luni 16 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7956 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE. Datele sunt colectate până la 16 februarie. Monitorizarea arată că s-au făcut plăți doar către 5.335 de beneficiari.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, azi, că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii. Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul.  Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero August 2026 este termenul limită pentru finalizarea fizică a proiectelor PNRR. Ultimele plăți trebuie aprobate până la 31 decembrie 2026.  Majoritatea proiectelor cu zero progres tehnic sunt mici, cu alocări sub un milion de euro.  Dar programul de aproape 100 de milioane de euro pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) are zero progres tehnic și zero progres financiar. Multiple proiecte de digitalizare a spitalelor sunt în aceeași situație.  „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, gestionat de ministerul Sănătății, zero progrese tehnice și financiare. Grantul este de peste 22 de milioane de euro.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, gestionat de același minister, un grant de 20 milioane euro - zero progrese.  Transelectrica are un program de „Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice” cu zero progres tehnic și 22,67% progres financiar. Grantul este de peste 51 milioane de euro. Politehnica București are zero progrese la proiectul „Tehnologii avansate în microelectronică cu aplicații la realizarea de senzori și actuatoare pentru ASSET-IXC”. Valoarea împrumutului este de peste 22 milioane de euro. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, este vicepreședinte PSD.   

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero Foto: MIPE
Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor „Şi mai sunt câteva chestiuni unde există discuţii care afectează într-un fel şi bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse şi asta ar însemna ori pierdere de bani, ori trecerea pe bugetul naţional în perioada următoare unde au început investiţiile”, a spus președintele UDMR, vorbind despre problemele proiectului de buget pe 2026. Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: "Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (...) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise. Pe magistraţi sper că am închis şi mai sunt câteva chestiuni care încă sunt în discuţie. Problema care era anul trecut, când România a renegociat jaloanele, toate ministerele au luptat pentru a păstra jaloanele. Şi acum unele ministere se trezesc că n-au cum să le îndeplinească (...) A fost o prostie să includem de la bun început, de exemplu, hidrogenul în PNRR, fiindcă nu era o tehnologie perfecţionată nicăieri în lume. Şi noi credeam că vom face ceva, un boom uriaş. Deci aia a fost o greşeală din start".

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit  Foto: Facebook Tarom
Eveniment

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit - presă

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit, anunță site-ul Profit. Potrivit acestui site, în primele opt luni din 2025, Tarom a avut o pierdere de 30 de milioane de euro, deși previziona un câștig de cinci milioane de euro. În plus, compania de stat, controlată prin ministerul Turismului, a înregistrat un EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation, and Amortization) negativ de 9 milioane de euro, față de un EBITDA pozitiv previzionat de 30 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit  Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2024 un ajutor de până la 95,3 milioane euro (aprox. 471-474 milioane lei) pentru Tarom. Compania a primit multiple ajutoare de stat și între 2020 și 2021, în perioada restricțiilor impuse de epidemia de Covid.  În ianuarie 2026, un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom. Anterior, Costaș fusese plasat de fostrul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, la conducerea Romarm. Costaș a absolvit în 1996 Institul militar de intendență de la Sibiu. În 2010 a ajuns doctor în management la universitatea din Craiova. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Din 2017, când PSD-Dragnea a preluat puterea, el a fost consilier la diferiți secretari de stat sau miniștri. De exemplu, din februarie 2018 în septembrie 2019 a fost consilierul personal al ministrului PSD Radu Oprea, care se ocupa de mediul de afaceri și antreprenoriat.  În declarația de avere din 2025 declara dividende de circa un milion de lei, dar nu este clar de la ce firme provin acestea. 

Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat Foto: Facebook
Politică

Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat

Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat: el îi cere premierului să spună ce sume de bani a tăiat de la serviciile de informații și de la partide, „fiindcă acolo e marea corupție și risipă, nu în învățământ”. „Iar fenomenul doctoratelor plagiate tot lor li se datorează”, completează Papahagi.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe În septembrie 2025, Papahagi scria despre Bolojan: „Eu n-am mai întâlnit un politician ca Bolojan. Nu e viclean. Nu e onctuos. Nu vorbește mult și aiurea, dar nici nu fuge de presă. E precis, calm, politicos. E decența întruchipată. Omului ăstuia chiar îi pasă. E serios, într-o lume plină de hahalere”. Adrian Papahagi, care îl susținea pe Bolojan, critică tăierea sporului de doctorat Însă, acum, profesorul universitar clujean propune o abordare diferită în ceea ce privește sporul de doctorat: „Trebuie tăiat cu totul de la cei care nu sunt în învățământ și cercetare, fiindcă nu are nicio relevanță. Corupția și plagiatele așa au început: cu politruci și securiști care au ținut morțiș să obțină doctorate fără muncă. Ca să aibă tot chipiul și tot flăcăul școlit la Bioterra și un doctorat. Și cu filiere întregi de corupție în rândul universităților. Nu în filologie medievală s-au obținut doctorate plagiate, ci în științe politice, administrative, relații internaționale, studii de apărare și securitate, drept etc.”. „Trebuie integrat în salariul de bază al universitarilor și cercetătorilor, care sunt obligați de la asistent pe perioadă nedeterminată și CS III în sus să aibă doctoratul ca să profeseze; altminteri, le scădem mascat și nemeritat salariile”, mai arată el.  Tot azi, un alt profesor universitar, fostul consilier prezidențial Cristian Preda, și-a rupt, în direct, la Digi24, diploma de doctor obținută în Franța, în semn de protest față de intenția guvernului Bolojan de a reduce cu aproape jumătate sporul care se acordă bugetarilor care au și titlul de doctor și care activează în domeniul în care și-au dat doctoratul. „Vorbim despre educație pentru că, pe de o parte, în societatea noastră au apărut unii care îi contestă, inclusiv președintelui, diplomele obținute în străinătate. Adică ei spun: profesorii de la Paris, sunt niște proști, vă spun eu, Dorel din Ferentari, cum stau lucrurile. Pe de altă parte, Guvernul s-a gândit că marea problemă a țării este sporul de 890 lei brut la doctorat. Și mi-am dat seama că în aceste condiții, diplomele de doctorat au ajuns o povară. Ne așteptăm să fim sancționați încet-încet pentru doctorat”, a spus Cristian Preda.  În pachetul privind reforma administrației, se stipulează că „personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.” Acum, acest spor este de 950 lei brut. 

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul Foto: Guvernul României
Politică

Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul

Premierul Ilie Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Bolojan amenință miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul „Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștrii și secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a declarat premierul, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.  La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR. La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme și investiții, membrii și invitații permanenți din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

O candidată la șefia Parchetului, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro

O candidată la șefia Parchetului General, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024. Ea și soțul ei, judecător la Curtea de Apel Iași, au, chiar și fără acest cont, o avere consistentă: multiple terenuri în municipiul Vaslui, două case și două apartamente și alți circa 460.000 de lei în conturi și fonduri de investiții. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Chiriac este acum șefa DNA Iași. Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. O comisie a ministerului Justiției i-a luat azi un interviu, în calitate de candidată la șefia DNA. „Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă. A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări”, a comentat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion.  O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Contul de 1.000.270 de euro, deschis la Banca Transilvania, apare în declarația de avere din iunie 2024 - ultima care a fost publicată. În declarațiile de avere din 2022 și 2023, contul nu figurează, deși Chiriac declară că este deschis din 2022. Nu există nici o explicație pentru suma uriașă: ea nu figurează ca „moștenire” și nici nu apar bunuri înstrăinate în declarațiile de avere din 2022, 2023 și 2024. Ziarul de Iași scrie că a sunat-o pentru a explica acest uriaș cont bancar, dar Chiriac nu a răspuns.  În anul fiscal 2023, ea a câștigat de la DNA 304.458 lei, iar soțul ei, judecător, 287.795 de lei. Familia are credite de peste 800.000 de lei la Banca Transilvania. 

Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani Foto: Metrorex
Eveniment

Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani

Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Singura care a intrat la facultate imediat după liceu, în 1978, a fost Ioana Diaconu, director financiar, care timp de 16 ani a lucrat apoi la Complex Agrosem Olt.  Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani Ce arată biografiile conducerii executive a Metrorex: Directoarea generală, Marian Miclăuș, numită în funcție în septembrie 2023: a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Născută în 1963, ea a absolvit - potrivit propriului CV - ASE-ul în 1989. Denis Panait, director tehnic și de investiții, din iunie 2023: muncitor necalificat și „meseriaș” din 1997 în 2001, și-a luat diploma de inginer la circa 33 de ani, la Universitatea Ecologică București. El a obținut o diploma de subinginer în 2001, timp în care a și lucrat la Metrorex.  Ramona Paveliu, director Comercial și Achiziții Publice: a fost muncitor, electrician și tehnician din 1983 în 1990. Din 1990 în 1998 a lucrat ca subinginer, iar din 1998 - ca inginer.  Mihai Zaharescu, director Operatiuni Material Rulant si Transport Calatori: a fost mecanic din mai 1989 în 2008. A luat bacalaureatul în 1987, iar în 2007 a absolvit „Relații Internaționale și Studii Economice”, la Spiru Haret. Și-a luat diploma de inginer în 2012, la Universitatea Ecologică.   Vasile Nedelcu, director Administrare și Întreținere Infrastructură și Instalații: a fost electrician, electromecanic și maistru din 1984 în 2006. A termina liceul în 1984 și și-a luat licența la Politehnica București în 2006, deci la circa 40 de ani.  Metrorex are aproape 5.000 de angajați, iar în 2023 și 2024 a înregistrat pierderi de peste 180 de milioane de lei. Cifra de afaceri în 2024 a fost de 1,16 miliarde de lei.   

Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?” Foto: News.ro
Politică

Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?”

Primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, îl desființează din nou pe Marcel Ciolacu, acum președinte al Consiliului Județean Buzău: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit? S-a aruncat cu bani şi la câini”, a spus edilul Buzăului la RFI. Toma a cerut PSD să susțină reformele propuse de premierul Ilie Bolojan. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Mai mult, el a apreciat că reducerea cu 10% a cheltuielilor în administraţia publică este insuficientă. Primarul PSD Toma îl desființează din nou pe Ciolacu: „Ai făcut sau nu 9,3% deficit?” „Mi se pare puţin. 10% din tăierile care se fac la nivelul bugetar, la nivel central şi local, este puţin, faţă de cât are nevoie România acum. Aţi văzut că doar s-a dat un prim semnal, s-a redus povestea aia cu magistraţii, cu justiţia, cu creşterea vârstei de pensionare şi reducerea pensiei şi deja am scăzut cu şase puncte procentuale dobânda la care ne împrumutăm. Deci trebuie să arătăm din ce în ce mai bine în faţa Comisiei Europene, în faţa băncilor care ne împrumută”, a arătat edilul Buzăului.  „Din păcate, de vreo şase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară. Trebuiau făcute de la început, de pe vară şi am fi avut un deficit deja mai mic în momentul ăsta. A început pe zona bugetului local cu reduceri, PSD a pus condiţia: domnule, să se facă şi în zona centrală simultan. Acum, dacă s-a rezolvat şi în zona centrală, domnule, veniţi şi cu pachetul social, 1.000 de lei pentru fiecare pensionar. De acord, este extraordinar, oamenii ăştia au nevoie, dar eu dacă aş fi în locul domnului Ilie Bolojan, aş pune următoarea condiţie: da, fraţilor, de acord cu tot ce vreţi voi, spuneţi cât mai creştem această reducere de 10%. 11%? 12%? 15%? Şi băgăm acolo tot ce vreţi voi, pentru că nu mai ai de unde lua bani”, a spus Toma.  Primarul Buzăului a apreciat că Ciolacu greșește atacându-l pe Bolojan. „Părerea mea e că greşeşte. Eu l-aş întreba pe Marcel Ciolacu atât: ai făcut sau n-ai făcut 9,3% deficit? Asta este realitatea, 30 de miliarde de euro, s-a aruncat cu banii şi la câini. Atunci haideţi să stăm liniştiţi, haideţi să nu mai creem această tensiune, pentru că pericolul cel mai mare pentru această ţară în acest moment este instabilitatea politică. Deci dacă nu ne liniştim şi domnul Grindeanu şi domnul Ciolacu şi cei care mai bagă băţul prin gard aşa, o să avem probleme. Haideţi să stăm liniştiţi, să nu-l mai atacăm atât pe Ilie Bolojan, deocamdată îşi face treaba şi are deja primele rezultate bune şi e bine pentru toată lumea, pentru această ţară”, a arătat primarul. El a mai apreciat că PSD prin această atitudine, pierde în continuare „mulţi aderenţi, care probabil se duc la AUR”. 

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, sugerează că pensiile rămân înghețate Foto: Facebook Alexandru Nazare
Politică

Ministrul de Finanțe sugerează că pensiile rămân înghețate: „Prematur să discutăm despre dezghețare”

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare (PNL), sugerează că pensiile rămân înghețate: „Cred că este prematur să discutăm despre dezghețare (n.r. pensiilor) în acest moment”, a spus el la TVR Info. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Zilele trecute, USR a spus că se opune chiar și ajutorului on-off propus de PSD - o sumă fixă de bani, alocată o singură dată, în funcție de pensie - întrucât nu are sursă de finanțare.  Ministrul de Finanțe sugerează că pensiile rămân înghețate „Cred că este prematur să discutăm despre dezghețare (n.r. pensiilor) în acest moment. Îmi doresc foarte mult să fim în situația în care, pe baza evoluțiilor lunare, pe baza execuției bugetare(…) și a modului în care va evolua anul 2026, să putem arăta o îmbunătățire semnificativă a situației din care am venit. Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente. Probabil foarte mulți români s-au săturat, pentru că au avut foarte multe astfel de promisiuni de-a lungul anilor. Promisiuni care s-au dovedit nesustenabile și nu vreau să fac un astfel de angajament. Evident că îmi doresc și ne dorim această dezghețare, dar trebuie să o facem într-un mod sustenabil. Trebuie să schimbăm modul în care am făcut-o în trecut, să facem creșteri de salarii și creșteri de pensii fără să avem sursele pentru aceste creșteri”, a explicat Nazare la TVR Info.  „Este greu de crezut că în 2026, în interiorul bugetului acestui an, putem opera dezghețări. Dar, evident, pe măsură ce înaintăm în an și situația se îmbunătățește, lucrurile se pot discuta. Dar nu suntem încă acolo și ar fi prematur să discutăm acest subiect astăzi”, a mai spus el. 

Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu Foto: Facebook
Politică

Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu

Amenințări fără precedent ale lui Hubert Thuma(PNL), președintele Consiliului Județan Ilfov, împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu, primarul Capitalei: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei și nu va mai acorda autorizații de contrucție dacă nu primește 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Thuma nu a precizat ce venituri ar aduce Consiliului Județean Ilfov acest procent din impozitul pe venit. El a susținut că primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, „la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, (...) s-a plâns că Ilfovul «primește bani» de la București pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) și a aruncat vina pe «vremurile» și «complicitatea» actualului președinte al României, Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei”.  Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu „Eu rămân consecvent: Ilfovenii nu sunt cetățeni de mâna a doua. Ilfovul nu cere privilegii. Cere corectitudine, echilibru și respect într-un parteneriat real București-Ilfov. Transportul metropolitan nu e un moft și nici „pomană”. NU pot să tac după ultimele declarații ale primarului general al Capitalei. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, acesta s-a plâns că Ilfovul „primește bani” de la București pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) și a aruncat vina pe „vremurile” și „complicitatea” actualului președinte al României, Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei.   Transportul metropolitan este o necesitate pentru București și Ilfov, construită pe o viziune de dezvoltare comună a zonei București-Ilfov. Spre deosebire de președintele Nicușor Dan, actualul primar general se preface că nu înțelege ce se întâmplă în teren. Fără soluții metropolitane, Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real al extinderii Capitalei.   De aceea, Consiliul Județean Ilfov a trimis o adresă către autoritățile competente – Ministerul Finanțelor, Guvernul României și Primăria Generală a Capitalei – prin care cerem un lucru legitim și de bun-simț: 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București să fie repartizat județului Ilfov.   Argumentele sunt puternice și simplu de înțeles de orice om de bună credință. În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depășim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, școli, spitale, apă și canal, transport public și servicii sociale. Și mai e un adevăr pe care nu-l putem cosmetiza: Multe companii operează efectiv în Ilfov, dar au sediile în București, iar banii se contabilizează acolo.   Iată ce ne spun cifrele, fără emoție și fără propagandă: 1. Aproape 130.000 de ilfoveni (care locuiesc oficial aici) plătesc impozit pe venit în București. Vorbim de 1,2 miliarde lei. Dacă ne raportăm la numărul real de locuitori, suma este, realist, mult mai mare, apropiindu-se de 3 miliarde lei. 2. Marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro (aproape 7 miliarde lei) către bugetul de stat, din care la Consiliul Județean Ilfov s-au întors 900.000 de euro. 3. Și, poate cel mai greu subiect: în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deșeuri din București. Acesta nu e „parteneriat”, e o presiune enormă pe comunitățile noastre, pe infrastructură și pe sănătatea oamenilor.   Tocmai de aceea, în această săptămână mă voi întâlni cu primarii din Ilfov. Suntem într-un stadiu avansat pentru a lansa un referendum pe tema depozitării deșeurilor din București în Ilfov. Nu pentru conflict. Ci pentru că Ilfovul trebuie să fie respectat și consultat când devine „curtea din spate” a Capitalei.   Și mai spun ceva, foarte direct, dacă administrația actuală a Bucureștiului continuă să trateze Ilfovul ca pe o zonă „bună doar să preia problemele” - gunoi, trafic, presiune urbană - atunci Ilfovul va fi obligat să ia măsuri ferme pentru a-și proteja comunitățile. După episodul gunoaielor, iau în calcul inclusiv măsura de a sista eliberarea autorizațiilor de construire în Ilfov, până când relația București-Ilfov se așază corect financiar și administrativ.   Știu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriașă pe piața locuințelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii și pe mobilitatea oamenilor. Bucureștiul ar resimți imediat efectele pentru că Ilfovul a devenit supapa de dezvoltare a Capitalei: locuire, logistică, depozite, servicii, forță de muncă. Dacă această supapă se închide, blocajele se mută înapoi în București. Ceea ce se traduce prin mai multă aglomerație, prețuri și mai mari, investiții încetinite, trafic și mai sufocant. Asta demonstrează, încă o dată, că București și Ilfov trebuie administrate cu cap, împreună, nu în contre.   Nu aș fi ieșit public cu această poziționare dacă nu vedeam încercarea de a transforma Ilfovul în vinovat de serviciu,inclusiv pe tema STB. Să sugerezi că transportul public către Ilfov e „cauza pierderilor” și să ignori faptul că zona metropolitană funcționează ca un singur organism e o cale sigură spre blocaj, nu spre soluții. Și mai spun ceva, cu toată responsabilitatea: În loc să facem administrație, am ajuns la dispute pe care nu mi le doream. Avem premier, primar general și președinte CJ Ilfov din PNL - partidul care a avut sloganul „Modernizăm România”. Ar trebui să modernizăm, nu să ne acuzăm.   I-am spus premierului Ilie Bolojan clar: Lupt pentru Ilfov și e perfect legitim ca județul nostru să primească o cotă din IVG-ul încasat la București, pentru că Ilfovul susține zilnic Capitala prin oameni, economie și infrastructură. Domnia sa a promis o discuție aplicată, cu mine și cu primarul general al Capitalei. Din păcate, această discuție nu a mai avut loc”, a scris Thuma, pe Facebook. 

Nicușor Dan și Ciucu, politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere  Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Nicușor Dan și Ciucu, politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere - CURS

Nicușor Dan și Ciprian Ciucu sunt politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere, arată un sondaj CURS. Sondajul a fost efectuat în perioada 12–20 februarie, prin telefon (metoda CATI), și are o marjă de eroare de 3%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte CURS este deținut de Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, Diana Tușa, vicepreședinte a acestui partid pe probleme de Justiție.  Nicușor Dan și Ciucu, politicienii în care bucureștenii au cea mai mare încredere  Nicușor Dan este evaluat pozitiv de 33% dintre respondenți, în timp ce 63% exprimă o opinie negativă. Ciprian Ciucu adună 29% opinii pozitive, comparativ cu 65% negative, iar Daniel Băluță este apreciat pozitiv de 25%, față de 70% evaluări negative. Sorin Grindeanu are 23% opinii pozitive și 72% negative, Ilie Bolojan 22% pozitive și 74% negative, iar Dominic Fritz este evaluat pozitiv de 19%, în condițiile în care 73% dintre respondenți exprimă o părere negativă. Între Grindeanu și Bolojan este deci o diferență de doar procent - marja de eroare fiind 3%, în sondajul efectuat de o firmă apropiată PSD.  Înceea ce privește intenția de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri în Capitală, scorul ar fi: Partidul Social Democrat - 22% din voturile bucureștenilor, Alianța pentru Unitatea Românilor - 20%. Partidul Național Liberal - 18% 18%, Uniunea Salvați România - 17%.  SENS ar obține 5%, SOS România 5%, Partidul Naționalist Reformarea României (Piedone) 4%, iar Partidul Oamenilor Tineri și REPER 3%.

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak Foto: Captură video
Internațional

Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak

Cum arată viitorul războiului: „Dronele au schimbat natura războiului. La Conferința de securitate de la München, Zelensky mi-a spus că 80% din victimele pe care Ucraina le provoacă rușilor provin de la vehicule fără pilot”, i-a spus președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky fostului premier Rishi Sunak la conferința de securitate de la Munchen.  Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Cum arată viitorul războiului: ce i-a spus Zelensky fostului premier britanic Sunak „Zelensky vrea să arate și ce pot face dronele Ucrainei, atât în ofensivă, cât și în defensivă. El știe că arta războiului cu drone este unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care Kievul le poate oferi aliaților săi (...)  Poate că cea mai remarcabilă evoluție în acest război este faptul că Ucraina, o țară fără marină militară, a respins flota rusă din Marea Neagră înapoi în port. Acest lucru a permis Ucrainei să reia exporturile de cereale, aducând resurse vitale pentru efortul de război. Cu mare satisfacție, Zelensky m-a informat săptămâna trecută că aceste exporturi sunt acum de fapt mai mari decât erau înainte de invazie (...) O prioritate trebuie să fie consolidarea apărării NATO prin crearea unui zid de drone în țările baltice. Este imperativ să putem scala și producția: în Ucraina se utilizează 10.000 de drone pe zi. Nu este atât de simplu precum stocarea lor. Ritmul de adaptare înseamnă că aceste drone pot deveni depășite în termen de trei luni. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din Ucraina este necesitatea ca procesele de fabricație să fie iterative și să răspundă la feedback-ul în timp real de pe câmpul de luptă: de exemplu, schimbarea unghiurilor camerei pe baza datelor de pe linia frontului pentru a permite dronelor să coboare mai abrupt”, explică Sunak într-un comentariu pentru Sunday Times.  Fostul premier britanic relatează despre o fabrică pregătită să fie asamblată oriunde și ai cărei muncitori pot fi pregătiți în 48 de ore.  „Ucraina demonstrează cât de vital este acest tip de producție: a trecut de la 800.000 de drone în 2023 la peste patru milioane anul trecut, mai mult decât toate țările NATO la un loc”, mai arată Sunak. 

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Foto: Instagram
Internațional

O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții

O ucraineancă de 25 de ani, Victoriia Honcharuk, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors în țara ei ca să salveze răniții, relatează Sunday Times. Acum, ea a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la Munchen și le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Honcharuk a aplicat, la 15 ani, pentru o bursă la un liceu din SUA, ulterior a studiat la o universitate din California și, după absolvire a fost angajată la Morgan Stanley. Însă, când a izbucnit războiul din Ucraina, a decis să se întoarcă, a făcut un curs de o săptămână în „medicină tactică” și a fost trimisă pe front.  O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții Sora ei are 30 de ani, a luptat în trupele de asalt și acum face conduce o unitate de informații. Deși fac parte din serviciul militar activ, ele conduc și un think-tank, Insula Șerpilor, care testează dronele/roboții tereștri, tot mai folosiți pe câmpul de luptă. „Luna aceasta, Honcharuk a condus delegația militară a Ucrainei la conferința de securitate de la München. Acolo, ea s-a bazat pe experiența sa directă cu privire la modul în care dronele au schimbat acest război de înaltă tehnologie pentru a discuta cu aliații occidentali și companiile de apărare despre nevoile unităților de pe linia frontului, inclusiv radare 3D pentru detectarea dispozitivelor aeriene și sprijinirea dezvoltării vehiculelor terestre fără pilot (UGV) — dispozitive robotizate controlate de la distanță care pot ajunge în locuri prea periculoase pentru oameni. Acestea pot fi utilizate pentru a livra muniție și a evacua răniții. Mai presus de toate, ea a cerut ajutor pentru detectarea dronelor rusești cu fibră optică. «Este ceva personal», a spus ea. «Până nu rezolvăm această problemă, munca mea ca medic de luptă este inutilă». (...) Echipa lui Honcharuk se concentrează acum pe detectarea dronelor cu fibră optică. Oriunde în raza de zece mile de linia frontului, există fibre strălucitoare întinse de-a lungul copacilor și clădirilor și peste câmpuri ca niște pânze de păianjen, în timp ce în orașul asediat Pokrovsk, străzile sunt pline de ele. «Nu avem nicio modalitate de a urmări aceste drone cu fibră optică, astfel încât ele transformă zone întinse în zone interzise, prea periculoase pentru realimentare, rotația trupelor sau evacuări medicale», a explicat ea. Știind că s-ar putea să nu fie salvați dacă sunt răniți, moralul trupelor este foarte afectat”, relatează Sunday Times.     

Fritz spune că ajutoarele propuse de PSD pentru pensionari nu au sursă de finanțare Foto: Facebook
Politică

Fritz spune că ajutoarele propuse de PSD pentru pensionari nu au sursă de finanțare

Președintele USR, Dominic Fritz, spune că ajutoarele propuse de PSD pentru pensionari nu au sursă de finanțare, așa că se opune acordării lor.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor PSD a propus în pachetul de solidaritate sprijin pentru pensionari, în două tranşe, înainte de Paşte şi înainte de Crăciun, de 1.000 de lei, 800 de lei şi 600 de lei, în funcţie de valoarea pensiei. Fritz spune că ajutoarele propuse de PSD pentru pensionari nu au sursă de finanțare Întrebat, la Antena 3, care este sursa de finanțare pentru aceste ajutoare on-off, Fritz a spus: „Eu n-am văzut. Deci n-au venit în coaliţie, poate au fost în alte încăperi. Cu mine la masă nu am văzut aceste cifre cum să finanţăm de fapt toate aceste cadouri, care poate sunt legitime, nici nu vreau să spun, dar încă odată nu putem să inventăm bani, nu avem un măgar care ne face aur. Şi tocmai de aceea, încă odată, linia roşie pentru noi este fără datorii noi în plus faţă de ce avem, adică normal că ne îndatorăm în continuare, dar nu putem să creştem acest deficit, nu putem să creştem aceste datorii şi prin a pasa la copiii noştri nota de plată să ne finanţăm nouă cheful de azi”.  PSD amenință să-i retragă sprijinul premierului și să nu voteze Legea Bugetului dacă nu sunt adoptate pachetele de stimulare economică și de solidaritate propuse de social-democrați.

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții: „Putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile”, a spus liderul UDMR, la Prima TV, fără să menționeze însă numele fostului premier.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Însă UDMR a ocupat, prin Tanczos Barna, funcția de ministru de Finanțe, în prima parte a anului 2025, intr-un guvern Ciolacu. Tanczos Barna este cel care a inițiat un buget pe 2025 cu venituri evident inflamate și cheltuieli subevaluate.  Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România Întrebat însă dacă nu consideră bizar faptul că acum  Marcel Ciolacu dă lecţii de economie la televizor, preşedintele UDMR a răspuns: „Mă rog, asta e România, acum ce să vă spun?” Kelemen Hunor a criticat și faptul că PSD și PNL au dat voturi lui George Simion și Călin Georgescu. „Noi, când am plecat din guvern, deficitul era la 5,2%, dacă nu mă înşel şi de acolo s-a urcat la aproape 10%. Şi, sigur, putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile. (...) Au făcut aşa, dacă ne uităm din 2026 înapoi, ceea ce nici astăzi eu nu am cum să înţeleg cum era în ziua votului, să dai şi lui Simion, să dai şi lui Georgescu, să recunoşti după aceea, să nu recunoşti, să... Mă rog, acolo era o confuzie totală. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci”, a spus președintele UDMR. El a apreciat că ieşirile critice ale unor social-democraţi la adresa guvernului din care partidul lor face parte sunt parte a unei strategii politice. „Asta e o chestie de tactică politică până la urmă.(...) Poţi să spui ce vrei dimineaţă la prânz, dar seara când pleci de la birou şi ai semnat hârtile, ministru PSD, ministru PNL, ministrul USR sau UDMR eşti, deci deciziile sunt ale tale”, a spus Kelemen Hunor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră