luni 31 august
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10103 articole
Eveniment

Ce prevede ordonanța de urgență prin care Guvernul încearcă să controleze prețul carburanților

Ministerul Energiei a publicat un proiect de ordonanță de urgență care prevede declararea stării de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Documentul introduce măsuri stricte pentru limitarea adaosurilor comerciale și pentru controlul exporturilor de benzină și motorină. Scopul principal este prevenirea speculei și asigurarea continuității aprovizionării cu carburanți într-un context internațional tensionat. Adaos comercial plafonat pentru benzină și motorină Potrivit proiectului, adaosul comercial practicat de operatorii economici va fi limitat la maximum 50% din media adaosului înregistrat în ultimele 12 luni. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Măsura se aplică pe întreg lanțul economic — de la producție și import până la distribuție și comercializare — și vizează prevenirea unor comportamente speculative. Inițiatorii explică faptul că adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și costul de producție sau de achiziție. Exporturile de carburanți, condiționate de acordul autorităților Proiectul introduce și restricții privind exportul produselor petroliere. „Pe durata situaţiei de criză, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei”, se precizează în document. Operatorii care nu respectă aceste condiții riscă sancțiuni severe, inclusiv amenzi între 5% și 10% din cifra de afaceri. Măsuri pentru controlul prețurilor și ajustarea biocarburanților Autoritățile propun și măsuri pentru prevenirea vânzării carburanților la prețuri care depășesc nivelurile maxime stabilite. De asemenea, operatorii vor avea posibilitatea de a reduce conținutul de biocarburant din benzină, de la 8% la minimum 2%, pe perioada aplicării măsurilor de protecție. Perioada de aplicare și eventuale măsuri compensatorii Măsurile vor fi aplicate pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă, în funcție de evoluția pieței. După încetarea situației de criză, Ministerul Energiei va analiza impactul și ar putea propune măsuri compensatorii, astfel încât obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie afectate. Avertisment: risc de blocaje și probleme de aprovizionare Autoritățile avertizează că, în lipsa intervențiilor, piața ar putea fi grav afectată. „În lipsa acestor intervenţii legislative, există riscul afectării continuităţii în aprovizionarea consumatorilor şi al blocajelor operaţionale în piaţa gazelor naturale”, se arată în nota de fundamentare. Creșteri puternice ale prețurilor, pe fondul tensiunilor globale Evoluțiile din Orientul Mijlociu au dus la creșteri semnificative ale cotațiilor petrolului. Prețul Brent a ajuns la aproximativ 114 dolari/baril pe 22 martie, cu un vârf de aproape 120 dolari/baril, comparativ cu circa 65 dolari la începutul lunii februarie 2026. La nivel național, prețurile carburanților au crescut considerabil: benzina standard a ajuns la 9,18 lei/litru, iar motorina la 9,91 lei/litru. „Creşterea amplă a preţurilor acesteia în perioada recentă pe plan internaţional se răsfrânge asupra dinamicii preţurilor de consum, şi conduce la majorarea ratei inflaţiei la nivel naţional. Aceste creşteri ale cotaţiilor ţiţeiului şi a motorinei pun presiuni majore pe piaţa petrolieră din România, care depinde de importuri de ţiţei în proporţie de circa 75%”, explică documentul oficial.

Ce prevede ordonanța de urgență prin care Guvernul încearcă să controleze prețul carburanților
Reportul la Joker a ajuns la 12 milioane de euro, de șase ori mai mare decât la 6/49
Eveniment

Reportul la Joker a ajuns la 12 milioane de euro, de șase ori mai mare decât la 6/49

Loteria Română anunță reporturi impresionante la principalele jocuri loto, cu premiul cel mare la Joker depășind 60,21 milioane de lei, echivalentul a peste 11,81 milioane de euro. Și la Loto 6/49 se înregistrează un report important, de peste 9,78 milioane de lei (aproximativ 1,92 milioane de euro). Peste 30.000 de câștiguri la extragerile de duminică La tragerile loto de duminică, Loteria Română a acordat 30.107 câștiguri, în valoare totală de peste 2,85 milioane de lei. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc La Joker, la categoria a II-a, reportul a ajuns la peste 707.400 de lei (peste 138.800 de euro), ceea ce crește atractivitatea jocului pentru următoarele extrageri. Reporturi consistente și la Noroc și Noroc Plus La jocul Noroc este în joc un report cumulat de peste 5,26 milioane de lei (peste 989.300 de euro). În același timp, la Noroc Plus, reportul la categoria I depășește 141.000 de lei (peste 27.600 de euro). Premii în creștere și la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, reportul la categoria I este de peste 346.300 de lei (peste 67.900 de euro), iar la Super Noroc, premiul cel mare ajunge la peste 111.400 de lei (peste 21.800 de euro). Câștiguri importante la Loto 6/49 și Noroc La tragerea Loto 6/49 de duminică, la categoria a II-a, au fost înregistrate șase câștiguri, fiecare în valoare de 55.810,61 lei. Trei dintre biletele câștigătoare au fost jucate în agenții loto din Timișoara și București (sectorul 2), iar celelalte trei au fost achiziționate online, pe platformele bilete.loto.ro și AmParcat.ro. La jocul Noroc, la categoria a III-a, s-a câștigat suma de 50.571,12 lei, biletul norocos fiind jucat într-o agenție din Tulcea. Loteria Română anunță că joi vor avea loc noi trageri pentru jocurile Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, oferind noi șanse participanților de a câștiga premiile puse în joc.

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE
Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

Nici un student nu mai are garanția, după apariția AI, că va avea un loc de muncă
Eveniment

Nici un student nu mai are garanția, după apariția AI, că va avea un loc de muncă

Inteligența artificială schimbă radical piața muncii, iar studenții nu mai au garanția unui loc de muncă sigur după absolvire. Joburi după facultate amenințate de AI Automatizarea și algoritmii AI elimină treptat joburile repetitive, în timp ce competențele umane precum gândirea critică, empatia și adaptabilitatea devin tot mai valoroase. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Specialiștii avertizează că viitorul aparține profesiilor care combină tehnologia cu decizia complexă și interacțiunea autentică, de la medici și profesori până la meserii tehnice. În noua economie digitală, succesul nu mai depinde de diplomă, ci de capacitatea de a colabora inteligent cu AI și de a transforma informația în acțiune relevantă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cel mai simplu furt din lume: o cheie uitată în ușă, pe exterior, i-a adus 10.000 de euro
Eveniment

Cel mai simplu furt din lume: o cheie uitată în ușă, pe exterior, i-a adus 10.000 de euro

Un furt aparent banal s-a transformat într-o pagubă de 10.000 de euro, după ce o adolescentă a uitat cheia în ușă, pe exterior, înainte de a pleca la meditații. Cheie uitată în ușă, furt facil Profitând de neatenție, un hoț care a trecut prin zonă a intrat fără efort în locuință și a sustras bunuri și bani, considerând situația o oportunitate nesperată. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Autorul faptei, identificat ca Stelică Stoleru, a recunoscut rapid furtul în fața magistraților și a solicitat clemență în cadrul procesului. Cazul scoate în evidență cât de ușor poate avea loc un furt în lipsa unor măsuri minime de siguranță, transformând o simplă neglijență într-o pierdere financiară semnificativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Și-au aruncat nou-născutul în latrină, iarna. Miraculos, bebelușul a supraviețuit. 13 ani de închisoare
Eveniment

Și-au aruncat nou-născutul în latrină, iarna. Miraculos, bebelușul a supraviețuit. 13 ani de închisoare

Doi concubini au fost condamnați la câte 13 ani de închisoare după ce și-au aruncat copilul nou-născut în toaleta din curtea locuinței, susținând ulterior că îl crezuseră mort, o explicație respinsă de anchetatori. Bebelușul aruncat în latrină a supraviețuit Bebelușul a supraviețuit în mod miraculos, după ce nu a căzut în groapă, ci pe marginea acesteia, fiind salvat la timp, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Instanța a decis, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, obligarea celor doi la plata a câte 10.000 de euro daune morale pentru copil, hotărârea nefiind definitivă și putând fi atacată cu apel. „Prin acțiunea de ucidere a victimei nou-născute, inculpatul a întrebuințat acte cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate (...) existând posibilitatea ca nou-născutul să se înece”, au subliniat judecătorii, evidențiind gravitatea extremă a faptei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infarct, avertizează specialiștii
Eveniment

Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infarct, avertizează specialiștii

Trecerea la ora de vară, care are loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 3:00 devine ora 4:00, aduce nu doar zile mai lungi, ci și efecte semnificative asupra organismului. Specialiștii avertizează că această schimbare poate crește riscul de AVC și infarct. Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie. De ce ne afectează schimbarea orei Introducerea orei de vară a avut inițial scopuri economice, însă organismul uman nu se adaptează uniform la această modificare. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme (...) impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi (...) mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu”, explică Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, pentru Agerpres. Specialistul subliniază că adolescenții și copiii sunt printre cei mai afectați, deoarece ritmul lor biologic îi predispune la un program de somn mai târziu. Risc de AVC și infarct Primele zile după schimbarea orei sunt marcate de efectele privării de somn, care pot avea consecințe serioase. „Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn (...). Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare”, avertizează medicul. Mai mult, există și riscuri medicale reale: „Creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.” Comparativ, trecerea la ora de iarnă este mai ușor tolerată de organism, deoarece oferă o oră suplimentară de odihnă. Cât durează adaptarea organismului Acomodarea la noul ritm poate dura între una și trei săptămâni, în funcție de fiecare persoană. Specialiștii recomandă o adaptare progresivă înainte de schimbarea orei, pentru a evita un șoc brusc asupra organismului. Recomandările medicilor pentru o tranziție mai ușoară Pentru a reduce impactul trecerii la ora de vară, medicii recomandă: - ajustarea treptată a orei de culcare, cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi - evitarea cafelei și a energizantelor după ora 12:00 - renunțarea la somnul de după-amiază - mese ușoare seara - expunere la lumină naturală dimineața „În felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată”, explică medicul Oana Goidescu. Cine este cel mai vulnerabil la schimbarea orei Persoanele care suferă de tulburări de somn sunt cele mai expuse efectelor negative. Pacienții cu apnee de somn, în special cei netratați, pot resimți o accentuare a somnolenței și a disconfortului. „În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, avertizează specialistul. Ortosomnia: când tehnologia devine un obstacol În încercarea de a obține un somn „perfect”, tot mai multe persoane apelează la gadgeturi de monitorizare. Acest comportament, numit ortosomnie, poate avea efecte inverse. „Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului (...) a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună”, explică medicul. Mai mult, simpla utilizare a telefonului pe timpul nopții afectează direct somnul: „Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru.” Tehnologia și comportamentele din timpul somnului Un fenomen tot mai întâlnit, mai ales la tineri, este utilizarea telefonului în timpul somnului, ca reacție la notificări. „Cel care are această parasomie întinde mâna reflex şi în somn începe să tasteze la telefon”, spune medicul, atrăgând atenția asupra impactului dependenței de tehnologie. Ce prevede legislația din România România aplică ora de vară conform reglementărilor stabilite prin Ordonanța nr. 20/1997. Astfel, ora oficială este decalată cu o oră înainte față de ora Europei Orientale, începând din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

Creștere alarmantă a vehiculelor furate depistate la frontieră: numărul s-a dublat în 2026
Eveniment

Creștere alarmantă a vehiculelor furate depistate la frontieră: numărul s-a dublat în 2026

Numărul vehiculelor suspecte de furt descoperite la frontierele României a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2026. Potrivit Poliției de Frontieră, totalul acestora s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă din 2025. 44 de vehicule identificate în doar două luni În lunile ianuarie și februarie 2026, polițiștii de frontieră au depistat 44 de mijloace de transport suspecte a fi furate, față de doar 21 în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Dintre acestea, 36 au fost autoturisme și 8 au fost motociclete. Descoperirile au fost făcute atât în punctele de trecere a frontierei, cât și în zonele aflate în competența Poliției de Frontieră. Rețele internaționale: suspecți din mai multe țări Persoanele implicate în aceste cazuri provin din mai multe state, inclusiv România, Bulgaria, Georgia, Serbia, Ucraina, Ungaria. În același timp, majoritatea vehiculelor identificate provin din țări vest-europene, precum Germania, Italia, Cehia și Austria. Mașini de lux și metode sofisticate de disimulare Autoritățile atrag atenția că cele mai multe dintre vehiculele descoperite fac parte din clasa medie și de lux și sunt înmatriculate în state din Europa de Vest sau din nordul continentului. Pentru a ascunde proveniența, infractorii folosesc metode tot mai sofisticate: dezmembrarea vehiculelor falsificarea documentelor schimbarea plăcuțelor de înmatriculare transportul pe platforme sau prin porturi maritime Dosare penale și vehicule confiscate În toate cazurile identificate, polițiștii de frontieră au deschis dosare penale, conform legislației în vigoare. Vehiculele au fost reținute până la finalizarea anchetelor. Cooperare internațională pentru combaterea traficului auto Verificările au fost realizate în colaborare cu parteneri din Uniunea Europeană și din afara acesteia, prin consultarea bazelor de date internaționale, precum SIS și Interpol. Autoritățile subliniază că schimbul de informații și cooperarea transfrontalieră rămân esențiale în lupta împotriva traficului de vehicule furate. Suspecții invocă necunoașterea provenienței În multe dintre cazuri, persoanele implicate au susținut că nu știau că vehiculele se află în atenția autorităților. Poliția de Frontieră continuă acțiunile de prevenire și combatere a acestui tip de infracționalitate, prin colaborare constantă cu instituțiile similare din alte state.

Autostrada A1, Lugoj-Deva: secțiunea Margina – Holdea a ajuns la 56%. Tunelurile avansează rapid
Eveniment

Autostrada A1, Lugoj-Deva: secțiunea Margina – Holdea a ajuns la 56%. Tunelurile avansează rapid

Lucrările pe secțiunea Margina – Holdea, parte a Autostrăzii Lugoj – Deva (A1), au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 56%, potrivit unei declarații făcute de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul, cu o lungime de 9,13 kilometri, este unul dintre cele mai așteptate tronsoane de infrastructură rutieră din România, având un rol esențial în conectarea completă a coridorului autostrăzii A1. Mobilizare consistentă pe șantier: sute de muncitori și zeci de utilaje În prezent, asocierea de constructori UMB Spedition – EuroAsfalt este activă pe șantier cu 330 de muncitori și 85 de utilaje. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Această mobilizare susținută are ca scop accelerarea lucrărilor, în special în zona complexă a tunelurilor, considerate punctele critice ale proiectului. Tunelul 1: lucrări avansate și circulație posibilă pe un sens Lucrările la Tunelul 1 sunt într-un stadiu avansat, fiind realizate progrese semnificative: Excavațiile și lucrările de torcretare sunt finalizate în ambele galerii Lungimea galeriilor: 415 metri (calea 2) 367,5 metri (calea 1) Fundațiile boltei întoarse sunt finalizate integral În ceea ce privește hidroizolația: 340 de metri realizați pe calea 2 324 de metri realizați pe calea 1 Un aspect important este faptul că, în acest moment, galeria de pe sensul Nădlac – Sibiu (calea 2) poate fi deja traversată cu mașina. Tunelul 2: lucrări în desfășurare și planuri pentru accelerare Pentru Tunelul 2, lucrările sunt în plină desfășurare: Galeria calea 2 (1.985 m): 930 metri excavați Galeria calea 1 (1.825 m): 1.144 metri excavați Pentru a crește ritmul lucrărilor, constructorii vor deschide un nou punct de acces în galeria de pe sensul Sibiu – Nădlac și vor lucra simultan din opt puncte. De asemenea, a fost finalizată platforma destinată montării unei fabrici de grinzi, care vor fi utilizate pentru poduri și viaducte. Investiție de peste 1,8 miliarde lei prin PNRR Valoarea totală a contractului pentru acest tronson este de 1,82 miliarde lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul acestui an, conform termenelor asumate. Impact major: circulație continuă pe autostradă de la Boița la Nădlac Finalizarea secțiunii Margina – Holdea va permite circulația neîntreruptă pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri. Acest lucru va reprezenta un pas major pentru infrastructura rutieră din România, reducând timpii de deplasare și crescând siguranța traficului pe unul dintre cele mai importante coridoare europene.

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz, împreună cu alte state. Cotroceniul nu dă nici un detaliu
Eveniment

România se angajează să elibereze Strâmtoarea Ormuz, împreună cu alte state. Cotroceniul nu dă nici un detaliu

Aproximativ 20 de state, printre care România, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Franța, Canada și Japonia, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de facto de Iran de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, în urma ofensivei americano-israeliene împotriva Republicii Islamice. România, angajată să elibereze Strâmtoarea Ormuz Potrivit unui comunicat emis de Cotroceni, România s-a alăturat declarației semnate de mai multe state europene și de Japonia pentru asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în contextul impactului major asupra piețelor energetice globale. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Autoritățile subliniază că efectele crizei sunt deja resimțite inclusiv la nivel intern, prin creșterea prețurilor la combustibili, motiv pentru care țara noastră este pregătită să contribuie la eforturile internaționale de stabilizare. În același timp, România își menține poziția de neimplicare în conflictul din Orientul Mijlociu, susținând soluții de dezescaladare alături de partenerii internaționali. Apel internațional pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile Într-un comunicat comun, statele semnatare au condamnat atacurile recente lansate de Iran asupra navelor comerciale și infrastructurilor petroliere și gazifere. Țările solicită un „moratoriu imediat și global” asupra acțiunilor care vizează infrastructura civilă, subliniind riscurile majore pentru stabilitatea economică și energetică la nivel global. Coaliție largă: Europa și aliații, mobilizați Pe lângă principalele puteri occidentale, lista statelor implicate include Germania, Italia, Olanda, Danemarca, Letonia, Slovenia, Estonia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Republica Cehă, România, Lituania, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, Australia și Bahrain. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o mare parte din exporturile globale de petrol și gaze. Blocarea acesteia de către Iran generează temeri privind perturbări majore în aprovizionarea energetică și creșteri semnificative ale prețurilor la nivel internațional. Escaladarea conflictului amplifică tensiunile regionale Situația din regiune s-a deteriorat rapid după declanșarea conflictului dintre Iran și forțele americano-israeliene. Atacurile asupra infrastructurilor energetice și a transportului maritim amplifică riscul unui conflict extins.

România și-a retras brusc cei 117 militari din Irak care asigurau paza aliaților
Eveniment

România și-a retras brusc cei 117 militari din Irak care asigurau paza aliaților

Toți cei 117 militari români dislocați în Irak au revenit sâmbătă, 21 martie, în România, în urma unei decizii de ajustare a posturii NATO în cadrul misiunii NATO Mission Iraq. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării Naționale (MApN), care a subliniat că măsura a fost luată în contextul deteriorării situației de securitate din regiune. Repatriere în condiții de siguranță, cu sprijinul NATO Potrivit MApN, întoarcerea militarilor s-a desfășurat în condiții de maximă siguranță, printr-un efort coordonat la nivel aliat, cu sprijinul structurilor NATO și al partenerilor internaționali. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Operațiunea de repatriere a implicat mai multe etape logistice, fiind gestionată în colaborare cu aliații din cadrul misiunii. Relocare temporară în Turcia și Germania Înainte de revenirea în România, militarii români au fost relocați temporar în baze NATO din Turcia și Germania. Aceștia au fost transportați inițial în baza Incirlik (Turcia) și ulterior în baza Ramstein (Germania), de unde au fost aduși în țară cu aeronave militare. Decizia de retragere, motivată de evoluțiile din regiune Ministerul Apărării precizează că retragerea a fost determinată de evoluțiile recente ale situației de securitate din Orientul Mijlociu. Prioritatea principală a fost protecția personalului dislocat, în contextul creșterii riscurilor din zona de operații. Misiunea militarilor români în Irak Militarii români, proveniți din Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni”, au avut ca principală responsabilitate asigurarea protecției personalului și a facilităților aliate. Pe durata misiunii, aceștia au demonstrat profesionalism și angajament în îndeplinirea atribuțiilor, contribuind la stabilitatea și securitatea zonei. România își reafirmă angajamentul față de NATO În comunicatul oficial, MApN subliniază că România rămâne un partener activ în cadrul NATO și va continua să contribuie la operațiunile și misiunile Alianței. Participarea la astfel de misiuni reflectă angajamentul țării noastre pentru consolidarea securității internaționale, în acord cu deciziile NATO.

Ministrul Muncii (PSD) vrea mai puțini lucrători non-UE în țară: Trebuie să lăsăm loc românilor
Eveniment

Ministrul Muncii (PSD) vrea mai puțini lucrători non-UE în țară: Trebuie să lăsăm loc românilor

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a declarat că susține reducerea numărului de lucrători din afara Uniunii Europene, argumentând că această măsură este necesară pentru a proteja forța de muncă locală, în contextul creșterii șomajului. Cotele de muncitori străini, reduse în 2026 Declarațiile au fost făcute la Arad, unde ministrul a explicat că patronatele au cerut, la finalul anului trecut, creșterea cotei de lucrători non-UE de la 100.000 în 2025 la 150.000 în 2026. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan În schimb, Florin Manole a susținut reducerea acestui număr la 75.000, considerând că piața muncii din România trebuie să ofere prioritate angajaților români. În urma negocierilor, s-a ajuns la un compromis: o cotă de 90.000 de lucrători străini. Argumentul ministrului: creșterea șomajului în România Ministrul Muncii a subliniat că decizia sa a fost criticată la momentul respectiv, însă consideră că reducerea cotei a fost justificată. „Am scăzut cota pentru a lăsa mai mult spațiu lucrătorilor români care vor fi afectați de șomaj”, a explicat Florin Manole. Potrivit acestuia, solicitarea patronatelor pentru un număr mai mare de muncitori străini arată nevoia de forță de muncă, dar și anumite practici discutabile în piață. Critici la adresa preferinței pentru muncitori străini Florin Manole a afirmat că unele companii preferă angajații din afara Uniunii Europene deoarece aceștia sunt mai ușor de plătit la nivel minim și mai vulnerabili. „Există o preferință pentru mână de lucru plătită minimal, vulnerabilă și ușor dispensabilă”, a declarat ministrul, subliniind că acest model nu ar trebui să definească piața muncii din România. Prioritate pentru lucrătorii români Ministrul a precizat că este conștient de drepturile lucrătorilor străini și de necesitatea respectării acestora, însă consideră că statul trebuie să acorde prioritate cetățenilor români. „Prefer să lăsăm cât mai mult spațiu pentru cetățeanul român”, a afirmat Florin Manole, subliniind că responsabilitatea sa este față de cei care contribuie la bugetul public și îl mandatează prin vot.

Româncă, implicată într-un incident de securitate la baza nucleară Faslane din Scoția. A fost arestată
Eveniment

Româncă, implicată într-un incident de securitate la baza nucleară Faslane din Scoția. A fost arestată

Un incident de securitate cu potențial sensibil a avut loc la una dintre cele mai importante baze militare ale Regatului Unit. Un cetățean iranian și o femeie de naționalitate română au fost puși sub acuzare după ce au încercat să pătrundă într-un perimetru militar strict securizat. Tentativă de acces la baza navală Faslane Potrivit autorităților scoțiene, un bărbat în vârstă de 34 de ani și o femeie de 31 de ani au fost reținuți după ce au încercat să intre în Baza Navală HM Clyde, situată în Scoția și cunoscută sub numele de Faslane. Citește și: Un sondaj Pieleanu/Avangarde, distribuit de Agerpres, sugerează o neîncredere masivă în guvernul Bolojan Incidentul s-a petrecut în jurul orei 17:00, joi, 19 martie 2026, moment în care poliția a fost alertată cu privire la prezența a două persoane care încercau să pătrundă în incinta bazei. „Am fost informați despre două persoane care încercau să intre în Baza Navală HM Clyde. Un iranian și o româncă au fost arestați și acuzați în legătură cu acest incident”, au transmis reprezentanții poliției scoțiene într-un comunicat oficial. Ce acuzații li se aduc celor doi suspecți Cei doi suspecți au fost puși sub acuzare și urmează să fie prezentați în fața Curții Șerifului din Dumbarton, luni, 23 martie. Autoritățile nu au oferit, până în acest moment, detalii suplimentare privind natura exactă a acuzațiilor. Ancheta este în desfășurare, iar forțele de ordine încearcă să stabilească circumstanțele exacte ale incidentului, precum și eventualele motivații din spatele tentativei de acces. Faslane, punct-cheie al descurajării nucleare britanice Baza navală Faslane reprezintă un obiectiv strategic major pentru Regatul Unit. Aceasta găzduiește nucleul flotei de submarine britanice, inclusiv sistemul de descurajare nucleară Trident. Importanța bazei face ca măsurile de securitate să fie extrem de stricte, iar orice tentativă de acces neautorizat este tratată cu maximă seriozitate. Suspiciuni privind un posibil caz de spionaj Anterior, Marina Regală a confirmat că două persoane au încercat fără succes să pătrundă în bază. De asemenea, presa britanică, inclusiv publicația The Sun, a relatat că cei doi ar fi suspectați de spionaj în favoarea Iranului. Autoritățile scoțiene continuă investigațiile pentru a clarifica toate aspectele incidentului. În funcție de concluziile anchetei, cazul ar putea avea implicații serioase atât pe plan juridic, cât și în ceea ce privește securitatea națională a Regatului Unit.

Pacienții care au suferit un AVC ar putea să-și recupereze mobilitatea, cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Eveniment

Pacienții care au suferit un AVC ar putea să-și recupereze mobilitatea, cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Un proiect inovator dezvoltat la Iași oferă speranță pacienților care au suferit un accident vascular cerebral, vizând recuperarea mobilității mâinii paralizate. Recuperarea mobilității după AVC Cercetătorii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” lucrează de peste zece ani la un sistem bazat pe inteligență artificială și semnale cerebrale. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Tehnologia permite ca intenția pacientului de a mișca mâna să fie transformată în acțiune, oferind creierului feedback-ul necesar pentru a reînvăța mișcarea. Specialiștii subliniază că eficiența maximă a recuperării apare într-o fereastră critică de aproximativ șase luni după AVC. Continuarea, în Ziarul de Iași

Războiul din Iran influențează costul zborurilor: ce spune șeful Wizz Air
Eveniment

Războiul din Iran influențează costul zborurilor: ce spune șeful Wizz Air

Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețul petrolului și al carburanților, ridicând semne de întrebare privind costul călătoriilor în sezonul estival. Wizz Air, impactul războiului din Iran Directorul executiv al Wizz Air, József Váradi, a declarat că operatorul aerian este protejat în mare parte de fluctuațiile pieței, având acoperite peste 80% din necesarul de combustibil și din riscul valutar pentru următoarele luni. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Astfel, compania nu se confruntă, pe termen scurt, cu o presiune majoră asupra costurilor, datorită strategiilor de hedging implementate. În ceea ce privește flota, aproximativ 30 din cele 260 de aeronave sunt încă indisponibile din cauza inspecțiilor la motoare, iar revenirea completă în operare este estimată până la finalul anului 2027. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră