vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5239 articole
Politică

VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație

Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL, Hubert Thuma, președinte al Consiliului Județean Ilfov, ar fi schimbat tabăra și în ședința de luni seara a conducerii liberale și-ar fi afirmat ferm susținerea pentru premier, afirmă surse politice. Cum a anticipat sociologul Sebastian Lăzăroiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, răsturnarea de situație, înregistrat cu trei zile înainte, această situație: el a spus că Thuma ar putea fi fixerul de care Bolojan are nevoie pentru a-și forma o majoritate fără PSD. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra, Lăzăroiu a anticipat „Vă susținem să fiți premier, ați luat măsuri dureroase și trebuie să fiți acolo când vor da rezultate. Vă susținem să fiți premier în continuare și suntem în spatele dumneavoastră”, ar fi spus Thuma Hubert, în ședința conducerii PNL.  Sebastian Lăzăroiu a anticipat situația, la podcastul „Cum e, defapt?”, înregistrat cu trei zile înainte de acest eveniment: „Lăzăroiu: Ce mai are el de jucat, Bolojan, mai are acele 45 de zile când se vor retrage miniștrii, ei o să și pună niște interimari acolo și trebuie să stea. E, în alea 45 de zile își poate negocia o susținere pentru guvern minoritar în Parlament cu AUR, cu unii de la PSD... Q: Așa m-am gândit și eu, dar nu știu cine în jurul lui ar putea să facă asta. Lăzăroiu: Aici e marea..altă problemă... Q: Nu are un fixer. Putea fi Ludovic Orban, cred, dar a dispărut.  Lăzăroiu: Putea să fie Hubert Thuma!  Q: Dacă îl aducea la el... Lăzăroiu: Putea să-i zică, să-l ia la el și să spună: «Bă, bun, nu ne înțelegem, tu ești cu ăia, nu știu ce. Da, uite, am luat șase posturi de ministru în plus, noi, PNL»... Q: Îți dau ție două... Lăzăroiu: Îți dau ție două, du-te și găsește în sprijin în Parlament. Nu s mulți care pot face asta. Acum am înțeles că se ocupă Dan Motreanu. Eeee...Hai să fim serioși”.  La 13 martie, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, sugera că va acționa pentru răsturnarea lui Bolojan, probabil în parteneriat cu PSD: „Vreau să vă asigur că acțiunile pe care le voi întreprinde în perioada următoare nu reprezintă altceva decât apărarea intereselor și drepturilor celor 1 milion de oameni care locuiesc în Ilfov”, a transmis el pe WhatsApp, pe un grup intern al șefilor PNL de organizații locale.

VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație
Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan
Politică

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan

Primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan: conducerea partidului știa IP-urile de pe care se vota on-line, așa că primarilor le-a fost teamă să iasă de pe linia conducerii.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate „Mă simt foarte bine şi mă simt în acelaşi timp rău, pentru că am mai intrat într-o criză politică care va aduce suferinţă pentru toţi românii, indiferent de tot ceea ce s-a motivat”, a declarat Constantin Toma, la emisiunea România Politică de la Prima News. Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan „Am vorbit cu primari de comune care mi-au spus că nu le convine că se ştie la partid IP-ul şi ştiu cum votează”, a spus Toma. Acesta a fost printre puținii care au votat împotriva retragerii sprijinului pentru Bolojan.  Votul din PSD la referendumul cu întrebarea „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan” s-a desfășurat online, pe o platformă „consultare.psd.ro”. Platforma era inaccesibilă în această dimineață. Voturile s-au dat de pe telefoane mobile, arată filmări de la organizațiile județene ale PSD. Nu a existat nici un fel de intimitate în momentul votului, particpanții stând unii lângă alții, pe scaune.  „Cred că rezultatul pe care urmează să îl anunț spune de la sine ce își doresc românii, prin intermediul colegilor care au primit votul în diferite alegeri. 97,7% au votat Da și 2,3% Nu”, a anunțat Mihai Ghigiu, secretarul general adjunct al PSD, după vot.  Însă Ghigiu nu a spus exact câte persoane au votat. Sorin Grindeanu a oferit un număr general, de 5.000 de persoane. 

VIDEO Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”

Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan: „PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat”, a explicat el.  Citește și: PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” Lăzăroiu a spus că Sorin Grindeanu, Claudiu Manda sau Olguța Vasilescu nu ar fi avut curaj să-l dea jos pe Bolojan. Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” „Lăzăroiu: Eu zic așa, meciul ăsta nu l-au început ei. PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște... Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar în spate sunt alții. Adică, gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindeanu, cunoscându-l... că noi îi știm, așa, sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate, trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci, pe ei cineva îi manevrează.”

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate
Politică

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate

PSD a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan cu 97,7% din voturi. Refuzul premierului Bolojan de a demisiona și o eventuală retragere a miniștrilor PSD din guvern ar putea împinge România într-o perioadă de interimat guvernamental. Teoretic, potrivit Constituției, această perioadă este de 45 de zile. În practică, se poate prelungi cu anumite "artificii", mai ales că nu există sancțiuni pentru depășirea acestei perioade. Pentru un guvern rămas fără majoritate, această "zonă gri" nu este o problemă juridică, ci o oportunitate. Însă cât de mult poate fi întins interimatul, dincolo de limita legală? Interimatul în Constituție: limitat și cu atribuții reduse Cadrul juridic pare, la prima vedere, clar. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Potrivit Constituția României, articolul 107 alin. (4), interimatul unui membru al Guvernului este limitat la „cel mult 45 de zile”. Această limită este reiterată în practică drept un termen maximal în care situația politică ar trebui clarificată. În paralel, articolul 110 stabilește că, după încetarea mandatului, guvernul rămâne doar pentru „administrarea treburilor curente” până la instalarea unui nou executiv. Aceasta implică restrângerea semnificativă a puterilor: fără reforme majore, fără politici structurale, fără decizii strategice. În același sens, interpretările instituționale subliniază că un guvern interimar poate adopta doar măsuri necesare funcționării statului, fără ordonanțe de urgență sau inițiative legislative majore. Prima fisură: termenul există, sancțiunea lipsește Termenul de 45 de zile poate fi depășit. Constituția stabilește limita, dar nu precizează explicit o sancțiune automată. Nu există nici un articol de lege care să spună că guvernul încetează de drept sau că devine ilegal după expirarea termenului menționat la articolul 107. Această omisiune creează o situație paradoxală: deși există o regulă clară, nu există un mecanism direct de aplicare. În lipsa unei sancțiuni explicite, interimatul poate continua „de facto”, atâta timp cât nu intervine o decizie politică sau constituțională care să-l oprească. Un exemplu recent întărește această logică. În 2025, un interimat la nivel de vicepremier a depășit termenul legal de 45 de zile fără ca funcția să fie ocupată definitiv. Este vorba de premierul Ilie Bolojan care nu făcuse nici o propunere pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat atunci că desemnarea este „dificilă”, precizând totodată că nu există un impediment legal. Dogioiu a invocat atunci precedentul din 2009, când guvernul interimar a funcționat peste termenul prevăzut de lege. Lecția din 2009: precedentul care contrazice teoria Ambiguitatea interimatului nu este doar teoretică. România a experimentat deja o astfel de situație. În 2009, guvernul condus de Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, pe fondul ruperii coaliției de guvernare dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat. Criza politică s-a suprapus peste campania pentru alegerile prezidențiale și peste tensiunile dintre președintele Traian Băsescu și majoritatea parlamentară, care îl susținea pentru funcția de premier pe Klaus Iohannis. În acest context, negocierile pentru formarea unui nou guvern au fost blocate, iar propunerile succesive de premier nu au reușit să coaguleze o majoritate stabilă în Parlament. Astfel, cabinetul Boc a rămas în funcție cu atribuții limitate, ca guvern interimar, timp de aproximativ 70 de zile – cu circa 25 de zile peste termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru interimat – până la învestirea unui nou executiv, cunoscut drept Guvernul Boc 2, pe 23 decembrie 2009. Interimatul fragmentat: miniștri „rotativi” și guvern funcțional Un alt mecanism prin care interimatul poate fi prelungit, fără a încălca formal Constituția, este fragmentarea acestuia la nivelul executivului. Constituția României reglementează interimatul în principal la nivel individual, pentru funcția de prim-ministru sau pentru miniștri, nu ca o stare globală a întregului guvern. Această nuanță permite apariția unor formule hibride de funcționare, în care o parte dintre miniștri sunt interimari, alții își păstrează statutul de titulari, iar atribuțiile portofoliilor vacante sunt redistribuite temporar în interiorul cabinetului. În practică, acest mecanism creează o flexibilitate semnificativă: premierul poate desemna interimari dintre miniștrii rămași în funcție, aceștia cumulând două sau mai multe portofolii pentru o perioadă limitată. Deși fiecare interimat este, teoretic, supus limitei de 45 de zile prevăzute de articolul 107, aceste rotații și cumuluri pot menține funcționalitatea guvernului chiar și în absența unei majorități politice clare sau a unei validări parlamentare rapide. Un exemplu relevant este tot cel din 2009, când, după retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare, miniștrii acestuia au părăsit cabinetul condus de Emil Boc. Portofoliile vacante au fost preluate temporar de miniștri ai Partidul Democrat Liberal, care au asigurat interimatul pe mai multe domenii simultan. Astfel, deși guvernul pierduse o parte importantă din componența sa politică, el a continuat să funcționeze, într-o formulă redusă și dezechilibrată. Această reorganizare nu poate substitui votul de încredere al Parlamentului și nici nu conferă o legitimitate politică nouă executivului. Totuși, ea permite evitarea unui blocaj administrativ imediat și prelungește, în mod indirect, perioada de tranziție. În acest sens, fragmentarea interimatului devine nu doar o soluție tehnică, ci și un instrument politic, prin care guvernul câștigă timp într-un context de incertitudine și negocieri prelungite. Întârzierea deliberată a procedurilor Un alt „artificiu” ține de timp. Constituția prevede că un premier desemnat trebuie să ceară votul de încredere în 10 zile. Însă legea nu stabilește cât durează negocierile pentru desemnare, formarea majorității și consultările politice. Această lipsă de termene clare creează un spațiu de manevră. Negocieri între partide pot fi prelungite invocându-se refuzul unor compromisuri, ceea ce duce la blocaje în Parlament. Interimatul care continuă „până la numirea altuia” Cea mai importantă portiță este însă chiar în textul constituțional. Articolul 110 spune că guvernul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul executiv. Această formulare creează o dublă realitate: există o limită de 45 de zile, dar guvernul nu dispare automat după expirarea acestor zile. Cu alte cuvinte, dacă nu există un nou guvern, cel vechi continuă, chiar și în afara termenului constituțional. Această interpretare este confirmată și în practică: guvernul interimar poate rămâne în funcție până la instalarea unui nou cabinet, chiar dacă termenul a fost depășit. Limitele reale ale „artificiilor” Chiar și în această zonă gri a artificiilor, există totuși limite. Interimatul nu poate fi prelungit la infinit, deoarece Parlamentul poate adopta o moțiune de cenzură. Președintele țării poate declanșa procedura de desemnare a unui nou premier. De asemenea, Curtea Constituțională poate interveni în caz de conflict instituțional.

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina. Și fiica concubinei a fost lovită brutal cu un pistol
Politică

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina. Și fiica concubinei a fost lovită brutal cu un pistol

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, Radu Reziuc, a fost trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina, anunță  procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. În ianuarie, el le-ar fi sechestrat și bătut atât pe concubina sa, o consilieră PSD, cât și pe fiica acesteia.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina „A exercitat acte de violenţă fizică asupra concubinei sale, pe care a lovit-o peste cap şi corp cu pumnii şi picioarele, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale şi asupra fiicei concubinei sale, pe care a lovit-o cu picioarele peste corp şi cu o armă cu potenţial letal (pistol) în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, după care a împiedicat persoanele vătămate să părăsească respectivul imobil până dimineaţa, în jurul orei 07:00”, arată procurorii.  Abia după o lună, bărbatul a fost reținut de polițiști, iar conducerea PSD Suceava l-a suspendat din partid, dar nu l-a exclus.  Primarul este acum în arest la domiciliu. El și-a cerut un fel de scuze: „Stimați locuitori și dragi prieteni. Consider că este o datorie morală măcar câteva cuvinte să vă spun... vreau să îmi cer iertare față de mama, față de frați, față de colegii de la primărie, față de dumneavoastră care chiar ați crezut în mine. Eu nu sunt așa și voi mă știți. Nu pot și nu vreau să vorbesc mai multe cât e ancheta. Pe cei pe care i-am dezamăgit, vă rog să mă iertați”.

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”
Politică

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”

Președintele AUR, George Simion, sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”, a spus el, azi, într-o conferință de presă. El a mai spus că AUR nu va dori să guverneze nici cu PSD, nici cu PNL, așa că ar prefera anticpatele. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD „Singura posibilitate prin care putem susţine un guvern este dacă propunerea AUR este nominalizată de Nicuşor Dan. Nicuşor Dan spune că nu va face aşa ceva. El a mai spus şi legat de TVA, el a mai spus şi legat de justiţie lucruri şi vedem că este de fapt acolo, în Palatul Cotroceni, prizonier al unui partid politic. Vom vedea. Nu pot să vă spun acest lucru, pentru că vorbim despre ipoteze. Nu avem un nume în acest moment. Aşteptăm pe parcursul săptămânii. Am avut discuţii cu toţi cei care şi-au dorit să aibă discuţii cu mine”, a afirmat liderul AUR.  Întrebat dacă AUR va merge la Palatul Cotroceni cu propunerea din partea AUR pentru premier în persoana lui Călin Georgescu, Simion a arătat că  ”Georgescu este omul ales de român să fie preşedinte, după care a urmat anularea alegerilor şi anularea democraţiei”.  Însă liderul AUR a arătat că nu este convins că Guvernul va pica.  „Eu nu sunt convins că o să cadă Guvernul. (…) Înțeleg demersul politic, dar eu așa știu din manualul de politologie, nu poți să fii și la putere și în opoziție”, a spus Simion.  „„Așteptăm să se întâmple lucrul ăsta. (…) Eu nu sunt convins că ce spune dl Zamfir (Daniel Zamfir, n.red.) o să se și întâmple. (…) Eu nu vreau să fiu idiot util”, a mai afirmat președintele AUR.  Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ţine cont că Guvernul şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil. Întrebat în legătură cu moţiunea de cenzură anunţată de AUR pentru 13 mai, Zamfir a răspuns: "Eu cred că este foarte târziu şi nu mai poate rămâne în funcţiune un guvern interimar până pe 13 mai".

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN”
Politică

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN”

PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu, deputatul Bogdan Trif, a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” pe Facebook și a postat o caricatură, generată probabil cu AI, în care premierul are corp de șobolan.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea Mai multe publicații au anunțat, azi, pe surse, că PSD  intenţionează să depună plângere la parchet și CNCD după imaginile apărute în mediul online în care liderii social-democrați sunt comparați cu șobolanii. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat”, a spus premierul Bolojan acum câteva zile.  După o explozie de meme-uri pe rețelele sociale, liderii PSD vor depune plângeri pentru incitare la ură. Însă chiar un lider PSD, Bogdan Trif, fost ministru al Turismului, acum deputat și șef al PSD Sibiu, a scris pe Facebook că premierul Bolojan este un șobolan.  „ȘOBOLAN BOLOJAN, PRIM-SINECURISTUL ȚĂRII, ȘI-A TRAS ARMATĂ DE BOȚI (...) Orice postezi, din orice colț al țării, în momentul în care apare numele lui, apar instant comentarii care îi apără imaginea și atacă orice critică. Același tipar, aceleași replici, aceleași conturi suspecte care „se activează” simultan pe pagini din Sibiu, pe site-uri de presă sau pe paginile unor politicieni care nu îi împărtășesc ideile sau îl critică. Scenariul pare identic peste tot.TOTUL PENTRU CA NU CUMVA SĂ SE DĂRÂME MITUL MESIANICULUI BOLOJAN”, a scris Trif. 

Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău - presă
Politică

Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău - presă

Fostul președinte Marcel Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău, anunță G4Media. Penthousul are 350 mp și ar aparține unei firme din Buzău.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Nu se știe însă ce chirie ar plăti bugetarul Ciolacu. Pentru un apartament de 2-3 camere, în zonă, chiria variază între 1.200-1.800 mp, iar pentru un penthouse de 350 mp - care probabil are și o terasă - se poate estima o chirie de 5.000-8.000 de euro - sunt datele pieței. Însă chiria pentru penthouse-ul din Herăstrău este, conform datelor de pe site-ul dezvoltatorului, în jur de 15.000 de euro pe lună, plus TVA. Ciolacu s-a mutat cu Sorina Docuz într-un penthouse de lux din Herăstrău Salariul brut, maxim, lunar, pe care l-ar avea Ciolacu este de 32.603 lei, cu tot cu sporul pentru proiecte europene. În consecință, el nu ar avea bani de chirie într-un astfel de apartament.  „G4Media l-a întrebat pe administratorul firmei Real Estate Key, proprietara penthouse-ului din One Herăstrău, dacă Marcel Ciolacu și Sorina Docuz plătesc chirie pentru penthouse. «Da», a spus Gheorghe Roșu. «Contractul de închiriere e declarat», a mai spus el. A întrerupt convorbirea telefonică înainte de a-l întreba și de fiul cel mare al fostului prim ministru”, a scris G4Media. În perioada Anului Nou, fostul lider PSD a fost în vacanță în Vietnam cu Sorina Docuz. Cine este Sorina Docuz: ea poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu primarul PSD Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani s-a recăsătorit cu „Mădălin de la Giurgiu”. După un an a divorțat și de acesta. Fiecare dintre aceste căsătorii i-a adus și un copil. În 2017, ea a divorțat de Negoiță, cu care avea un copil. Gabriela Firea și Florentin Pandele au fost nașii acestui copil, Cezar Vlad, pe care l-au botezat în februarie 2014.  

Bolojan poate fi al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes
Politică

Bolojan poate fi al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură. Istoric, una din zece a avut succes

După 1990, moțiunile de cenzură au devenit o constantă a vieții politice românești, însă eficiența lor reală a rămas limitată, doar câteva reușind să ducă la căderea guvernelor. Între 1990 și 2026 au fost depuse 51 de moțiuni de cenzură, dar numai șase au fost adoptate. Premierii demiși în urma acestor voturi sunt Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021). Un caz aparte rămâne cel al lui Sorin Grindeanu, demis chiar de propriul partid. Moțiunea de cenzură Decizia PSD de a-și retrage miniștrii și posibilitatea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan readuc în prim-plan unul dintre cele mai importante instrumente parlamentare: moțiunea de cenzură. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Deși apare frecvent în viața politică românească, istoria ultimelor trei decenii arată că doar în cazuri limitate aceasta a dus la căderea unui guvern. Analiza evoluției moțiunilor de cenzură după 1990 relevă un paradox: ele sunt des folosite, dar rar decisive. Ce este moțiunea de cenzură și cum funcționează Moțiunea de cenzură este principalul mecanism prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Pentru a fi adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, iar efectul este imediat: executivul este demis și rămâne interimar până la instalarea unui nou cabinet. După adoptare, guvernul își exercită atribuțiile limitat, fără a putea promova politici majore, până la formarea unui nou executiv. În practică, însă, depunerea unei moțiuni are adesea mai degrabă rol politic și simbolic decât unul efectiv. Câte moțiuni de cenzură au fost după 1990 Datele academice și analizele politice arată că România a avut un număr ridicat de moțiuni de cenzură în perioada post-comunistă. Între 1989 și 2012 au fost dezbătute aproximativ 25 de moțiuni de cenzură, dintre care doar două au trecut. Ritmul s-a accelerat după 2007, când astfel de inițiative au devenit tot mai frecvente, fără a produce însă schimbări politice majore. În ultimii ani, practica a devenit aproape rutină: guvernele sunt supuse periodic unor astfel de voturi, fără ca acestea să ducă automat la schimbarea puterii. Premierii care au căzut prin moțiune Deși moțiunile sunt frecvente, numărul premierilor care au fost efectiv demişi este relativ mic. Printre cazurile notabile se numără: Emil Boc (2009) Mihai Răzvan Ungureanu (2012) Sorin Grindeanu (2017) Viorica Dăncilă (2019) Ludovic Orban (2020) Florin Cîțu (2021) Dintre acestea, câteva exemple notabile. Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis în 2021 cu un număr record de voturi, într-un context de criză politică majoră. La fel, cabinetul condus de Ludovic Orban a căzut în 2020, devenind unul dintre cele mai scurte mandate guvernamentale în urma unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depusă de propriul partid, PSD. 1990–1996: început timid, fără impact real În primii ani post-comuniști, instrumentul a fost rar utilizat și fără efect. Între 1990 și 1992 nu a fost depusă nicio moțiune, iar în perioada guvernului Nicolae Văcăroiu au existat cinci inițiative ale opoziției, toate respinse, într-un context de majoritate parlamentară stabilă. 1996–2004: instrument politic fără rezultate Odată cu alternanța la putere, moțiunea devine mai vizibilă, dar rămâne ineficientă. Guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu și Adrian Năstase au trecut peste mai multe moțiuni depuse de opoziție, toate respinse, confirmând că majoritățile solide blocau orice schimbare. 2004–2008: frecvență mai mare, același rezultat Frecvența crește în perioada 2004–2008, când guvernul Călin Popescu-Tăriceanu se confruntă cu șase moțiuni de cenzură. Toate au fost respinse, pe fondul disputelor legate de integrarea europeană și reformele interne. 2009: momentul de ruptură Momentul decisiv apare în 2009, cu moțiunea „11 împotriva României”. Inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, moțiunea duce la căderea guvernului Emil Boc, marcând prima demitere prin acest mecanism în România post-1989. 2010–2012: criza economică și presiunea politică Pe fondul măsurilor de austeritate, guvernul Boc a fost vizat de mai multe moțiuni, toate respinse. Însă, în 2012 opoziția USL reușește să demită guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar câteva luni de mandat. 2012–2016: stabilitate relativă Guvernele conduse de Victor Ponta au trecut peste patru moțiuni respinse, într-o perioadă de relativă stabilitate politică. Moțiunea a fost utilizată mai ales ca instrument de presiune și comunicare. 2017: demiterea lui Grindeanu, caz unic în Europa Un episod atipic apare în 2017, când guvernul Sorin Grindeanu este demis chiar de propriul partid, PSD. Moțiunea a fost adoptată după ce o primă încercare a opoziției fusese respinsă. 2018–2021: moțiuni decisive și instabilitate În 2019, guvernul Viorica Dăncilă cade în urma unei moțiuni inițiate de opoziție. Perioada 2020–2021 aduce o instabilitate accentuată: guvernele Ludovic Orban și Florin Cîțu sunt demise prin moțiuni de cenzură, cea din urmă fiind adoptată cu un număr record de voturi. 2022–2026: frecvență mare, eficiență redusă După 2022, deși moțiunile devin frecvente în cazul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Toate sunt respinse, ceea ce confirmă o tendință recentă: moțiunea de cenzură rămâne un instrument de presiune și comunicare politică, eficient doar în momente de ruptură majoră în interiorul coalițiilor de guvernare. De ce majoritatea moțiunilor eșuează În mod obișnuit, moțiunile de cenzură nu reușesc să treacă dintr-un motiv simplu: lipsa unei majorități parlamentare. Guvernele care controlează sau negociază o majoritate solidă pot bloca aceste inițiative, iar opoziția folosește moțiunile mai degrabă ca instrument de presiune și comunicare politică. De exemplu, guvernul condus de Ilie Bolojan a supraviețuit mai multor moțiuni recente, care nu au reușit să adune voturile necesare. Moțiunile de cenzură ca instrument politic În România, moțiunea de cenzură a devenit un instrument standard al opoziției. Dincolo de șansele reale de adoptare, ea are mai multe funcții: - atrage atenția publică asupra unor probleme - testează coeziunea majorității - creează presiune politică asupra guvernului În multe cazuri, chiar și o moțiune respinsă poate avea efecte politice indirecte, cum ar fi remanieri sau negocieri în interiorul coaliției.

VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD

Sociologul Sebastian Lăzăroiu spune, la primul podcast „Cum e, de fapt?” (VIDEO), pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD: pe PSD.  Lăzăroiu explică de ce crede asta și arată că greșeală a făcut, în trecut, Bolojan, ceea ce arată că acestea nu este un politician. Citește și: VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor Însă sociologul, care a fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu și ministru al Muncii, a afirmat că, de fapt, nu PSD se luptă cu Bolojan, ci grupurile de interese deranjate de acțiunile Guvernului.  Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD „Q: Începe pe 20 aprilie meciul... Dacă ai paria, pe cine ai paria, Bolojan sau Grindeanu? Bolojan sau PSD? Lăzăroiu: PSD. Q: Câștigă PSD?  Lăzăroiu: Da. Q: De ce ești așa de pesimist? Lăzăroiu: Pentru că știu PNL-ul. Q: Tu zici că în momentul în care băieții din PNL, mulți dintre ei..., vor simți că Bolojan nu le mai controlează bugetul, or să schimbe tabăra, cum au făcut-o în istorie de la 1990 încoace... Lăzăroiu: Da... Acuma trebuie să lămurim un lucru, nu știu cum să o spun... Dacă noi o să discutăm în meciul ăsta tot timpul de Bolojan, Grindeanu, Olguța Vasilescu... Q: ... e mai ușor să explic la oameni... Lăzăroiu: ... E mai ușor. Ok. Dar eu zic așa, meciul ăsta nu l au început ei. PSD ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul, la și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște...Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar spate sunt alții. Adică gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindanu cunoscându-l...că noi îi știm așa sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci pe ei cineva îi manevrează”. Însă Lăzăroiu a spus că a greșit la Congresul PNL, când nu și-a impus propria echipă: „El a făcut o greșeală după părerea mea, pentru că el nu e politician. El a făcut o greșeală astă vară când a avut congres. Dacă era dacă era politician, el lua puterea în PNL (...) El a zis: «Domnule, să lăsăm toate grupurile să lăsăm să vină» și i-a lăsat la liber să candideze, când el putea să se ducă cu moțiune, cu echipă, să zică «Domnule eu fac echipa mea, ăștia sunt» (...) Wl trebuia să anticipeze, el trebuia să știe...”  

VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor
Politică

VIDEO Sociologul Sebastian Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în șase luni din partea noilor șefi ai parchetelor

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a fost invitat la primul podcast „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro și a apreciat că Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni din partea noilor șefi ai parchetelor.  Lăzăroiu a fost consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și ministru al Muncii. Citește și: Rugați-vă ca PSD să plece de la guvernare: este cea mai mare oportunitate pentru România Lăzăroiu a precizat că „speculează”, dar este posibil ca șeful statului să știe de dosare care erau ținute „în sertare” și acum s-ar putea ca acestea să fie scoase la suprafață. Sociologul Lăzăroiu la „Cum e, de fapt?”: Nicușor Dan știe „ceva” când promite rezultate în 6 luni „Q (minutul 2.55): Cum ar putea să iasă (Nicușor Dan - n.r.) din povestea aceasta, cu doamna procuror general? Lăzăroiu: Aici e foarte simplu și mă mir că lumea n-a insistat mai mult, presa...pe promisiunea asta a lui că în șase luni o să vedem rezultate (...) Aia mi se pare foarte importantă, să poți să spui asta (...) Dom'le, știe el ceva. A zis: promit că o să vedeți rezultate în șas eluni. Mare chestie să instalezi niște procurori acum și să spui că în șase luni o să vedeți rezultate.  Q: Crezi că Nicușor Dan are suficientă informație, când spune că în șase luni se va vedea, el știe... Lăzăroiu: Cred că da. Cred că știe ceva. de pildă... speculez... dar poate că știe că sunt niște dosare în sertare care au fost puse acolo la păstrare. Și ăștia care vin... De exemplu, despre Cerbu, eu am auzit lucruri bune, că ar fi mai dur decât Kovesi, că a fost adjunctul ei...” Însă Lăzăroiu a spus că Nicușor Dan face gafe de comunicare care pot lipsi: „De exemplu: am mai multe informații, de 100 de ori mai multe decât voi”.

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - relatare pasager
Politică

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției - relatare pasager

Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției, relatează un pasager, Csizmarik Francisc. Acesta este secretarul unui ONG care militează pentru drepturile copiilor împotriva traficului de persoane și a violenţei domestice și însoțea pe aeroport „un musafir care reprezintă un important organism internațional”, de asemeena martor la incident.  Citește și: Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Oana Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”. Despre „Dăruiește Viața”: „Organizație soroșistă de bagabonți” Miniștrii PSD au sărit coada la îmbarcarea pe aeroportul Timișoara, cu ajutorul poliției  „M-am aflat azi în Aeroportul Timișoara și după ani de zile am înțeles ce înseamnă sintagma Greii PSD. Știți că atunci când te îmbarci la Timișoara, ca om normal, trebuie să parcurgi un traseu șerpuitor care te duce până la poarta unde are loc controlul poliției.   Ei bine, un grup de trei persoane dintre care i-am recunoscut pe Radu Oprea și Bogdan Ivan au ales să îl cheme pe șeful de tură al poliției să îndepărteze cordoanele culoarului pentru ca domniile lor să o ia pe direct.   Când ești GREU, e anevoios să parcurgi același traseu ca orice om normal.   Culmea e că mă aflam în aeroport pentru a conduce un musafir care reprezintă un important organism internațional. Un oaspete care de zeci de ani lucrează PENTRU oameni și al cărui pașaport verde, dacă l-ar fi scos, ar fi cântărit cu mult mai greu decât toate cărțile de identitate ale grupului liderilor PSD…   Oaspetele nostru a parcurs traseul șerpuit ca orice om normal. Înainte de despărțire însă amândoi ne-am uitat la gestul reprobabil al grupului de politicieni. Și ne-am spus «ce urât»”, a relatat Csizmarik Francisc pe Facebook.   Radu Oprea este secretar general al Guvernului, iar Bogdan Ivan conduce ministerul Energiei. 

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Oana Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”. Despre „Dăruiește Viața”: „Organizație soroșistă de bagabonți”
Politică

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Oana Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”. Despre „Dăruiește Viața”: „Organizație soroșistă de bagabonți”

Fostul pușcăriaș Gigi Becali, acum deputat, a lansat un atac suburban la vicepremierul Oana Gheorghiu: „Noi suntem handicapați proști care lăsăm pe Bolojan să aducă o pițipoancă vicepremier. Care a făcut o organizație soroșistă de bagabonți să ia bani. Acum ne învață pițipoanca cum se vând companiile și cum face la CEC Bank 1 miliard de euro”, a spus el, la România TV.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Becali s-a referit, probabil, prin expresia „o organizație soroșistă de bagabonți să ia bani”, la ONG-ul Dăruiește Viața, care a construit, din donații private, un spital pentru copiii bolnavi de cancer, pe care apoi l-a donat statului.  Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile” Gigi Becali a fost condamnat definitiv în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, în urma contopirii pedepselor din trei dosare penale: Dosarul Terenurilor (schimburi de terenuri cu MApN), Dosarul Valiza (dare de mită) și Dosarul sechestrării de persoane. Acesta a fost eliberat condiționat în 2015, după ce a executat o parte din pedeapsă. În dosarul terenurilor, Becali a oferit MApN un teren în comuna Ștefăneștii de Jos (jud. Ilfov) și a primit la schimb un teren în zona Pipera-Voluntari, mult mai valoros datorită potențialului imobiliar. Procurorii DNA au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 892.758 USD (la nivelul din 1999). Această diferență a rezultat din subevaluarea terenului primit de Becali și supraevaluarea celui dat de acesta către Armată. „Păi pițipoanco, are numai active 5 miliarde imobile. Noi am pus-o pe pițipoancă vicepremier, că noi nu avem bărbați deștepți? Să fie și femeie vicepremier, dar una deșteaptă, nu una pițipoancă”, a mai spus deputatul, ales pe listele AUR.  El a preluat integral criticile PSD și a amenințat că, dacă vor fi listate la bursă companiile de stat, acesta va scoate oamenii în stradă și va organiza o „revoluție”. „Frumoasă este, e sexy, e sexy așa ca femeie, nu zic nu, e atractivă, chiar dacă are o vârstă. Ea te atrage așa ca femeie, o și laud, dar mergi acasă băi fetițo. Îi spun fetiță în funcție de gândirea ei, de mintea ei, că oricât de în vârstă ai fi, dacă ai mintea mică ești fetiță. Adică scoatem noi la vânzare Romgaz, Transelectrica. Păi noi suntem proști? Ieșim în stradă, eu organizez revoluția. Păi suntem proștii voștri? Când văd așa ceva țip și urlu. Țipă oftica din inima mea, chiar atât de idioți suntem, vindem și companiile care ne aduc bani? Chiar atât de deștepți sunteți voi și noi atât de proști suntem?”, a declarat Gigi Becali. 

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat
Politică

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat, sugerând că verificările pe care le face ar putea duce la descoperirea unor fapte penale.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Ea reacționează după acuzațiile PSD despre vânzarea companiilor de stat, arătând că demnitarii acestui partid nici măcar nu veneau la muncă, când erau convocați să discute reforma din aceste companii. Ea a acuzat PSD că s-a speriat când a început să analizeze Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat.  Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat „Am organizat ședințe regulate ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat. De fiecare dată, am invitat miniştrii cărora le reveneau companiile analizate în portofoliu, inclusiv cele din domeniul transporturilor (minister gestionat de PSD) și energie (minister gestionat tot de PSD). De cele mai multe ori au trimis în numele lor secretari de stat ori alți reprezentanți, crezând probabil că nu e o temă de importanță strategică națională ori căutând să amâne deciziile ferme, deși ele fuseseră asumate în documentele enumerate mai sus.   Așadar, prezența personală a miniștrilor la aceste ședințe a fost excepția, nu regula (...)   Practic, tot ce aveau de făcut era să se prezinte la muncă”, a scris Gheorghiu, pe Facebook.    Ea arată că PSD a fost singurul partid care nu i-a oferit un feed-back la propunerile de reformă.   „Am primit răspuns de la PNL şi USR. De la PSD - nimic.   La aproape o lună distanță, pe 15 aprilie, am convocat o nouă ședință a Comitetului de reformă. S-au agreat soluții pentru o parte din cele 22 de companii de stat analizate. S-a comunicat lista companiilor cu potențial de listare, cu mențiunea că ea urmează să fie înaintată Guvernului”, a arătat vicepremierul.    „Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat. Și care a fost reacția acestor politicieni? Blocarea accesului la documente; Refuzul de a prezenta contracte de mandat; Refuzul colaborării interinstituționale”, a mai arătat ea.    „Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva „acolo sus” le vrea binele (...)   România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere.   Și de asta le e frică”, a mai apreciat Oana Gheorghiu. 

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova
Politică

Cel mai mare pericol pentru Bolojan: eroina care a deschis Strâmtoarea Ormuz și e adorată de Moscova

Diana Șoșoacă a declanșat o nouă serie de declarații controversate, în care îl atacă pe premierul Ilie Bolojan, își atribuie un rol decisiv în deschiderea Strâmtorii Ormuz. Se afișează într-o relație de apropiere cu Leonid Slutski, lider politic rus care o elogiază public. În același registru, senatoarea lansează critici dure la adresa Israelului și a comunității evreiești din România, amenințând totodată cu acțiuni în justiție împotriva celor care ar eticheta românii drept „antisemiți”. Discursul său merge mai departe, până la apărarea lui Ion Antonescu, reinterpretări radicale ale istoriei și comparații controversate, asemănându-se cu Mihai Eminescu, într-un amestec de acuzații, revendicări și poziționări halucinante. Acuzații directe la adresa lui Bolojan Într-o postare publică, Diana Șoșoacă lansează un atac frontal la adresa premierului, acuzându-l de subminarea economiei naționale și cerând intervenția instituțiilor judiciare: Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei „BOLOJANEEEE, NU MAI FURA BANII ROMÂNILOR! SCADE PREȚUL LA COMBUSTIBIL! NU AI NICIUN MOTIV SĂ FIE NICI MĂCAR 7 LEI. FURI LA ACCIZĂ. SUNTEM PRODUCĂTORI DE COMBUSTIBIL. BAAA, TU AR TREBUI SĂ ACȚIONEZI ÎN BENEFICIUL ROMÂNIEI, NU AL STRĂINILOR! SĂVÂRȘEȘTI INFRACTIUNEA DE SUBMINARE A ECONOMIEI NAȚIONALE! DNA PROCUROR GENERAL CHIRIAC, ESTE FLAGRANT! LUAȚI-I PE TOȚI DE LA GUVERN, DACĂ SUNTEȚI CORECTĂ!” Rolul lui Șoșoacă în „deschiderea” Strâmtorii Ormuz Cu doar o oră înainte, Șoșoacă a făcut o afirmație surprinzătoare, susținând că ar fi avut un rol activ în deschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol: „ÎN URMA DISCUȚIILOR ÎN CADRUL ADUNĂRII INTERPARLAMENTARE DE LA ISTANBUL , TURCIA, LA CARE AM PARTICIPAT ACTIV, STRÂMTOAREA HORMUZ A FOST DESCHISĂ. ROMÂNIA A AVUT UN SINGUR REPREZENTANT, DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ. BOLOJANE, SCADE PREȚUL LA BENZINĂ ȘI REFĂ REZERVA STRATEGICĂ A ROMÂNIEI, CĂ NU M-AM LUPTAT DEGEABA.” Afirmația sa este greu de verificat și nu are confirmări oficiale. Apropierea de Rusia și mesajul lui Leonid Slutski Un alt element notabil îl reprezintă relația afișată cu oficiali ruși. Într-un videoclip, Diana Șoșoacă prezintă o întâlnire cu reprezentanți ai Dumei de Stat, solicitând chiar un mesaj pentru români: „Bine v-am găsit de la Istanbul, Turcia, unde am avut cea de-a patra întâlnire cu reprezentanții dumei de stat, delegație condusă de deputatul Leonid Slutski, președintele partidului democratic liberal din Rusia. Aș vrea să-l rog să transmită poporului român un mesaj din partea Rusiei pentru că trebuie să reluăm relațiile diplomatice, atât Uniunea Europeană, cât și fiecare națiune, pentru a reechilibra situația la nivel mondial și mai ales la nivel european.” Mesajul transmis de oficialul rus, în limba franceză, este unul elogios la adresa Dianei Șoșoacă: „Vreau să spun tuturor celor din România, trebuie să aveți mare grijă de doamna Diana-Iovanovici Șoșoacă, pentru că este foarte inteligentă, foarte puternică și ea este într-adevăr viitorul României. Trăiască Diana și trăiască cooperarea cât mai dreaptă, mai sistematică și mai profundă între Europa și Rusia.  Suntem împreună, ținem aproape!” Discurs despre antisemitism și atacuri la adresa comunităților În intervențiile sale publice, Diana Șoșoacă abordează și tema antisemitismului, contestând etichetarea românilor în acest sens și lansând, în același timp, declarații controversate: Însă, vorbind despre înlăturarea bustului lui Octavian Goga de la Iași, Șoșoacă lansează o avertizare: „Vreau să-i spun și lui Chirica și comunității evreiești să nu îndrăznească, pentru că se vor trezi cu mine la Iași. Și, dacă vor o revoluție le-o pornesc. Să-și bage mințile în cap, să ne lase statuile, să ne lase scriitorii, dacă nu vă convine puteți să vă cărați la voi în Israel. Aici este România, și în România noi hotărâm. Dacă îl considerați pe Goga fascist, antisemit, noi îl considerăm patriot.” De asemenea, lansează un avertisment instituțional: „Să nu mai încercați anatemizarea cu antisemitismul a românilor pentru că s-ar putea să fiți dați în judecată!”. Șoșacă se compară cu Eminescu În aceeași intervenție, Șoșoacă formulează afirmații care reinterpretază evenimente istorice și personaje controversate, inclusiv pe Ion Antonescu și Mihai Eminescu: „Voi credeți că vreodată PSD-ul va face bine românilor? Bă, un hoț rămâne un hoț, criminalul rămâne un criminal. Coruptul rămâne corupt. Ăștia nu se mai îndreaptă. (...) Cum, mă, să faci pace cu PNL-ul care a omorât 11 mii de țărani la 1907? (...) Antonescu care a omorât 4-5 oameni, băi, ăla era soldat! Eminescu a fost omorât de PNL și monarhie, că vorbea așa ca mine!”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră