vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7421 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Justiție

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților

Ce conține plângerea la Parchet împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților și o acuză pe aceasta de „instigare la ostilitate socială”. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Potrivit unui document publicat de Gândul, incomplet și fără semnătura de pe plângere, în plângere se suține că, încă din septembrie, CSM a identificat „instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători, precum şi alte reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi”.  Potrivit unor surse DeFapt.ro, plângerea ar fi fost semnată de Elena Costache, președintele CSM.  Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților „În acest context extrem de grav, afirmațiile viceprim-ministrului au exacerbat climatul de ostilitate la adresa magistraţilor, sens în care acestea nu au rămas doar la nivelul generării unor consecințe ipotetice, ci au condus la o nouă serie de manifestări publice de o gravitate greu de imaginat, inclusiv amenințări cu fapte de violență extremă asupra magistraților și familiilor acestora”, susține acest Consiliu.  În plângere, magistrații din CSM susțin că asocierea veniturilor lor cu Caritas a „accentuat” caracterul incitator la ură al declarației viceprim-ministrului.  „Prin discursul la care ne referim, se acreditează ideea că magistrații constituie categoria de persoane care obține în mod privilegiat venituri disproporționate, în condițiile în care s-a ajuns ca orice discuție în spațiul public privind justiția să vizeze în mod invariabil veniturile obținute de judecători și procurori, în prezent acesta fiind caracteristica definitorie preponderentă atribuită acestei categorii de persoane”, mai arată CSM. 

Plângerea împotriva Oanei Gheorghiu: CSM susține că ar fi fost amenințate familiile magistraților Foto: captură video
Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin Foto: X Ales Michl
Economie

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin „pentru a câştiga experienţă pe pieţele digitale”

Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin de un milion de dolari „pentru a câştiga experienţă pe pieţele digitale”: Cehia va evalua acest proiect peste 2-3 ani. Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Portofoliul este alcătuit în mare parte din bitcoin, dar include, de asemenea, monedă digitală stabilă (stablecoin) susţinută de dolar şi un depozit tokenizat, toate achiziţionate printr-un schimb, a informat CNB, fără a da mai multe detalii. Banca Națională a unui stat UE cumpără bitcoin „Obiectivul portofoliului este de a obţine experienţă practică cu deţinerile de active digitale şi de a implementa şi testa procesele conexe necesare. Activele digitale vor fi păstrate separat de rezervele internaţionale ale băncii şi nu vor fi majorate în mod activ", a indicat Banca Naţională a Cehiei.De asemenea, "în portofoliul de testare, Banca Centrală va testa întregul lanţ de procese asociate cu achiziţia, deţinerea şi gestionarea activelor digitale, de la administrarea tehnică a şi procedurile de aprobare, până la scenariile de criză şi mecanisme de securitate, pentru a verifica respectarea legislaţiei combaterii spălării banilor".Anul trecut, guvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei, Ales Michl, anunţase că vrea să investească miliarde de euro din rezervele ţării în bitcoin. Banca Cehiei a demarat o analiză în vederea extinderii claselor de active pe care le deţine în portofoliul său de rezerve.Au apărut noi metode de plată şi noi tipuri de investiţii, iar banca vrea să fie pregătită, declara recent Ales Michl.

Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM Grupaj foto: Declic
Eveniment

Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică

S-au strâns peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică, anunță organizația Declic. Într-o petiție lansată de Declic se cere revocarea preşedintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acţiuni ce subminează independenţa justiţiei.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze „Mi se pare mică o pensie de 11.000 de lei. Din toate punctele de vedere suntem unici”, spunea Elena Costache în august 2025.  Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM „Cel mai recent act de intimidare este plângerea penală făcută Oanei Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale”, se arată în petiție.  „Consiliul condus de Elena Costache nu a avut nicio problemă când un complet de judecători de la Înalta Curte a fost brusc recuzat şi înlocuit cu un altul, într-un mare dosar de corupţie, doar pentru că a îndrăznit să ceară un punct de vedere, de altfel practică obişnuită, la Curtea Europeană de Justiţie. Când marii corupţi scapă, CSM iar tace. Dar când cineva critică nedreptăţile din sistemul judiciar, CSM atacă. Este timpul că judecătorii de bună-credinţă să ia atitudine", a declarat Denisa Soare, coordonatoarea campaniei.Potrivit legii, Elena Costache poate fi revocată doar prin votul aceloraşi judecători care au şi trimis-o în CSM, anume conducătorii celor 15 Curţi de Apel din ţară ce pot cere revocarea ei pentru acţiuni sau inacţiuni ce subminează independenţa justiţiei. O decizie a Curţii Constituţionale specifică faptul că lipsa încrederii publice în justiţie poate afecta calitatea actului de justiţie. Decizia 2/ 11/ 01/ 2012: Curtea reţine că, în cazul magistraţilor, bună reputaţie constituie o condiţie a încrederii publice în justiţie şi eficienţa acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiţiei şi deplina aplicare a dispoziţiilor constituţionale care reglementează înfăptuirea sa, se arată într-un comunicat Declic.  Petiția, intitulată „Judecatori onesti, revocati-o pe sefa CSM!”, poate fi semnată AICI. 

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia

Salariul mediu anual din România este peste cel din Bulgaria, Grecia, Ungaria și Slovacia, arată Eurostat. În Bulgaria, salariul mediu anual era, în 2024, de doar 15.387 de euro, în timp ce în România ajunsese la 21.108 euro.  Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Salariul mediu din România, peste Ungaria și Grecia „În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din UE era de 39.800 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2 % față de 37 800 EUR în 2023. Dintre țările UE, cel mai mare salariu mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă a fost înregistrat în Luxemburg (83 000 EUR), urmat de Danemarca (71 600 EUR) și Irlanda (61 100 EUR).  În schimb, cele mai mici salarii medii au fost înregistrate în Bulgaria (15 400 EUR), Grecia (18 000 EUR) și Ungaria (18 500 EUR)”, arată Eurostat.  Salariul mediu anual în România a crescut masiv: în 2022 era de doar 15.064, în 2023 - 18.093, iar în 2024 - 20.287. Creșterea este de circa 33% în doi ani și peste 10% într-un an. 

Simion, bodyguardul Ancăi Alexandrescu Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion, bodyguardul Ancăi Alexandrescu: îi îmbrâncește pe cei care cârtesc

George Simion a ajuns bodyguardul Ancăi Alexandrescu: îi îmbrâncește pe cei care cârtesc în timpul vizitelor electorale ale candidatei AUR. Citește și: ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea. Costuri de aproape un miliard de euro Un bucurestean, Cristian Șoimaru, a relatat pe Facebook cum a reacționat rapid liderul AUR când el i-a spus Ancăi Alexandrescu, aflată în campanie într-o piață din București: „Poate mai chemați o cameră de la Realitatea Plus”. Simion, bodyguardul Ancăi Alexandrescu „Tocmai am avut un mic incident cu George Simion. Eram la piață («Râmnicu Sărat») la cumpărături şi am dat nas în nas cu alaiul Ancăi Alexandrescu care era venită în campanie.   Am ascultat-o puțin pe dna Alexandrescu (cum promitea că «noi vom rezolva toate problemele Bucureştiului») şi apoi am comentat «poate mai chemați o cameră de la Realitatea Plus» (că observasem că erau 3 camere cu microfoane de la Realitatea).   În acel moment s-a întors brusc spre mine George Simion, pe care nici nu-l observasem până în acel moment, a venit hotărât spre mine şi a început să mă împingă discret cu umărul.   I-am replicat «De ce mă împingi? De ce nu m-ai împins şi când am mărşuluit împreună?» (Cu mulți ani în urmă am participat prin centrul Bucureştiului (Calea Victoriei) la ceva marşuri pentru Basarabia.   Toată interacțiunea a durat vreo 20 de secunde. El s-a întors lângă dna Anca, iar eu mi-am continuat drumul prin piață”, a scris Șoimaru. 

Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

ANALIZĂ Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea

Guvernul prioritizează la finanțare prin bugetul pe 2026 nenumărate stadioane și săli de sport, inclusiv la Oradea, arată anexa la un memorandum aflat azi pe ordinea de zi a ședinței de guvern. Astfel, executivul a prioritizat pentru 2026 un număr de 178 de obiective, dintre care 11 sunt obiective spitalicești și șapte stadioane, un bazin de înot și trei așa numite „complexe sportive” sau „multifuncționale”, plus o arenă „multifuncțională”, a ministerului de Interne, pentru clubul Dinamo.  Citește și: CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze Prioritățile investiționale ale ministerului Educației sunt doar două, în valoare de circa 2,2 miliarde de lei, dar mai sunt de plătit doar 0,5 miliarde de lei, în timp ce stadioane „prioritizate”, de peste 800 de milioane de lei, sunt la stadiul zero.   Guvernul prioritizează pentru 2026 nenumărate stadioane și săli de sport De exemplu, Complexul Sportiv din Oradea va costa 472 de milioane de lei, va fi executat de controversatul CNI, și are stadiu de execuție zero.  În total, aceste obiective sportive - stadioane, bazin de înot și complexe sportive - îi vor costa pe contribuabili circa 4,3 miliarde de lei. Multe dintr ele se află la stadiul zero de execuție. În plus, la Iași se va ridica o sală polivalentă de 475 de milioane de lei, iar clubul ministerului de Interne, Dinamo, va primi 854 de milioane de lei pentru o arenă multifuncțională în București. Pentru comparație, spitalul din București al ministerului de Interne, Dimitrie Gerota, costa circa două miliarde de lei și este la un stadiu al execuției de 2,48%.  Cel mai scump stadion (dacă excludem „arena multifuncțională” de 854 milioane de lei a Internelor): cel din Timișoara, evaluat - deocamdată - la 836 de milioane de lei.  Tot pentru comparație, Ministerul Educației și Cercetării gestionează un număr de 2 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 2.272.356 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 508.460 mii lei. Alocarea bugetară aferentă acestora în anul 2025 este de 29.300 mii lei, se arată în memorandum.   Ministerul Sănătății gestionează un număr de 10 proiecte semnificative, cu o valoare actualizată totală de 16.172.075 mii lei și un rest de finanțat până la finalizarea acestora de 12.759.689 mii lei.

CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV Foto: Pagina de media/Captură video
Politică

CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV. Clientul Olguței Vasilescu a vrut să-i salveze

CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV, pentru campania pentru Anca Alexandrescu: 100.000 de lei. Doi membri ai CNA nominalizați de PSD - Georgică Severin și Lucian Dindirică, fost viceprimar al Craiovei - au vrut să salveze acest post, propunând o simplă somație, arată Pagina de Media.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Însă majoritatea membrilor CNA - Valentin Jucan, Dorina Rusu, Dana Bârsan, Oana Dincă, Monica Gubernat, Ionel Palăr și Vasile Bănescu - au votat pentru amenda de 100.000 de lei. CNA, amendă uriașă pentru Realitatea TV Potrivit Agerpres, CNA a arătat ce titluri favorabile Ancăi Alexandrescu a rulat Realitatea TV:  "Astăzi: Anca Alexandrescu, din nou în mijlocul românilor"; "Astăzi: Anca Alexandrescu vorbeşte cu românii în stradă"; "Anca Alexandrescu şi George Simion, şedinţa în stradă cu românii"; "Anca Alexandrescu, printre români. Momente emoţionante"; "Anca Alexandrescu, alături de românii umiliţi de regim"; "Anca Alexandrescu descinde în pieţele capturate de mafie"; "Acum: Anca Alexandrescu, alături de români în stradă"; "Anca Alexandrescu descinde acum în sectorul 4, imagini în direct"; "Acum: Susţinere masivă pentru Anca Alexandrescu, oamenii strâng semnături". Membrii CNA au arătat că, fără precedent, în studioul Realității TV s-au strâns semnături pentru fosta susținătoare a lui Călin Georgescu. „Nici eu nu-mi amintesc ca în audiovizualul românesc să întâlnesc strânegere de semnături al unui candidat într-un platou de televiziune. Este fără precedent în audiovizualul din România. Nici măcar în cazul lui Călin Georgescu nu s-a întâmplat acest lucru. Este pur şi simplu o delegare a conţinutului editorial către un candidat şi împotriva interesului public şi a echilibrului”, a spus Valentin Jucan, vicepreședinte al CNA. 

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul

Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net, la negocierile cu Nicușor Dan și Guvernul, afirmă surse care au participat la discuții. Ei au spus că doresc ca pensia lor specială să fie 65% din salariul brut, ceea ce ar fi mai mult decât salariul net. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” De altfel, încă de marți, un vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu a invocat acest procent, de 65%, peste ceea ce este acum, de 55%. Magistrații știu că Guvernul nu-și poate permite ca noul proiect de lege să fie atacat din nou la CCR, pentru că legea trebuie adoptată până la final de noiembrie pentru ca România să recupereze peste 200 de milioane de euro din PNRR, bani „suspendați” deocamdată.  Magistrații au cerut pensii mai mari decât salariul net „Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest «apropiat», într-adevăr, este o chestiune care trebuie discutată. Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist, dar acum este 55% din brut. Așa cum au militarii și alte categorii sociale, 65% ar fi rezonabil”, a susținut procurorul. În schimb, liderii coaliției de guvernare au propus ca pensia să fie 75% din salariul net, iar perioada de tranziție să fie de 10 până la 13 ani, maximul posibil fiind de 17 ani. Chiar și premierul Bolojan a acceptat o perioadă de tranziție de 15 ani.  Diferența de pensie dintre varianta Guvernului și cea a magistraților este de câteva mii de lei. La un salariu net de 23.000 de lei, brutul este de 40.000 de lei. În varianta Guvernului (75% din net) pensia specială a unui magistrat ar fi de 17.250 de lei, net. În varianta magistraților, ea ar ajunge la 26.000 lei, net - deci cu peste 10% peste salariu.  Ministrul Muncii, Florin Manole, a dezvăluit, la 24 decembrie, că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei (peste 13.800 de euro), care net înseamnă 56.700 lei (11.340 de euro). El a precizat că, pentru această pensie, din bugetul de asigurări sunt 21.000 de lei şi 48.200 lei din bugetul de stat.

Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu Foto: Captură video
Politică

Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu

Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis, la Sibiu. Fiscul începe astfel acțiunea de recuperare a banilor pe care fostul președinte i-a încasat pe chiriile de la un imobil recent recuperat de stat de la el.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Pe de altă parte, în calitate de fost președinte, Klaus Iohannis ar avea dreptul, printre altele, la o locuință de protocol asigurată de statul român.  Antena 3 anunță că, luni, ANAF va cere sechestru pe casa în care locuiesc soții Iohannis În februarie 2016, Klaus Iohannis, la acel moment președinte al României, a apărat postul Antena 3 când Fiscul dorea să preia imobilul din care acest post emitea, în contul prejudiciului din dosarul Dan Voiculescu/ICA. „Eu cred că aţi ajuns într-o situaţie neplăcută şi inutilă. Cred că libertatea de exprimare nu poate fi suprimată pentru banale motive administrative. Abordarea heirupista din partea ANAF mi se pare nepotrivită dacă nu discutabilă. Am constatat, din discuții pe care le-am avut, că există deschidere la factorii de decizie și prin discuții așezate și calme, se găsesc discuții convenabile”, a spus Iohannis, ceea ce i-a adus laudele angajaților acestui post.  „ANAF va începe luni, în instanță, acțiunea de recuperare a banilor datorați de soții Klaus și Carmen Iohannis pentru chiriile încasate pentru imobilul confiscat în Sibiu, au declarat surse bine informate pentru Antena 3 CNN.  Iohannis a refuzat să plătească prejudiciul de un milion de euro cerut de Fisc, după confiscarea imobilului din centrul Sibiului. Cei de la ANAF intenţionează să ceară magistraţilor instituirea sechestrului pe averea lui Klaus Iohannis, inclusiv pe vila din Sibiu în care locuieşte în prezent împreună cu soţia lui, Carmen. Suma de un milion de euro reprezintă chiria încasată de familia Iohannis, timp de 16 ani pentru spaţiul comercial pierdut în instanţă, cel de pe strada Nicole Bălescu din Sibiu, alături de dobânzile şi penalitătile calculate de un expert independent”, anunță acum Antena 3.  Postul controlat de Dan Voiculescu menționează că familia Iohannis nu avrut să predea cheia imobilului și l-a lăsat într-o stare foarte proastă, ceea ce va impune „reparații capitale”.   

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă”

Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Sincer vă spun, chiar şi oamenii din ministere, din Guvern, funcţionarii chiar îşi doresc să facă treabă”, a spus vicepremierul, la conferinţa "RBL Capitalul românesc 360°.  Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Însă ea a sugerat că ritmul în care se lucrează lasă de dorit. Oana Gheorghiu pare surprinsă: „Chiar şi oamenii din ministere își doresc să facă treabă” „Pentru mine e o mare provocare, că sunt învăţată într-un alt ritm, dar există dorinţă şi oamenii chiar vor să facă. Cred că le trebuie exact un pic de leadership, sper să pun umărul la asta. Am simţit, cum ziceam, susţinere, n-am simţit obstacole şi refuz să mă gândesc la obstacole”, a arătat Gheorghiu. Vicepremierul a arătat, pe de altă parte, că nu este clar cum își va exercita mandatul.  „Nu vă ascund că încă n-am claritate completă pe ce urmează, pentru că am în portofoliu reforma companiilor de stat, debirocratizare, digitalizare. În reforma companiilor de stat multe dintre companiile care trebuie restructurate şi reorganizate sunt în portofoliile ministerelor de resort. Deci, trebuie să clarificăm cum colaborăm. Sunt altele care sunt la SGG şi sunt altele care îmi vor reveni. Suntem în curs de a clarifica rolurile, pentru că, din nou, dacă rolurile sunt duplicate, o să apară probleme. Ceea ce îmi doresc foarte mult este să eliminăm suprapunerea de roluri, dar să mărim impactul, că asta ne dorim", a explicat ea.  „Eu le-am propus unor oameni să-şi ia un an sabatic pentru ţară. Vă asigur că o să fie foarte provocator şi în acelaşi timp cred că la final, dacă simţi că ai pus o cărămidă cât de mică, dar una de-aia care nu mai poate fi dărâmată - că eu cu gândul ăsta am venit - cred că pleci de acolo şi cu mulţumire că ai reuşit să faci ceva", a mai spus Gheorghiu.

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Foto: Inquam/George Calin
Politică

Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării

Corupția și evaziunea fiscală sunt noi riscuri și vulnerabilități identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării. Însă un risc cu totul nou identificat în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2025-2030 este „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate”. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Corupția și evaziunea: riscuri identificate de Nicușor Dan în noua Strategie de Apărare a Țării Documentul prezentat azi de CSAT nu oferă detalii legate de rioscurile generate de „nivelul scăzut al gândirii critice”, arătând doar: „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”.  În ceea ce privește corupția, documentul apreciază că: „Vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează  eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”.  „Cuvântul corupție era și în strategia anterioară dar în niște paragrafe. De-asta am ținut să fie capitol separat pentru că serviciile de informații funcționează după niște planuri. Alocarea lor de resurse este proporțională cu ceea ce doresc structurile statului inclusiv prin această strategie de la ele. Așa cum este în momentul de față, corupția este la ”și alte activități” care perturbă activitatea instituției. Când corupția este bine definită va ocupa un loc mai important”, a explicat, azi, într-o conferință de presă, președintele Nicușor Dan.  În ceea ce privește evaziunea, documentul apreciază drept vulnerabilitate/risc „politicile fiscale inadecvate, capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale și colectarea deficitară a taxelor și impozitelor afectează capacitatea statului de a-și asigura resursele necesare funcționării”.  Șeful statului apelează la serviciile secrete pentru combaterea corupției Pentru combaterea evaziunii,  administrația prezidențială identifică următoarele direcții de acțiune: „abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”.  Strategia avertizează și asupra riscului perturbării funcționării statului de drept urmare a discursului populist, extremist. „Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România. Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false”, afirmă documentul.   

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc Foto: Facebook Primăria Cluj-Napoca
Justiție

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” - presa

DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe”, a precizat parchetul anticorupție pentru Stiri de Cluj.  Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Un director și un șef de serviciu din primărie ar fi fost „ridicați de acasă”.  DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc „Potrivit informațiilor obținute de Știri de Cluj din surse apropiate anchetei, biroul Direcției Tehnice din cadrul Primariei Cluj-Napoca a fost sigilat în jurul orei 4:00 dimineața, iar anchetatorii se află și la această oră în sediul primăriei. Conform acelorași surse, sunt vizați directorul Direcției Tehnice, Virgil Poruțiu, precum și Lucia Lupea, șefa Serviciului Achiziții, care ar fi fost ridicați la primele ore ale dimineții de acasă”, arată această publicație.  Primăria a confirmat această informație. „La solicitarea DNA Cluj, Primăria Cluj-Napoca în această dimineață a pus la dispoziția organelor de control documentele solicitate în cadrul demersului DNA. Activitatea primăriei se desfășoară normal și colaborează instituțional cu organele statului potrivit prevederilor legale”, a spus un purtător de cuvând al primăriei. În schimb, DNA a arătat că nu va furniza nici un fel de informații: „Sunt activitati procedurale. Nu o să facem nicio comunicare publică pe acestă temă, momentan. Căci, așa cum am spus, sunt activități procedurale într-un dosar de-al nostru. Suntem în faza de strângere de probe”. 

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului

Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului: ea propune, în numele Înaltei Curți de Casație și Justiție, un așa numit „acord pentru justiție și stabilitate instituțională” în care solicită „măsuri de fidelizare” pentru magistrații aflați în activitate. Citește și: Agenție cu activitatea suspendată de peste un an, dar unde zeci de angajați iau salarii imense. Director, un pensionar special Savonea mai cere niște bani pentru magistrați, ca să nu mai saboteze proiectele Guvernului „Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor”, prevede acordul lui Savonea, la ultimul punct.  Acordul mai prevede o „proporție rezonabilă între salariu și pensia de serviciu”, dar nu precizează care ar fi această proporție.  „De asemenea, Înalta Curte solicită elaborarea unui plan realist de etapizare a aplicării oricăror modificări legislative privind pensiile și veniturile magistraților, astfel încât tranziția să se facă gradual, echitabil și fără pierderi bruște de venit, protejând toți magistrații aflați în funcție — de la instanțele de prim grad până la Înalta Curte și parchetele corespunzătoare. Se impune asigurarea protecției statutului profesional și material pentru toți colegii din sistemul judiciar, în mod egal și corespunzător, indiferent de nivelul instanței sau al parchetului”, mai propune ÎCCJ.  Înalta Curte de Casație și Justiție mai cere Guvernului să accepte o minciună: „Clarificarea publică, printr-o poziție comună, în sensul că jalonul 215 privind pensiile magistraților a fost îndeplinit și nu afectează eligibilitatea fondurilor europene”. Aceasta ar însemna că Guvernul nu mai poate invoca PNRR și pierderea a peste 200 de milioane de euro ca motiv pentru modificarea legii privind pensiile speciale ale magistraților.  „Justiția își face datoria; solicităm aceeași responsabilitate din partea celorlalte puteri ale statului”, se afirmă în acordul lui Savonea.  Înalta Curte mai solicită abrogarea, de facto, a dreptului la libera exprimare: „Orice formă de atac politic, discurs denigrator sau presiune publică la adresa instanțelor ori a magistraților este incompatibilă cu principiile statului de drept (...) Toate autoritățile statului își asumă un cod de conduită publică privind comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr, echilibru și respect instituțional, pentru a preveni denaturarea informațiilor, presiunile și politizarea actului de justiție”. 

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Foto: Facebook Agentia Antigrindină
Eveniment

Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense

O agenție cu activitatea suspendată de peste un an unde zeci de angajați iau salarii imense: așa-numita Autoritate Pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), care nu mai face nimic din vara anului 2024. În a doua jumătate a anului trecut, Sistemul Național Antigrindină a fost oprit, după ce a funcționat neîntrerupt 20 de ani, pentru că punctele de lansare nu sunt omologate.  Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Însă salariile a zeci de angajați continuă să fie plătite.  Agenție cu activitatea suspendată, dar unde zeci de angajați iau salarii imense Directorul general al agenției este Dragoș Manole, un CV al acestuia fiind de negăsit. Potrivit ultimei declarații de avere, el este pensionar special al ministerului Apărării. În anul fiscal 2023, salariul său net anual a fost de 135.730 de lei, iar pensia specială de 64.560 de lei.  În 2024, instituția avea 53 de angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 10,4 milioane de lei. Potrivit ultimei raportări, din septembrie 2025, directorul agenției avea un salariu brut de 20.060 de lei, plus 300 de lei pentru condiții de muncă vătămătoare. Aproape toate salariile erau peste media salariului brut din administrația publică, de 11.727 de lei. Un director în AASNACP avea peste 19.000 de lei, iar un consilier avea minimum 10.398 de lei și maximum 14.137 de lei.  În aprilie 2025, un control al Curții de Conturi critica dur această agenție, formulând 11 observații.  În aprilie 2025, Euronews România anunța: „România renunță la rachetele antigrindină. Sistemul e considerat depășit și ar urma să fie înlocuit cu generatoare terestre”. 

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Foto: Facebook
Justiție

Cum a ales CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea - instigator

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră