luni 16 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7957 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, fost ofițer SRI, apropiatul lui Thuma

Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, George Tuță, fost ofițer SRI, considerat a fi apropiatul lui Hubert Thuma: „Așteptările mele sunt zero, mafia nu stârpește mafia”, a scris Chirilă într-o postare virală pe Facebook. Tuță a fost ofițer SRI în perioada în care Eduard Hellvig conducea instituția.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac - Boarding Pass După ninsorile de marți seara, au devenit virale postările care arată că străzile mai mici din Sectorul 1, pe care nu există transport în comun, nu au fost curățate de zăpadă. În 2025, Sectorul 1 a avut un buget de 1,6 miliarde de lei, dar nu a putut cheltui toți banii, așa că a rămas cu un excedent de 93,3 milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul transparenta.eu.  Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, fost ofițer SRI, apropiatul lui Thuma „George Cristian Tuță vrăjeala cu mobilizarea pe facebook si filmulețe în care ne facem că muncim nu ține. Este în responsabilitatea operatorului de salubrizare să curețe străzile mici și mai ales trotuarele din fața diverselor instituții ale statului. Cu utilaje specifice acestor străzi pe care operatorul sau primăria ar trebui să le fi achiziționat. Eu am dezăpezit 2 ore azi în fața imobilului și cât am stat afară n-am văzut pe nimeni. Dar a oprit poliția locală să mă certe că arunc niște zăpadă pe carosabil. Mă folosesc de această ocazie ca să vă aduc aminte că aveți deja un an jumate’ și niciun proiect mare/serios pentru sectorul 1. Ah, ba da, ați vrut să ne puneți intrare în parcul Kiseleff. Dar așteptările mele sunt zero, mafia nu stârpește mafia.   Suntem cel mai bogat sector fără nicio alternativă reală la sport gratuit așa cum există în alte orașe din Europa și România. Terenuri publice fără taxă de intrare, nu există dau dacă există ajung pe-o măsea și sunt în stare proastă. Suntem cel mai bogat sector fără niciun proiect euroepean major demarat în actualul mandat. Nici măcar să luptați împotriva comasării școlilor de artă din sector nu ați fost în stare desi puteați, pe linie de partid.   Cine v-a votat, v-a votat ca alternativă la Clotide Armand. Un vot degeaba. Măcar pe vremea ei am reușit să conving primăria să facă primul pumptrack serios și corect proiectat din București. Și copiii se dau pe el. Cu biciclete și trotinete.   Aveți majoritate în consiliu. Probabil servește altor priorități. Ați putea merge la Ilie Bolojan să vă explice cum se face cu administrația locală. Sau nu vă lasă Thuma?”, a scris Chirilă, pe Facebook. 

Tudor Chirilă îl desființează pe primarul Sectorului 1, fost ofițer SRI, apropiatul lui Thuma Grupaj foto: Gândul
Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington Foto: Facebook
Politică

Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington

Fake news: fotografiile din presa română cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac, arată de fapt un alt avion, explică BoardingPass, pe Facebook. „Nu există fotografii publice cu interiorul acestuia”, arată acest site specializat.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților În plus, potrivit BoardingPass, „președintele nu a folosit astăzi Salonul Oficial de la Otopeni”.  Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington Gândul publică, pe Facebook, „imagini din aeronava lui Ion Țiriac, cu care va merge Nicușor Dan la Washington”. Una din footgrafii arată o baie luxoasă, cu marmură. Publicația controlată de Radu Budeanu a avut și un articol pe această temă, dar galeria foto este de negăsit.  „Să știți că pozele rostogolite de presă cu presupusul interior al avionului cu care zboară președintele la Washington DC sunt false, în poze apare interiorul altui avion. Avionul deținut de Țiriac are interior personalizat și nu există fotografii publice cu interiorul acestuia.   Mai mult decât atât, acel avion nu a fost disponibil până acum pentru închiriere, fiind folosit exclusiv de Țiriac și un cerc restrâns de persoane apropiate acestuia.   Pentru închiriere, Țiriac are disponibile alte avioane: un Gulfstream G200 Galaxy și un Bombardier Global 5000.   O chestie interesantă: președintele nu a folosit astăzi Salonul Oficial de la Otopeni”, scrie BoardingPass.   

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Foto: Facebook
Economie

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută

Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută, anunță agenția Bloomberg, citată de site-ul Profit. „Dobânda la împrumuturile pe 10 ani a scăzut cu 6 puncte de bază și a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, aproximativ 6,4% pe an, conform Bloomberg. Scăderea randamentului cu 0,06 pp este ușor peste variația medie de 0,01-0,02 pp pentru o zi fără evenimente semnificative, dar nu este o îmbunătățire majoră”, arată această agenție.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Efectul deciziei CCR privind pensiile magistraților: scad dobânzile la care România se împrumută Tot azi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat că a notificat, atât informal, cât şi printr-un e-mail la nivel tehnic, Comisia Europeană cu privire la decizia CCR pe pensiile magistraţilor iar un al doilea demers iniţiat este o scrisoare prin care va încerca să justifice întârzierea îndeplinirii jalonului, din motive mai debrabă procedurale şi nu de fond. Întrebat care sunt şansele ca ţara noastră să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR, oficialul a spus că nu poate vorbi în procente şi a subliniat că, în trecut, au existat state membre care, prin depăşirea de termene, nu au primit banii. „Comisia Europeană nu comentează până nu văd până la capăt desăvârşit jalonul. Asta înseamnă să vedem legea promulgată", a mai spus Dragoş Pîslaru.

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor Foto: CCR
Eveniment

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor

Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor, ceea ce deschide calea spre alte reduceri ale pensiilor speciale. „Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, a arătat, azi, CCR, în comunicatul în care explică de ce a respins obiecțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție la proiectul de reducere a pensiilor speciale ale magistraților.  Citește și: ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților Decizie istorică a CCR: Curtea nu are competența de a stabili cuantumul pensiilor În plus, potrivit comunicatului, „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”.  Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial. Dacă această frază va fi menținută, guvernul Bolojan va putea tăia toate pensiile speciale, inclusiv ale militarilor, sau eventual, ar putea diminua și mai mult pensiile magistraților.  „În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile. Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că în urma acestei reforme acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci dimpotrivă, va fi consolidat. Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară, cele 230 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR.  Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor”, a scris premierul Bolojan, pe Facebook.  Acum câteva zile, la TVR, el explica: „Pe componenta de ordine publică și pe cea de Apărare, unde în momentul de față nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se va face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă”. 

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Savonea s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă

Lia Savonea, șefa ÎCCJ, s-a făcut de rușine, PSD a pierdut, iar guvernul Bolojan a câștigat o bătălie importantă: acestea sunt consecințele votului din CCR privind pensiile magistraților. Ce s-a petrecut? Foarte simplu: judecătoarea Mihaela Ciochină, numită de Iohannis, care părea că este în tabăra PSD (votase cu aceasta pentru respingerea din motive procedurale a legislației privind pensiile magistraților), a schimbat direcția și a votat cu judecătorii desemnați de PNL, UDMR, USR și Nicușor Dan în favoarea legii Bolojan.  Nici Savonea, nici PSD, nu au vrut să accepte noua realitate, probabil că au exercitat presiuni asupra lui Ciochină, dar aceasta și-a menținut poziția, așa că noile modificări la sistemul de pensionare a magistraților au trecut de CCR. De ce Savonea s-a făcut de rușine? Problema nu este că a contestat legea Bolojan la CCR - mai toți judecătorii cereau asta - ci modul stupid-agresiv în care a acționat când a văzut că pierde: a trimis la CCR o expertiză contabilă, cu autori necunoscuți, ușor de demontat a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, deși ar fi trebuit să știe că există precedente, Curtea Constituțională refuzând acest gest Azi, s-a văzut că puterea Liei Savonea nu este chiar așa de mare pe cât se sugera. Nu doar că ea pierde, dar întreaga breaslă a judecătorilor se va face de râs prin asociere.  De ce PSD a pierdut? PSD a sabotat legea privind pensiile magistraților, subteran, sperând să pună eșecul pe seama lui Bolojan. Formațiunea lui Grindeanu se teme de Savonea, se teme de judecători, nu dorea să-i ostilizeze. Grindeanu a organizat chiar o întâlnire cu Savonea (cu care apoi s-a lăudat), evident cu scopul de a-l scurtcircuita și sabota pe premierul Bolojan.  Judecătorii PSD au votat constant împotriva legii Bolojan. În ultima clipă, omul plasat de PSD-Grindeanu în CCR a dezertat și a trecut de partea celor care doreau să se taie pensiile magistraților. Votul său oricum nu conta, exista deja majoritatea de cinci. Dar Grindeanu va spune de acum înainte că judecătorii plasați în CCR de Dragnea și Ciolacu au sabotat modificările la legea pensiilor magistraților, nu omul său. De ce a câștigat Guvernul Bolojan? a înfrânt opoziția subterană a PSD pare că are o majoritate în CCR, care să-i susțină și alte legi Ce trebuie făcut? Mai multe reforme, într-un ritm mai alert. PNL și USR trebuie, de exemplu, să refacă legislația privind declarațiile de avere ale demnitarilor. Ce a făcut CCR-ul condus de omul lui Ion Iliescu, Marian Enache, poate desface acum - desigur, respectând precedentul... - Curtea dominată de judecători non-PSD.   

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

Mai multe comune din Buzău, fără curent. Ciolacu, președintele Consiliului Județean, nici o reacție Foto: Facebook
Eveniment

Mai multe comune din Buzău, fără curent. Ciolacu, președintele Consiliului Județean, nici o reacție

Mai multe comune din județul Buzău au rămas fără curent dar Marcel Ciolacu, acum președintele Consiliului Județean, nu a a avut până la ora redactării acestei știri nici o reacție față de situația dificilă din zonă. La început de ianuarie, Ciolacu a fost fotografiat într-o stațiune din Vietnam, alături de Sorina Docuz.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Mai multe comune din Buzău, fără curent. Ciolacu, președintele Consiliului Județean, nici o reacție „Se circulă în condiţii de iarnă. Lucrurile sunt în dinamică pe restul drumurilor. Se intervine cu următoarele utilaje: Drumuri Naţionale - 48 de utilaje, 2.746 tone material antiderapant; Drumuri Judeţene - 66 utilaje, 1.800 tone de material antiderapant. Privind alimentarea cu gaze nu sunt raportate probleme până acum. În ceea ce priveşte alimentarea electrică, situaţia este următoarea: Chiojdu - fără energie electrică, Nehoiu, sat Păltineni şi Mlajet - fără energie electrică, Pătârlagele-Valea Lupului - fără energie electrică, Săhăteni - parţial fără energie electrică, Vipereşti, sat Ruşavăţului şi sat Muscelul Ţiganului - fără electricitate, Bisoca, sat Şindrilă şi Pleş, Scările şi Lacurile - fără energie electrică, Scorţoasa - fără energie electrică", a informat Prefectura Buzău. Însă Marcel Ciolacu, extrem de activ în ceea ce privește atacurile la premierul Bolojan, pare absent. Marți după-amiaza a anunțat pe Facebook că județul Buzău se află sub avertizare Cod Galben și Cod Portocaliu de ninsoare abundentă și viscol și a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. De atunci, nici un fel de mesaj.  La nivelul judeţului Buzău, Centrul de conducere şi coordonare a intervenţiei rămâne activat, cu participarea reprezentanţilor tuturor instituţiilor abilitate, până la încetarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase.

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) are un contract de 2.700 de lei pe lună cu Agerpres, pentru acest serviciu. Agerpres oferă, printre altele: „Servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute”.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant În februarie, Savonea lansa amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat, despre ancheta Recorder, că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie Și alte instituții, precum CCR, DIICOT sau ministerul Justiției, au contracte cu Agerpres pentru monitorizarea presei, dar la sume mai mici și fără „servicii de alertă”.  Nu este clar de ce Înalta Curte de Casație și Justiție are nevoie de o monitorizare atât de amplă a presei și a rețelelor sociale, inclusiv alerte. Contractul a fost încheiat prin achiziție directă.  Ce oferă Agerpres: „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv” „AGERPRES va furniza servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute. Se transmit alerte pentru ştirile/materialele de interes, transmise la TV - AGERPRES va furniza alerte automate prin e-mail sau SMS ori de căte ori în mediul online apar cuvintele cheie indicate de dumneavoastră” „Monitorizarea emisiunilor radio-TV cu apariţie periodică va conţine atât captura, cât şi transcriptul materialului jurnalistic”. Curtea Constituțională plătește doar 1.950 de lei pe lună pentru servicii de monitorizare a presei, tot de către Agerpres. Și CCR are servicii de alertare prin e-mail și SMS, dar din datele publicate pe platforma sicap.ai, nu există condiția ca timpul de alertare să fie de maximum două minute. „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv”, este oferta Agerpres către CCR. 

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă Foto: Facebook
Politică

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii, dar sectorul este sub zăpadă, acuză fostul primar Clotilde Armand. Primar al acestui sector este penelistul George Tuță, fost ofițer SRI, considerat un apropiat al grupării Thuma-Hellvig.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă „Cineva face bani frumoși în aceste condiții”, a afirmat Armand. „Oameni buni, în Sectorul 1 plătim o „taxă de așteptare” de aproximativ 20.600 de euro pe zi pentru deszăpezire către Romprest - compania care este șefa primarului actul SRI. Atenție: Pe zi. Pentru… disponibilitate în caz de zăpadă. Adică milioane de euro într-un sezon doar ca utilajele să fie „pregătite”.   Întrebarea simplă este: unde sunt?   A văzut cineva deszăpezirea?   A văzut cineva trotuare curățate?   A văzut cineva intervenție reală, la timp?   Pentru că în realitate, oamenii merg pe carosabil, printre mașini, punându-și viața în pericol. Părinți cu copii, vârstnici, oameni care merg la muncă. Trotuarele sunt îngropate în zăpadă, iar administrația încasează facturi. Este rușinos să fim „surprinși” de iarnă în fiecare an. Nu mai e o surpriză. E un tipar.   Autoritățile au capacitatea și obligația să curețe trotuarele. Banii există. Se plătesc sume enorme. Dar rezultatul din teren arată exact opusul.   Cineva face bani frumoși în aceste condiții.   Cetățenii, în schimb, fac slalom printre mașini”, a scris Armand, pe Facebook.   

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Foto: Facebook
Politică

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari, dar coaliția se opune.  Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Însă, în această seară, la TVR 1, el a sugerat că ideea a fost abandonată: „E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, ca să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta. Inclusiv discuții de norma de hrană a fost doar o discuție de analiză. Au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, au fost ipoteze de lucru”.  Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, eliminarea completă a sporului de hrană ar aduce la buget 2,4 – 2,5 miliarde de lei, impactul fiind de 0,12% din PIB.  Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Ideea ar fi fost avansată luni, în ședința coaliției de guvernare, de către un secretar de stat din ministerul de Finanțe.  Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a spus că se opune acestei măsuri. „Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, normă care există de la Cuza încoace. Este o normă de hrană specifică, plafonată din 2017, care întreține activitatea de popotă pentru 70% din angajații MApN, activitate gândită tocmai pentru a oferi mai multe variante și pentru a fi pregătiți în caz de război, în caz de necesități specifice. Reducerea cheltuielilor nu poate să vină la MApN din eliminarea normei de hrană, din micșorarea salariilor sau a numărului de militari ori din schimbarea modului de calcul pentru pensiile militare”, a spus el.  Surse politice citate de Antena 3 susțin că problema normei de hrană s-a discutat la Cotroceni, cu președintele Nicușor Dan, iar Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor şi Dominic Fritz s-au opus măsurii.  Norma de hrană în sistemul de apărare și ordine publică este de 34 lei pe zi. Pentru restul bugetarilor, indemnizația de hrană este de 347 lei brut lunar pentru cei cu venituri mai mici de 6.000 de lei.

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Foto: Guvernul României
Politică

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB: trebuie să înghețe salariile bugetarilor, să înghețe cheltuielile cu asistența socială și să inițieze un program prin care datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Aceste prevederi apar în legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie, date care arată că încă din octombrie această datorie a depășit 60%. România s-a angajat, prin tratatele de aderare la UE, să nu depălșească acest prag. Legea responsabilității fiscal-bugetare prvede o serie de măsuri graduale: dacă datoria publică este între 50 și 55% din PIB, va lua măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Ele trebuiau luate de guvernarea Ciolacu, care nu a făcut acest lucru. Însă, în guvernarea Bolojan cheltuielile salariale au scăzut. dacă datoria publică este între 55 și 60%, se trece la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. În 2025, ele au crescut cu 12%.  când se sare de 60%, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice. Acesta ar avea drept rezultat: „datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință” Cu un deficit încă mult peste 3% din PIB, România încalcă acum ambele reguli ale UE privind finanțele publice.

Controversatul Dan Mihalache, adus acasă de Nicușor Dan. Era ambasador în Cipru, trimis de Iohannis Foto: Facebook
Politică

Controversatul Dan Mihalache, adus acasă de Nicușor Dan. Era ambasador în Cipru, trimis de Iohannis

Controversatul Dan Mihalache este adus acasă de președintele Nicușor Dan. Mihalache este ambasador în Cipru din 2021, trimis acolo de Klaus Iohannis. Anterior, el a fost ambasador în Marea Britanie, din 2016 în 2021.  Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Controversatul Dan Mihalache, adus acasă de Nicușor Dan „Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat marţi, decretul privind rechemarea domnului Sorin-Dan Mihalache din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Cipru”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.  Mihalache a fost consilierul lui Klaus Iohannis din 2014 în 2016, el devenind celebru după ce a fost fotografiat dormind în timpul unei vizite în Serbia, în antecamera unde se afla delegația României și o serie de oficiali de la Belgrad.  În martie 2024, comentând candidatura lui Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO, Mihalache afirma, potrivit G4Media, că președintele „are o șansă bună”.  Azi, într-un interviu la România Actualități, Nicușor Dan afirma: „O să avem schimbări importante în vara aceasta (…) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40-50 de rechemări printre care și în capitale importante”. 

Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB Foto: Facebook STB
Eveniment

EXCLUSIV Cam 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, la a doua slujbă

Circa 90% din bolile profesionale din București sunt ale angajaților STB, arată un document la Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), obținut de DeFapt.ro. Potrivit unor surse oficiale, șoferii susțin că articulațiile le sunt distruse de faptul că manevrează volanul sau apasă prea des pe pedale.  Citește și: PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA Însă, la un control, unii dintre acești angajați STB au fost depistați la a 2-a slujbă în timp ce erau în concediu medical. Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB Mai mult, deși puteau solicita servicii de recuperare sau reconversie profesională, salariații STB au cerut „compensația pentru atingerea integrității, preestație în bani pentru deficiențe permanente cuprinse între 20-50%, în limita a 12 salarii minime brute pe țară”. Cum au evoluat bolile profesionale declarate la nivel de STB, comparativ cu București: 2023: la STB au fost declarate 578 boli profesionale, în tot Bucureștiul - cu tot cu STB - 594. Deci, circa 95% din bolile profesionale din Capitală proveneau de la această companie subordonată primăriei. 2024: STB - 522 boli profesionale, București, cu tot cu STB - 547 boli profesionale 2025: STB - 554, București - 686 În total, 1.654 boli profesionale STB din 1.827 în tot Bucureștiul. CNPP menționează că unii dintre acești angajați au fost depistați cu 2-3 boli profesionale. În toți acești ani, în Călărași au fost șapte boli profesionale, iar în Ialomița doar două.  Toate aceste boli profesionale au beneficiat de concedii medicale plătite, la STB.  În 2023, au fost 1.285 de concedii medicale plătite, la STB, plăți de peste 3,4 milioane lei. În 2024: 2137 concedii medicale, plăți de 6,5 milioane de lei. 2025: 1.393 concedii, plăți de 4,3 milioane de lei. În 2026 au fost deja 133 de concedii medicale la STB, plătite. Pe lângă acestea mai sunt 2.156 de concedii medicale neplătite, suma datorată fiind de șapte milioane de lei.  Documentul CNPP prezintă șase cazuri în care angajați ai STB aflați în concediu medial lucrau la alte firme. 

PSD și-a reimpus controlul strict asupra Portului Constanța Foto: Guvernul României
Politică

PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, în noul CA

PSD și-a reimpus controlul strict asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, în noul Consiliu de Administrație, „selectat” de ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, la început de februarie. În noul CA au fost plasați un fost deputat PSD, directorul de cabinet al ministrului Transporturilor, plus directorul portului, Mihai Teodorescu, interceptat în timp ce negocia cu un lider PSD ce persoană se va ocupa de achizițiile companiei.  Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale PSD și-a reimpus controlul strict asupra Portului Constanța Cine a ajuns în CA-ul Portului Constanța, în timp ce guvernul Bolojan vorbește despre reforme și depolitizare a companiilor de stat: Mihai Teodorescu, director al Portului, cu studii la Academia de Științe Agricole. Soția sa lucrează la SRI. Înainte de a ajunge șef de port, Teodorescu a fost șeful biroului controlori la STB, iar apoi director sau membru în CA-ul mai multor companii ale primăriei București, pe vremea când Gabriela Firea era primar. El a făcut parte și din CA-urile Metrorex și CFR. În 2025, presa a publicat o discuție a acestuia cu Ion Dumitrache, președintele PSD pe municipiul Constanța, în care negocia ce funcție să ocupe o protejată a PSD: „Dacă nu, mai creăm un post, că nu e nicio problemă. Te gândești ce ai vrea și vii mâine și îmi spui?” Ex-deputatul PSD Dumitru Lungoci, fost angajat la Protecția Consumatorului și la regia județeană de drumuri și poduri Mihai Drăgan, consilier personal al ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban. A absolvit dreptul la o universitate privată și și-a luat licența la Academia de Poliție. S-a ocupat de monitorizarea presei, pentru PSD, în 1996.  Dan Catană, șef al Autorității Navale Române, fiul lui Dumitru Catană, fost șef al IPJ Constanța și fost șef al aceleiași Autorități Navale Române. Tatăl a mai fost, potrivit presei locale, șef  al Corpului de Control al primarului din Voluntari, Florin Pândele, soțul Gabrielei Firea, PSD, consilier al ministrului pentru relaţia cu DGIPI, consilier județean în cadrul CJ Ilfov din partea PP-DD (partidul lui Dan Diaconescu), candidat din partea PP-DD la alegerile parlamentare. Juniorul a fost șef de port la Snagov.  CA-ul societății are șapte membri, deși recomandarea Guvernului a fost să fie limitat la cinci oameni. În august 2025, idemnizația simplilor membri ai CA-ului acestui port era de 10.636 de lei, lunar, iar directorul Teodorescu încasa 61.688 de lei.  „Nimeni din România nu ne sesizează legat de neregulile din Portul Constanța, dar vă promit că o să ajungem și acolo”, spunea, în octombrie 2025, Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, EPPO. 

Primarul Ciucu vrea să crească masiv chiria pentru apartamentele primăriei Foto: Facebook
Politică

Primarul Ciucu vrea să crească masiv chiria pentru apartamentele primăriei

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, vrea să crească masiv chiria pentru locuințele primăriei: „Pentru o locuință cu trei camere chiria este 171 lei, pt. 70 mp. După actualizare va fi de 1.960 de lei în zona A (zona centrală) și 1.120 de lei în zona C”.  Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Victor Ciutacu a fost beneficarul unei astfel de locuințe sociale. Kamikaze arăta, în 2011, că acesta locuia într-un bloc deținut de primărie încă din 1999. Apartamentul avea 66 mp, iar actualul angajat al României TV a susținut că plătea chiria „maximă” de 128 de lei pe lună. În 2013, Centrul de Investigații Media scria: „Familia Ciutacu și-a luat pe firma un penthouse de 330 de metri pătrați, dar nu a renunțat la locuința socială”.  Primarul Ciucu vrea să crească masiv chiria pentru apartamentele primăriei Acum, Ciprian Ciucu arată că primăria Capitalei deține 4.050 de locuințe și a încasat chirii de doar 50 milioane lei. „În urma acestor actualizări estimăm că AFI va încasa cca. 500 milioane de lei”, a apreciat el. „Treaba mea ca primar este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă uit și în multitudinea de sisteme pe care le administrăm, nu doar către bănci.   De aceea, o măsură corectă este să aducem la zi prețul chiriilor pentru «locuințele convenabile» pe care le Administrează Administrația Fondului Imobiliar (AFI).   Aceste chirii nu au mai fost actualizate din anul 2007, adică de aproape 20 de ani! Să vă dau câteva example.   Acum, o chirie pentru un apartament cu o cameră costă 115 lei, pentru cca. 35 mp. După actualizare va costa 980 de lei în zona A (zona centrală) și 560 de lei în zona C.   Pentru un apartament cu două camere chiria este 147 lei, pt 56 mp. După actualizare va costa 1.568 de lei în zona A (zona centrală) și 896 de lei în zona C. Pentru o locuință cu trei camere chiria este 171 lei, pt. 70 mp. După actualizare va fi de 1.960 de lei în zona A (zona centrală) și 1.120 de lei în zona C.   Să fie mai clar despre ce vorbim... acum pretul mediu pentru o locuință convenabilă este de 85 de bani (0,85 lei) pe metrul pătrat.   Nu știu cine ocupă aceste apartamente, nu știu cum au fost atribuite, aceste contracte sunt istorice, cele mai multe au fost atribuite în urma cu 20 – 30 de ani, dar mi se pare doar normal ca cel puțin chiriașii să plătească un preț corect pentru că aceste proprietăți aparțin tuturor bucureștenilor.   Vorbim despre 4050 de astfel de locuințe.   Anul trecut AFI/PMB a încasat din chirii cca. 50 de milioane de lei. În urma acestor actualizări estimăm că AFI va încasa cca. 500 milioane de lei. Nu este deloc puțin! Voi promova acest proiect pe ordinea de zi!   Voi continua să vin cu măsuri prin care să valorificăm activele Bucureștiului, chiar dacă ele nu sunt populare și înseamnă voturi mai puține. Trebuie să facem ceea ce este corect să facem pentru orașul nostru!”, a scris Ciucu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră