Radu Budeanu, patronul trustului de presă care deține Gândul și G4Media, a solicitat imperativ DeFapt.ro să șteargă articolul „EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naș la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână”, negând afirmația că el urma să fie nașul fostului președinte PSD.
Budeanu nu cere un simplu drept la replică, ci solicită: ștergerea articolului, „eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne” - este neclar la ce „motoare interne se referă și dacă ar trebui șterse toate articolele despre domnia-sa - precum și „confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri”.
Budeanu e jignit de posibilitatea de a fi fost nașul lui Ciolacu, dar alte asocieri cu liderul PSD nu l-au supărat
Patronul G4Media și Gândul apreciază că articolul care prezenta un moment creștinesc, cununia în biserică, îi afecta reputația: „Consider că includerea numelui meu în materialul dumneavoastră jurnalistic a fost făcută în contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat și nu m-a privit, fiind realizată cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii și reputației subsemnatului”. Nu este clar de ce reputația lui Ciolacu n-ar fi afectată.
Însă în presă există nenumărate articole care îl asociază pe Budeanu cu Ciolacu.
De exemplu, chiar G4Media titra, în noiembrie 2024: „EXCLUSIV Cum a prins cumnatul omului de media Radu Budeanu, apropiat al premierului Ciolacu, un loc eligibil pe listele PSD Argeș / Personaj controversat, Mîndroc a fost asociat într-o misterioasă afacere imobiliară cu fiul «Reginei contractelor cu Statul»”. Acest articol conține evident acuzații mai grave la adresa lui Budeanu, dar se regăsește și acum pe site-ul G4Media.
„Cumnatul lui Radu Budeanu, care controlează prin intermediul soției publicațiile Gândul și Cancan, a prins un loc eligibil la Camera Deputaților, grație bunelor relații dintre Budeanu și premierul Marcel Ciolacu, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. Cătălin Viorel Mândroc, cumnatul lui Budeanu, a fost plasat pe locul 3, eligibil, poziție care ar fi fost rezervată de PSD Central, potrivit presei locale. Familia lui Budeanu se vizitează periodic cu liderul PSD și cu persoane apropiate acestuia, după cum au declarat surse din mediul politic pentru G4Media.ro”, se arată în articolul semnat de Dan Tapalagă și Sorin Semeniuc.
Budeanu ne reproșează, prin avocat, și că am menționat condamnarea sa penală, dar DeFapt.ro a relatat exact ce relata și G4Media, în noiembrie 2024: „De Hidroelectrica se leagă și un dosar penal al lui Radu Budeanu care, în 2020, a semnat cu DNA un acord de recunoaștere a vinovăției. Budeanu a primit 2 ani de închisoare cu suspendare după ce a recunoscut că i-a dat mită Elenei Udrea 3,8 milioane de dolari din partea unui om de afaceri în dosarul «băieților deștepți» de la Hidroelectrica”.
În octombrie 2024, într-un articol despre înmormântarea Deliei Budeanu, G4Media scria: „Surse G4Media au declarat că premierul se află într-o relație apropiată cu Radu Budeanu, fiul Deliei Budeanu și patronul de la Gândul și Cancan”.
În plus, DeFapt.ro arăta, în articolul „Penthouse-ul în care ar sta Ciolacu cu iubita Docuz la București, cumpărat de la o firmă care vinde publicitate pentru PSD. A costat 1,5 milioane de euro”, că: „Printre firmele care au deținut participații în Logistic & Supply Network se numără și International Urban Service, companie redenumită ulterior Hog Pub Grup.
Potrivit unei investigații publicate de Snoop.ro, această societate ar fi fost utilizată de PSD pentru a direcționa aproximativ 60.000 de euro din subvenția publică către promovare în publicația «Gândul», deținută de Radu Budeanu”.
Expert Forum arăta că publicația lui Budeanu Gândul a luat de 665.000 de lei în primele luni din 2026 din subvenția către partide. „HOG PUB GROUP SRL: cinci contracte, cu notificări postate pe Gândul și Mediafax, în valoare de aprox. 1,2 milioane E o firmă înființată în 2020 care a început să aibă profit în 2024, sărind în 2025 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei. Deținută de UNDERSHAW INVESTMENT LTD, înregistrată în Seychelles și administrată de Rădulescu Roxana Valentina”, scrie Expert Forum.
Ce ne-a scris Budeanu
„Stimați domni / Stimate doamne,
Subsemnatul
BUDEANU RADU IOAN, cu domiciliul în București, B-dul Primăverii, nr. (...), sector 1, CNP (...) și cu domiciliul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la avocații noștri COMAN și FUDULI SCA, cu sediul în București, Str. Lt. Av. Marcel Andreescu nr. 59, etaj 3, Sector 1, e-mail:
[email protected], vă adresez prezenta
NOTIFICARE
Prin care solicit ca, în termen de maximum 2 zile de la primirea prezentei, să procedați la:
- Ștergerea articolului intitulat „EXCLUSIV Cine este mogulul de presă care urma să fie naş la nunta lui Ciolacu cu Docuz - surse. Ciolacu a anunțat că nunta se amână”, publicat pe pagina www.defapt.ro la data de 02.11.2026, ora 19:11, redactat de Mircea Marian, disponibil la următorul link:
https://defapt.ro;
- Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne;
- Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri.
Precizez că solicit ștergerea/eliminarea materialului mai sus menționat întrucât informația pe care o vehiculați, respectiv aceea că aș urma să fiu nașul de cununie al lui Marcel Ciolacu și al Sorinei Docuz, este falsă și nu are niciun suport probator.
După cum se poate constata, afirmația este formulată și prezentată ca o situație de fapt certă, neexistând nici măcar o formă condițională și neputându-se încadra nici în categoria judecăților de valoare.
Consider că includerea numelui meu în materialul dumneavoastră jurnalistic a fost făcută în contextul unei dezbateri publice ce nu m-a vizat și nu m-a privit, fiind realizată cu scopul exclusiv al prejudicierii imaginii și reputației subsemnatului.
Nu în ultimul rând, menționez că articolul publicat la data de 02.11.2026 face parte dintr-o veritabilă campanie de denigrare pe care o promovați împotriva subsemnatului, pe parcursul timpului fiind redactate o serie întreagă de alte materiale ce conțin acuze nefondate, formulate într-o manieră peiorativă la adresa mea cu scopul afectării drepturilor mele nepatrimoniale.
Cel de-al doilea motiv al formulării prezentei notificări este fundamentat pe dispozițiile art. 17 din Regulamentul UE nr. 679/27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei nr. 95/46/CE care consacră dreptul la ștergerea datelor („dreptul de a fi uitat”), precum și dispozițiile art. 252 și art. 253 NCC care reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc atingeri drepturilor sale nepatrimoniale.
Cu titlu prealabil, menționez că dreptul la ștergerea datelor nu a apărut odată cu RGPD, ci a fost conturat progresiv în jurisprudența CJUE, ca o necesitate a existenței unui echilibru între viața privată și libertatea de exprimare. Momentul de referință îl constituie hotărârea CJUE din anul 2014, pronunțată în cauza C-131/12 - Google Spain SL și Google Inc. vs. Agencia Española de Protección de Datos (AEPD) și Mario Costeja González.
În prezent, așa cum am menționat mai sus, dreptul de a fi uitat este consacrat de dispozițiile art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679, drept ce implicia obligația corelativă a operatorului de a șterge datele cu caracter personal, fără întârzieri.
Un alt aspect extrem de important este acela că dreptul de a fi uitat nu funcționează ca un „drept la cenzură”, ci ca un mecanism de reechilibrare a raportului dintre trecutul conturat în spațiul digital și realitatea actuală a persoanei în cauză.
Astfel, menționez că în calitate de operator de date cu caracter personal, urmează să dați aplicare dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) RGPD, având în vedere faptul că datele cu caracter personal din cuprinsul materialelor nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate. Scopul inițial al prelucrării, respectiv informarea publicului cu privire la evoluția dosarului penal în care am fost anchetat, s-a epuizat definitiv.
Subsemnatul menționez că situația cauzei penale în care am fost condamnat prezentată în articolul ce face obiectul prezentei notificări a avut un caracter temporar care a încetat, iar evoluția ulterioară a cauzei nu mai justifică menținerea informațiilor în forma actuală.
În acest sens, arăt că prin Sentința penală nr. 952/26.08.2020 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr. 18098/3/2020, sentință rămasă definitivă prin neapelare, instanța a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de subsemnatul cu Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență și a stabilit o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de 4 ani.
Menționez că termenul de încercare de 4 ani s-a împlinit în integralitate, fără a interveni cauze de revocare sau anulare a suspendării executării pedepsei. În aceste condiții, operează efectele reabilitării de drept, în sensul înlăturării consecințelor condamnării și reintegrării depline a persoanei în societate.
În prezent, subsemnatul nu mai figurez cu antecedente penale, iar certificatul de cazier judiciar pe care îl anexez prezentei notificări dovedește pe deplin această situație.
În acest sens, precizez că menținerea unei asocieri publice actuale cu fapta penală sancționată contravine finalității instituției reabilitării, aceea de a permite reintegrarea socială, profesională și reputațională, fără perpetuarea stigmatizării.
În cauza Hurbain împotriva Belgiei (cererea nr. 57292/16), CEDO a stabilit că menținerea articolului online în care se menționa numele complet al unei persoane ce fusese condamnată pentru o faptă penală în anul 1994 ar putea provoca un prejudiciu nedefinit și grav reputației persoanei, oferindu-i un „cazier judiciar virtual” atunci când nu numai că își ispășise deja pedeapsa, după o condamnare definitivă, ci a fost, de asemenea, reabilitat.
Mai mult, chiar și în situația unei soluții de condamnare, CJUE a stabilit în cauza C-136/17 GC că:
„Dispozițiile Directivei 95/46 trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte, informațiile referitoare la o procedură judiciară căreia i-a făcut obiectul o persoană fizică, precum și, dacă este cazul, cele referitoare la condamnarea care a rezultat din aceasta constituie date referitoare la «infracțiuni» și la «condamnări penale», în sensul articolului 8 alineatul (5) din această directivă și, pe de altă parte, operatorul unui motor de căutare este obligat să admită o cerere de dezindexare privind linkuri către pagini web pe care figurează asemenea informații atunci când aceste informații se referă la o etapă anterioară a procedurii judiciare în cauză și nu mai corespund, ținând seama de desfășurarea acesteia, situației actuale, în măsura în care se constată, în cadrul verificării motivelor de interes public major vizate la articolul 8 alineatul (4) din directiva menționată că, având în vedere ansamblul împrejurărilor speței, drepturile fundamentale ale persoanei vizate, garantate de articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prevalează asupra celor ale utilizatorilor de internet potențial interesați, protejate de articolul 11 din această cartă.”
În egală măsură, informațiile prezentate în materialul video ce face obiectul notificării sunt incorecte și neconforme chiar în raport de situația dosarului penal la care faceți referire, în sensul că sugerează implicarea mea în săvârșirea unor infracțiuni precum dare/luare de mită. Or, subsemnatul nu am fost niciodată anchetat, audiat în calitate de suspect sau inculpat, trimis în judecată ori condamnat pentru astfel de fapte.
Așa cum rezultă în mod clar din dispozitivul sentinței penale amintite mai sus, dosarul penal la care se face referire în articolul publicat pe site-ul www.defapt.ro a vizat exclusiv infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență, fiind soluționat prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.
Or, prin modul de prezentare a informației, materialul induce ideea că aș fi fost vizat de o sferă largă de activități infracționale, deși, în realitate, singura faptă avută în vedere în cadrul dosarului penal este aceea de complicitate la cumpărare de influență.
Extinderea nejustificată a cadrului dosarului penal către alte infracțiuni, pentru care nu a existat niciodată vreo anchetă, reprezintă o denaturare gravă a situației, iar prezentarea informațiilor din articolul menționat perpetuează în mod continuu ideea falsă că aș fi fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni grave pentru care, în realitate, nu am fost niciodată investigat și, cu atât mai puțin, condamnat.
Această asociere greșită este de natură să afecteze în mod grav drepturile mele nepatrimoniale, respectiv dreptul la imagine, reputația profesională și viața privată.
În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 17 din Regulamentul (UE) 2016/679 ce reglementează dreptul la ștergere, precum și a dispozițiilor art. 252 și 253 NCC, ce reglementează mijloacele de apărare pe care persoana fizică le are la îndemână pentru a stopa săvârșirea faptei ilicite prin care se aduc prejudicii drepturilor nepatrimoniale ale subsemnatului, vă solicit:
- Ștergerea completă a articolului de pe toate platformele pe care le gestionați și/sau controlați;
- Eliminarea oricăror referințe asociate numelui meu din motoarele de căutare interne și
- Confirmarea în scris a îndeplinirii acestor măsuri în termen de 2 zile de la primirea prezentei”
Budeanu a transmis și certificat de cazier judiciar, marcat „Confidențial”.
