miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro
Publicat: 18 noiembrie 2026, 09:50 Actualizat la: 18 noiembrie 2026, 10:17

Dezastru la Tarom: trebuie să returneze ajutorul de stat, a ratat restructurarea, anunță Neacșu. Vicepremierul propune ca Tarom să fie preluat de Aeroporturi București

Tarom, obligat să returneze un uriaș ajutor de stat
Tarom, obligat să returneze un uriaș ajutor de stat Foto: Tarom
Google News
Urmărește-ne pe Google News

Tarom a ratat restructurarea și va trebui să returneze ajutorul de stat, a anunțat vicepremierul Marian Neacșu, la Antena 3. Însă Neacșu a susținut că această companie nu se va închide, întrucât ar putea fi preluată de Compania de Aeroporturi București - o variantă care, de fapt, ar însemna tot un ajutor de stat și probabil va fi respinsă de Comisia Europeană - sau de un operator aerian din Golf (Tarom are un codeshare activ cu TAROM, semnat în iunie 2026). 

Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Vasilcă, șeful STS care a demisionat după crimele din Caracal, angajat la Autoritatea Aeronautică Civilă din România

Ajutorul de stat devine rambursabil exclusiv ca sancțiune dacă Comisia Europeană constată că planul de restructurare a eșuat. În cazul în care TAROM nu își îndeplinește angajamentele asumate până la 31 decembrie 2026, statul român este obligat prin legislația europeană să recupereze integral suma de 95,3 milioane de euro, la care se adaugă dobânzile aferente. 

Din perspectiva Comisiei Europene, singura modalitate prin care un stat membru este exonerat de obligația de a recupera integral banii este demonstrarea faptului că beneficiarul a intrat în faliment, și-a încetat definitv activitatea, iar activele sale au fost vândute la prețul pieței, statul înscriindu-se la masa credală alături de ceilalți creditori.

 

„Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și Tarom”

„Mihai Gâdea: Nu falimentează Tarom-ul?

Marian Neacșu: Nu.

Mihai Gâdea: Să le luăm pe rând: dacă Tarom-ul nu se desființează, cum veți proceda?

Marian Neacșu: Problema nu este atât de simplă. Tarom a beneficiat la un moment dat de un ajutor de la Uniunea Europeană la un plan de restructurare și avea niște obligații pe care nu le-am îndeplinit atunci. Acum suntem în faza în care trebuie să găsim sursa de a da înapoi ajutorul pe care l-am primit și de a ține compania în viață. Ea poate fi rentabilizată. Precum multe companii, Tarom n-a ajuns întâmplător acolo. Aceste companii au fost prost gestionate, au fost duse într-o zonă de necompetitivitate economică.

Să ne aducem aminte că o cale de rentabilizare, acum un an și jumătate, a fost aceea de a vinde unele dintre cele mai bune sloturi de transport pe care le aveam. Nu asta este soluția. Vom încerca și discuțiile cu Comisia Europeană pentru infuzie de capital dar, în același timp, trebuie să găsim cel mai bun și mai performant management pentru Tarom. Resursele sunt și în interiorul societății și evident că ele trebuie să vină și din partea statului. 

Mihai Gâdea: În momentul în care vorbiți despre salvare, vorbiți și despre faptul că am discutat, la un moment dat, că Tarom ar putea să facă un parteneriat cu mai multe companii, unele care erau, să zicem, din Golf. Nu mai țin minte dacă era vorba de de o companie din așa mare. E adevărat, așa este, dar la un moment dat s-a vorbit și despre faptul că niște joacă direct consultant sau cineva de la Constanța a avut niște discuții la cabinetul premierului Bolojan, la Cancelarie, că în momentul de față există vreo discuție.

Marian Neacșu: Este adevărat.

Mihai Gâdea: La un moment dat s-a vorbit și despre faptul că cineva de la Lufthansa a avut niște discuții la cabinetul premierului Bolojan. În momentul de față, dacă vreți să faceți un parteneriat cu o companie din Vest sau din Golf - cu o companie puternică - există acest plan?

Marian Neacșu: Au fost discuții, așa cum ați amintit, și cu companii din zona Golfului. Ele sunt cele mai avansate în momentul ăsta și opinez că avem șanse să ajungem la o înțelegere.

Mihai Gâdea: Asta e interesant. Deci aceasta e o știre. Spuneți că avem șanse să ajungem la o înțelegere cu o companie mare din Golf. Discuțiile, în momentul de față, țin de ceva?

Marian Neacșu: În momentul acesta, mai sunt în discuții destul de multe aspecte. Ele vizează păstrarea numărului de personal la un nivel rezonabil, înnoirea flotei cu condiții de investiții și relaționarea pe care pe care ar avea-o cu Compania Națională Aeroporturi București. A doua componentă care poate să ducă la salvarea companiei va fi sau ar putea să fie aceea de creștere a participației la Tarom, iar investitorul să fie național. Să facem o fuziune între Compania Națională Aeroporturi București și Tarom.

Mihai Gâdea: Foarte important va fi ce va spune Comisia Europeană, pentru că s-au încălcat anumite angajamente. În condițiile în care Comisia Europeană spune 'Ați încălcat angajamentele, ne pare rău' se mai poate face ceva?.

Marian Neacșu: Mi-e foarte greu să mă pronunț. Este una dintre situațiile pe care, bineînțeles, nu putem să nu le luăm în calcul, dar pe care nu ni le dorim. Însă cred că dacă soluția internă ar fi cea care ar fi pusă pe masă, cea de care v-am amintit anterior, și vom putea să prezentăm un program foarte clar prin care să restituim împrumutul pe care l-am primit de la Comisia Europeană prin planul de restructurare, atunci cred că putem să avem”. 

Comisia Europeană va analiza cu suspiciune o fuziune între AAB și Tarom

O fuziune între o linie aeriană și o companie de aeroporturi este cu totul neobișnuită. 

Conform normelor europene, o companie de stat profitabilă (CNAB) nu poate injecta capital sau șterge datorii unei alte companii de stat aflate în dificultate (TAROM) decât în condițiile „investitorului privat prudent”. Dacă Comisia Europeană consideră că o preluare nu aduce un randament economic real pentru CNAB, tranzacția va fi blocată ca ajutor de stat ilegal.

În plus, regulamentele europene (Directiva 2009/12/CE privind tarifele de aeroport) și Regulamentul privind alocarea sloturilor impun ca administratorul aeroportului să trateze toate liniile aeriene în mod nediscriminatoriu. O integrare pe verticală între administratorul Aeroportului Otopeni și un transportator aerian ar declanșa investigații din partea Consiliului Concurenței și a autorităților europene privind favorizarea TAROM la alocarea sloturilor (mai ales că Otopeni a trecut la coordonare completă de Nivel 3) sau la taxele aeroportuare. 

O fuziune cu CNAB (companie de stat profitabilă) ar putea fi interpretată de Comisie ca:

  • Un nou ajutor de stat mascat (transfer de resurse, garantare implicită a datoriilor, acces preferențial la infrastructură).
  • Încălcare a condițiilor de „own contribution” și „burden sharing” din Ghidurile privind ajutoarele de restructurare.
  • Distorsionare a concurenței pe piața transportului aerian, deoarece TAROM ar beneficia de un „sponsor” puternic (aeroportul) pe care competitorii (Wizz Air, Ryanair, Blue Air etc.) nu îl au.

Comisia aplică principiul Market Economy Operator (MEO): dacă un investitor privat rațional nu ar face fuziunea în aceleași condiții, operațiunea este ajutor de stat. Având în vedere pierderile cronice ale TAROM și profitabilitatea CNAB, este greu de demonstrat că fuziunea ar trece testul MEO.

 

DeFapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice, dar poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent.

PayPal
Transfer bancar
RO48BRDE445SV97760644450
Patreon
Donează

Alte articole din categoria Politică

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!
DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră