadar, cum vedeți o asemenea nominalizare pentru stația din Moldova?”, scrie Telegraph Moldova. Într-adevăr, Natalia Morari a fost puternic promovată pe canalele Gândul și Mediafax, inclusiv după ce a primit interdicție de intrare în România.  „Într-un interviu pe care mi l-a acordat în exclusivitate pentru emisiunea mea de la Cristoiul TV din fiecare seară, Natalia Morari, jurnalistă, mare jurnalistă și interzisă să intre pe teritoriul României din motive de siguranță națională, a explicat dedesubturile afacerii cu Ion Ceban. În cazul ei, e limpede. Ea pregătește lansarea unei televiziuni online la care voi colabora și eu (...) Era o formulă a Maiei Sandu de a o pedepsi pentru că Natalia Morari este printre puținele, dacă nu chiar singurul mare jurnalist de la Chișinău care o mai critică pe Maia Sandu. Restul sunt miluiți ca și jurnalistii români față de Nicușor Dan.”, scria Ion Cristoiu, pentru Mediafax, în iulie 2025.  În martie 2025, Călin Georgescu i-a acordat un interviu Nataliei Morari: ,,Maia «Soros» Sandu, ca să spun așa, a intervenit direct, pe față în alegeri. A venit aici, a susținut un contracandidat al meu. Dacă tu asculți de Bruxelles pentru câțiva țechini și îți izolezi poporul, mă refer la Republica Moldova, de România și de Statele Unite...”, afirma Georgescu.  Natalia Morari a fost intervievată constant, la câteva luni distanță, de Marius Tucă, în cadrul emisiunilor de pe site-ul Gândul.  „Într-un interviu acordat pentru Marius Tucă Show, jurnalista Natalia Morari declară că „trăim într-o realitate în care suntem speriați cu sintagma «vin rușii» încă de pe vremea lui Plahotniuc. „Este o poveste special exacerbată, care se vinde bine europenilor și în ziua de azi. Iar pe fundalul acestei «amenințări» nu mai trebuie să vorbești despre eșecul reformelor, despre lipsa creșterii economice sau despre exodul populației”, a menționat jurnalista”, se relatează într-o postare pe pagina de Facebook morari.live.   Natalia Morari are o relație cu Veaceslav Platon, un oligarh fugar condamnat pentru furtul a milioane de euro din Republica Moldova.   Ea a fost dată afară de la o televiziune în septembrie 2021, după ce s-a aflat despre relația sa cu Platon. Acesta ispășea pe atunci o pedeapsă cu închisoarea pentru spălare de bani, iar Morari a făcut un interviu în închisoare cu el pentru a critica decizia de condamnare, fără să spună că au o relație, potrivit Europa Liberă.

Cum a transformat Nuclearelectrica afacerea microreactoarelor de la Doicești într-un jaf epic - raport Corp de control al prim-ministrului
Eveniment

Cum a transformat Nuclearelectrica afacerea microreactoarelor de la Doicești într-un jaf epic - raport Corp de control al prim-ministrului

Nuclearelectrica (SNN) a publicat, pe site-ul Bursei de Valori București, raportul integral al Corpului de Control al prim-ministrului privind microreactoarele de la Doicești, raport care arată că estimarea costurilor acestui proiect explodase la 6,5 miliarde de dolari americanu, cu 3,8 miliarde USD mai mult decât inițial.  Citește și: Manipulări în lanț la Antena 3: Bolojan „nu mai rezistă psihic”, suveraniștii ar lua 48% din Parlament Însă raportul arată multe alte nereguli, printre care selectarea amplasamentului de la Doicești, deși această soluție era pe locul II, în evaluarea consultantului. Nuclearelectrica a înființat, pentru implementarea proiectului de la Doicești, o companie nouă, Ropower Nuclear, unde s-a asociat cu o companie privată, care avea drepturi mai mari decât firma statului. Costurile la Ropower Nuclear nu erau monitorizate de SNN. Raportul Corpului de control arată, de exemplu, că salariile erau, în 2024, de aproape 10.000 de dolari pe lună, brut. De altfel, Ropower a cheltuit pe salarii aproape două treimi din buget. Însă Nuclearelectrica a ascuns, in raportul postat pe site-ul Bursei de Valori, cheltuielile Ropower Nuclear, inclusiv cele de personal. Ultimele date publice sunt din 2024, când Ropwer avea, potrivit ministerului de Finanțe, 31 de angajați, pierderi de 11 milioane de lei și datorii de 479 milioane de lei.  „Conduita Directorului General al SNN, a membrilor CA, respectiv a Ministerului Energiei, în calitate de autoritate publică tutelară/persoanelor mandatate de către acesta, de a permite sau facilita, după caz, situarea SNN într-o poziție dezavantajoasă decizional sau oneros față de asociat (NPG) sau compania de proiect (RPN), constituie o nerespectare a obligațiilor corespondente fiecăruia din Legea nr. 31/1990 republicată și Codul Civil”, scrie în raportul Corpului de Control.  Cum s-a lăsat jefuită Nuclearelectrica Raportul arată cum s-au acoperit în acte cei care au luat deciziile la Nuclearelectrica: „Condițiile de constituire a companiei de proiect (Nota redacției: este vorba de Ropwer Nuclear, unde SNN s-a asociat cu Nova Power&Gas) a condus la scoaterea activității acesteia din sfera de aplicare a normelor naționale și a principiilor dezvoltate de Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și din sfera reglementărilor naționale și europene ce vizează achizițiile publice/sectoriale și a avut ca rezultat asocierea unei întreprinderi publice cu un partener privat, căruia i-au fost recunoscute și îi vor fi decontate sau compensate valori ale achizițiilor de lucrări șt servicii efectuate într- un cadru netransparent și necompetitiv” „ Anterior perfectării tranzacției prin care compania de proiect a dobândit amplasamentul, prin Hotărârea AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, limitele competențelor de încheiere și de aprobare a contractelor au fost modificate, astfel că limita minimă de la care AGEA trebuia să aprobe un contract a fost ridicată de la mai mult de 5.000.000 euro la mai mult de 50.000.000 euro, iar aprobarea contractelor cuprinse între 20.000.000 euro și 50.000.000 euro (inclusiv) a fost prevăzută în competența CA, în timp ce competența aprobării contractelor cu o valoare de până la 20.000.000 euro a fost atribuită directorului general. Prin aceasta, s-a creat, cu votul reprezentantului SNN în adunarea generală a acționarilor și chiar din inițiativa întreprinderii publice, un cadru convențional prin care reprezentantul SNN, mandatat în AGEA RPN și cel desemnat în CA, să nu își asume formal responsabilitatea aprobării operațiunilor aferente tranzacției de dobândire a amplasamentului.” „Demersul care s-a finalizat cu decizia de asociere (Nota redacției: a SNN cu Nova Power and Gas) nu s-a fundamentat pe o evaluare comparativă a potențialelor entități private, efectuată pe baza unor criterii cuantificabile, prin care partenerul privat ar fi trebuit să-și dovedească (prin calificările și experiența dobândite și, eventual prin oferte evaluabile) capacitatea financiară, tehnică, tehnologică (eventual, complementare SNN) (...)  Motivația privind calitatea de investitor unic în virtutea calități de proprietar al terenului nu poate fi susținută întrucât conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului și refacturarea suplimentară a lucrărilor efectuate asupra respectivului amplasament și nu aportul în natură la capitalul companiei de proiect”.  „Dispozițiile Acordului Investitorilor care stă la baza asocierii dintre SNN și NPG și care prevalează chiar actului constitutiv al companiei de proiect nu conferă drepturi și obligații simetrice celor doi acționari” Raportul mai precizează că Ropower Nuclear a primit împrumut de la SNN în valoare totală de 243 milioane de dolari din care au fost trase sume reprezentând aproximativ 204 milioane de euro.  Despre achiziționarea terenului de la Doicești, Corpul de control arată: „Ansamblul de tranzacții prin care a fost achiziționat terenul s-a realizat prin contracte potrivit cărora cumpărătorul și-a asumat plata unor sume ce depășesc semnificativ prețul de piață”. 

Manipulări în lanț la Antena 3: Bolojan „nu mai rezistă psihic”, suveraniștii ar lua 48% din Parlament
Politică

Manipulări în lanț la Antena 3: Bolojan „nu mai rezistă psihic”, suveraniștii ar lua 48% din Parlament

Antena 3 a publicat, în această seară, o serie de știri controversate care ajută PSD: prima susține că Ilie Bolojan vrea să demisioneze din funcția de premier fiincă a cedat psihic, iar a doua că trei partide suveraniste - AUR, SOS România și un inexistent partid al lui Călin Georgescu - ar ocupa 48% din viitorul Parlament în caz de anticipate.  Citește și: Sorina Matei, dată afară de pe grupul de whatsapp al redacției de știri a TVR, după ce s-a infiltrat în grup - presă Prima informație este favorabilă PSD fiindcă arată că principalul său adversar, premierul Ilie Bolojan, ar avea probleme psihice. A doua sugerează că alegerile anticipate - de care PSD se teme - ar aduce suveraniștii la putere. În aprilie, DeFapt.ro a scris că formațiunea condusă de Sorin Grindeanu achită circa 90.750 euro pe lună către postul lui Dan Voiculescu și 60.000 de euro pentru televiziunea controlată de Maricel Păcuraru. Dogioiu infirmă inutil: „Este un fake news absolut” „Ilie Bolojan ar vrea să plece din funcția de premier interimar, susțin surse politice. Premierul interimar le-ar fi spus celor mai apropiați lideri ai PNL că «nu mai rezistă fizic și psihic», însă nu ar vrea să demisioneze singur, ci împreună cu miniștrii USR și PNL. Informația a fost prezentată pe surse în emisiunea «Decisiv», cu Cătălina Porumbel”, se arată pe site-ul Antenei 3.  Mesajul a fost difuzat deși purtătoarea de cuânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, l-a infirmat ferm. „Observ că se propagă varianta demisiei premierului Ilie Bolojan. Este un fake news absolut. Nu se pune această problemă”, a transmis Ioana Dogioiu. În aceeași emisiune, Antena 3 a făcut un mix între datele mai multor sondaje și a prezentat o așa numită „Simulare: Cum ar arăta mandatele din Parlament după posibile anticipate. Cât ar obține și un partid al lui Călin Georgescu”. Dar combinarea datelor din multiple sondaje, efectuate pe eșantioane diferite, este complet irelevantă sociologic. Se pot compara datele în timp ale aceluiași institut, dar nu amestecate date din mai multe măsurători. În plus, un partid al lui Călin Georgescu nu există.  „Simularea pornește de la scorul cu care partidul AUR este creditat în ultimele sondaje: 38%. Dacă S.O.S. - pe care ultimul sondaj INFORMAT - INSCOP îl cotează sub 3% - trece, totuși, pragul parlamentar și dacă își face și Călin Georgescu partid și intră cu el în forul legislativ, atunci, conform aritmeticii, 38 + 5 + 5 = 48%, adică 223 de mandate, aproape de pragul majoritar de 233 de mandate”, a susținut Antena 3.  „Cătălina Porumbel: «AUR are 38%, S.O.S. vine cu 5%. Noi am scris acolo 'partidul lui Călin Georgescu'. Sâmbătă de sâmbătă, duminică de duminică, (Georgescu) merge prin țară, pe la târguri, și își face o platformă politică. Nu mergi așa, prin țară, să te întâlnești cu lumea. E clar că vrei ceva mai mult. Deci, în eventualitatea în care se fac alegeri anticipate, cel mai probabil am putea avea un guvern suveranist în urma voturilor din Parlament»”, a arătat angajata Antenei 3. 

Colecția de panseuri lansate de Grindeanu în fața tineretului social-democrat: „Să fii social-democrat tânăr este ca şi când ai merge cu o maşină fără frâne”
Politică

Colecția de panseuri lansate de Grindeanu în fața tineretului social-democrat: „Să fii social-democrat tânăr este ca şi când ai merge cu o maşină fără frâne”

Sorin Grindeanu s-a lansat, vineri, la Școala de Vară a Tineretului Social Democrat într-o serie de afirmații greu de explicat. Pe de altă parte, el l-a lăudat pe fostul primar PSD al Constanței, Radu Mazăre, care a stat la pușcărie pentru fapte de corupție. Citește și: Sorina Matei, dată afară de pe grupul de whatsapp al redacției de știri a TVR, după ce s-a infiltrat în grup - presă Rețelele sociale sunt pline de postări cu imagini ale lui Grindeanu înconjurat de tinere și tineri social-democrați. „Nu vreau să fiţi tineri, frumoşi şi liberi cu luminiţe aprinse la telefoane” Ce a spus Grindeanu: „Să fii social-democrat tânăr, acum, este ca şi când ai merge cu o maşină fără frâne, dar trebuie să ajungi cu ea la destinaţie şi la ora exactă” „Nu vreau să fiţi tineri, frumoşi şi liberi cu luminiţe aprinse la telefoane. Nu vreau să ţipaţi la ordin pe lângă girafe, mimând libertatea de gândire” - o referire, probabil, la protestele din ianuarie 2017, împotriva guvernului Grindeanu. „Aceasta a fost mereu rețeta noastră: întotdeauna am fost noi, chiar dacă am fost felicitați sau mustrați” „Să fiți TSD: tineri, serioși și dinamici” Pe de altă parte, președintele PSD l-a lăudat pe Radu Mazăre: „Poţi să spui că Radu Mazăre n-a făcut lucruri bune? Nu vă supăraţi pe mine, dar dacă e să privim doar din perspectiva, şi nu vorbesc de aspectele de alt tip, fiindcă nu-i rostul meu să fac aprecieri care ţin de partea juridică şi aşa mai departe, dar parcă în Constanţa şi în Mamaia era altă emulaţie în perioada respectivă. Parcă turismul însemna mult mai mult în acea perioadă, ca să dau doar un exemplu”.  Radu Mazăre a primit o condamnare definitivă la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri și altă condamnare definitivă de 5 ani de închisoare pentru luare de mită și conflict de interese. El a fost încarcerat în mai 2019, după ce inițial fugise în Madagascar. În mai 2024 a fost eliberat condiționat, după ce executase circa cinci ani din pedeapsă. 

Metrorex primește subvenții de la stat, dar va avea pierderi în 2026, iar fondul de salarii crește
Eveniment

Metrorex primește subvenții de la stat, dar va avea pierderi în 2026, iar fondul de salarii crește

Guvernul Bolojan ar urma să aprobe bugetul Metrorex pe 2026, care prevede o majorare cu cheltuielile de personal de circa 38,5 milioane de lei. Toate cheltuielile de personal sunt estimate, în 2026, la 1,07 miliarde de lei, o creștere de 3,7% față de 2025. Citește și: Sorina Matei, dată afară de pe grupul de whatsapp al redacției de știri a TVR, după ce s-a infiltrat în grup - presă Metrorex are puțin sub 5.000 de angajați, iar câștigul mediu lunar pe salariat este de peste 16.100 de lei.  Câștiguri uriașe la metroul controlat de sindicalistul PSD Artimon Sunt luni în care, urmare a primelor și orelor suplimentare, între 780 și 900 de angajați ai Metrorex primesc salarii de peste 20.800 de lei, net, a arătat recent liderul sindicatului, Marian Artimon, într-o declarație pentru Club Feroviar. Artimon este și consilier al PSD în Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Liderul sindical a precizat că sunt luni în care sunt multe zile ”festive” (adică libere legal) și atunci numărul celor care încasează peste 80% din salariul directorului general crește. Sunt luni cum ar fi decembrie și ianuarie, dar și aprilie, când a fost Paștele. ”În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a spus Marian Artimon. Bugetul prevede pierderi, în 2026, de 295 de milioane de lei, deși compania primește subvenții de 761 milioane de lei. Pe de altă parte, se vor reduce cheltuielile cu structura de conducere. „Cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete sunt programate conform prevederilor art. 37 alin. (2) și (4)2 din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, la valoarea de 810,79 mii lei, după cum urmează:  indemnizația directorului general precum și cea a directorului financiar, numiți prin contract de mandat și acte adiționale, prin selecție, pe o durată de 3 ani și 5 luni, începând cu data de 01.10.2023 până la data de 09.02.2027, este în sumă totală de 548,88 mii lei, în scădere cu 21,14% față de nivelul realizat în anul 2025, conform prevederilor O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile Legii nr. 158/2025;  indemnizația membrilor consiliului de administrație, numiți prin contract de mandat, prin selecție, pe o durată de 4 ani, începând cu 10.02.2023 și până pe data de 09.02.2027, este în sumă totală de 261,91 mii lei,  programată în scădere cu 5,77% față de nivelul realizat în anul 2025.  Cheltuielile pentru investiții pentru anul 2026, în valoare de 1.958.378,45 mii lei, sunt în creștere cu 78,77% față de nivelul realizat în anul 2025.  Pentru Magistrala 6  - Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri  Coandă - Otopeni  - sunt prevăzuți 1,3 miliarde de lei.  Alte 400 milioane de lei sunt pentru achiziția de trenuir noi. Pentru linia Gara de Nord - Gara Progresul s-a prevăzut doar suma de 141 milioane de lei, despăgubiri pentru imobile expropriate.  În aprilie, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a refuzat să promoveze bugetul Metrorex pe 2026. „Am găsit indicatori financiari nerealizați conform contractului de directorul general al Metrorex. Am găsit triplarea salariilor angajaților Metrorex în ultimii 10 ani, în condițiile în care numărul salariaților care deservesc Metrorex este o dată și jumătate mai mare decât numărul salariaților care deservesc rețeaua de metrou, prin comparație, de la Viena, care este de două ori mai mare. Din punctul meu de vedere, dacă acum câteva zile auzeam că toate lucrurile astea care au condus la mărirea prețului biletului de metrou au fost explicate ca fiind un ghinion, astăzi e vremea să mai vină și norocul și am aici ordinul de ministru care întrerupe, începând de poimâine, creșterea de la 5 la 7 lei a biletului de metrou pe care îl semnez și care va pleca la Monitorul Oficial”, a arătat Miruță. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră