marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8567 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR

„Bag picioru’, mă duc să beau o bere. În zori am de gând să alerg 21 km. Îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, aș fi eu noul candidat. Doamne ajută!”, a scris pe contul personal de Facebook, cu acces limitat la prieteni, deputatul UDMR Csoma Botond. El este cel care a anunțat azi că UDMR nu va intra în guvernul Veștea, iar conducerea Uniunii recomandă parlamentarilor să nu voteze cu acest cabinet.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție PNL, USR, UDMR insistă ca Grindeanu să încerce să formeze o majoritate Pe de altă parte, surse politice susțin că liderii UDMR, PNL și USR s-au întâlnit azi și au decis o strategie comună.  Aceasta strategie este în doi pași: președintele Nicușor Dan să-i ofere mandat lui Sorin Grindeanu să facă noul Guvern. USR, PNL și UDMR ar susține, punctual, măsurile cerute de PNRR, SAFE sau pentru accederea în OECD.  dacă Grindeanu eșuează, cele trei partide se oferă să prezinte un guvern propriu, minoritar, susținut însă în Parlament și de PSD. Aceste surse politice susțin că Ilie Bolojan nu ar mai insista să fie premier. Nu este clar cine de la PNL ar putea fi susținut de el pentru a ocupa această poziție.  Antena 3 arată că luni seara a existat o altă rundă de discuţii, între Nicuşor Dan şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, Adrian Veştea şi Sorin Grindeanu, discuţii în care s-a ridicat problema susţinerii în Parlament a guvernului Veştea de către parlamentarii extremişti şi anti-occidentali, lucru care a generat respingerea de către conducerea UDMR a ofertei lui Veştea de a participa la guvernare.  Azi, întrebat dacă va discuta cu AUR, Adrian Veștea a spus: „Nu am niciun fel de rezervă de a sta de vorbă cu absolut oricine. Eu sunt un om de bună credință”. „Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile”, a mai spus el. 

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR
VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă
Politică

VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan, a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt?” despre afacerea Sig Sauer, arătând că a fost singurul caz din lume în care Poliția cumpără arma de asalt a Armatei.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Însă contractul de achiziționare a acestor arme, prin programul SAFE, nu s-a mai semnat până la urmă.  DeFapt.ro a dezvăluit că România riscă să piardă 816,5 milioane de euro, bani împrumutați prin SAFE, și să îi lase pe militarii români fără arme de asalt, pisoale și lansatoare de grenadă. Guvernul României a confirmat dezvăluirile DeFapt.ro și a anunțat că, pentru a salva cele 816,5 milioane de de euro alocate acestei achiziții, va apela la o procedură de achiziție comună, realizată în cooperare cu un alt stat. Ar fi prima oară în istoria umanității când Poliția cumpără armele pentru Armată Ce a explicat comandorul Mateiu (transcrierea începe la 26.40): „Q: Dar arma de asalt pentru MApN, luată prin SAFE de către Ministerul de Interne, cum vă sună? Mateiu: Cu arma de asalt Da. cu arma de asalt care a fost luată prin...Până la urmă n-a fost luată. Am înțeles că nu s-a semnat. Q: Da. Nu s a semnat încă. S-a încercat cu toate puterile, cu toate jocurile, culisele... Mateiu: Descriu tot procesul, dar în final iarăși o să fie o singură propoziție: cuvântul politic, de unde încep o serie de întrebări la care eu ca militar pur și simplu nu pot să vă răspund. Dar întâi să vă dau elementul militar. Da, elementul este extrem de ciudat pentru că ar fi prima oară în istoria umanității când Poliția. Păi da, eu nu știu de când e așa. Poliția să cumpere arma de asalt. Arma de asalt... Q:...pentru armată. Mateiu: Da, pentru armată. De când a apărut arma de asalt, a fost Sturmgewehr-ul, este a armatei și ea prin definiție este a militarului care în final este ăla....cum se spune: când a pus infanteristul Bocancu, ai câștigat războiul, a intrat și a pus bocancul acolo. Toată armata, că este marina, aviație, vânător de munte sau infanteriști, trebuie să aibă o armă unică și este prin definiție simbolul armatei. Uniunea Sovietică era Kalașnikov.Nemții au fost pistolul,-mitralieră și Sturmgewehr-ul și așa mai departe. Americanii sunt cu M-16. Ajungem la situația...Deci, prima oară este această situație care nu este o excepție de marcă, când Ministerul Afacerilor Interne cumpără arma Ministerului Apăril Naționale. Mai sunt și alte elemente. Este aruncător de grenade de 40 de mm care se pune pe armă și multe altele...Încă ceva vă spun, au muncit cei din ministerul Apărării și au făcut cerințele operaționale. Nu este treaba de... În armată toți o să avem acea armă de asalt, dar aia este a unuia singur, infanteristul. Ai specialiști, armurieri, care trebuie să facă evaluare. Alt element este următorul. Ce s-a întâmplat? Descriu puțin familia și ideea de firmă cu această firmă care a apărut. Inițial erau în competiție, am înțeles, FN-ul Belgian, era Heckler Koch a Germaniei și, atenție, arma HK 416 este platforma de bază. Imediat vă arăt evoluția...și a fost luată de Franța și a apărut... A și erau și italieni. E, aceștia dispar și apare acest Sig Saue.r Iau întâi arma, ca să înțelegeți puțin evoluția. În armatele occidentale se pleacă de la M16 american. Era AS15, dar M16 american. Evoluează, prin anii 2000, germanii scot HK 416, schimbă mecanismul respectiv cu piston, dar devine iarăși o platformă de bază, că sunt anumite elemente care se repetă.Accea armă înzestrează armata Franței, adică este verificată și dată unui beneficiar mare. Sig Sauer are o este o firmă a apărut relativ(...) recent. A prins două contracte mari, nu cu această armă. În India cam 10% din efectivele indiene. În Statele Unite are o comandă cam de 20%, dar vinde o altă armă de 6,8 mm, nu de 556 pe care ne-o dă nouă (...) Deci, până la urmă vine o armă nouă într-o tradiție în care deja îl ai pe HK 416 și apare firma. Firma respectivă iarăși apare o problemă. Am avut o filială românească (...) Bănuiesc că logica era se prezintă că va fi făcută de firmă românească pentru că cerința Bruxellului era arme europene pe bani europeni și în final nu a funcționat asta. Și am văzut două elemente. Odată ce ați scris, cred că dumneavoastră ați scris, cu ședința aceea de joi când armata s-a dus cu specialiștii care au spus două elemente. Primul element este: păi trebuie să le faceți aici, că am înțeles că nu mai voiau să le facă la noi. Al doilea element este că au cerut licența la notar (...) Iar un alt element este că armata, ministerul a dat un comunicat în care spune: nu mai este treaba noastră. Deci aceste două elemente mi s-au ciudate.  Oricum este un eșec. Vom vedea ce urmează”.   

Primarul PNL al Sectorului 1, George Tuță, considerat omul lui Thuma, nu-l susține pe Veștea
Politică

Primarul PNL al Sectorului 1, George Tuță, considerat omul lui Thuma, nu-l susține pe Veștea

În această dimineață a avut loc o dezertare majoră din tabăra anti-Bolojan: primarul Sectorului 1, George Tuță, fost ofițer SRI și șef de cabinet al ex-directorului SRI Eduard Hellvig, a anunțat că nu-l susține pe Adrian Veștea. Tuță era considerat a fi un apropiat al lui Thuma, dar în ultima vreme a avut numeroase apariții alături de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție „Dintr-o criză se iese negociind o soluție, nu împingând o improvizație” „România e într-o criză politică și are nevoie, înainte de orice, să iasă din ea. România a avut trei premieri: unul demis, doi nominalizați. Un guvern dărâmat fără o alternativă, o țară care riscă să rămână fără guvernare. Am spus aseară în Biroul Politic Național: dintr-o criză se iese negociind o soluție, nu împingând o improvizație. Un guvern cârpit peste noapte nu e o ieșire, e doar o criză amânată.   De aceea Partidul Național Liberal a decis, cu o singură voce: Nu votăm propunerea de guvernare”, a scris Tuță, pe Facebook.    Luni seara, ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL s-a încheiat cu un vot împotriva susținerii lui Adrian Veștea în Parlament. Liderii PNL au decis la vot ca parlamentarii liberali să NU voteze guvernul Veștea. 41 de membri ai BPN au votat acest mandat, 13 au fost împotrivă și s-au inregistrat două abțineri. Moțiunea PNL îi cere lui Adrian Veștea să își depună până mâine mandatul de premier desemnat, altfel se situează în afara partidului.

UDMR a decis să nu intre în guvernul Veștea, dar grupurile parlamentare vor decide dacă îl votează
Politică

UDMR a decis să nu intre în guvernul Veștea, dar grupurile parlamentare vor decide dacă îl votează

UDMR nu va face parte din viitorul guvern Veștea, dar, în mod neobișnuit, conducerea formațiunii lasă la latitudinea grupurilor parlamentare decizia de a vota sau nu acest Executiv. UDMR are 32 de parlamentari. Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Pe de altă parte, UDMR a apreciat, prin deputatul Csoma Botond, că „domnul Bolojan nu mai poate fi premier și de aceea PNL ar trebui să devină mai flexibil”.  UDMR nu vrea să se păteze într-un guvern cu suveraniști „După toate calculele aritmetice pe care le-am văzut şi în presă, am văzut că ar fi nevoie şi de voturile neafilaţilor, care provin din SOS şi POT. Am văzut că sunt diverse încercări şi în privinţa AUR-ului şi n-am dorit să ajungem în aceeaşi barcă cu aceşti deputaţi şi senatori neafilaţi care vin din aceste partide", a spus Csoma Botond, după şedinţa UDMR. „Acum am decis în privinţa participării la guvernare şi am decis în Consiliul Permanent că UDMR nu va face parte din guvern. Consiliul Permanent a formulat o recomandare, dar nu Consiliul Permanent ia decizia. Dacă nu participăm la guvernare, atunci grupurile reunite din Camera Deputaţilor şi Senat iau decizia în mod autonom şi decizia finală va fi luată de grupurile parlamentare, dar există această recomandare din partea Consiliului Permanent către grupurile reunite şi recomandarea e să nu votăm acest guvern, dar sigur, reiterez şi e foarte important, decizia finală aparţine statutar grupurilor parlamentare", a spus Botond. Deputatul UDMR a mai spus că majoritatea celor care au luat cuvântul au fost de părere că în acest moment nu sunt condiţii prielnice, condiţii adecvate pentru a intra la guvernare. „A fost o lipsă de dialog a liderilor politici, de aceea s-a ajuns la această situație. Noi trebuie să avem un Guvern cât mai repede, nu putem să mergem cu interimatul. După analiza noastră umilă, domnul Bolojan nu mai poate să fie premier și atunci trebuie să căutăm o nouă variantă, o nouă soluție”, a mai afirmat el, potrivit unei transcrieri stiripesurse.ro.

Surse: ex-suveraniștii cer miniștri și secretari de stat, UDMR nu vrea cu ei în Guvern
Politică

Surse: ex-suveraniștii cer miniștri și secretari de stat, UDMR nu vrea cu ei în Guvern

Parlamentarii ex-suveraniști condiționează un vot pentru guvernul Vestea de prezența oamenilor lor în acest Executiv, inclusiv la nivel de ministru. Ei au avut chiar pretenții maximale, ca numărul posturilor în Guvern să fie proporțional cu cel al parlamentarilor lor, care vor vota pentru noul Cabinet, afirmă surse politice.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Veștea, pe sârmă între UDMR și suveraniști Adrian Veștea a discutat până acum cu suveraniștii de la POT, PACE și UPR. Dacă el nu reușește să disloce circa 30 de parlamentari PNL, să-i convingă să-i voteze Guvernul, va avea nevoie de cât mai multe voturi de la ex-suveraniști, parlamentarii dezertați de la AUR, POT și SOS România. Ieri erau circa 15 parlamentari PNL dispuși să voteze cu Veștea, dar este posibil ca unii să se răzgândească pe fondul amenințării că vor fi excluși din partid: Răzvan Prișcă (București), Ionuț Stroe (București), Rusu Sebastian Mihai (Brașov), Ion Iordache (Gorj), Alexandru Popa (Braila), Mihai Culeafă (Mehedinți), Andrei Alexandru (Giurgiu), Ciprian Pandea (Călărași), Aneta Matei (Giurgiu), Alina Gorghiu (Argeș), Monica Anisie (București), Sorin Cîmpeanu (București), Cătălin Predoiu (Prahova), Andrei Baciu (București) și Mihai Veștea (Brașov). Acestora li s-ar putea adăuga parlamentarii PNL din Ilfov, controlați de Hubert Thuma, și din Botoșani, unde președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime (PNL), cere continuarea guvernării cu PSD.  Însă UDMR refuză orice susținere pentru un guvern din care fac parte suveraniștii. „Mai avem o problemă. Are nevoie de voturi de la PACE, am înţeles, şi de la neafiliaţi care provin totuşi din unele partide extremiste. Şi am văzut că astăzi domnul Murad a fost la Partidul Social-Democrat şi nu prea ştim ce au discutat. Nu am dori să ne trezim cu AUR-ul în barcă”, a spus deputatul Csoma Botond, la Antena 3.

Pierderi catastrofale la Metroul condus de clientela PSD. Numărul călătorilor, mult sub așteptări
Politică

Pierderi catastrofale la Metroul condus de clientela PSD. Numărul călătorilor, mult sub așteptări

Metrorex a înregistrat pierderi uriașe în anul 2025, deși este puternic subvenționat. În plus, numărul călătorilor a fost cu 13% sub cel planificat prin bugetul pe anul trecut. Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Compania, controlată de Ministerul Transporturilor, a închis anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1,263 miliarde de lei şi pierderi de 312 milioane de lei, în creştere cu 72,27% faţă de pierderile consemnate la 31 decembrie 2014, de 181 milioane de lei, potrivit situaţiei financiare anuale, publicate de companie. Din total, 203,4 milioane de lei reprezintă pierdere din activitatea de exploatare (operare şi administrare infrastructură), iar 108,6 milioane de lei pierdere din activitatea de investiţii. Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni, a arătat DeFapt.ro. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Miclăuș a fost numită în funcție în septembrie 2023, când ministru era Sorin Grindeanu. Metrorex visa la pierderi zero „Faţă de bugetul Metrorex SA aprobat pentru 31.12.2025, în care era prevăzut un rezultat brut pe 0, pierderea înregistrată de companie la data de 31.12.2025 este în sumă de 312.063,82 mii lei în principal ca urmare a nerealizării veniturilor proprii din activitatea de transport călători cu metroul, ţinând seama că numărul călătorilor plătitori transportaţi realizat în anul 2025 a fost de 153.271.405 călători, cu circa 13% mai mic decât cel prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, de 176.000.000 călători, şi a înregistrării la poziţia bugetară 'cheltuieli privind ajustările şi provizioanele' a sumei de 260.553,89 mii lei reprezentând ajustări pentru creanţe neîncasate provenite în principal din penalităţi pentru nerealizarea obligaţiilor contractuale în contractul nr. 143/2020 încheiat cu Alstom Transport SA pentru livrare de trenuri de metrou", se arată în document. Metrorex a avut anul trecut venituri proprii de 390,211 milioane de lei, faţă de 296,233 milioane de lei în 2024, pe fondul scumpirilor operate la 1 ianuarie când o călătorie simplă a ajuns la 5 lei, de la 3 lei. Cheltuielile cu personalul au fost în 2025 de 1,032 miliarde lei, din care 889,402 milioane de lei au reprezentat salariile (518,175 milioane lei salarii de bază plus 371,227 milioane lei sporuri, prime şi alte bonificaţii), 49,644 milioane de lei bonusuri, 232.460 lei - alte cheltuieli cu personalul, 973.940 lei - cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete, iar 91,804 milioane lei - obligaţii de plată la bugetul consolidat. Subvenţia pentru transport călători cu metroul alocată Metrorex pentru anul 2025, în cuantum de 873 milioane lei, reprezintă circa 43,64% din valoarea cheltuielilor realizate pentru asigurarea serviciului public social de transport călători cu metroul. Numărul angajaților era de 4.973, la final de 2025. 

Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție
Politică

Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție

PSD a anulat discuțiile din această dimineață cu premierul desemnat, Adrian Veștea. Liderii partidului au condiționat continuarea dialogului de obținerea, în prealabil, a susținerii UDMR pentru viitorul Guvern. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Susținerea pentru Veștea se evaporă Însă liderii UDMR sunt, la rândul lor, nemulțumiți că PSD vrea să aducă ex-suveraniști în viitoarea coaliție de guvernare. „Mai avem o problemă. Are nevoie de voturi de la PACE, am înţeles, şi de la neafiliaţi care provin totuşi din unele partide extremiste. Şi am văzut că astăzi domnul Murad a fost la Partidul Social-Democrat şi nu prea ştim ce au discutat. Nu am dori să ne trezim cu AUR-ul în barcă”, a spus deputatul Csoma Botond, la Antena 3. Fără voturile UDMR, guvernul Veștea - care deja a pierdut susținerea USR și PNL - nu va obține votul de investitură în Parlament. Nu este clar câți parlamentari PNL vor mai vota cu Veștea în condițiile în care majoritatea conducerii partidului cere excluderea celor care îl vor susține.  La ora 10, în această dimineață, a expirat ultimatumul dat de PNL lui Veștea. Conducerea liberală i-a cerut prim-vicepreședintelui PNL să-și depună mandatul.  După expirarea ultimatumului, conducerea PNL ar putea decide convocarea forurilor statutare și a Congresului pentru excluderea din partid a lui Adrian Veștea. Este nevoie de un Congres extraordinar pentru că Adrian Veștea este prim-vicepreședinte al partidului, ales prin vot uninominal.

Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați
Politică

Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a anunțat că vrea să îl păstreze pe Alexandru Nazare în funcția de ministru de Finanțe. Potrivit unor surse politice, mai sunt însă miniștri din guvernul Bolojan care ar putea să rămână în viitorul Executiv. Citește și: Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului Nazare și Predoiu, păstrați de Veștea „Am vorbit public de Alexandru Nazare ținând cont că am avut șansa, pentru a avea siguranța că nu există o risipă a banului public și că nu se face rabat de la reforme. Am păstrat același program de guvernare și îmi doresc ca Alexandru Nazare, care a lăsat o părere bună, pe care l-am văzut că putea fi propus prim-ministru, am încredere că poate închide acest buget. Cred că îi putem convinge pe români că nu există nicio schimbare între modul de a guverna între mine și Ilie Bolojan”, a spus premierul desemnat la Observator. „Cred că ministerul cu cea mai grea încărcătură este cel de Finanțe. România trebuie să închidă în două luni PNRR. În august, Comisia va pune stop tuturor acestor fluxuri bugetare pentru finanțarea acestor proiecte. Banii vin în urma îndeplinirii unor jaloane. Avem probleme de securitate la graniță, trebuie să operaționalizăm SAFE. Avem accederea în OCDE. Trebuie să rămânem preocupați, să păstrăm linia pe care a păstrat-o bine Ilie Bolojan și la finalul anului să spunem: misiune îndeplinită”, a mai spus Vestea.  În afara lui Nazare, surse politice susțin că vor rămâne în guvernul Veștea și: Cătălin Predoiu (PNL), la Interne Radu Marinescu (PSD), clientul Olguței Vasilescu, la Justiție Alexandru Rogobete (PSD), la Sănătate În ceea ce privește programul de guvernare, Veștea a spus că îl va păstra neatins pe cel al lui Bolojan.  Conducerea PNL a dat, luni, un vot pentru reconfirmarea deciziei iniţiale prin care PNL nu va intra în nicio coaliţie cu PSD, înregistrându-se 39 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 5 abţineri, au precizat surse din PNL. 

Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului
Politică

Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului

În ianuarie 2025, Adrian Veștea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Brașov, s-a dus la Chișinău pentru a stabili o cooperare cu Ion Ceban, primarul pro-rus al capitalei Republicii Moldova, unul dintre principalii adversari ai Maiei Sandu și ai partidului ei, PAS. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Veștea, alături de dușmanul pro-rus al Maiei Sandu Discuțiile au fost anunțate pe pagina de Facebook a lui Ceban. „Astăzi, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a avut o întrevedere cu Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, în cadrul unei vizite oficiale în România. Discuțiile s-au axat pe proiectele realizate de Chișinău în colaborare cu partenerii din România, transmite Știri.md. Ion Ceban a transmis mulțumiri României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova, mai ales în această perioadă dificilă prin care trece țara. «Am stabilit să avem o bună comunicare și colaborare pe viitor cu Consiliul Județean Brașov», a spus edilul”, scria știri.md, la 23 iaunuarie 2025.  Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat în iulie 2025 că Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, alături de alți doi cetățeni din Republica Moldova, nu mai au voie să intre pe teritoriul României. Ministerul a precizat că această interdicție nu se aplică doar pe teritoriul României, ci este valabilă pentru întreg spațiul Schengen. Deși Ceban se declară public pro-european, un document emis de Departamentul de Stat al SUA în 2022 îl plasează într-o altă lumină. Potrivit raportului, Mișcarea Alternativă Națională ar fi sprijinită de Federația Rusă prin intermediul agentului FSB Iurii Gudilin. Documentul menționează MAN printre entitățile folosite pentru a influența scena politică din Republica Moldova, alături de personaje precum Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Și PSD-Ciolacu erau cu Ceban Și liderii PSD l-au susținut politic pe Ceban, deși știau cine este.  Fostul premier PSD Marcel Ciolacu a avut cel puțin două întâlniri cu Ceban. Ciolacu a evitat să anunțe aceste discuții - știind, probabil, că se asociază cu un adversar al Maiei Sandu, apropiat Rusiei - dar ele au fost anunțate de primarul Chișinăului.  În februarie 2022, Ceban a venit la București și a fost primit de primarul de la acel moment al Sectorului 4, Popescu Piedone, de liberalul Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, considerat un amic al șefului SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, și de primarul USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu. În noiembrie 2022, președintele PSD, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Chișinău cu Ceban. Întâlnirea a fost dezvăluită de Ceban, pe pagina sa de Facebook. La aceste discuții, Ciolacu a fost însoțit de Vasile Dîncu, abia destituit de la conducerea ministerului Apărării. La acel moment, Trezoreria SUA arătase că partidul înființat de Ion Ceban, Mișcarea Alternativa Națională, ar fi primit ajutor din partea consilierilor politici apropiați guvernului rus.  În aprilie 2024, Ciolacu l-a primit pe Ceban la Palatul Victoria. 

Un jurnalist povestește cum își petrecea Veștea ziua de luni, când era ministru al Dezvoltării
Politică

Un jurnalist povestește cum își petrecea Veștea ziua de luni, când era ministru al Dezvoltării

Jurnalistul Paul Angelescu, de la Pro TV, rememorează pe Facebook cum își petrecea ziua de luni Adrian Veștea pe vremea când era ministru al Dezvotării: „Chema la minister zeci de primari ca să se pozeze în timp ce le vorbește și apoi le semnează fiecăruia în parte contracte prin Anghel Saligny”. Angelescu explică fpatul că sume uriașe se pierdeau cu aceste evenimente foto.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos „Ca nu cumva ca edilii să uite cine le-a dat banii” „Un singur lucru îmi aduc aminte din mandatul lui Adrian Veștea la Ministerul Dezvoltării. Ședințele foto de lunea. La fiecare început de săptămână chema la minister zeci de primari ca să se pozeze în timp ce le vorbește și apoi le semnează fiecăruia în parte contracte prin Anghel Saligny. Poză de grup când le vorbește, poză individuală la semnare (cu pixul și cu ștampila pe hârtie) , apoi poză la panou. Și uite așa se ducea jumătate de zi lucrătoare din viața unui ministru. Apoi cineva de la minister le urca pe toate pe cloud-ul instituției. Ca de acolo să le ia primarii și să și le rostogolească în presa locală și pe conturile lor de facebook. Căci suntem digitalizați, ce naiba. D-aia avem cloud la minister, să punem poze pe el, nu să reducem birocrația și hârtiile.   Și mă gândeam luni de luni, când îmi apăreau pozele în feed, ce pierdere de timp și de bani. În loc să semnezi totul electronic, să faci videoconferințe, stai și chemi primarii la centru. Bani de benzină, bani de cazare, diurnă, bani pentru fotograful ministerului, un angajat care să parcurgă sute de poze, să le ia , să le urce în cloud, cineva să posteze pe facebookul ministerului și tot așa. Ca nu cumva ca edilii să uite cine le-a dat banii”, a scris Angelescu. 

Alina Gorghiu îl susține pe Veștea. Și Cătălin Predoiu a luat o decizie asemănătoare
Politică

Alina Gorghiu îl susține pe Veștea. Și Cătălin Predoiu a luat o decizie asemănătoare

Fostul președinte al PNL Alina Gorghiu a anunțat că a primit „mandatul primarilor din Argeș de susținere a premierului desemnat, Adrian Veștea”. Este necalr ce bază statutară are această decizie. Azi, Biroul Permanent Național al PNL se va reuni la ora 17.00 pentru a decide ce atitudine va avea față de desemnarea ca premier a lui Adrian Veștea.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Gorghiu ascultă vocea primarilor „Astăzi, am primit, alături de colegul meu, senatorul Mihai Coteț, mandatul primarilor din Argeș de susținere a premierului desemnat, Adrian Veștea. Echipa mea este echipa primarilor din Argeș — oamenii care țin comunitățile noastre în picioare, zi de zi.   În fața PNL sunt, practic, două scenarii. Primul: un premier liberal la guvernare. Adică PNL își asumă conducerea, păstrează inițiativa și rămâne acolo unde contează — la masa deciziilor.   Al doilea: PSD și AUR la guvernare, iar PNL trimis în opoziție pentru ani buni de acum înainte. Nu trebuie să fii strateg ca să vezi care dintre cele două e în interesul partidului și, mai ales, al oamenilor. Eu vreau ca această comunitate argeșeană să fie ajutată de un premier liberal, nu condamnată de un guvern PSD-AUR.   Dar dincolo de aceste două scenarii și indiferent de deznodământ, există un obiectiv pe care îl consider cel mai important pentru orice președinte de PNL: să nu se rupă partidul.   Conflictul nu rezolvă criza politică, o adâncește. Dacă din această situație partidele ies mai slăbite, instituțiile mai contestate, iar cetățenii mai dezamăgiți, nimeni nu va avea de câștigat.   Acest blocaj însă nu mai poate continua. Trebuie găsită o soluție. O majoritate parlamentară trebuie identificată — repede și responsabil. România nu-și permite să mai aștepte. Iar, un dialog Bolojan - Veștea este necesar și util.   Și mai e ceva ce nu spunem cu voce tare. De luni de zile evităm o discuție de fond: ce fel de partid vrem să fim — liberal-conservator sau progresist? E elefantul din cameră pe care ne prefacem că nu-l vedem. Ne certăm pe nume de premieri și pe combinații de majorități, dar ocolim întrebarea care chiar contează: care e identitatea PNL și încotro mergem?”, a scris Gorghiu. Predoiu: acum este un alt context   Cu circa o oră înainte, și ministrul de Interne Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PNL, a spus că susține un guvern Veștea.    „Eu cred că soluția ieșirii din impasul politic este un astfel de compromis politic rezonabil, prin instalarea unui guvern Veștea și refacerea Coaliției cu un termen-limită precis, până în iunie 2027, când expiră termenul până la care inițial PNL și-a asumat conducerea guvernului, cu un program clar și ferm și cu precizarea că încălcarea lui de către PSD sau orice alt membru al Coaliției va fi sancționată cu plecarea imediată a PNL în opoziție.   PNL se achită astfel de sarcina scoaterii țării din criză și își poate vedea apoi și de propriile strategii din opoziție, așa cum a decis. Aceasta nu ar fi o abdicare de la deciziile luate, ci o adaptare la contextul prezent, care reclamă cu urgență un guvern politic. Chiar așa și spune, textual, decizia luată de PNL acum câteva săptămâni: „în contextul politic actual”, se merge în opoziție. Acum e alt context, în care e nevoie urgentă de guvern, iar în opoziție putem merge și peste un an, după ce redresăm situația”, a apreciat Predoiu. 

Papahagi povestește cum a decurs desemnarea sa ca ministru al Culturii în guvernul Tomac
Politică

Papahagi povestește cum a decurs desemnarea sa ca ministru al Culturii în guvernul Tomac

Adrian Papahagi relatează, pe Facebook, cum a descurs desemnarea sa ca ministru al Culturii, din momentul în care l-a sunat Eugen Tomac. „Joi, 4 iunie. Eram la Biblioteca Academiei din Cluj și descriam liniștit manuscrise”, își începe el relatarea.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos „Nu caut funcții, fug de ele. La începutul anului am refuzat ambasada la Roma” „Joi, 4 iunie. Eram la Biblioteca Academiei din Cluj și descriam liniștit manuscrise. Mă sună Eugen Tomac: "Ai vrea să ocupi fotoliul domnului Pleșu dacă sunt desemnat prim-ministru?" "Care fotoliu?" "La ministerul culturii." "Hm, primul instinct e să spun nu. Dar lasă-mă să mă gândesc câteva zile!" Adevărul e că mă scoate din treburi. Am pe rol așa: examene, licențe, rapoarte doctorale, susținere de doctorat, școală de vară internațională organizată la Cluj în iulie, conferință internațională cu 30 de invitați organizată în septembrie, expoziție de manuscrise de organizat tot în septembrie, grant de condus, cu 100 manuscrise de catalogat, publicații, conferințe, drum la NY în august cu bilete cumpărate dinainte de războiul din Iran, 2 cărți sub contract de predat până în 2027, 4 doctoranzi de îndrumat, cursuri pe care nu le poate ține nimeni în locul meu. La acestea se adaugă îngrijirea mamei, care are nevoie de mine zilnic. Salariul meu la Cluj (profesor plin cu 25+ ani vechime și gradație de merit + grant) e mai mare decât cel de ministru.   Nu caut funcții, fug de ele. La începutul anului am refuzat ambasada la Roma. Nu am candidat niciodată la vreo funcție în UBB: nici măcar șef de catedră. Nu sunt sinecurist, ci universitar (și oricum, o ambasadă grea sau un minister nu sunt sinecuri, ci muncești de-ți sar capacele: sinecură e o ambasadă la soare pe unde nu trece nimeni, membru al academiei, care ia 4000 lei lunar pe viață, fără vreo obligație, sau membru plătit 2000€/lună într-un CA – ălea sunt sinecuri, nu un ministeriat).   Cristiana, soția mea, spune, ca de obicei, NU. "Nu, nu, nu. O să-ți distrugi sănătatea cu naveta, ca taică-tu. Te cunosc, vei încerca să duci și minister, și grant, și cursuri și o să mori la 50 de ani. Nu-ți aduce nimic, e numai vanitatea ta, stai liniștit! Te vor înjura toți, nu vei avea bani de niciun proiect, doar îți dai peste cap toată viața."   Dar nu subestimați ambiția unui bărbat de 50 de ani care știe că nu e chiar ultimul bou, într-o țară altminteri plină de boi agramați în funcții înalte. În plus, trebuie să răspunzi când țara te cheamă, dacă tot te declari patriot și te exprimi zilnic despre situația politică. Apoi, ai șansa să faci câteva lucruri bune: urmărești zilnic renovarea de la Batthyaneum, mai urnești 2-3 renovări prin țară, faci câteva concursuri cinstite unde ajung oameni buni la șefia unor muzee, teatre etc., poate reduci TVA la carte la 5% și ajuți industria cărții, care gâfâie în țara unde se citește cel mai puțin din UE.   Îmi sun prietenii apropiați, ca să-i întreb dacă ar accepta: Teodor Baconschi, Horia Patapievici, Sever Voinescu. Da, da, nu. Horia spune: "Dragul meu, și dacă nu poți face nimic, măcar poți opri câteva porcării și tot e ceva." Sun câțiva directori de instituții de cultură cu care sunt prieten: "Dacă accept, ce pot face bun pentru instituția voastră?" Primesc idei.   Mă frământ două zile, consiliu de familie. Matei (fiu-meu), Ina (soră-mea): "vezi-ți de treabă!" Mama e mândră. Ea aprobă oricum orice fac, fiindcă știe că nu fac porcării. Nu se gândește că dacă voi fi mai mult la București, nu mă voi mai putea ocupa de ea. Vom găsi soluții. Mă consult și cu socrii, bucureșteni. Nu aș cere apartament RAAPPS, ci aș locui la ei, modest, în cele 2 camere care ne sunt rezervate la etajul vechii lor căsuțe din sectorul 3, care așteaptă de jumătate de an aviz ca să-și repare țiglele și să nu mai plouă în casă.   Mă gândesc: e totuși o șansă să fac ceva. Degeaba tot comentez politica dacă, atunci când mi se oferă șansa să chiar fac ceva, mă trag în spate. Nu trebuie să-mi fie frică. "Te va răni și vei suferi", îmi spune Sever V. A trecut prin politică mai mult decât mine, a văzut multe, știe. Știu și eu că așa va fi. "E o șansă, nu știi dacă ți se va oferi a doua oară", spune Doru B. A fost ministru, a făcut lucruri mari pentru țară (l-a adus pe Papa Ioan Paul II la București, a semnat Deveselu la Casa Albă, a făcut parteneriat strategic cu Franța, a creat grupul "Prietenii Republicii Moldova în UE"), a suferit un tratament injust după mandat (Iohannis l-a marginalizat într-un mod abject).   În plus, cu Nicușor Dan și Eugen Tomac sunt amic. Pe primul îl știu din 1997. Ne întâlneam des la "Ulm" (45, rue d'Ulm, sediul central al École Normale Supérieure), mâncam împreună la CROUS sau la "Pot" (cantina școlii), frecventam seminarul lui românesc. A fost și la mine acasă, în Mănăștur, în vara lui 1998, când am dat o petrecere. Am dansat toți, ca tineri de 20+ ce eram, îndrăgostiți de colegele noastre de la ENS. Atunci am cunoscut-o pe Cristiana, care peste un an avea să devină soția mea. După ce Nicușor a revenit, patriotic, în țară, i-am trimis un proiect pentru zona literară a unei Școli Normale Superioare la București. N-a ieșit decât parțial, pe mate. Ne-am revăzut sporadic după 2010. N-am mai comunicat în ultimul deceniu, dar i-am sprijinit cu drag și cu entuziasm în 2025 candidatura la președinție. Simțeam un soi de elan pașoptist: unul dintre cei întorși de la Paris chiar poate conduce țara. Cred și acum că e o mare șansă că a câștigat el, nu Antonescu sau Simion.   Cu Eugen Tomac mă știu din decembrie 2009: el era secretar de stat pentru românii de pretutindeni, eu consilier la cabinetul dragului meu prieten, Teodor Baconschi, la MAE. Brav basarabean patriot, cu intonația irezistibil modulată de dulșele grai moldav, politicos, cordial, franc. Am fondat împreună PMP, în care eu am rezistat doar un an din motive de Udrea; el și-a continuat abil cariera politică. Am bătut țara împreună cu PMP, a fost de mai multe ori la mine acasă, am mers împreună cu mașina prin țară. Eu nu mai fac politică din 2015, după o implicare efemeră de 3 ani. Dar morbul mi-a rămas. Iată că acum prietenul meu avea perspectiva de a ajunge prim-ministru!   Eram, așadar, un grup de amici care într-o conjunctură complicată pentru țară puteau face ceva (sau așa credeam). Aș fi fost prieten cu premierul și amic cu președintele – ceea ce nu-i puțin pentru un pârlit de ministru cu buget minuscul (1,4 miliarde lei, vreo 260 milioane euro). În plus, eram amic și cu Sorin Costreie (fusesem colegi de an la NEC), care urma să devină vicepremier. Ce mai, suna bine, onorabil, perfect. O companie deopotrivă amicală și agreabilă.   După două nopți nedormite și zile de iritabilitate maximă încasate, cu stoicismul obișnuit, de "sfânta Cristiana", cum îi spune soră-mea (căci noi, armânii, suntem temperamentali), decid să-i spun "da" lui Eugen în ziua de duminică. "Adi, e cea mai mare bucurie a mea pe ziua de azi". Îmi cere un mic plan, câteva idei, îi trimit. Îl rog să nu anunțe oficial. E om de cuvânt, nu mă pomenește nici în interviul de la Gâdea (hmmm!!!) nici în altele. Numele meu circulă public la tv. Vecinii încep să se uite pieziș la mine. Idem lumea pe stradă. La fel, comitetul de bătrâni abonați la băncile din fața blocului de garsoniere al mamei. O doamnă îmi zice: "bună ziua, dom' ministru". "Să nu ne grăbim, doamnă!" Încep să primesc înjurături, amenințări, dar și felicitări și propuneri de proiecte pe telefon, mail, WhatsApp și pe Facebook.   Eugen îmi spune că va trece guvernul. Îl întreb dacă e cazul să vin la București să mă întâlnesc cu oameni din minister, să întreb de proiecte, să pregătesc audierea cu cel mai înverșunat dușman actual, fostul prieten, Mihai Neamțu, care deja mă înjura preventiv. Da, e o bună idee. Îl întreb și pe amicul Mihai Ghyka dacă ar vrea să fie în echipă (mai fusese de două ori în minister, alături de Toader Paleologu și Vlad Alexandrescu). Îmi dă și el sfaturi bune, Mai contactez doi, trei oameni de excelentă calitate, cu experiență în managementul cultural, pe care i-aș vrea în echipă. Decid să merg la București joi. Nu comunic nimic public. Orice aș zice, risc să-i compromit lui Eugen negocierile. Eugen îmi spune că pesediștii s-au opus la numele meu: "Papahagi, ăla care ne înjură zilnic?", dar a reușit să-i convingă să mă accepte. Acum voi fi nevoit să înghit în sec. Să fiu urban chiar și cu Pesedaurul. Uf, mare c...ă politica asta. Dar una e să fii om liber, alta e să fii demnitar. Trebuie să înveți să-ți ții gura, dacă vrei să faci ceva. Altfel te paște rapid o moțiune, remanierea, sau ești blocat la fiecare pas.   Negocierile avansează greu. Eugen mă ține la curent. Deși nu-i spuseseră un "nu" ferm președintelui la negocierile din luna anterioară, PNL și USR și UDMR se opun acum ferm guvernului Tomac. Apar nume noi pe listă, unii se vădesc apropiați de PSD. Trebuiau făcute concesii. Înțeleg. Îi spun lui Eugen: "eu numai cu voturile PSD și ceva strânsură de la ex-SOS/POT" nu sunt dispus să ajung ministru. "Adi, nu vreau să te compromit. De aceea nici nu ți-am anunțat oficial numele. Dacă așa stau treburile îți spun și te retragi onorabil." Apreciez asta.   Miercuri seara aveam zbor la București la 19:50. O duc pe mama la dentist la 17:00, termină la 18:00. Zborul se amână pe 21:30. Mă frământ. Să merg, să nu merg? "Nu mergi niciunde, spune Cristiana". "Totuși, i-am promis lui Eugen." Mai am timp. N-am făcut valiza. Simpla perspectivă de-a purta iar costum pe căldurile ăstea mă exasperează. În avion se șifonează sacoul. Urăsc să zbor în costum. Renunț la zbor. Aflu că, în realitate, avionul a decolat abia la 22:30 și a aterizat la 23:30. Asta e viața de ministru: un rahat. Poți fi oricine, cu orarul Tarom nu te pui, săptămânal îți pierzi nopțile în costum și cravată prin aeroporturi. Îl urmăresc pe Eugen la B1. E tensionat, primise refuzuri ferme de la Bolojan, Fritz și Kelemen. Mai are însă niște runde de discuții cu ei.   Refuzurile devin clare. Îi scriu lui Eugen: "În condițiile în care PNL, USR și UDMR nu votează guvernul, eu nu mai sunt dispus să vin." În fond, de ce aș îndura ofensele lui Mike și ale fiicei lui VC Tudor, doar pentru ca să figurez pe lista unui guvern fără șanse? Sau dacă singura șansă e să ne voteze PSD, de ce aș accepta să fiu acuzat că fac parte dintr-un guvern marionetă a PSD, când e arhicunoscută antipatia mea pentru PSD?   Vineri dimineața agreez cu Eugen să mă retrag. E prima mea comunicare publică. Îl susțin în continuare, cum e firesc și loial și onorabil. Anunț că mă retrag de pe listă și răsuflu ușurat. Mă sună, adorabil, Andrei Pleșu (cât îl iubesc pe acest om!). Îmi telefonase și când se anunțase numele meu, ca să mă felicite. "Adrian, te felicit și acum că ai scăpat." La prima felicitare îi spusem că Eugen m-a întrebat dacă vreau să ocup "fotoliul lui Andrei Pleșu". A chicotit măgulit. "Dvs. ați deschis acest drum în 1990 și speram să nu vă dezamăgesc. Aveam și o glumiță, dacă îmi permiteți. Aș fi spus la audieri: credeți că nu pot umple fotoliul lui Andrei Pleșu? Uitați-vă mai bine la mine!" Mă amuză să fiu autoironic cu propria corpolență. Domnului Pleșu i-a plăcut gluma.   Apoi urmează tot ce știți public până duminică. Azi, aflu din presă că președintele deja avea discuții cu dl. Veștea de miercuri, când eu mă pregăteam să zbor la București (noroc cu Cristiana și amânarea zborului, care m-au scutit de o pierdere de timp).   Politica e cinică. Nu se încurcă un șef de stat într-o listă de miniștri potențiali, ținuți pe stand-by. Duminică mi-a venit doar să înjur. Dar era ziua Domnului, așa că am proferat doar jumătate din profanitățile care mă ispiteau. Seara am mers la un excelent spectacol de teatru (O'Neill, Lungul drum al zilei către noapte, splendid regizat de Mihaela Panainte și splendid jucat).   Azi m-am trezit senin, mi-am făcut calendarul pe săptămâna asta, am văzut că arată mult mai bine fără audieri la comisia lui Mike și înjurături unanime de la secta purității, și i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ferit și de asta.   M-am gândit să vă povestesc tuturor cum a fost”, a scris Papahagi. 

Numeroși parlamentari PNL, plus șefi de CJ, au anunțat public că îl susțin pe Veștea
Politică

Numeroși parlamentari PNL, plus șefi de CJ, au anunțat public că îl susțin pe Veștea

Mai mulți parlamentari PNL au anunțat, fie prin declarații publice, fie prin postări pe Facebook, că susțin desemnarea ca premier a prim-vicepreședintelui PNL Adrian Veștea. Este posibil ca, de fapt, numărul acestora să fie mai mare.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În plus, au spus că sunt de acord cu această nominalizare și Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, și Alin Tișe, care conduce Consiliul Județean Cluj. Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, nu a făcut declarații publice, dar el este prieten cu Veștea. PNL are 54 de deputați și 22 de senatori. Conducerea partidului se va reuni azi, la ora 17.00.  Tabăra pro-Veștea prinde contur Ce parlamentari au anunțat, până la ora redactării acestei știri că îl sprijină premierul desemnat de Nicușor Dan:  Monica Anisie, președinte PNL Sector 2: „De aceea, Partidul Național Liberal are datoria de a asigura continuitatea guvernamentală prin măsuri eficiente. În acest context crucial, salut desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României și îi doresc mult succes pe acest drum plin de responsabilitate față de români!” Răzvan Prișcă: „Sunt deputat PNL și îl susțin pe Adrian Veștea. România nu își mai permite prelungirea crizei politice de dragul unor orgolii personale”.  Sorin Cîmpeanu, fost ministru PNL al Educației, la DC News: „Sunt de acord că măsura aceasta a desemnării nu intră în tipare, dar nici situaţia în care ne găsim nu intră în tipare. Adrian Veştea este o persoană care este membru PNL de 30 de ani, este prim-vicepreşedinte, a fost secretar general, ministru al Dezvoltării, cunoaşte realitatea şi modul de construcţie al bugetelor de la firul ierbii” Ionuț Stroe, președinte PNL Sector 4, la stiripesurse: „Adrian Veștea e un om serios, cu o carieră politică pornită de jos. 30 de ani de liberalism autentic, de 3 ori primar, 3 mandate de președinte de CJ și fost ministru al Dezvoltării. Are o carieră construită pe realizări concrete și votul multor oameni” Ciprian Pandea: „Indiferent de decizia din PNL de mâine, cred că România merită să iasă din această incertitudine. Iar faptul că omul propus de Nicușor Dan are un parcurs politic și administrativ de necontestat nu face decât să ajute PNL - pentru că vorbim despre o propunere de premier, nu despre schimbarea președintelui partidului, așa cum vor unii să mute discuția”.  Ion Iordache: „Îi doresc mult succes în misiunea de a conduce Guvernul României și puterea de a lua cele mai bune decizii pentru dezvoltarea țării noastre” Aneta Matei: „Susțin poziția exprimată de-a lungul timpului de către președintele PNL Giurgiu, Toma Petcu, care a arătat că este nevoie de responsabilitate, dialog și deblocarea rapidă a situației politice actuale. Traversăm un moment care cere decizii clare și asumate. De aceea, cred că soluția pentru depășirea acestei crize este una politică și una PNL, iar susținerea lui Adrian Veștea reprezintă un pas important în această direcție. Sebastian Rusu, parlamentar PNL din Brașov: „Adrian Veștea reprezintă garanția direcției pro-occidentale a țării, finalizarea proiectelor din PNRR, aderarea la OCDE, operaționalizarea programului SAFE pentru securitate și dialog cu toate formațiunile democratice pro-occidentale. Alexandru Popa, președinte PNL Brăila: „România are nevoie de lideri care își asumă responsabilitatea și care pun interesul țării mai presus de orice calcul politic. Mult succes, Adrian Veștea!” În afară de cei care au făcut declarații publice, Veștea s-ar putea baza pe sprijinul lui: Nicoleta Pauliuc, prim-vicepreședinte PNL, o apropiată a lui Hubert Thuma, Daniel Gheorghe, deputat de Ilfov, tot fieful lui Thuma, Mihai Culeafa (care a scris pe Facebook: „Responsabilitatea față de țară trebuie să fie mai importantă decât orice interes politic. Nu este momentul pentru competiții de orgolii, ci pentru colaborare și asumare”), precum și Adrian Mocanu, Ciprian Dobre, George Scarlat, Mircea Roșca, Andrei Baciu sau Adrian Cozma - potrivit Cotidianul.  Nu a făcut nici un anunț public nici Cătălin Predoiu, dar din declarațiile de până acum se poate estima că ar dori continuarea guvernării cu PSD. Și Alina Gorghiu a evitat pozițiile publice până acum, dar foarte probabil va fi în tabăra Veștea. 

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos
Politică

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos

Un general în rezervă, Dorin Toma, care din 2022 în 2025 a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, după ce, timp de doi ani, a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române, arată că Adrian Veștea a neglijat problemele de infrastructură ale bazei de la Cincu în perioada în care era ministru la Dezvoltare și președinte al Consiliului Județean.  Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Toma arată și faptul că Veștea a ignorat problemele legate de drumurile din Brașov care erau folosite în cadrul aplicațiilor militare DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25: „Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”. „Autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO” „Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate — în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO —, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată. Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila — aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL —, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice. În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO. Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice.   Ani de zile, militarii români și cei ai NATO au utilizat un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze.   În toată această perioadă în care accesul spre localitatea Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele, fiind istoric afectat de fenomene de eroziune a solului și de instabilitate a versanților. Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în acea zonă care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO.   Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale. Scopul a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire. Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov. Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică.   Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară. Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română. Am făcut acest demers, însă înțeleg că și astăzi proiectul este blocat în proceduri birocratice.   Deși se promite construirea infrastructurii pentru militarii NATO sau americani și se avansează sume mari de la bugetul național, deocamdată aliații își asigură propriile resurse logistice și financiare pentru dezvoltarea acestor facilități. Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri — așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară —, însă faptele demonstrează că se face prea puțin. Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, a scris Toma.  

Oana Gheorghiu sugerează că și-a pierdut încrederea în Nicușor Dan: „Sunt alături de Ilie Bolojan”
Politică

Oana Gheorghiu sugerează că și-a pierdut încrederea în Nicușor Dan: „Sunt alături de Ilie Bolojan”

Vicepremierul Oana Gheorghiu scrie, pe Facebook, că „încrederea se câștigă foarte greu, dar se poate pierde într-o singură clipă. Asta a fost acea clipă”. Ea a nu scris la cine se referă, dar reacția ei vine la circa patru ore de la desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, de către președintele Nicușor Dan. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Veștea este prim-vicepremier PNL. Gheorghiu mai scrie, ferm, că este alături de Ilie Bolojan. „Unii dintre oamenii care fac politică au uitat că puterea trebuie exercitată cu decență” „Încrederea se câștigă foarte greu, dar se poate pierde într-o singură clipă. Asta a fost acea clipă. Nu, nu politica e urâtă, ci unii dintre oamenii care fac politică au uitat că puterea trebuie exercitată cu decență, responsabilitate și respect față de cei care au avut încredere în ei.   Continui să cred că politica trebuie făcută cu onestitate, cu transparență, cu respectarea normelor democratice și cu prețuire față de oamenii cinstiți.   Sunt alături de Ilie Bolojan și de toți românii muncitori care vor modernizarea României, oprirea risipei și eliminarea privilegiilor”, a scris Gheorghiu.    Iată ce spunea ea, la începutul lunii mai, despre Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”:    „Q: Cum vă explicați atitudinea președintelui din aceste zile?   Gheorghiu: Uneori și în trecut Nicușor Dan a avut o altfel de abordare a problemelor care până la urmă s-a dovedit a fi corectă. Și eu, punându-mă în papucii lui, aș fi făcut altfel. Q: Poate că credeți că are un plan pe care nu-l înțelege nimeni în acest moment politic vorbind?  Gheorghiu: Nu pot să fac supoziții, doar spun că în trecut lucrul ăsta s a întâmplat. De la noi să se vadă cumva, de la el altcumva și până la urmă el a avut dreptate. Nu știu și nu vreau să fac supoziții. Eu v-am spus doar ce am simțit eu și el poate că e la nivel personal, nu neapărat și poate că nu intervine un președinte pentru astfel de lucruri, dar din perspectiva mea...”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră