Câți bani s-au băgat în sute de pagini de Facebook și site-uri pro Călin Georgescu și George Simion
O investigație jurnalistică a scos la iveală o rețea vastă de dezinformare, bazată pe conținut emoțional, nostalgic și conspiraționist. Afacerea site-urilor pro Călin Georgescu și George Simion În spatele unor pagini aparent patriotice, precum „România Frumoasă” sau „România Modernă”, s-a construit încă din 2023. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Aceasta a atras milioane de utilizatori și a fost folosită strategic în campaniile electorale din 2024–2025 pentru promovarea mesajelor anti-sistem, anti-UE și pro-suveraniste. Investigația dezvăluie atât mecanismele de propagare coordonată, cât și legăturile financiare și tehnologice care au făcut posibilă manipularea opiniei publice la scară largă. „România frumoasă” O rețea de dezinformare online, botezată „România Frumoasă”, a fost construită încă din 2023 de un grup de programatori români. Aceștia au creat sute de pagini de Facebook și numeroase site-uri care, prin conținut emoțional, conspiraționist și nostalgic, au pregătit publicul pentru campaniile extremiste de pe TikTok și alte platforme, în alegerile din 2024–2025. Rețeaua a promovat constant mesaje anti-sistem, anti-UE și anti-NATO, vizând în special politicienii pro-europeni și favorizând candidați suveraniști precum Călin Georgescu sau George Simion. Cum funcționa dezinformarea Investigația arată că paginile cu nume de tip „România modernă”, „România eternă”, „România culturală” sau „România solidară” au atras milioane de utilizatori cu imagini generate de AI, clipuri virale, nostalgie comunistă, teme religioase și știri alarmiste despre accidente, boli sau crize. Din spatele acestui conținut stau zeci de site-uri interconectate prin aceleași coduri de publicitate (Google AdSense) și aceleași IP-uri, alimentate cu texte reciclate și postate automat. Un rol central este atribuit unor tineri programatori din Negrești (Vaslui) și lui Constantin Duță, stabilit la Berlin, identificat ca beneficiar al veniturilor din publicitate și vânzător de conturi de TikTok și urmăritori pe rețele sociale. Rețeaua funcționează ca o infrastructură de „coordinated inauthentic behavior”: sute de pagini publică sincron, la intervale exacte de timp, aceleași linkuri și mesaje, folosind inclusiv platforme de automatizare bazate pe inteligență artificială (precum Content Studio). Deși legislația europeană (DSA) și regulamentele Meta interzic acest tip de comportament coordonat, platformele au lăsat paginile active, considerându-le doar clickbait, în ciuda semnalelor venite inclusiv de la structuri cyber ale statului. Circulația banilor Investigația urmărește și circulația banilor. Datele contabile sugerează că veniturile declarate din publicitate sunt mici în raport cu sumele cheltuite pe reclame și cu amploarea operațiunii, ceea ce ridică suspiciuni privind finanțări opace, eventual prin aplicații FinTech sau criptomonede. Cheltuielile pentru promovare cresc puternic în perioadele de campanie electorală, în timp ce conținutul devine tot mai explicit politic: după ce construiesc audiențe prin nostalgie și religie, paginile trec la promovarea directă a unor candidați extremiști și la demonizarea contracandidaților, mai ales a lui Nicușor Dan. „AI de noi” Textul subliniază și rolul societății civile: grupul de Facebook „AI de noi” și comunități de voluntari OSINT au contribuit la identificarea și documentarea rețelei, uneori chiar mai eficient decât instituțiile publice. În final, autorii argumentează că astfel de rețele de dezinformare pot distorsiona grav spațiul public și procesul electoral, mai ales când lipsește transparența privind proprietarii paginilor, finanțarea și modul în care algoritmii platformelor sunt exploatați.
