marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8568 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan

Adrian Papahagi confirmă că urma să fie ministru al Culturii în guvernul Tomac, dar a decis să se retragă pe fondul disputelor între partide. El afirmă că atunci când a fost contactat pentru poziția de ministru al Culturii a înțeles „că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan”. Citește și: Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse „Nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic” „La rugămintea premierul desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică). Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale. Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan.   Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP.   Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul "Temelii culturale" (în special aș fi sprijinit draga mea Biblioteca Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac.   În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu.   Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în parlament.   Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a scris Papahagi.

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan
Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse
Politică

Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse

Guvernul Tomac ar putea să nu aibă nici voturile PSD, fiindcă liderii acestui partid sunt revoltați pe faptul că Grindeanu și-a plasat în noul Executiv doar oamenii săi, afirmă surse politice. În condițiile în care guvernul Tomac are tot mai puține șanse să treacă de Parlament, s-a relansat discuția privind nominalizarea lui Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe, pentru a forma viitorul Executiv.  Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Baronii PSD vor să-i poată controla miniștrii Potrivit acestor surse politice, negocierile privind guvernarea Tomac au fost purtate de Grindeanu personal. La final, liderii social-democrați au realizat că în viitorul Guvern au fost plasați oameni pe care nu-i știe mai nimeni, fiind apropiații lui Grindeanu. Sociologul Vladimir Ionaș, propus la Dezvoltare, a fost consilierul lui Sorin Grindeanu. Ionuț Mașala, propus la Transporturi, a fost director economic la CNAIR.  Semne ale revoltei din PSD au apărut de mai multe zile, când liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, un apropiat al familiei Firea, a început să critice guvernul Tomac.  Tomac a respins acuzațiile că guvernul său va fi controlat de PSD. „Spre deosebire de toate celelalte partide, sunt singurul lider politic care nu am fost niciodată nici într-o alianţă cu PSD, nu am candidat niciodată pe o listă comună cu PSD, deşi am fost invitat. Am fost invitat să fiu pe aceeaşi listă cu colegii din PNL şi PSD în 2024. Domnul Ciolacu mi-a făcut această propunere. Am refuzat-o pentru că eram într-o construcţie politică împreună cu USR şi Forţa Dreptei, cu care am şi candidat şi am obţinut un nou mandat pentru a fi membru în Parlamentul European”, a spus, azi, Tomac, la RFI.  PNL a luat, azi, decizia să nu susţină învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac, dar PSD nu a anunțat nimic până la ora redactării acestei știri. 

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei
Opinii

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei

AUR gestionează excelent criza politică în care ne aflăm: știu că nu vă place să citiți asta. Și vă mai spun ceva ce va fi și mai enervant: ce ar fi să ne gândim să lăsăm AUR la guvernare? Mai toți cei din tabăra zis „pro-occidentală” plecăm de la premiza că ar fi o catastrofă, un tsunami. Foarte probabil. Dar... Mai întâi să ne uităm ce face AUR în această criză: stă și pândește oportunități, evită conflictele, mai puțin acea ieșire privind suspendarea lui Nicușor Dan - dar a fost un mesaj strict către nucleul dur, georgist, după ce Călin Georgescu a cerut asta. George Simion, discret, fără atacuri brutale. Vorbesc în numele partidului doi birocrați plictisitori: Petrișor Peiu și Dan Dungaciu, care spun că AUR este pregătit de guvernare. În acest timp, ce fac partidele zis pro-occidentale? Se bat între ele și fug de guvernare. Sigur, nucleele dure ale acestor partide sunt încântate. Dar, pe fond, Nicușor Dan are dreptate: „Puțin le pasă românilor de dezbaterile noastre electorale și de toate prestațiile noastre. Românii vor guvernare, și guvernarea înseamnă, de fapt, responsabilitate”.  AUR este într-un proces în care pare că se mută spre centru, își schimbă imaginea de formațiune de scandalagii, își face un profil pro-american și se pregătește de guvernare. Asta nu înseamnă că oamenii de acolo nu rămân, structural, agenți de influență ai Moscovei. Programul lor economic, anti-privatizare, ostil investițiilor străine, este pe modelul regimului falit din Venezuela.  AUR crește și pentru că PNL și USR au abandonat câteva promisiuni majore din campania electorală. Alegeri în două tururi, o reducere drastică a subvenției pentru partide sau parlament cu doar 300 de membri. Sigur, și PNL, și USR, pot găsi justificări și explicații, dar realitatea este că AUR a confiscat aceste teme.  În sfârșit, ar trebui să ne punem întrebarea dacă o guvernare PSD-AUR se va termina mai prost decât o guvernare controlată subteran de un PSD nereformat. Dacă PSD scapă nesancționat pentru răsturnarea guvernului Bolojan exact când acesta dorea să facă schimbări care să-i afecteze clientela, eu cred că Grindeanu, Manta, Olguța Vasilescu vor trage concluzia că pot continua jocul: rămân mufați la conducta de bani de la buget, dar la televizor critică dur Guvernul și se comportă ca și cum ar fi în Opoziție. Eu spun că este de discutat dacă o guvernare „pro-occidentală” manipulată de PSD se va termina mai prost decât o guvernare PSD-AUR. E un pariu, unul riscant... „Mandatul meu este: unu, să păstrez direcția pro-occidentală a României, și doi, să previn o cădere economică bruscă, care să afecteze fiecare familie din țara asta”, afirmă Nicușor Dan. Foarte corect, înțeleg temerile sale.  Dar:  dacă refacem guvernarea PSD-PNL din perioada 2021-2024 (și nu văd semne că s-ar schimba ceva), ce se va întâmpla la alegerile din 2028?  poate că o guvernare „pro-occidentală” nu va genera „o cădere economică bruscă”, dar România are nevoie de mai mult: o creștere economică solidă. Și nu sunt convins că PSD-ul de azi va fi capabil. Fără îndoială că o guvernare cu AUR ar fi o aventură extrem de riscantă. Dar mă tem că acest risc începe să fie eclipsat de cel al unei guvernări cu un PSD care repetă ceea ce a făcut între 2021 și 2024. 

Olguța Vasilescu, conduri de aproape 900 de euro la inaugurarea unui magazin cu prețuri reduse
Politică

Olguța Vasilescu, conduri de aproape 900 de euro la inaugurarea unui magazin cu prețuri reduse

Primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, a apărut la deschiderea unui magazin cu prețuri reduse, destinat persoanelor cu venituri reduse, purtând o pereche de pantofi „VLogo Signature patent-leather slingback pump 80mm”, produși de Valentino. Pe site-ul Farfetch, care vinde bunuri de lux, aceștia costă 890 de euro.  Citește și: Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști Conduri italienești de lux, noua ținută a social-democraților lui Grindeanu Apariția ei cu pantofi de lux vine la câteva zile după ce președintele Consiliului Județean Timiș, pesedistul Alfred Simonis, a criticat liderii USR, pe Dominic Fritz în special, pentru ținuta vestimentară: „Te uiți la ei (Nota redacției: USR-iștii) cum se îmbracă și îți dai seama cum arată orașul, e aceeași chestie. Ai un pic de calitate și știi vestimentar cum arată un om elegant care vrea să pretindă că e om politic și când mergi în occident foarte mult contează eticheta asta... și îi vezi pe ei cu galoșii în picioare și îți dai seama că așa arată și orașul (N.R: Timișoara). Cu găuri, cu gropi, cu mizerie, cu praf, cu bolovani îngrozitori… pentru că există și pietre frumoase”.  În iulie 2023, DeFapt.ro a scris că Marcel Ciolacu, și prietenul său, Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților, s-au afișat cu pantofi italienești identici, de peste 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel. Pantofii erau produși de Santoni, o companie din Italia care se laudă cu faptul că produce manual. Modelul folosit de cei doi era „MEN’S POLISHED BLUE LEATHER WHOLECUT SHOE” și se vindea la diferite prețuri, fie la 1.050 de euro pe site-ul companiei, dacă se vând în Europa, fie la peste 1.500 USD, dacă se vând în SUA. Informația despre pantofii Olguței Vasilescu a apărut inițial pe pagina de Facebook a deputatului USR Cezar Drăgoescu. „A mers astăzi la inaugurarea Primark, un magazin accesibil, încălțată cu pantofi Valentino de 900 de euro. Mai scumpi decât salariul unuia dintre cei 100 de tineri angajați la care face referire în postarea sa de pe Facebook, de parcă ar avea vreun merit pentru angajarea lor”, a scris acesta.   

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial
Politică

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial

Corpul de control al prim-ministrului a publicat rezultatele verificărilor la Complexul Energetic Oltenia, document care arată că această companie a înregistrat pierderi uriașe în 2025, când era condusă de Dan Plaveti, recent numit în fruntea Hidroelectrica. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Însă raportul mai arată că „achizițiile derulate prin proceduri neconcurențiale în perioada 2022 - 2025 de către CE Oltenia SA au reprezentat aproximativ 20,67% (712.521.850 lei) din totalul achizițiilor efectuate (3.445.890.630 lei)”. Pe pagina de internet a Corpului de control a prim-ministrului este publicată doar sinteza raportului, unde nu sunt exemplificate aceste achiziții „prin proceduri neconcurențiale”.  Totuși, documentul indică cheltuielile uriașe cu paza, contractele fiind atribuite prin „negociere fără invitație prealabilă”.  Cheltuieli uriașe cu paza, abia în 2024 s-a instalat un sistem de supraveghere video „Analiza datelor indică o schimbare. În perioada 2022 - 2024 se observă o incidență ridicată de aplicare a procedurii de negociere fără invitație prealabilă în modalitatea de atribuire a contractelor sectoriale pentru servicii pază de către CE Oltenia, procedură care, conform art. 104 din Legea nr.99/2016 are un caracter restrictiv și poate fi utilizată doar în cazuri strict limitative.   În perioada 2022 - 2025, societatea a încheiat un număr de 112 contracte de pază obiective în valoare totală de 105.084.615 lei. Costurile per agent/oră au crescut din anul 2023 până în anul 2025 cu o medie de peste 30%. Demararea procedurilor de achiziție a serviciilor și lucrărilor de «Proiectare, execuție și punere în funcțiune sistem de supraveghere video, cu componente de detecție efracție pentru interior-exterior» finalizate în anul 2024 a avut ca efect o diminuare semnificativă în numărul posturilor de pază”, arată corpul de control.    Conform versiunii intermediare a Bugetului de Venituri și Cheltuieli realizat în anul 2025, a rezultat faptul că societatea a înregistrat o pierdere brută în sumă de 1.058.901.000 lei, mai arată corpul de control.  Dan Plaveti, un etern șef în nenumărate companii de stat, de la Tarom la CFR Călători și Complexul Energetic Oltenia, a fost selectat, la începutul acestei luni, CEO al Hidroelectrica, de către Consiliul de Supraveghere al acestei companii. El a fost până acum președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia.  Recent, un primar din Gorj a relatat că Plaveti a participat la o întâlnire a liderilor PSD și PNL din Gorj pentru susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la funcția de președinte. „Era alianța să-l susținem pe Crin Antonescu atunci la alegeri. În Târgu Jiu, a avut loc o întâlnire cu mai mulți lideri de partid și primari PSD și PNL. Culmea, la întâlnirea asta a venit și domnul Plaveti. Am rămas surprins. După ședință, eram eu, președintele Ion Iordache, primarul de la Turceni și am încercat să-l abordăm pe domnul Plaveti. Dacă tot l-am prins acolo, să discutăm problema CEO. L-a refuzat pe domnul Iordache să discute cu el. I-a spus franc că el era prezent că l-au chemat domnii de la PSD și n-a mai avut loc nicio discuție (...) Omul ăsta a tras cu PSD dintotdeauna, de când a ajuns în Gorj. Nu se vedea vopseaua în declarații, dar e o certitudine că așa era. Nu cred că PNL îi va da sprijin politic lui Plaveti pentru Hidroelectrica. Rămâne de văzut”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roșia de Amaradia, la Radio Accent, citat de Pandurul. 

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM
Eveniment

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM

Fostul judecător Cristi Danilet a scris, pe Facebook, că premierul sau președintele României ar putea sesiza CCR pentru „conflict între autorități” după ce CSM a publicat o listă neagră cu publicații și politicieni care ar fi denigrat Justiția.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. „Acest document care constituie o adevărată listă neagră făcută de CSM” „După hotărârea CSM cu listele negre, în locul premierului sau președintelui României aș sesiza CCR pentru conflict între autorități: CSM versus restul lumii - autorități propriu zise, instituții, presă, ONG-uri, a tuturor celor văzute și nevăzute, născute sau nu încă”, a scris Danileț într-o altă postare. El invocă articolul 146 din Constituție, litera e), unde se arată ce atribuții are CCR: „Soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.  Fostul judecător apare in raportul de 76 de pagini al CSM, fiind acuzat că a denigrat Justiția. „Reamintesc contextul: CEDO a spus de doua ori, in februarie 2024 si in decembrie 2025, că mi s-au incalcat drepturile omului de catre autoritatile românești care m-au pus la zid pentru ca am criticat atacurile regimului Dragnea asupra instituțiilor statului si pentru ca am laudat un procuror cu sange in instalatie pentru un interviu de al său. «Autoritățile românești» inseamnă: judecătorii din Inspecția Judiciară care m-au anchetat disciplinar, judecătorii din secția CSM care m-au sancționat și judecatorii de la ICCJ care au confirmat hotararea de sancționare au greșit. Toți. Nu e niciun dubiu.   Dacă cineva spune că dezamăgirea exprimată pe FB de victima unor abuzuri judiciare cum că judecătorii care au greșit nici măcar nu au fost cercetați potrivit legii sau că solicitarea de demisie a celor care au abuzar și au ajuns la vârful sistemului, așadar dacă astea înseamnă ca sunt «hartuiți» judecătorii, atunci imi e clar că respectivul nici nu cunoaște proprietatea unor cuvinte românești (suntem in era «subterfugiilor»), nici nu cunoaște legile justiției.   Deci, să înțelegem ce spune CSM: nu eu am fost hartuit cu anchete si sanctiuni nelegale, ci sunt hartuiti cei care le-au facut prin spusele celui care le-a suportat.   Cam atât despre acest document care constituie o adevărată listă neagră făcută de CSM. Această instituție e doar un rateu social. Și nu de azi”, a mai arătat Danileț. 

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția
Politică

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția

Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o rezoluție de 76 de pagini în care se plânge de „un atac fără precedent, exprimat prin multiple mijloace, de la acţiuni directe, politice, la injurii, formule de atac în media, în social-media, cu instigări directe, individual, împotriva magistraţilor (judecători şi procurori), dar şi împotriva formelor instituţionale ale profesiei, instanţe, Inspecţia Judiciară sau Consiliul Superior al Magistraturii”. Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie „3.580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, a anunțat, azi, CSM.  Lista neagră a lui Savonea et. co.  În document este prezentată o listă cu „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL” care ar fi participat la așa-zisa campanie de denigrare.  Pe listă se află:  președintele USR, Dominic Fritz vicepremierul Oana Gheorghiu Ana Birchall Cristian Ghinea Ionel Stoica, definit drept „jurnalist/influencer apropiat de USR” Ruben Latcau (viceprimar USR Timișoara)  Fostul judecător Cristian Danilet este acuzat că ar fi inițiat „acţiuni de hărţuire a judecătorilor, incluzând aici mai ales membrii Consiliului şi Preşedintele Înaltei Curţi, prin ameninţarea cu acţiuni disciplinare/ penale sau prin solicitări publice de demisii”.  „În raport de principiile internaţionale ale spaţiului occidental, din care şi România face parte, astfel cum au fost descrise mai sus, sunt identificate în situația descrisă în prezenta hotărâre, următoarele aspecte:  campanii de presă împotriva instituţiilor fundamentale ale puterii judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară; campanii de presă prin dezinformare duse împotriva unor judecători, individual, în special faţă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedinţii Consiliului Superior al Magistraturii; judecarea unor procese în presă, cu scopul prezentării unei imagini negative a persoanelor şi instituţiilor menţionate mai sus;  „Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi și în activitatea puterii judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. 

Obscurele partide „al bunăstării decente” și ALO au sedii uriașe de la RAAPPS, cu chirii ridicole
Politică

Obscurele partide „al bunăstării decente” și ALO au sedii uriașe de la RAAPPS, cu chirii ridicole

Două partide obscure, cu nici un reprezentant în Parlament, au primit sedii de la regia protocolului de stat, RAAPS, pentru care plătesc chirii mici. Datele apar în lista publicată azi de această regie, care, printr-o hotărâre de guvern, a fost obligată să prezinte pe site lista imobilelor ocupate de persoane juridice.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Hotararea de guvern a fost inițiată de noul șef al Secretariatului General al Guvernului (SGG), Dan Resitnec (USR), care l-a înlocuit pe pesedistul Radu Oprea, demis. RAAPPS este suborodonată SGG.  Partide irelevante, sedii uriașe, chirii mici acordate prin „atribuire directă” Potrivit acestor date, Partidul Bunăstării Decente ocupă două apartamente ale RAAPPS în cea mai scumpă zonă a Capitalei, pe șoseaua Kiseleff. Un apartament are 156 mp, altul 265 mp. Chiriile plătite sunt de 1.931 euro, respectiv 1.730 euro și 165 de lei, pentru apartamentul mai mare. Contractele au fost încheiate în iunie 2024 și iunie 2022, prin „atribuire directă”, și sunt până în 2029, respectiv 2027.  Chiria unui apartament de peste 200 mp în zona exclusivistă Kiseleff din București variază, în general, între 3.500 € și 6.500 € pe lună, putând ajunge până la 12.500 € pe lună în cazul penthouse-urilor ultra-luxoase.  Partidul nu pare să fi participat la ultimele alegeri și cert nu are reprezentanți parlamentari. În ianuarie 2025, RAAPPS închiriază un apartament de 267 mp, contra sumei de 1518 euro și 151 de lei pe lună, Partidului Alianță Lege și Ordine ALO. Contractul este din 2025 in 2031, tot prin atribuire directă. Apartamentul este pe strada Alecu Russo din București, unde, fiind blocuri vechi, se găsesc foarte greu apartamente așa de mari. Chiriile la apartamente peste 120 mp pot ajunge la 1.500 € - 2.000 € pe lună, dar apar extrem de rar pe piață în această locație.  Această formațiune a fost fondată de Bartolomeu Constantin Săvoiu (general în rezervă și militant politic) și Adrian Robertin Dinu. Partidul nu a depus liste complete de candidați la nivel național pentru Parlamentul României sau pentru Parlamentul European. În rapoartele finale ale Biroului Electoral Central, ALO nu apare menționat cu procente sau voturi valabil exprimate care să fi influențat vreun scrutin.  În 2013, Cuget Liber, din Constanța, scria: „Fostul candidat la Primăria Constanța la alegerile din vara anului trecut din partea PP-DD, avocatul Gheorghe Dinu, a creat o nouă mișcare politică intitulată Partidul Alianța Lege și Ordine (ALO). Formațiunea politică este alcătuită, alături de un grup de intelectuali din armată, poliție și informații, din oameni de afaceri și mici întreprinzători”.  Adrian Dinu, fondator al ALO, a fost acuzat de trădare de DIICOT, în 2025. El este unul dintre cei șase suspecți reținuți în martie 2025 de DIICOT pentru trădare, acuzați că aveau un ”stat major paralel”, se întâlneau cu agenți ruși pentru a negocia ieșirea României din NATO și au mers la Moscova. Dinu este fondatorul Statului Major al Comandamentului „Vlad Țepeș” și a fost reținut alături de Ștefan Mateescu, Raul-Mihail Lupu, Georgică-Cristian Atitiene, Radu Pompiliu Șofran și Marius Semeniuc. Grupul era organizat ca o structură militară cu stat major, susțin procurorii.

Grindeanu și-a pus Idolu, penal trimis în judecată de DNA, șef peste CA-ul falimentarei Tarom
Politică

Grindeanu și-a pus Idolu, penal trimis în judecată de DNA, șef peste CA-ul falimentarei Tarom

În iunie 2024, când Sorin Grindeanu era ministru al Transporturilor, președinte al Consiliului de Administrație al Tarom a fost pus Iulian-Daniel Idolu, un fost consilier județean PSD care a condus timp de 12 ani aeroportul din Timișoara. Idolu a fost și vicepreședinte PSD Timiș.  La acest aeroport a fost director și Alfred Simonis, acum președintele CJ Timiș. Sorin grindeanu este din Timișoara, a fost președinte al Consiliului Județean și lider al filialei județene a PSD.  Citește și: Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie Idolu a lucrat pe aeroportul din Timișoara din 1980, când - potrivit propriului CV - era „angajat”. A făcut facultatea de construcții, la Timișoara, între 1981 și 1987 - probabil la seral, timp de șase ani, perioadă în care a și muncit.  Idolu lui Grindeanu a îngropat Tarom și mai adânc În septembrie 2025, Idolu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru abuz în serviciu. El era acuzat că, în complicitate cu membri ai consiliului de administrație, și-ar fi reînnoit ilegal mandatul de director general al aeroportului.  „În perioada martie – mai 2019, inculpatul Idolu Iulian Daniel, în calitate director general al S.N. ,,Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia” S.A. și membru executiv în cadrul Consiliului de Administrație, ar fi întocmit și semnat, împreună cu ceilalți inculpați menționați anterior, documente nelegale prin intermediul cărora acesta și-ar fi reînnoit mandatul de Director General în cadrul aeroportului, pentru o perioadă de 4 ani, respectiv pentru perioada 17.09.2019-18.09.2023, fără a exista, în conformitate cu dispozițiile legale, o procedură de selecție pentru funcția respectivă”, arăta DNA.  Această situație a adus aeroportului un prejudiciu de aproximativ 263.717 lei. Totodată, Idolu a obținut un beneficiu necuvenit în valoare de aproximativ 165.399 lei.  Remuneratia bruta lunara pentru membrii Consiliului de Administratie ai Tarom este de 24.148 RON, potrivit datelor de pe site-ul companiei.  Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Tarom a încheiat anul 2025 cu pierderi uriașe, de 186 milioane de lei, iar datoriile se apropie de un miliard de lei. Ea a desființat profitul obținut în 2024 de Tarom, cu care se lăuda fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an «cu profit». În fapt, un profit fals”, a scris ea, pe Facebook.

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie
Politică

Dezastrul lăsat de Grindeanu la Tarom, prezentat de Gheorghiu. Director Tarom, ex-șef de pușcărie

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că Tarom a încheiat anul 2025 cu pierderi uriașe, de 186 milioane de lei, iar datoriile se apropie de un miliard de lei. Ea a desființat profitul obținut în 2024 de Tarom, cu care se lăuda fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu: „Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an «cu profit». În fapt, un profit fals”, a scris ea, pe Facebook. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Șef de pușcărie, director la Tarom „Ce pot să vă spun este că a terminat pe profit CFR Călători anul trecut, undeva la 27 - 28 milioane, ceea ce e o premieră pentru CFR Călători, cum la fel a terminat TAROM-ul pe profit anul trecut, iarăşi o premieră, cred că după mai mult de 15 ani. E un lucru bun, nu îndestulător, că trebuie să se schimbe şi altele şi la TAROM şi la CFR Călători. Da, din punct de vedere economic, asta este o soluţie corectă”, se lăuda Grindeanu în mai 2025.  În ianurie 2026, „un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom”, scria DeFapt.ro. El a fost consilier al unor demnitari PSD, de exemplu al lui Radu Oprea, când acesta era ministru pentru mediul de afaceri în cabinetul Dăncilă.  Ultima sa declarație de avere, din aprilie 2025, arăta că acesta a fost administrator la IAR Ghimbav, precum și administrator neexecutiv la Pirochim Victoria și Metrom Brașov, în timp ce era și director general la Romarm. El a făcut parte, din 2022 în 2023, din CA-ul Electrica Serv. Costaș a mai fost CEO la Aviaţia Utilitară Bucureşti, consilier al preşedintelui ANSVSA și CEO al Romatsa - potrivit Ziarului Financiar. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Gheorghiu critică managementul fostului director de pușcărie Însă, acum, Oana Gheorghiu scrie că Tarom este „o companie aflată în zbor direct către eșec”. „Adevărul despre TAROM, o companie aflată în zbor direct către eșec: Datorii financiare ale companiei: 930 milioane RON; Pierdere estimată pentru 2025: 186 milioane RON; Grad de ocupare al aeronavelor: sub 70%, mult sub țintele asumate; Capitaluri proprii negative: 105 milioane RON;   Profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale, nu din activitatea operațională reală. În ultimii 10 ani a fost singurul an „cu profit”. În fapt, un profit fals.   În cadrul analizei companiilor de stat, am văzut la TAROM exact problema care afectează multe întreprinderi publice din România: nu lipsa de potențial, ci lipsa de guvernanță reală.   Mai grav, compania TAROM pare prinsă într-un cerc vicios în care: se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile; se amână deciziile dificile; conflictele de guvernanță blochează reforma.   În discuțiile directe cu managementul și în documentele analizate a devenit evidentă lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni clare privind competitivitatea companiei și o confuzie periculoasă între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii.   Un lucru trebuie spus foarte clar: Nu poți salva o companie strategică doar din discursuri patriotice. Nu poți cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, fără criterii profesionale reale, fără asumare managerială și fără o strategie industrială serioasă pentru aviația românească. TAROM are un rol strategic pentru România pentru conectivitate, pentru securitate și mobilitate, pentru poziționare regională, pentru locuri de muncă, pentru infrastructură tehnică și know-how acumulat în zeci de ani.   Ca TAROM să poată fi salvată, este nevoie urgentă de: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; și un parteneriat strategic capabil să aducă performanță reală.   Fereastra de timp este însă foarte mică. După ce ani de zile a fost ținută în viață „pe aparate”, salvarea    TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă. Fie începem acum reforma reală la TAROM, fie compania va continua să fie vândută pe bucăți doar pentru a mai cumpăra puțin timp”, a scris Gheorghiu. 

Firmele la care a lucrat viitorul ministru al Dezvoltării, Vladimir Ionaș, au încasat sume uriașe de la primării
Politică

Firmele la care a lucrat viitorul ministru al Dezvoltării, Vladimir Ionaș, au încasat sume uriașe de la primării

Firmele la care a lucrat sociologul Vladimir Ionaș - fie că erau controlate de el, fie de nașul său de căsătorie, controversatul Marius Pieleanu - au încasat sume uriașe de la primării, arată mai multe investigații. Ionaș ar urma să fie ministru al Dezvoltării, deci va distribui bani exact către primăriile cu care a avut contracte.  Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 În 2018, Ionaș estima o prezență de 32% la referendumul pentru familie. Câteva zile mai târziu, referendumul a fost invalidat fiindcă prezența a fost de puțin peste 21%. „Am spus cu câteva zile înainte de referendum ca pe estimările noastre prezența o sa fie circa 32%. Mă uit pe baze și dacă aș da timpul înapoi la fel aș spune. Îmi pare rău că am dezinformat, nu acesta a fost scopul. Ce s-a întâmplat sâmbătă și duminică nu pot explica sociologic. Politic să o facă alții”, a fost mesajul lui Vladimir Ionaș.  Ionaș spune că nu este apropiatul PSD, dar a făcut bani mulți pe spinarea acestui partid Mare parte din contractele firmelor în care a fost implicat au fost atribuite de primării controlate de PSD. Azi, întrebat de Hotnews despre faptul că a lucrat pentru Sorin Grindeanu și Viorel Hrebenciuc, Ionaș a răspuns: „Asta mă face apropiat de PSD?”.  Ce arată anchetele despre firmele la care a lucrat Ionaș sau le-a controlat - Avangarde, The Center for International Research and Analyses (CIRA) și Psyho Global Consult: Avangarde și Psyho Global au încasat, între 2012 și 2025, 2,25 milioane de lei de la primării, 1,8 milioane de lei de la PSD și circa 675.000 de lei de la Consilii Județene - SNOOP  Tot Snoop a scris că firma CIRA a pornit fără angajați, a avut două contracte publice de peste 100.000 de lei, iar cei mai mulți bani au venit de la Primăria Alexandria. Tot Snoop notează că Vladimir Ionaș a spus că firma a lucrat pentru PNL și UDMR, iar creșterea din 2024 a venit pe fondul cererii mari de sondaje într-un an cu mai multe runde de alegeri. Cariera lui Ionaș este strâns legată de cea a lui Marius Pieleanu.  Ionaş este căsătorit cu Claudia-Elena Ionaş, fostă purtătoare de cuvânt a preşedintelui Traian Băsescu, numită în februarie 2012 după demisia lui Valeriu Turcan. Ionaş a lucrat din 2008 până în 2014 la Departamentul de Comunicare al Preşedinţiei. Naşul de cununie al celor doi este Marius Pieleanu. Vladimir Ionaș a fost consilier al premierului Sorin Grindeanu, fiind dat afară în octombrie 2017 de premierul Mihai Tudose.

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024
Politică

O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024

Carmen Moraru, bugetară din 1987, când a absolvit facultatea, în prezent secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), va fi ministru peste acest minister, afirmă surse politice. Presa o definește frecvent drept „fostă apropiată a Elenei Udrea și implicată în gala Bute”. Ea a fost martor în procesul penal care dus la condamnarea Elenei Udrea. Unele publicații susțin că mărturia ei a dus la condamnarea lui Udrea.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Soțul ei, Liviu Alexandru Moraru, a candidat în 2020 și 2024, la alegerile parlamentare, pentru PNL, însă nu a fost ales.  Carmen Moraru, aparent o apropiată a PNL, dar susținută de PSD și refuzată de Bolojan În ianuarie 2026, presa scria că ea și soțul ei iau multiple salarii de la stat, în valoare de peste 700.000 de lei. Ea lucra la ministerul de Finanțe (116.816 lei net, anual) și era și în CIFGA, controversatul comitet al EximBank, de unde încasa 257.000 lei pe an, net, și în comitetul de examinare al investițiilor străine, CEISD, de unde mai mai lua 62.000 de lei.  Soțul lua patru indemnizații: de la Monitorul Oficial, de la Imprimeria Română, de la SMART SA și de la SCRL Brașov - circa 260.000 de lei.  La 1 mai 2026, presa scrie că premierul Ilie Bolojan a respins numirea unui secretar de stat în board-ul Nuclearelectrica. „Votul decisiv împotrivă a fost cel al Ministerului Energiei, care controlează SNN cu 82,5% din capital și este condus interimar de premierul Ilie Bolojan. Propunerea respinsă o viza pe Carmen Moraru, secretar de stat în MIPE din ianuarie 2025. În martie anul trecut, Secretariatul General al Guvernului (SGG) i-a făcut o prezentare elogioasă pe pagina sa de Facebook. Moraru urma să-l înlocuiască în CA-ul Nuclearelectrica pe Ionel Bucur, fost director general al centralei Cernavodă, care a renunțat la mandatul de administrator”, a explicat Profit.  Carmen Moraru a fost anterior secretar de stat în Ministerul Finanțelor (2023-2025), secretar de stat tot la MIPE (2022-2023), subsecretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (2022), secretar general adjunct în Ministerul Energiei (2021-2022), secretar general adjunct în MIPE (2019-2021), director în Ministerul Transporturilor (2015-2019), director în Ministerul Fondurilor Europene (2013-2015), director în Ministerul Turismului, respectiv în cel al Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și în cel pentru IMM Comerț, Turism si Profesii Liberale (2008-2013), director în Ministerul Afacerilor Externe (2006-2008), precum și director în Autoritatea Națională pentru Turism, Ministerul Turismului și Oficiul de Promovare a Turismului (1998-2006). „Ca urmare a unei cumetrii de familie, Ludovic Orban a impus-o, când era premier al României, pe Carmen Moraru în funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, actualul minister al Investițiilor și Proiectelor Europene, unde se află și în prezent. De atunci, din 2020, cu oarecare pauză pe vremea useristului Cristian Ghinea, Carmen Moraru a fost secretar de stat la MIPE și la Ministerul Finanțelor, adică a fost „umbra” preotului Marcel Boloș. De fapt, cei doi sunt și principalii gropari ai PNRR”, scria Puterea, recent.   

Lia Savonea, atac dur la Bolojan, pe care-l numește „fostul prim-ministru”
Politică

Lia Savonea, atac dur la Bolojan, pe care-l numește „fostul prim-ministru”

Consiliul Superior al Magistraturii a votat, azi, un document de circa 70 de pagini în care susține că „a constatat existența unui atac fără precedent la adresa independenței justiției”. Documentul urmează să fie publicat pe site-ul CSM, dar, în dezbaterile din secția de judecători a acestui consiliu, Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și justiție, l-a atacat dur pe Ilie Bolojan.  Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Savonea: Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept „S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. se iese la pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată (...) Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare (nu s-a finalizat cu condamnare) și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee (că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare), populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil (...) Și sunt întru totul de acord cu concluzia pe care tinde să o tragă această hotărâre, dacă vom reuși și o vom agrea: că scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a perorat Lia Savonea, potrivit unei transcrieri a site-ului Lumea Justiției.    

Primul grup parlamentar care îl susține pe Tomac: cel al minorităților naționale - surse
Politică

Primul grup parlamentar care îl susține pe Tomac: cel al minorităților naționale - surse

Premierul desemnat, Eugen Tomac, ar fi reușit să obțină sprijin ferm de la grupul minorităților naționale, care are 17 membri, din cei 465 de parlamentari, afirmă surse politice. Azi, Tomac a făcut apel la partidele politice să iasă dintr-o logică a reţinerii şi să fie deschise, în continuare, spre dialog, pentru a putea debloca actuala criză politică. Citește și: EXCLUSIV „Spor de dronă” de 426 de milioane de euro anual pentru MApN, MAI și servicii secrete. Categoriile beneficiare, secretizate Pentru investirea unui nou guvern este nevoie de 233 de voturi Tomac are 17 voturi Până acum, liderii partidelor parlamentare care au discutat cu Tomac au evitat să spună clar dacă vor susține viitorul său guvern tehnocrat.  PSD, cel mai favorabil va da un vot după ce va ști programul de guvernare și componența Guvernului, dar opiniile sunt împărțite.  „Controlul exercitat de PSD asupra programului şi formulei de guvernare va fi trăsătura definitorie a acestui guvern. Nu credem că acest guvern va trece de votul Parlamentului”, a spus Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL. UDMR a sugerat că nu va vota guvernul Tomac: „Eu nu vreau să dau exemplul Belgiei sau Olandei, unde de foarte multe ori au stat luni întregi fără un guvern cu drepturi depline, nu asta este dorinţa noastră, nu asta este calea ce trebuie urmată, dar nici nu trebuie să exagerăm şi să spunem că: dom'le, se opreşte Pământul din rotire dacă nu avem pe 10 iunie sau pe 15 iunie un guvern votat”, a declarat, marţi, Kelemen Hunor.  USR și PNL nu au spus un „NU” ferm, dar au criticat guvernarea tehnocrată. „Singurul partid care i-a impus condiţii lui Eugen Tomac e PSD, prin urmare, dacă ar trece de testul votului, acest Guvern ar avea o amprentă extrem de clară a PSD. E vorba de un Guvern infiltrat de PSD şi controlat de PSD, cu singurul obiectiv politic de a salva PSD de răspunderea formală a guvernării", a scris, pe Facebook, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră