luni 16 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7957 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții: „Putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile”, a spus liderul UDMR, la Prima TV, fără să menționeze însă numele fostului premier.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Însă UDMR a ocupat, prin Tanczos Barna, funcția de ministru de Finanțe, în prima parte a anului 2025, intr-un guvern Ciolacu. Tanczos Barna este cel care a inițiat un buget pe 2025 cu venituri evident inflamate și cheltuieli subevaluate.  Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România Întrebat însă dacă nu consideră bizar faptul că acum  Marcel Ciolacu dă lecţii de economie la televizor, preşedintele UDMR a răspuns: „Mă rog, asta e România, acum ce să vă spun?” Kelemen Hunor a criticat și faptul că PSD și PNL au dat voturi lui George Simion și Călin Georgescu. „Noi, când am plecat din guvern, deficitul era la 5,2%, dacă nu mă înşel şi de acolo s-a urcat la aproape 10%. Şi, sigur, putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile. (...) Au făcut aşa, dacă ne uităm din 2026 înapoi, ceea ce nici astăzi eu nu am cum să înţeleg cum era în ziua votului, să dai şi lui Simion, să dai şi lui Georgescu, să recunoşti după aceea, să nu recunoşti, să... Mă rog, acolo era o confuzie totală. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci”, a spus președintele UDMR. El a apreciat că ieşirile critice ale unor social-democraţi la adresa guvernului din care partidul lor face parte sunt parte a unei strategii politice. „Asta e o chestie de tactică politică până la urmă.(...) Poţi să spui ce vrei dimineaţă la prânz, dar seara când pleci de la birou şi ai semnat hârtile, ministru PSD, ministru PNL, ministrul USR sau UDMR eşti, deci deciziile sunt ale tale”, a spus Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții Foto: Inquam/Octav Ganea
Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj Foto: Captură YouTube
Eveniment

Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj

Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj, Bundesnachrichtendienst (BND): The Guardian relatează că Bruno Kahl a sosit în capitala Ucrainei fără să aibă habar sau ignorând toate informațiile că Moscova urma să atace. Kahl a fost scos din Kiev de serviciile poloneze de spionaj, pe drumuri laterale pline de refugiați. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor The Guardian a publicat, vineri, un lung articol în care arată că CIA și MI 6 au avertizat din timp că Rusia va invada Ucraina, dar nu au fost crezute.  Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj „Și mai elocventă este povestea lui Bruno Kahl, șeful serviciului de informații externe german BND. Când avionul său a aterizat la Kiev, târziu în seara zilei de 23 februarie, agențiile de spionaj americane, britanice și poloneze stabiliseră deja că Rusia dăduse ordinul de atac. Mesaje panicate despre invazia iminentă circulau chiar și printre jurnaliștii străini din Ucraina, informați de sursele lor din serviciile de informații. Dar Kahl fie nu era la curent cu aceste informații, fie nu era tulburat de ele. La scurt timp după sosirea lui Kahl la hotelul său de lux din Kiev, ambasadorul Germaniei în Ucraina a primit un ordin de la ministerul de externe din Berlin de a evacua imediat pe cale rutieră tot personalul diplomatic rămas în Kiev. Amenințarea era prea urgentă pentru a aștepta până dimineața, a declarat ministerul. Chiar și atunci, șeful serviciilor secrete germane a refuzat invitația de a se alătura convoiului diplomatic de la miezul nopții, invocând întâlnirile importante pe care le avea a doua zi. Nu este de mirare că acele întâlniri nu au mai avut loc. În schimb, Kahl a trebuit să fie evacuat din Kiev în ziua invaziei, cu ajutorul serviciilor secrete poloneze, pe drumuri blocate de ucrainenii care fugeau”, relatează The Guardian.  Kahl a condus BND din 2016 în 2025, el este acum ambasador la Vatican. Din iunie 2025, Martin Jäger, fostul ambasador al Germaniei în Ucraina, a preluat conducerea BND.   

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor

Judecătorii îi sugerează lui Nicușor Dan că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda mai ușor tentației șpăgilor. Sugestia apare în scrisoarea trimisă de președinții curților de apel către președintele României, în care solicită ca proiectul guvernului Bolojan să fie retrimis la Parlament, după ce acesta a trecut de CCR.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor În lunga scrisoare de 14 pagini, semnatarii nu se referă la mită sau șpagă, folosind teremnul eufemistic de „presiuni exterioare”.  Judecătorii sugerează că la pensii între 11.960 și 19.268 lei ar putea ceda tentației șpăgilor „Criteriul nivelului adecvat al remunerației/pensiei – «[Nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socioeconomic al statului membru în cauză, pentru a le conferi o independență economică certă, de natură să îi protejeze împotriva riscului ca eventuale intervenții sau presiuni exterioare să poată dăuna neutralității deciziilor lor» (C-762/23, punctul 35; Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70-73). Acest criteriu «este valabil mutatis mutandis pentru judecătorii pensionați», întrucât «faptul că judecătorii în activitate au garanția că vor primi, după pensionare, o pensie suficient de ridicată este de natură să îi protejeze împotriva riscului de corupție în perioada lor de activitate» (C-762/23, punctul 37)”, explică președinții curților de apel.  Mai mult, ei se tem că justițiabilii vor crede că judecătorii iau mită fiindcă au pensii prea mici: „O intervenție legislativă, precum cea în discuţie este de natură să genereze îndoieli legitime în percepția justițiabililor cu privire la protecția magistraților față de presiuni externe, afectând astfel garanțiile de independență inerente unei protecții jurisdicționale efective”. Potrivit calculelor făcute în acest document, dacă legea Bolojan va intra în vigoare un judecător de judecătorie va primi o pensie de 11.310 lei, în timp ce cei de la Înalta Curte vor beneficia de o pensie de 19.268 lei. 

Lia Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Foto: ICCJ
Eveniment

Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan, dacă aceasta va fi promulgată de președintele Nicușor Dan, arată calculele judecătorilor de la Curțile de Apel. Aceștia i-au cerut, azi, șefului statului să nu promulge noile modificări la pensiile magistraților. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Într-o lungă scrisoare, de 14 pagini, ei se plâng ce sume importante ar pierde la pensie. Legea a trecut de CCR, la 18 februarie.  Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan Ce arată calculele judecătorilor curților de apel: Pe legea Bolojan, pensia ar fi de 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.  pensia va fi de 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puțin judecătorii de la Curțile de Apel care au ieșit la pensie pe vechea lege, din 204, au 23.107, pe nooua lege ar rămâne cu doar 14.242 la pensie judecătorii de la tribunale coboară de la 20.450 lei, pe legea din 2004, respectiv 17.947 lei pe legea din 2023, la 12.563 de lei. „În consecinţă, este de netăgăduit că, diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (în medie, cu peste 45%), într-o perioadă foarte scurtă de timp (mai puţin de 3 ani) în condiţiile în care, potrivit proiectului de lege, este necesară şi realizarea unui stagiu de cotizare mult mai mare, de 35 de ani de vechime efectivă în muncă, din care 25 de ani vechime în magistratură (faţă de 25 de ani vechime în magistratură, iniţial), nu respectă, în mod evident, standardele reținute constant în jurisprudența CJUE, și anume un venit din pensie cât mai apropiat de ultimul venit din timpul activității”, susțin Curțile de Apel. „În consecinţă, stimate Domnule Preşedinte al României, apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Cu aleasă consideraţie!”, se încheie scrisoarea acestora.  

85% din decesele cauzate de rujeolă din Europa, în România, spune ministrul Rogobete: Foto: Facebook
Eveniment

85% din decesele cauzate de rujeolă din Europa, în România. Rata de vaccinare, sub 50%

Circa 85% din decesele cauzate de rujeolă în Europa sunt înregistrate în România, iar rata de vaccinare este sub 50%. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut, azi, situația, arătând că rata de vaccinare a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că dezinformarea medicală este la cote alarmante.  Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe 85% din decesele cauzate de rujeolă din Europa, în România. Rata de vaccinare, sub 50% „Sunt un număr real, evident, se întâmplă pentru că rata de vaccinare a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că dezinformarea medicală este la cote alarmante pe reţelele de socializare şi nu doar pe reţelele de socializare, acesta fiind motivul pentru care Ministerul Sănătăţii a demarat acea campanie de informare în care încercăm să combatem de fapt dezinformarea medicală şi să încurajăm oamenii să înţeleagă că aceste vaccinuri sunt vechi şi se utilizează de peste 30-40 de ani unele din ele, că sunt testate şi că nu reprezintă riscuri aşa cum sunt prezentate de fapt în spaţiul public”, a afirmat ministrul, citat de news.ro.  Potrivit lui Rogobete, ”rata de vaccinare scăzută a adus la creşterea mortalităţii copiilor cu rujeolă”. „Nu am acum un număr, dar este scăzută, nu se simte încă un trend ascendent, din păcate”, a mai spus el. Ministrul Sănătăţii a precizat că medicii de familie au tot suportul şi l-au avut dintotdeauna. ”Am spus de foarte multe ori că medicina de familia reprezintă baza sistemului de sănătate şi că acolo, de fapt, trebuie să înceapă informarea corectă a oamenilor, pentru că ei sunt cei care intră în contact cel mai des şi cel mai aproape cu pacienţii şi acolo se poate face o informare corectă. Suplimentar, sigur că venim şi noi cu toate măsurile de informare şi de combaterea dezinformării. Nu cred că lipsa suportului în medicina de familie a dus la scăderea ratei de vaccinare”, a explicat ministrul.

Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene să nu mai facă angajări masive Foto: Facebook Friedrich Merz
Internațional

Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene să nu mai facă angajări masive

Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene, într-o scrisoare trimisă autorităților europene de la Bruxelles, să nu mai facă angajări masive. Proiectul de buget pentru 2028-2034 prevede o creştere de 2.500 de posturi în cadrul instituţiilor europene, care au în prezent circa 51.000 de salariaţi potrivit Curţii de conturi europene, din care peste 30.000 la Comisia Europeană. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe "Creşterea propusă de 2.500 de posturi" este "contrară obiectivelor declarate de eficienţă şi de reformă", scriu cele nouă state, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, joi. Germania, Olanda și alte șapte state membre UE cer Comisiei Europene să nu mai facă angajări masive În briefingul de vineri, un purtător de cuvânt al CE, Balazs Ujvari a răspuns că UE şi-a redus efectivele şi apoi şi le-a stabilizat în precedentele cadre financiare multianuale.Însă responsabilităţile atribuite Uniunii Europene sunt din ce în ce mai mari. Există "mai multă muncă, mai multe sarcini de îndeplinit, dar nu mai mult personal" ceea ce produce un "deficit de capacităţi", a afirmat purtătorul de cuvânt, menţionând nevoi în sectoare precum securitatea cibernetică."Este tocmai ceea ce încercăm să satisfacem cu noua propunere" de buget, a explicat acest purtător de cuvânt, subliniind că creşterea dorită nu priveşte doar Comisia, ci ansamblul instituţiilor europene.În iulie anul trecut, Uniunea Europeană a propus un buget pe 2028-2034 în creştere, de 2.000 de miliarde de euro pentru întreaga perioadă, cu mijloace financiare suplimentare care vor fi atribuite competitivităţii şi apărării."O creştere substanţială a bugetului UE este inacceptabilă", a reacţionat Germania.Bugetul multianual al UE urmează să facă în continuare obiectul mai multor luni de negociere cu statele membre şi Parlamentul European, notează AFP.

Mircea Marian
Opinii

De ce cred că vizita lui Nicușor Dan în SUA a fost necesară și utilă

Suveraniștii sunt turbați pe vizita lui Nicușor Dan la Washinton DC fiindcă din acest moment s-a terminat cu povestea lor despre „președintele ales” Georgescu și despre susținerea administrației Trump pentru goarnele Moscovei. A dat Trump mâna cu Nicușor Dan? A dat. L-a invitat să vorbească? Da. I-a reproșat ceva legat de alegerile anulate sau de regimul democratic din România? Nu. Deci, și din acest punct de vedere deplasarea din SUA este o reușită, îngroapă o direcție importantă de atac a suveraniștilor. Nu mai au cum să-i spună acestui președinte că nu este legitim. Mai mult, se vede că au mințit când au susținut că au sprijinul Washingtonului. Au susținerea subterană a Moscovei, da, dar nu a Washingtonului. Pentru Casa Albă, Simion e un băiat oarecare, care și-a pus șapcă MAGA. La galerie a fost, la galerie a rămas.  Vizita lui Nicușor Dan în SUA a fost necesară. Suntem într-o situație unică în regiune - alegeri prezidențiale anulate (și nici azi nu este clar de ce), un curent zis „suveranist” în plină expansiune, dezastru bugetar, Justiție capturată de Mafie, angajamente față de R.Moldova, o armată prost dotată și marcată de corupție. Nu cred că mai există în Europa de Est vreo țară cu atâtea probleme. Bulgaria nu se bucură de celebra noastră „stabilitate”, dar ține inflația și deficitul sub control, așa că a intrat în zona euro. Polonia are o creștere a PIB-ului de circa 3,3% - și în 2024 și în 2025 - și speră la un 3,6% în acest an.  Vizita a fost utilă României, fiindcă - așa cum spunea și șeful statului - două lucruri ne dorim de la administrația Trump: să mențină trupele aflate acum în România și să încurajeze investițiile în România. Nu se poate să strigi că americanii trebuie să te apere, dar să-l înjuri pe președintele lor. Ce trebuia să facă Nicușor Dan? Să stea la București, să-i dea lecții de etică lui Trump și apoi să-i ceară să mențină trupele SUA în România, eventual să ne ridice și regimul de vize? Din ce am văzut în ultimul an, ar fi funcționat asemenea aroganțe?  Putea fi mai bine? Poate. Dar, în acest moment, Serviciul de Informații Externe este condus de un ex-deputat PSD submediocru, al cărui unic moment de glorie a fost când a înjurat în plenul Parlamentului, uitând că are microfonul deschis. Fără un control pe serviciile de informații, care să-i ofere informații bune, să se poată baza pe ele, Nicușor Dan acționează cu ambele mâini legate la spate - iar PSD știe asta, de aceea îl blochează.  De ce am scris? Prea multă ură complet irațională a otrăvit această deplasare externă și cred că nu este nevoie să spun mai mult.   

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari Foto:  X Unmanned Systems Forces of the Armed Forces of Ukraine
Internațional

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari

Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari doar în 2026. Din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, aceste exporturi erau interzise. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe La începutul acestei luni, comisia de stat care este responsabilă de emiterea autorizaţiilor necesare a aprobat majoritatea celor 40 de cereri venite de la producătorii din sectorul apărării pentru exporturi de materiale şi servicii militare, a declarat Davyd Aloian, secretar adjunct la Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei. Ucraina se pregătește să permită exporturi de armament și speră să încaseze miliarde de dolari Ucraina a oprit exporturile de arme după debutul invaziei ruseşti, în luna februarie 2022, şi s-a bazat puternic pe livrările de arme ale ţărilor partenere pentru a se apăra împotriva forţelor ruseşti. În acelaşi timp, Kievul a investit resurse în dezvoltarea industriei sale de armament, în special drone şi rachete. Valorificându-şi vasta experienţă dobândită pe câmpul de luptă, Ucraina a înregistrat în ultimii ani un boom al tehnologiei de apărare.Întrebat despre potenţialul de export pentru acest an, Aloian a menţionat: "Ținând cont de produsele gata fabricate, piesele de schimb, componentele şi serviciile care pot fi furnizate, acesta se ridică la câteva miliarde de dolari". Per total, potenţialul este "semnificativ mai mare" decât exporturile de dinainte de război, a spus Aloian.Cu toate acestea, Aloian, care este membru al comisiei care autorizează exporturile, a minimalizat posibilitatea unui boom imediat al exporturilor pentru producătorii şi dezvoltatorii de arme din Ucraina. Nevoile militare ale Ucrainei trebuie să fie pe primul loc, a precizat Aloian, pe măsură ce trupele ruseşti avansează în estul ţării, iar atacurile aeriene lovesc sate şi oraşe departe de linia frontului.Aliaţii Ucrainei şi-au exprimat interesul de a obţine tehnologie ucraineană de ultimă generaţie, a subliniat Aloian, numind Germania, Marea Britanie, SUA, ţările nordice, trei naţiuni din Orientul Mijlociu şi cel puţin o ţară asiatică printre cele mai interesate. Una dintre ţările din Orientul Mijlociu, care are o lungă istorie în comerţul cu arme cu Ucraina, explorează oportunităţi în domeniul dronelor şi al vehiculelor grele, a declarat Aloian, care nu a dorit să dezvăluie despre ce ţară este vorba.Prioritate va fi acordată exporturilor către ţările care sunt cei mai puternici susţinători ai Kievului, a punctat Davyd Aloian.De asemenea, Kievul vrea să dea prioritate firmelor mixte şi altor forme de cooperare cu ţări străine pentru a atrage resurse financiare, a crea noi lanţuri de aprovizionare cu arme către prima linie şi a avea acces la noi tehnologii. Acest lucru este mai important decât simplul export de produse gata de utilizare, a adăugat Aloian.Producătorii de armament au făcut presiuni asupra Kievului pentru a relua exporturile, spunând că riscă să piardă oportunităţi pe piaţa mondială a armelor. Unii au înfiinţat deja subsidiare pentru a opera în străinătate."Nu există nicio dorinţă sau obiectiv de a bloca toţi producătorii aici... Există o abordare, iar aceasta se concentrează pe crearea unui sistem care să prioritizeze prima linie şi interesele naţionale. Şi apoi vin interesele comerciale", a transmis Aloian. Acesta a mai spus că Ucraina analizează şi o taxă la export pentru producătorii de armament.Deşi nu a fost luată nicio decizie finală, Aloian este de părere că reluarea exporturilor de produse şi servicii militare este una justificată, deoarece Kievul ar putea folosi veniturile pentru a-şi finanţa propriile nevoi militare.

Nicușor Dan nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea Foto: Inquam/George Calin
Politică

Nicușor Dan nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea

Nicușor Dan pare că nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea, dar CSM refuză să-i dea informații care să-l ajute să-i identifice pe magistrații care gestionează astfel de situații. Informația a apărut într-un interviu dat de șeful CSM, Gheorghe Liviu Odagiu, revistei Q Magazine. Citește și: Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date ministerul de Finanțe Ulterior, într-o conferință de presă la Alba Iulia, Odagiu a spus chiar că solicitările Administrației Prezidențiale i se par „foarte grave”. Nicușor Dan nu ar vrea să-i pensioneze pe judecătorii din penal cu dosare care riscă prescrierea „La ora actuală, exclusiv pentru judecătorii care judecă în materie penală, exclusiv pentru dânşii, Administraţia Prezidenţială solicită informaţii referitoare la numărul de dosare aflate pe rol şi, ceea ce mie mi se pare foarte grav, la situaţia inculpaţilor din dosare, în sensul că dacă există un risc sau nu de prescriere a infracţiunilor, câte dosare sunt în această situaţie şi aşa mai departe. Ori, ca să apreciezi dacă se prescrie sau nu răspunderea pentru o faptă penală, tu faci un adevărat act de judecată (…) Cred că nu putem să furnizăm asemenea informaţii şi am convingerea fermă că, atâta timp cât eu voi semna hârtiile care se înaintează preşedintelui României, niciodată nu voi încălca legea, doar pentru a furniza preşedintelui României informaţii de care nu are nevoie pentru semnarea decretelor”, a spus preşedintele CSM. Odagiu a arătat că Administrația Prezidențială nu cere date suplimentare înainte ca șeful statului să semneze decretele de pensionare a judecătorilor din cauza civile. „Cu colegii din civil nu este o problemă. Pe dânşii nu-i întreabă dacă se prescrie sau nu vreo faptă, mă rog nu există termenul în accepţiunea legii penale, nu are nicio problemă cu colegii din civil. Se creează două situaţii contradictorii. Colegii din civil pot să se pensioneze liniştit. Pensionarea este un drept al judecătorului, nu poate preşedintele României să aprecieze dacă are sau nu dreptul. Doar Secţia pentru judecători apreciază dacă întruneşte condiţiile”, a relatat acesta. Potrivit lui Odagiu, sunt solicitări de pensionare a unor magistrați depuse în decembrie 2025, dar care nu au fost semnate nici acum de șeful statului. 

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  Foto: Guvernul României
Eveniment

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000 - date Ministerul de Finanțe

Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Astfel, în iunie 2025, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice era de puțin sub 1.306.000. În decembrie 2025 mai erau 1.278.795.  Procentual, aceasta înseamă o reducere a numărului bugetarilor cu puțin peste 2%.  Citește și: Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Pentru comparație, în 2014, România funcționa cu 1,18 milioane bugetari. În ianuarie 2025, în guvernarea Ciolacu, erau 1.312.508.  Guvernarea Bolojan a reușit să reducă numărul bugetarilor cu 27.000  La nivelul administrației publice locale, fără posturile din învățământul preuniversitar, în iunie 2025 erau 281.520 de angajați, iar în decembrie se ajunsese la puțin peste 279.000. În august, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerea de personal este, probabil, a plecărilor din sistem și a blocării angajărilor.  „În administraţia centrală trebuie să aplicăm 20 la sută. Şi acolo au fost schemele umplute în anumite autorităţi, ministere. Nu trebuie să ne ascundem după deget, România ar funcţiona şi dacă noi în administraţia locală scoatem 13.000 de posturi şi 20 la sută din administraţia centrală. Nu este agreată această variantă de toţi cei din coaliţie”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, în septembrie 2025. 

Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții Foto: Administrația prezidențială
Politică

Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții

Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții, a arătat șeful statului, într-un interviu la Antena 3. În ceea ce privește ridicarea vizelor, el a părut rezervat, spunând doar că „aceasta e una dintre chestiunile pe care le avem în discuție”. Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac Ce așteaptă Nicușor Dan de la președintele Trump: continuarea prezenței militare și investiții „Cel mai important lucru pentru România în momentul acesta, în relația bilaterală, este continuare prezenței militare a SUA în România. Ăsta e primul lucru. Și al doilea lucru atragerea de investiții americane în România, cu profit și pentru unii și pentru ceilalți”, a spus Nicușor Dan, la Antena 3. El a vorbit și despre interesul comun cu SUA la extragerea mineralelor rare. „A existat o discuție inițiată de SUA luna trecută, care va continua, în care e implicată și Uniunea Europeană pentru a face un fel de acord între țări care gândesc la fel pe chestiunea metalelor critice în așa fel încât piața, în zona aceasta de lume, să fie bine reglementată în interesul nostru. Facem progrese mari și evident că ne dorim investiții și americane și europene în România atât pe partea de extracție cât și pe partea de procesare. Pe zona de energie, după cum știți, la Cernavodă lucrăm cu firme americane, canadiene și coreene. În scurta discuție pe care am avut cu șeful Băncii Mondiale mi-a spus că ar fi foarte fericit să vină în România să-i semnăm contractul de finanțare cu Banca Mondială pentru reactoarele trei și patru”, a mai arătat Nicușor Dan.   

Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Foto: Facebook
Eveniment

Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele

Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: s-a așteptat peste trei ore ca să vină bagajele. Antreprenorul Răzvan Pascu relatează, pe Facebook, experiența familiei sale, la sosirea de la Istanbul, azi.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac Inițial, el a postat când așteptarea depășise trei ore, dar într-un comentariu ulterior a spus că bagajele au ajuns după mai bine de patru ore.  Teologul Bogdan Mîndrescu, originar din Buzău, fieful lui Cioalcu, secretar de stat la Transporturi și ex-consultant al unei firme chinezești de stat, aflată pe lista neagră a SUA, a fost numit șef peste Otopeni la 1 septembrie 2025, cu susținerea ministrului PSD Ciprian Șerban.  Haos pe aeroportul condus de teologul PSD Mîndrescu, Otopeni: peste patru ore ca să vină bagajele Ce relatează antrprenorul Răzvan Pascu: „Copiii mei si sotia au ramas o noapte in Istanbul. Intelegem si asta, este ok, nu suntem absurzi, a fost vreme rea noaptea cealalta (desi intr-o zi ar fi fost timp suficient sa curete pista). Astazi au aterizat in Otopeni. Si asteapta deja de mai bine de 3 ore sa le vina bagajele.   Asa ceva nu mai pot intelege. Sute de pasageri stau si asteapta sa primeasca bagajele, iar la fiecare jumatate de ora li se spune ca vor veni in 20 de minute.   Am calatorit pe toata planeta asta, efectiv cam pe orice aeroport va trece prin cap, de la tari foarte bogate, pana la tari foarte sarace. Niciodata, dar absolut niciodata nu am asteptat atata timp sa imi vina bagajele.   Asta nu mai are legatura cu vremea. Are legatura cu nesimtirea, neprofesionalismul si durerea in c*r.   Bogdan Mîndrescu, da-ti prietene demisia, pentru ca realmente nu esti bun de absolut nimic. Calitatea unui manager nu se vede atunci cand toate sunt roz si totul merge bine, ci atunci cand sunt probleme si tu ai capacitatea (sau nu) sa le rezolvi eficient”.   După comentariul său și alți pasageri au arătat că au așteptat ore pentru bagaje.    Bogdan Dada: „Eu am stat odata 2 ore sa astept bagajele doar ca era un bagaj mai mare care a blocat banda si nu a venit nimeni sa vada ce se intampla, si nici urma de vreun personal pe acolo”.   Camelia Chioncel: „M-am intors ieri de la Stockholm. Zbor Lufthansa, prin Munchen. Emotii - nu stiam daca va putea ateriza in Bucuresti. Pilotul a fost genial - am ajums la timp - ora 1.05 am in dimineata asta. Am stat in avion insa 20 min pt ca un ...Dorel care trebuia sa puna niste tampoane la rotile avionului ca sa putem sa coboram , " A CREZUT" ca nu mai vine avionul. Am asteptat 2 ore sa vina bagajele”   Magda Banu: „Azi noapte ziceau ca nu au oameni sa descarce bagajele. Cand ne-am aprins mai multi, au gasit oameni”.    Roxana Holban: „In ianuarie la intoarcerea din Maroc, aterizare dupa 12 noaptea, bagajele au venit dupa 2h30' ”   Cristina Gaspar: „Si asta vara la 1.00 noaptea am așteptat 2.5 ore sa vina bagajele. Erau foarte multe familii cu copii mici sau care rezervasera diverse transporturi in tara si nu puteau sa plece”.   Mîndrescu a mai fost director la compania de aeroporturi București, de unde a fost dat afară după un control care a descoperit angajări fictive, deplasări de lux, prime ilegale.    În ianuarie 2022, jurnalistul Petru Zoltan a scris, pentru Newsweek Romania, că Mîndrescu a fost consultant în România pentru compania Inspur Shandong Group din China, controlată de Partidul Comunist Chinez. În timp ce acorda consultanță companiei din China, Bogdan Mîndrescu era șeful de cabinet a lui Răzvan Cuc, în mandatul acestuia de secretar de stat la Transporturi. Șeful de cabinet nu a menționat în declarațiile de avere banii pe care i-a încasat de la chinezi. 

Meta, compania-mamă a Facebook, ar putea lansa un smartwatch anul acesta Foto: Facebook
Eveniment

Meta, compania-mamă a Facebook, ar putea lansa un smartwatch anul acesta

Meta, compania-mamă a Facebook, ar putea lansa un smartwatch anul acesta cu funcţii de sănătate şi inteligenţă artificială, susţin surse citate de The Information, preluate de news.ro.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac Sursele citate nu au oferit nicio informaţi despre construcţia, designul, dotările tehnice sau funcţiile pe care viitorul smartwatch le va face posibile, dincolo de faptul că acesta este cunoscut intern sub numele de cod Malibu 2. Meta, compania-mamă a Facebook, ar putea lansa un smartwatch anul acesta Cifra 2 rezultă din faptul că aceasta este a doua tentativă a companiei conduse de Mark Zuckerberg de a lansa nu smartwatch, după ce planuri similare au fost anulate în trecut. Acum, conform publicaţiei americane, Meta este hotărâtă să profite de avansurile făcute în ultimii ani în domeniul inteligenţei artificiale şi să lanseze un smartwatch cu astfel de facilităţi. Intrarea pe piaţa smartwatch-urilor va aduce Meta în concurenţă directă cu Apple, care domină această piaţă cu Apple Watch, extinzând zonele în care cei doi giganţi americani rivalizează. „Linia frontului” se va extinde, încă o dată, anul viitor, când Apple va lansa o pereche de ochelari inteligenţi, piaţă pe care Meta are deja produse precum ochelarii lansaţi în parteneriat cu Ray-Ban. De altfel, Meta are în plan să lanseze alte două perechi de ochelari de realitate mixtă, la care lucrează de mai mult timp şi care au fost amânaţi pentru anul viitor.

Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina

Un sondaj INSCOP piblicat azi arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina. În schimb, electoratul PNL și cel al USR au opinii apropiate în ceea ce privește conflictul din țara vecină.  Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac „Rezultate sunt tulburătoare și arată ca noi am pierdut net primul război informațional care a avut drept țintă populației României. Poate știind unde suntem, vom fi mai bine pregătiți pentru următorul. Pentru ca în această zonă, pacea nu va veni curând”, a scris, pe Facebook, directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI, pe un sondaj de 1.100 de persoane, iar sondajul are o marjă de eroare 3%.  Un sondaj INSCOP arată că alegătorii AUR și PSD au aproape aceeași atitudine față de Ucraina Care sunt elementele din sondaj care arată că alegătorii PSD și AUR au opinii asemănătoare, substanțial diferite de cei ai PNL și USR.  46% din alegătorii AUR și 30% dintre pesediști cred că Ucraina trebuie să facă concesii Rusiei pentru a pune capăt războiului. Doar 16% dintre useriști sunt de acordca Kievul să cedeze. În schimb, 79% dintre alegătorii USR consideră că Rusia ar trebui să se retragă din teritoriile ocupate pentru a se ajunge la pace - doar 43% din auriști sunt de acord cu afirmația.  Doar 43% dintre auriști cred că Rusia este vinovată de războiul din Ucraina, urmați de 63% din pesediști, 76% - PNL, 85% - USR.  La întrebarea „Ce tip de ajutor credeți că ar trebui să acorde Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei?”, 60% dintre auriști spun „niciunul”. Urmează electoratul PSD - 40%, în timp ce doar 11% din useriști și 14% dintre peneliști cred că România nu ar mai trebui să ajute Ucraina.  Numai 31% dintre auriști și 39% dintre pesediști cred că România trebuie să-și indeplinească obligațiile din cadrul NATO și „să ajute militar aliatul atacat”. Peste două treimi dintre useriști și 61% dintre peneliști consideră că România trebuie să-și îndeplinească complet obligațiile de stat NATO. Mai rău, 25% dintre auriști și 16% dintre pesediști cred că România ar trebui să rămână complet neutră dacă un stat NATO este atacat.  Ce arată studiul INSCOP Conform cercetării sociologice, 54,9% dintre cei chestionaţi sunt de părere că vinovată de declanşarea războiului este Rusia (faţă de 71,2% în mai 2022 şi 49,8% în noiembrie 2023). 14,1% indică Ucraina (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% alţii. Ponderea nonrăspunsurilor este de 10,8% (faţă de 8,3% în mai 2022 şi 19,4% în noiembrie 2023). Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,3% (faţă de 10,8% în noiembrie 2023). În ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10,5% ajutor militar şi 12,2% financiar. 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3,3% nu ştiu sau nu răspund.  

Piloții trimiși la instruire în SUA primeau 575.000 USD ca să-și închirieze mașini Foto: Forțele aeriene române
Eveniment

Piloții trimiși la instruire în SUA primeau 575.000 USD ca să-și închirieze mașini - Miruță

Piloții trimiși la instruire în SUA primeau 575.000 USD ca să-și închirieze mașini, arată ministrul Apărării, Radu Miruță. Este vorba de doar patru piloți trimişi pentru trei ani la un curs de pregătire în Statele Unite. Citește și: Fake news: fotografiile cu interiorul luxos al avionului cu care Nicușor Dan a plecat la Washington, închiriat de la Țiriac Ministrul Apărării a pus că a dispus reducerea sumei. Piloții trimiși la instruire în SUA primeau 575.000 USD ca să-și închirieze mașini  „Astăzi am dispus schimbarea acestei situaţii, care e strigătoare la cer şi, dacă vreţi, este un exemplu despre cum poţi să reduci major cheltuieli fără să afectezi nucleul Armatei Române.  Patru piloţi de F-16, trimişi pentru trei ani la un curs de pregătire în Statele Unite au primit 575.000 de dolari pentru închiriere de maşinii. 70.000 de dolari pe an, de fiecare. Asta înseamnă aproape două maşini pe an. Cu 30-40 de mii poţi să iei o maşină decentă, ca să te deplasezi de unde stai”, a descris Miruță situația, la Antena 3. „Da, suma e mare. Este enormă. Suma asta de bani s-a redus semnificativ, fără a-i lăsa pe oamenii aia să meargă cu bicicleta, că sunt ofiţeri ai Armatei române, care au o valoare fantastică. Armata Română investește în pregătirea lor acolo.  Dar ei nu suferă cu nimic, dacă se reduce suma asta. În schimb, câştigăm la buget aproape jumătate de milion de dolari”, a arătat demnitarul USR. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră