joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4091 articole
Politică

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să stea opt ore la muncă, spune ministrul Economiei, Radu Miruță (USR). pentru îndeplinirea unor astfel de obiective, unii directori iau salarii de 50.000 lei. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat “Există directori în aceste companii de stat care încasează 50.000 de lei pe lună, dar nu bifează nici măcar criteriile lor de performanţă. M-am uitat pe criteriile de performanță din Ministerul Economiei și am văzut obiective precum: "Să stai opt ore la serviciu" sau "Să nu întârzii dimineața". Dosare întregi sunt pline cu astfel de criterii. Lucrurile acestea trebuie schimbate”, a spus Radu Miruţă, la Conferința RO 3.0 - Upgrade România.  „Suntem, însă, în situația în care România este pe ultimul loc în UE la capitolul digitalizare. Studiile Băncii Mondiale și ale OECD arată că, dacă România ar ajunge măcar la jumătatea mediei UE în digitalizare, am avea o creștere economică cu 3% din PIB. Iar 3% PIB înseamnă echivalentul întregului buget alocat educației. Iar acest lucru se poate obține exclusiv prin digitalizare. Totuși, există o rezistență reală la digitalizarea României. E ca un joc de tras de sfoară: unii trag într-o direcție, alții în cealaltă. Această rezistență vine din faptul că digitalizarea scoate dosarele din sertare, pune ordine în fluxurile administrative, introduce transparență și face vizibile zonele cu probleme – de exemplu, TVA-ul nerecuperat. Dacă „aprindem lumina” acolo unde sunt aceste informații, procesul de recuperare începe automat să se miște mai bine”, a mai arătat Miruță.    

Ce obiectiv-cheie are un director al unei companii de stat: să vină opt ore la slujbă, spune Radu Miruță Foto: Facebook
Nicușor Dan a nominalizat la CCR un universitar fără pată, pe Dacian Dragoș Foto: Transilvania Reporter
Politică

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Mihai Busuioc, pe Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată în această instituție: Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Dacian Cosmin Dragoș a fost beneficiar al bursei europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006), și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023). Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. El a demisionat din această funcție după ce acest consiliu l-a absolvit pe Lucian Bode de acuzațiile de plagiat.  În septembrie 2022, Dacian Dragoș a spus că “atacul fără precedent la reglementările privind etica în cercetare realizat de CCR este perfect și circular“.  Mihai Busuioc, trimis de PSD la CCR, a condus, din 2017, Curtea de Conturi. El a fost un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție.  

PSD, distanțare de noile măsuri fiscale (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD se distanțează parțial și preventiv de noile politici fiscale adoptate de Guvern

PSD, distanțare de noile măsuri fiscale. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că social-democrații își doresc ca propunerile lor să fie tratate cu mai multă seriozitate în cadrul Coaliției. Acesta a anunțat că în partid vor avea loc consultări privind poziționarea politică în perioada următoare. PSD, distanțare de noile măsuri fiscale Grindeanu a subliniat că PSD este cel mai mare partid din Coaliție și, prin urmare, este firesc ca propunerile sale să fie luate în considerare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD El a criticat măsuri precum aplicarea CASS pentru veterani de război și foști deținuți politici: „Nu cred că se reface deficitul punând CASS la veteranii de război. Astea sunt lucruri care depășesc o anumită limită.” Consultări interne în PSD privind direcția politică Grindeanu a anunțat că în următoarele zile PSD va avea consultări interne pentru a decide modul în care va gestiona perioada următoare: „Vom veni cu propuneri și ne dorim ca ele să fie luate în seamă. Nu suntem prizonierii acestei Coaliții.” Intrarea la guvernare nu e un angajament necondiționat Liderul PSD a amintit că aproape 5.000 de membri ai partidului au votat pentru intrarea la guvernare, însă a avertizat că parteneriatul cu PNL depinde de tratamentul corect din partea partenerilor: „Suntem parteneri de bună-credință atâta timp cât suntem tratați ca atare. Altfel, putem decide și altceva.” Investițiile și majorările sociale nu sunt motive de regret Grindeanu a apărat activitatea guvernamentală a PSD, afirmând că realizările precum construcția de autostrăzi și majorarea pensiilor nu pot fi contestate: „Nu regret nicio secundă că am făcut parte dintr-un guvern care a investit și a mărit salariile și pensiile.” Nemulțumiri privind Pachetul 1 Președintele interimar al PSD a declarat că din propunerile formulate pentru primul pachet de măsuri fiscale a fost acceptată doar reducerea cu 40% a subvențiilor pentru partide. Alte propuneri importante, precum pragul de 4.000 lei pentru aplicarea CASS la pensii sau excepțiile pentru deținuți politici și veterani, nu au fost acceptate. Grindeanu a enumerat și alte măsuri propuse de PSD care nu au fost incluse în pachetul final, precum exceptarea mamelor minore care își continuă studiile, propuneri din domeniul educației, impozite pe cifra de afaceri și criptomonede Acesta a subliniat că modul în care a fost gestionat Pachetul 1 obligă partidul să fie mai atent și mai ferm în negocierile pentru Pachetul 2.

Sprijin puternic pentru Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD

Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD: un sondaj INSCOP publicsat azi arată că 53,2% dintre cei chestionați sunt total sau oarecum de acord cu activitatea președintelui. Cea mai mare susținere vine din partea electoratului USR, dar activitatea lui Nicușor Dan este aprobată și de peste două treimi din pesediști. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg În schimb, alegătorii AUR sunt în total dezacord cu noul șef al statului. Sprijin puternic pentru Nicușor Dan Potrivit INSCOP, 29.7% dintre cetățenii români sunt total de acord cu activitatea pe care o desfășoară Nicușor Dan în calitate de președinte al României, 23.5% sunt oarecum de acord (un total pozitiv de 53,2%), 5.9% oarecum în dezacord, iar 35.9% în total dezacord (un total negtiv de 41,8%). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5% din total eșantion. “Rezultatele arată că activitatea lui Nicușor Dan ca președinte este susținută de 53,2% dintre respondenți, cu un sprijin mult mai mare în rândul votanților USR (87,8%) și PNL (80,0%) și PSD (66%), dar foarte scăzut în rândul votanților AUR (23,2%). Nivelul de educație influențează semnificativ percepția: persoanele cu studii superioare indică un nivel de aprobare a activității președintelui de 76,8%, în timp ce persoanele cu studii primare de doar 36,3%. Locuitorii din mediul urban mare și din București sunt mai favorabili (65-68%), spre deosebire de cei din rural (45,8%). Datele arată faptul că provocarea principală pentru mandatul președintelui Nicușor Dan este de a-și extinde sprijinul de la electoratul urban-educat înspre segmentele din zonele rurale, mai conservatoare, cu venituri mai mici și, evident mai vulnerabile“, a apreciat directorul INSCOP, Remus Ștefureac.  Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.  

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Foto: Facebook
Politică

Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale

Premierul PNL Ilie Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale și explică de ce mai întâi a majorat impozitele: “Nu am avut timp, pentru că mâine este un consiliu al miniștrilor de finanțe. Ministrul Nazare a plecat deja în această seară spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care țara își respectă angajamentele fiscale, nu pentru că ne-a obligat CE, ci pentru că asta înseamnă o bună guvernare, a opri deficitul și a putea accesa fonduri europene“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Bolojan promite că, la final de iulie, taie pensiile speciale Bolojan a amintit că reforma pensiilor speciale este un jalon PNRR. “Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră“, a susținut premierul.  231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament, în aprilie.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș, în aprilie.  Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii.   

Subvenția pentru partide se reduce din 2026, cu 40% Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Subvenția pentru partide se reduce din 2026, cu 40%. Grindeanu acuză USR că a plagiat amendamentul

Subvenția pentru partide se reduce abia din 2026, cu 40%, potrivit unui amendament depus de PSD la priectul pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea. Luni seara, președintele PSD, Sorin Grindeanu,a  acuzat USR că a plagiat amendamentul partidului său. El a prezentat și dovada că PSD a depus acest amendament.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Partidul condus de Dominic Fritz a anunțat pe Facebook: “La propunerea USR, subvențiile partidelor politice vor fi reduse (...) Ne bucurăm că, astăzi, propunerea USR a fost susținută in Coalitie. Reducem cu 40% subvențiile acordate partidelor față de suma acordată în 2024. Măsura adoptată de Guvernul Bolojan e o dovadă de respect față de români“.  Subvenția pentru partide se reduce din 2026, cu 40% “USR plagiază fără rușine amendamentele PSD și se mai și laudă cu asta! Parlamentarii social-democrați sunt cei care au propus, de fapt, reducerea cu 40% a subvenției alocate partidelor politice!   Dacă tot susțineți că acest demers are girul tuturor partenerilor din Coaliție, vă propunem ca tăierea subvenției să fie făcută chiar de la prima rectificare bugetară din acest an!   Dragi colegi USR, dacă tot ați pornit pe calea plagiatului, puteați să mergeți până la capăt, și să susțineți toate amendamentele PSD: ridicarea de la 3.000 la 4.000 de lei a pragului privind aplicarea CASS la pensii, renunțarea la plata CASS pentru indemnizația de șomaj/ pentru venitul minim de incluziune, scutirea de plata CASS a indemnizației pentru creșterea copilului, a văduvelor de război, veteranilor și foștilor deținuți politici!“, a scris Grindeanu pe Facebook.    

Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan (sursa: Facebook/Mihai Enache)
Politică

AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a anunțat luni că parlamentarii formațiunii vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Executivului pe pachetul fiscal. Moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan În cadrul unei conferințe de presă susținute în Parlament, Enache a acuzat Guvernul că propune măsuri de austeritate profund nedrepte, fără a atinge pensiile speciale, salariile uriașe din instituții politizate sau structurile administrative supradimensionate. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Nu putem lua bani de la pensionari cu pensii de supraviețuire, de la mame sau de la antreprenori, fără să reducem din cheltuielile obscene ale statului”, a declarat Enache. Moțiunea AUR are deja 89 de semnături Textul moțiunii este finalizat, iar documentul a fost semnat de toți cei 89 de parlamentari AUR, precum și de mai mulți deputați și senatori din opoziție, inclusiv de la partidul S.O.S., Partidul Oamenilor Tineri și parlamentari neafiliați. Mihai Enache a făcut un apel direct către parlamentarii tuturor formațiunilor politice, cerându-le să se alăture demersului AUR: „Cei care nu reacționează la aceste măsuri sunt trădători ai celor care i-au votat. Le cerem să-și asculte alegătorii, nu doar liderii de partid.” Enache a precizat că moțiunea va fi depusă în termenul legal de trei zile de la momentul asumării răspunderii de către Guvern, adică până cel târziu joi. Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal Luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan și sprijinit de Nicușor Dan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru primul pachet de măsuri fiscale, menit să contribuie la reducerea deficitului bugetar. Moțiunea AUR vine ca reacție la aceste măsuri, considerate „abuzive” de opoziție.

Primarul Toma (PSD), conflict cu partidul (sursa: Facebook/Constantin Toma)
Politică

Tensiuni în PSD: primarul Toma critică dur conducerea partidului, organizația de Buzău reacționează

Primarul Toma (PSD), conflict cu partidul. Declarațiile critice ale primarului municipiului Buzău, Constantin Toma, la adresa conducerii PSD și a fostului premier Marcel Ciolacu, au stârnit o reacție imediată din partea organizației județene a partidului. PSD Buzău avertizează că astfel de poziții publice pot afecta încrederea cetățenilor în unitatea formațiunii. Primarul Toma (PSD), conflict cu partidul Într-un interviu acordat RFI, primarul Constantin Toma a declarat că PSD „nu mai are legătură cu poporul” și că deciziile importante sunt luate de un grup restrâns de lideri. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Acesta a criticat măsurile luate în zona bugetară în ultimii doi ani, catalogându-le drept „cele mai proaste” și a acuzat conducerea partidului de pasivitate: „Au intrat la Putere, dar stau liniștiți, ca și cum nu ar fi responsabili pentru situația actuală.” Reacția PSD Buzău: Declarațiile pot genera confuzie și neîncredere Într-un comunicat oficial transmis luni dimineață, PSD Buzău a transmis că a luat act „cu regret” de afirmațiile primarului și atrage atenția că ele pot fi interpretate în mod eronat de opinia publică. Organizația subliniază că județul și țara au nevoie de stabilitate, iar divergențele de opinie ar trebui discutate în interiorul partidului, nu în spațiul public. Totodată, PSD Buzău a prezentat o serie de realizări din ultimii ani, menționând atragerea a peste 760 de milioane de euro pentru investiții în municipiul Buzău și alte 35 de milioane prin Compania de Apă. PSD: Critica, legitimă, dar trebuie exprimată responsabil Reprezentanții partidului recunosc că dezbaterile interne sunt parte a democrației, dar subliniază că tonul și cadrul în care acestea sunt exprimate contează. „Critica este utilă atunci când este formulată cu echilibru și cu respect față de efortul comun”, se arată în comunicat. PSD Buzău susține ideea unui dialog sincer și constructiv, însă atrage atenția că ieșirile publice pot afecta unitatea echipei și încrederea oamenilor. Marcel Ciolacu: „România nu este în colaps economic” În paralel, fostul premier Marcel Ciolacu a respins ideea unui colaps economic în România și a declarat că reforma fiscală face parte din angajamentele asumate prin PNRR. Ciolacu a criticat austeritatea, spunând că aceasta nu reduce deficitul, ci îl adâncește, și a pledat pentru măsuri echilibrate, adaptate contextului actual.

Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic, spune ministrul Radu Miruță Foto: Facebook
Politică

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul  Economiei, Radu Miruță (USR), într-un interviu la TVR Info. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ El a mai spus că “Indicatorii de performanță sunt o jignire“, aceștia fiind îndepliniți dacă directorul companiei vine la serviciu și stă opt ore, uitându-se pe fereastră.  Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic “Sunt companii de stat despre care multă lume n-a auzit, ceea ce înseamnă că lumea nu prea știe ce se întâmplă acolo. (…) Sunt salarii de 50.000, 45.000 de lei, 47.000 (…) – sunt sume enorme, pe care acei oameni nu le iau făcând treabă. Nu vorbim de manageri de top care și-au suflecat mânecile și au spus: «Las privatul, mă duc la stat să fac performanță». S-a alocat o sumă mare de bani din pixul ministrului, pentru ca oamenii care nu au mai încăput pe liste – de parlamentari, prefecți, secretari de stat – să primească niște bani pe spatele românilor care plătesc aceste taxe. (…) Indicatorii de performanță sunt o jignire. Dacă te duci 8 ore la serviciu, se consideră că îți îndeplinești indicatorii de performanță. Și-au betonat un contract cu indicatori pe care îi îndeplinești și dacă te uiți pe geam de la birou. (…) Să știți că, întâmplător, și-au pregătit lucrurile astea au fost finalizate cam cu o lună înainte să ajung eu aici. Până atunci, patru ani au fost interimari. Bănuiau că urmează să plece și și-au rezolvat bucata de contracte“, a spus Radu Miruță. 

Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare Foto: Facebook
Politică

Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare

Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la o firmă de copiatoare: 750.000 de euro. George Butunoiu, care conduce o firmă care recrutează manageri - “headhunter“ - a oferit această informație la o dezbatere organizată de Ziarul Financiar.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la o firmă de copiatoare Acest director nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ (KPI), a mai relatat Butnoiu. “La Aeroporturi Bucureşti au pus director general un privat, pe cineva care nu avea nicio treabă, lucrase la o firmă de co­piatoare. Au făcut contractul de manage­ment în care avea cinci KPI - el se uita toată ziua la cinci cifre, atât. Toată ziua, de dimi­neaţă până seara, se uita la alea cinci cifre care erau în contract. N-a mai făcut o repa­raţie, o investiţie, totul se ducea pe alea cinci. În primul an a luat bonus 750.000 euro. În al doilea an a luat 450.000 euro. După aia şi-a dat singur demisia ca să nu rişte prea mult. La alte companii şi mai bă­noase se câştigă şi mai mult de atât, se câştigă milioane de euro din părţile vari­abile, întins pe o perioadă mai lungă“, a spus Butunoiu.  Potrivit unei relatări din Ziarul Financiar, Butunoiu a mai spus că “dacă un manager poate să câştige personal, la o companie de stat, jumătate de milion de euro, salariu plus bonus, nu are nicio ezitare să lase compania să piardă 20 de milioane de euro“. 

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat

Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii și președinții de consilii județene, scapă aproape netăiat, arată Profit. Acum, sporul este de 50% din salariu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Sporul pentru fonduri europene, de care beneficiau și primarii, scapă aproape netăiat În varianta inițială a proiectului de lege pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea, sporul era limitat la 35% din salariu. În varianta nouă, consultată de Profit, limita superioară va fi de 40%.  Tot la 40%, față de 35% în proiect, va fi limitată și majorarea salarială acordată personalului implicat în proiecte PNRR. În perioada în care era președinte al Consiliului Județean Bihor, salariul lui Bolojan era majorat cu doar 35%, deși avea dreptul la 50%. În schimb, salariul primarului Clujului, Emil Boc, primește un plus de 50% pentru că lucrează cu fonduri europene.  Guvernul a făcut un pas înapoi și în fața industriei jocurilor de noroc: inițial, prin legea pe care guvernul urmează să-și asume răspunderea, impozitul pe câștigurile din jocurile de noroc urma să crească de la 3% la 10%.  Însă, până la umă, acest impozit va fi de doar 4%, o creștere de doar un procent.  Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Începând de vineri seară până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente.

Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei

Guvernul Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei, de trei ori mai mult decât impactul generat de creșterea pensiilor. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Informația apare într-un document strict confidențial al ministerului de Finanțe, transmis președintelui Iohannis, premierului Ciolacu și președintelui Senatului, Nicolae Ciucă. Documentul a fost publicat de site-ul Europa Liberă. Ciolacu legiferase pentru 2025 majorări de salarii pentru bugetari de 68 miliarde lei În notă, Finanțele explică ce impact bugetar ar fi avut creșterile de salarii și pensii, dacă nu erau înghețate în decembrie 2024. Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar fi crescut astfel în 2025: 44,3 miliarde de lei strict creșterile salariale ale bugetarilor 18,4 miliarde de lei majorarea sporurilor, probabil trase în sus de salarii 1,2 miliarde de lei pentru premii și ore suplimentare în sistemul militarizat 5,1 miliarde de lei creșterea normei de hrană și pentru echipamente în sistemul militarizat În schimb, impactul bugetar al majorării pensiilor - inclusiv cele “speciale“, denumit astfel în documentul Finanțelor - conform legii PSD-PNL, ar fi fost de 20,1 miliarde de lei.  În notă se mai arată că “necesarul de finanțare“ al guvernului României a fost, în 2024, de 14,3% din PIB, respectiv 250 de miliarde de lei. 

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Foto: Inquam/George Calin
Politică

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“

În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“, așa că a vândut valută și s-a împrumutat pe termen scurt, arată un document “strict confidențial“ trimis de ministerul de Finanțe către președintele Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și premierul Ciolacu. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Documentul a fost publicat de Europa Liberă România. În decembrie 2024, guvernul Ciolacu a rămas fără bani, “goluri temporare în Trezorerie“ Potrivit acestei note, din decembrie 2024, în acea lună prognoza soldului contului curent general al Trezoreriei prezenta “goluri temporare de casă consecutive“. Asta însemna că Trezorerie nu mai avea nici un ban ca să facă plăți. Soluția ministerului de Finanțe a fost să se atragă depozite pe termen scurt de la bănci - ceea ce, probabil, presupunea dobânzi mari - și să vândă valută din bufferul în valută al ministerului la BNR. Însă băncile nu au oferit sumele necesare, banii din PNRR nu au sosit, așa că Trezoreria uirma să vândă șase miliarde de lei. Finanțele au arătat, în această notă, că vânzarea valutei din buffer ducea acest cont sub cinci miliarde de lei, “mult sub nivelul care să acopere patru luni de finanțare brută“.  Nota încheie arătând că există riscul ca ministerul de Finanțe să nu mai poată emite euroobligațiuni pe piețele externe, ceea ce ar duce la epuizarea bufferului și la o “expunere foarte ridicată față de riscul imposibilității efectuării tuturor plăților“. 

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Foto: Facebook
Politică

Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani

Cum poate fi fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie pentru maximum cinci ani: probabil a încălcat legea responsabilității ministeriale, dezinformând Parlamentul în legătură cu impactul asupra bugetului a cel puțin unei ordonanțe de majorare a salariilor.  Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar Cum poate fi Ciolacu pus sub acuzare și, eventual, trimis la pușcărie Ce spune legea responsabilității ministeriale: constituie infracține și se pedepsește cu închisoare de la unul la cinci ani “prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“. Într-un document prezentat de Europa Liberă România, documnent din 19 septembrie 2024, se arată că impactul bugetar al OUG 26/2024, prin care s-au majorat pe șest salariile din poliție, armată și servicii secrete, a fost de 5,1 miliarde de lei. Acest document este o notă “strict confidențială“ a ministerului de Finanțe către Marcel Ciolacu. Finanțele arată că în avizul la OUG 26/2024 au avertizat că impactul calculat de inițiator, circa 1,7 miliarde de lei, este nerealist. Cu toate acestea, în expunerea de motive la această ordonanță - document transmis Parlamentului sub semnătura premierului Marcel Ciolacu - se susține că impactul bugetar este sub 1,7 miliarde de lei. La acel moment, premierul știa ce evaluare are ministerul de Finanțe și putea beneficia de datele pe baza căruia s-au făcut calculele de impact. In plus, diferența între evaluarea Finanțelor și cea trimisă Legislativului de Ciolacu este uriașă, de 3,4 miliarde de lei.  Informațiile false oferite de Ciolacu ar fi putut avea rolul de a “ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului“, pentru că explozia deficitului bugetar a deteriorat relația cu UE, a deteriorat evaluările agențiilor de rating și a crescut costurile cu care statul român s-a împrumutat.  Este posibil ca, legal, să răspundă și inițiatorii ordonanței - ministerul Apărării, în primul rând - dacă au oferit informații false.  Legea mai prevede că: “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop“.  “Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României“, mai prevede legea responsabilității ministeriale. 

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024

Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în anul electoral 2024 și care  a aruncat în aer deficitul bugetar: ea a fost camuflată într-o ordonanță de urgență care, potrivit titlului, avea drept scop cumpărarea de drone turcești.  Citește și: DOCUMENTE Iohannis, Ciolacu și Ciucă știau din august 2024 că România este în pragul dezastrului financiar În spațiul public nu a existat până acum nici o discuție despre efectele acestei ordonanțe. Informația a apărut însă într-unul din documentele publicate vineri seara de Europa Liberă, în care se arată că una din principalele surse de majorare a deficitului bugetar în 2024 este această ordonanță de urgență, prin care explodau cheltuielile cu salarii în poliție, servicii secrete și Armată.  Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei Dumirea oficială a ordonanței este: “privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii“ Impactul OUG 26/2024 a fost uriaș: 5,13 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro. Impactul se referă la anul 2024, nu se știe ce impact are în 2025. Documentul publicat de Europa Liberă - o informare “strict confidențială“ adresată premierului Ciolacu, la 19 septembrie 2024, privind situația deficitului bugetar - arată că ministerul Apărării, inițiatorul ordonanței, a mințit în ceea ce privește impactul ei.  Astfel, inițiatorul ordonanței a susținut că impactul este de puțin peste 1,7 miliarde de lei, deși Finanțele, în avizul dat ordonanței, au arătat că estimarea este nerealistă. Fără a ataca doar această ordonanță, nota trimisă premierului Ciolacu arată că majorările de salarii acordate în 2024 prin trei ordonanțe de urgență, “problema sustenabilității financiare a acestor măsuri fiind subliniată de Ministerul Finanțelor“. Celelate două ordonanțe de urgență se referă la salariile din Educație și din Justiție (drepturile câștigate prin darea statului în judecată), dar impactul nu se ridică la nivelul celui genrat de OUG 26/2024. Impactul majorărilor salariilor din Educație a fost de doar trei miliarde de lei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră