duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8749 articole
Eveniment

Aproape trei sferturi dintre români sunt pesimiști: țara merge într-o direcție greșită (sondaj)

Românii sunt pesimiști privind viitorul țării. Un sondaj AVANGARDE publicat sâmbătă arată că 74% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, doar 21% consideră că direcția este bună, iar 2% nu știu sau nu răspund. Românii sunt pesimiști privind viitorul țării Datele sondajului arată o scădere constantă a încrederii în direcția țării: Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu În iunie, 38% considerau direcția bună.  În lunile următoare, procentul a scăzut: iulie: 27%, august: 23%, septembrie: 21%. În paralel, procentul celor care văd România pe o direcție greșită a crescut de la 53% în iunie la 74% în septembrie. Intenția de vot: AUR conduce detașat Întrebați despre modul în care actualul Guvern gestionează România, 51% dintre respondenți s-au declarat mai degrabă dezamăgiți, 23% au spus că sunt încântați, alți 23% nu aveau așteptări, iar 3% nu au răspuns. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, rezultatele ar fi: AUR – 41% PSD – 19% PNL – 13% USR – 12% UDMR – 6% SOS România – 2% POT – 2% Forța Dreptei, PMP și DREPT – câte 1% Alte partide – 2% Cele mai mari temeri ale românilor Întrebați despre principalele îngrijorări pentru perioada următoare, românii au menționat: 28% – criză economică 26% – escaladarea războiului din Ucraina 19% – viitorul copiilor 12% – probleme de sănătate 10% – ura din societate 2% – alte temeri 3% – nu știu/nu răspund Metodologia sondajului Cercetarea a fost realizată la nivel național între 9 și 18 septembrie, pe un eșantion probabilistic multistratificat de 1.300 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±2,3%, la un nivel de încredere de 95%.

Românii sunt pesimiști privind viitorul țării (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
România primește despăgubiri pentru artefactele dacice (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România primește despăgubiri pentru artefactele furate

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice. România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie din Muzeul Drents, Olanda, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. România primește despăgubiri pentru artefactele dacice Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a confirmat că întreaga sumă a fost virată de către asigurător, în baza contractului încheiat. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Cele patru artefacte sustrase erau trei brăţări dacice și celebrul Coif de la Coţofeneşti. Prima tranşă, de 4,845 milioane de euro (85% din total), a fost achitată pe 25 august. Ultima tranşă, de 855.000 de euro (15%), a fost virată pe 12 septembrie. Fondurile vor fi transferate la bugetul de stat Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat. În cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, asigurătorul va solicita contravaloarea despăgubirii de la muzeu, iar acesta din urmă va primi fondurile necesare de la stat. Măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului Ministerul Culturii a anunțat îmbunătățirea funcționării grupului de lucru responsabil de monitorizarea cazului și de informarea publicului. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a cerut propuneri pentru modificarea regulilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu românesc, în scopul reducerii riscului unor furturi similare. Oficialul a subliniat că astfel de incidente afectează grav patrimoniul național și trebuie prevenite cu strictețe.

Diana Șoșoacă, audiată la Parchetul General (sursa: Facebook/Diana Iovanovici-Șoșoacă)
Eveniment

Șoșoacă, chemată la Parchet pentru propagandă legionară

Diana Șoșoacă, audiată la Parchetul General. Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost citată marți, 23 septembrie, la Parchetul General, pentru a fi audiată ca suspect într-un dosar penal complex. Diana Șoșoacă, audiată la Parchetul General Potrivit procurorilor, aceasta este acuzată de lipsire de libertate în mod ilegal (patru infracțiuni), ultraj, precum și de promovarea publică a unor idei și doctrine legionare, fasciste, rasiste sau xenofobe. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Printre acuzații se regăsește și negarea sau minimalizarea Holocaustului, faptă sancționată de OUG nr. 31/2002. Riscul de a fi adusă cu mandat Procurorii au avertizat-o pe Diana Șoșoacă că, în cazul în care nu se prezintă la audieri, poate fi adusă cu mandat. Dosarul vizează mai multe declarații și acțiuni controversate ale acesteia din ultimul an, care au atras atenția opiniei publice și a instituțiilor statului. Omagii aduse liderilor legionari În noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a participat la o comemorare la Tâncăbești, dedicată lui Corneliu Zelea Codreanu și altor membri ai Mișcării Legionare. Ea a declarat atunci, într-o transmisiune pe Facebook, că are „dreptul să considere patriot pe cine dorește”. Tot în octombrie 2024, europarlamentarul l-a omagiat public pe fostul lider legionar, în contextul invalidării candidaturii sale la alegerile prezidențiale, afirmând: „Trăiască Legiunea și Căpitanul!”. Referiri la Nicolae Ceaușescu în Parlamentul European În februarie 2025, IICCMER a depus un denunț la Parchet împotriva Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid. Într-un discurs rostit în plenul Parlamentului European, aceasta le-a sugerat eurodeputaților să se inspire din strategiile de politică externă ale lui Ceaușescu, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată”.

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Directorul Hidroelectrica acceptă să demisioneze pentru ca România să nu piardă bani din PNRR

Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat încetarea mandatelor lui Karoly Borbely (CEO) și Marian Fetița (CFO), începând cu 19 septembrie 2025. Schimbări la vârful Hidroelectrica, directorul demisionează Decizia a fost luată de comun acord în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere și este legată de obligațiile asumate de România prin PNRR, în special Jalonul 121 din Componenta Energie. Citește și: Suma uriașă pe care România o va pierde, din PNRR, fiindcă șeful Hidroelectrica, Karoly Borbely, nu vrea să plece Conform comunicatului companiei, măsura survine în urma deciziei Comisiei Europene din mai 2025, prin care au fost suspendate parțial plățile din PNRR, cu termen de remediere de șase luni. Ministerul Energiei a solicitat pe 18 septembrie implementarea urgentă a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor constatate de Bruxelles. Nici o acuzație la adresa conducerii Reprezentanții Hidroelectrica subliniază că lui Karoly Borbely și Marian Fetița nu li se impută nereguli și că legalitatea procedurii de selecție nu a fost pusă sub semnul întrebării. Consensul de încetare a mandatelor a fost motivat de dorința de a evita pierderea fondurilor europene pentru România. Angajament pentru stabilitate și guvernanță corporativă Până la numirea unei noi conduceri, Consiliul de Supraveghere va lua măsurile necesare pentru a asigura continuitatea activității companiei. Hidroelectrica rămâne un actor strategic în energie, cu un portofoliu 100% regenerabil și un rol esențial în echilibrul Sistemului Energetic Național. Performanța financiară afectată de secetă În primul semestru al anului 2025, compania a raportat un profit net de 1,587 miliarde lei, în scădere cu 41% față de anul precedent, pe fondul unei producții reduse de energie (-27%) cauzată de seceta severă. Veniturile au totalizat 4,315 miliarde lei, cu 16% mai mici, în timp ce portofoliul de furnizare a ajuns la 768.836 locuri de consum, în creștere cu 30%.

Zboruri directe spre Dubai din Iași (sursa: Ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dubai, încă o legătură aeriană directă cu România, de pe aeroportul din Iași

Zboruri directe spre Dubai din Iași. Dubai devine o nouă destinație directă pentru pasagerii din Iași, prin lansarea cursei operate de compania flydubai. Zboruri directe spre Dubai din Iași Zborurile directe au debutat pe 19 septembrie și vor fi efectuate de două ori pe săptămână, conectând Iașul la unul dintre cele mai mari hub-uri internaționale. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Compania din Emiratele Arabe Unite a analizat piața din Iași timp de aproape nouă ani înainte de a lansa această rută. În paralel, flydubai extinde și frecvența zborurilor din București către Dubai, ajungând la trei curse zilnice dus-întors. Continuarea, în Ziarul de Iași

Femeile de peste 40, vacanțe solo (sursa: Pexels/Te lensFix)
Eveniment

Multe femei de peste 40 de ani au descoperit concediile fără partener

Femeile de peste 40, vacanțe solo. Tot mai multe femei de peste 40 de ani aleg vacanțele fără partener, potrivit tendințelor din 2025. Femeile de peste 40, vacanțe solo Agențiile de turism observă că aceste concedii sunt planificate din timp, cu bugete mai mari și o preferință clară pentru confort. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Fenomenul este vizibil mai ales la nivel local, unde femeile din Iași sunt printre cele mai active în zona călătoriilor solo. Statistic, raportul dintre femei și bărbați care aleg să călătorească singuri este de doi la unu în favoarea femeilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Palatul lui Vlasov, scos la vânzare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Palatul lui Vlasov, infractorul de la Camera de Comerț, a devenit o bijuterie și e pe piață

Palatul lui Vlasov, scos la vânzare. Fostul palat al lui Mihail Vlasov, ex-președinte al Camerei de Comerț și Industrie și condamnat pentru fapte de corupție, a fost complet renovat și este din nou scos la vânzare. Palatul lui Vlasov, scos la vânzare Actualul proprietar, omul de afaceri Ioan Zapodeanu, a investit aproximativ 500.000 de euro în transformarea vilei într-o adevărată bijuterie imobiliară. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Imobilul se află pe strada Sărărie din Iași, una dintre cele mai exclusiviste zone rezidențiale ale orașului. Prețul cerut acum este de 2,49 milioane de euro, aproape triplu față de valoarea de achiziție anterioară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Foto: Facebook CSM
Eveniment

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor

Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor: dosarul a zăcut prin instanțe timp de aproape nouă ani. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Doi șefi din Poliția Prahova scapă de acuzațiile grave ale DNA prin prescrierea faptelor Tribunalul Prahova a constatat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţii Mihail Emanuel Saghel (la data faptelor ofiţer de poliţie judiciară, cu funcţia de şef Serviciu în cadrul BCCO Ploieşti), trimis în judecată pentru şantaj, luare de mită, trafic de influenţă, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, Ionuţ Adrian Rădulescu, la data faptei ofiţer în cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJU) Prahova, deferit justiţiei pentru cercetare abuzivă, şi Constantin Sebastian Ristea, acuzat de complicitate la infracţiunea de luare de mită. Judecătorii au dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul Constantin Ispas (fost şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Prahova din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie), deferit justiţiei pentru luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat şi sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în cazul său urmând să fie constituit un dosar care se va judeca separat. DNA a susținut, potrivit unui cominicat din 2016, în cursul lunii aprilie 2010, Constantin Ispas, în calitate de şef al DGA Prahova, a pretins şi primit de la un denunţător, în perioada aprilie 2010 - februarie 2011, câte 10.000 euro în două tranşe şi ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deţinută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei.  Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse de Ispas pentru a-l determina pe ofiţerul coordonator din cadrul BCCO Ploieşti, comisarul-şef Mihail Emanuel Saghel, să instrumenteze, într-o anumită direcţie, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situaţie favorabilă denunţătorului, cercetat în cauza respectivă.   Procurorii mai susţin că, în perioada 2010-2013, Constantin Ispas i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăţi comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb de la reprezentantul acestora din urmă: foloase materiale constând în 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacţii cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei; sume de bani cuprinse între 700 şi 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menţionată; sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de aproximativ 2.000 lei lunar (începând cu anul 2009 până la sfârşitul anului 2012), furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante; transportul unor baloţi de lucernă sau grâu din zona Urlaţi la o fermă pe care o administrează în fapt Ispas Constantin; plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu împreună cu familia sa pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro. DNA mai menţionează că, în perioada 2014 - 2015, ofiţerul de poliţie Mihail Emanuel Saghel, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de DIICOT Ploieşti, a constrâns un jurnalist, prin ameninţare, direct sau prin interpuşi, cu constituirea de dosare penale şi luarea unor măsuri preventive faţă de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze şi să nu mai publice materiale de presă compromiţătoare la adresa sa, iar pe de altă parte să compromită un magistrat prin formularea unor denunţuri împotriva acestuia. La data de 18 august 2015, procurorii au găsit la domiciliul lui Mihail Emanuel Saghel 17 documente ce conţineau informaţii secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deţinea fără drept, în afara atribuţiilor sale de serviciu. Cu aceeaşi ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conţineau informaţii secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de poliţist, în perioada 15 februarie 2005 - 8 septembrie 2010, mai arată DNA. În 2023, Agerpres scria că ofiţerul de poliţie Constantin Ispas, din Prahova, obține daune morale de la stat, după ce a fost achitat în dosarul în care a fost judecat și omul de afaceri Sebastian Ghiță. 

Pensionarii să prezinte certificatul de viață (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Unii pensionari trebuie să anunțe că mai sunt în viață pentru a continua să primească pensia

Pensionarii să prezinte certificatul de viață: este vorba de cei care locuiesc în străinătate, care mai au la dispoziție doar câteva zile pentru a transmite certificatul de viață la casa teritorială de pensii unde sunt în evidență. Pensionarii să prezinte certificatul de viață Documentul este necesar pentru ca plata pensiei să continue fără întreruperi. Termenul-limită este 30 septembrie, iar în cazul în care certificatul nu ajunge la timp, pensiile vor fi suspendate. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Reluarea plăților se va face doar după transmiterea și verificarea documentului. Verificarea se face de două ori pe an, primăvara și toamna, astfel că pensionarii din diaspora trebuie să fie atenți la respectarea acestor termene. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Managerul spitalului din Caransebeș, Singh Bhupinder, prefera valuta cash Foto: Spitalul Caransebeș
Eveniment

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: suma uriașă găsită de DNA la percheziții

Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash: la perchezițiile efectuate acasă la medicul Singh Bhupinder, procurorii au găsit peste 120.000 de euro, în multiple valute. Suma nu figura în declarația de avere a soției acestuia, Barbara-Dorina Singh, și ea manager, dar la Serviciul de Ambulanță Caraș Severin. Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș, a fost reținut vineri de procurorii Direcției Naționale Anticorupție pentru 24 de ore. El a fost consilier onorific al ministrului PSD Alexandru Rafila.  Spitalul din Caransebeș este sub controlul Consiliului Local și al primarului PSD, Felix Borcean.  Managerul spitalului din Caransebeș prefera valuta cash „La percheziţii, anchetatorii au găsit la domiciliul suspectului Singh Bhupinder următoarele sume de bani care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor: 28.890 euro, 96.200 euro, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci şi 5.000 forinţi”, arată un comunicat al DNA.  Procurorul arată și ce șpagă ar fi cerut acesta de la firmele care renovau spitalul din Caransebeș. „La data de 4 mai 2025, suspectul Singh Bhupinder, în calitate de manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, ar fi acceptat promisiunea, direct şi pentru sine, de la suspectul D.I., administrator al unei societăţi comerciale, de a primi suma de 250.000 de lei, în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, şi anume atribuirea preferenţială, prin achiziţie directă, a unui contract de achiziţie publică cu societatea menţionată anterior constând în lucrări de reparaţii la etajul şase al Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş, în valoare de 900.400 lei, fără TVA”, precizează DNA.  Practic, șpaga ar fi fost de circa 25% din valoarea lucrării. Potrivit declarației de avere a Barbarei Singh, familia nu avea absolut nici un cont în bancă peste 5.000 de euro sau alte plasamente, deși a câștigat, doar în anul fiscal 2024, circa 393.000 lei, net.  Familia avea două apartamente și o casă de 300 mp în Caransebeș. 

Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful CA al Loteriei, reținut de DNA: Nedelcea (PSD) făcea presiuni să fie schimbat un șef OPC

Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA: Flavius Nedelcea, secretar de stat în ministerul Economie și președintele Consiliului de Administrație al Loteriei Române, a fost reținut de procurorii DNA. Acuzația: ar fi intervenit la pe lângă șeful interimar al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Sebastian Ioan Hotca, pentru a schimba un șef de la Protecția Consumatorilor. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu DeFapt.ro a dezvăluit că Nedelcea, vicepreședintele al PSD Caraș Severin, se află în conflict de interese deoarece este președinte al Consiliului de Administrație al Loteriei Române, una dintre companiile de stat aflate în coordonarea sa directă ca secretar de stat în ministerul Economiei. Mai întâi a fost săltat finul lui Mocioalcă Direcția Națională Anticorupție a lovit din plin filiala PSD Caraș Severin, controlată din umbră de Ioan Mocioalcă, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a României. Primul care a căzut în plasa procurorilor anticorupție este finul lui Ioan Mocioalcă, chirurgul plastician Singh Bhupinder, cel care conducea Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș din anul 2019. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore pentru luare de mită: Bhupinder a cerut 250.000 de lei pentru un contract de lucrări în valoare de 904.000 lei, care prevedea lucrări de reparații la etajul șase al Spitalului Municipal. La percheziții, anchetatorii au găsit o mică comoară: 28.890 euro, 96.200 lei, 2.541 dolari, 340 lire, 500 franci și 5.000 forinți. Pesedistul Nedelcea (Loterie), reținut de DNA După numai câteva ore, a fost reținut, într-un alt dosar, pesedistul Flavius Nedelcea, secretar de stat în ministerul Economie și președintele Consiliului de Administrație al Loteriei Române. Vicepreședinte al PSD Caraș-Severin, Flavius Nedelcea ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe un șef de la Protecția Consumatorilor, potrivit procurorilor. Pentru a-și duce planul la îndeplinire a intervenit la pe lângă șeful interimar al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Sebastian Ioan Hotca. Operațiunea a fost stopată de DNA. Conflict de interese și sinecuri, cadouri de la PSD  Flavius Nedelcea era unul dintre pesediștii influenți din București. Partidul lui Sorin Grindeanu l-a recompensat cu patru consilii de administrație în ultimii ani. DeFapt.ro a dezvăluit în octombrie 2024 că Flavius Nedelcea a fost plasat în Consililiile de Administrație ale CNAIR, Carfil, IOR și Loteria Română, de la care a încasat cumulat în jur de 80.000 lei anul trecut. Pe lângă aceste sinecuri, a mai fost numit și la Exim Banca Românească în funcția de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Finanțări, de unde a încasat aproximativ 156.000 lei. Nedelcea îi era șef lui Nedelcea Din funcția de secretar de stat, Nedelcea coordona Direcția Administrarea Participațiilor Statului (DAPS) din cadrul Ministerul Economiei. Adicăsuperviza  activitatea companiilor de stat deținute de Ministerul Economiei. Din această postură a fost recrutat de firma Fox Management Consultants pentru funcția de administrator al Loteriei Române. Pentru a nu fi în conflict de interese, pesedistul Constantin Flavius Nedelcea trebuia să renunțe la una din cele două funcții: fie la cea de secretar de stat, fie la cea de administrator al Loteriei Române. Ceea ce nu s-a întâmplat. Mocioalcă, sluj în fața lui Grindeanu Ioan Mocioalcă, actualul vicepreședinte al Curții de Conturi a României, îl ridica în slăvi pe Sorin Grindeanu în urmă cu aproape patru ani, atunci când PSD încerca să-l impună pe actualul interimar la șefia PSD ministru al Transporturilor. „Cui îi este frică de Sorin Grindeanu?”, se intitula unul din textele promovate public de Ioan Mocioalcă. „Categoric, azi, reprezintă cea mai bună soluție pentru Ministerul Transporturilor. Și pentru că aceasta a fost luată în considerare în cadrul discuțiilor care se poartă privind alcătuirea noului guvern a și început o întreagă campanie media sponsorizată care contestă această desemnare. Argumentul este, așa cum ne așteptăm de la această specie de propagandiști, OUG 13 în condițiile în care el este autorul OUG 14 (această precizare este pentru cei care chiar știu ce s-a întâmplat atunci, nu pentru cei care doar au moștenit legenda urbană conform căreia OUG 13 este ceva nasol, profund pesedist, caracteristic „ciumei roșii” și care poate fi adus în discuție când nu mai ai alte argumente)”, spunea Ioan Mocioalcă în materialele publicate de presa locală.  

A crescut numărul bătrânilor la Urgențe (sursa: TVR Iași)
Eveniment

Fiica de 80 de ani și-a adus mama, în vârstă de 100 de ani, la Urgențe

A crescut numărul bătrânilor la Urgențe: medicii de la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Iași atrag atenția că numărul pacienților vârstnici este în creștere. A crescut numărul bătrânilor la Urgențe Aproximativ 15% dintre pacienții tratați aici sunt persoane cu vârsta de peste 80 de ani. Citește și: ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu Un caz recent a evidențiat această situație: o femeie de 100 de ani a ajuns la UPU Iași, însoțită de fiica sa de 80 de ani. Pacienta suferise o căzătură din pat și, având în vedere problemele de sănătate asociate vârstei înaintate, familia a decis că este mai sigur să apeleze la serviciile de urgență. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cei mai tineri români, în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cei mai tineri români nu mai sunt în Ilfov, ci în Iași. Cei mai bătrâni, în Teleorman

Cei mai tineri români, în Iași: potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024, vârsta medie a populației din acest județ este de 39,1 ani. Cei mai tineri români, în Iași Acest indicator plasează județul sub media națională de 42,7 ani și îl readuce pe prima poziție în clasamentul județelor cu populație tânără. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili În anii 2022 și 2023, locul întâi fusese ocupat de Ilfov. Conform statisticilor, în 2023, populația rezidentă din Ilfov avea o vârstă medie de 39,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât cea a ieșenilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Infecțiile școlarilor - ghidul măsurilor de protecție (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Cele mai frecvente infecții la care sunt expuși copiii la început de an școlar. Ghid pentru părinți

Infecțiile școlarilor - ghidul măsurilor de protecție: odată cu debutul noului an școlar și al grădinițelor, medicii pediatri atrag atenția părinților asupra riscului crescut. Infecțiile școlarilor - ghidul măsurilor de protecție Dr. Cătălina Ionescu, managerul Spitalului de Copii Iași, explică faptul că cei mici, având un sistem imunitar încă în dezvoltare și fiind în contact permanent unii cu alții, sunt mult mai expuși îmbolnăvirilor. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili Cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în colectivități sunt infecțiile respiratorii, digestive și cele ale pielii sau mucoaselor. Printre acestea se numără: răcelile obișnuite, gripa, COVID-19, virusul respirator sincitial și infecțiile cu germeni atipici, gastroenteritele virale (rotavirus, norovirus) și, mai rar, infecțiile bacteriene, boli contagioase precum varicela, scarlatina, rujeola, oreionul, afecțiuni precum impetigo, conjunctivite și parazitoze intestinale. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Săli de sport și bazine fictive în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Săli de sport și bazine de înot fictive: apar în bazele de date al INS, dar nu există în realitate

Săli de sport și bazine fictive: Institutul Național de Statistică (INS) a reacționat după apariția unor articole care semnalau discrepanțe majore în datele oficiale privind infrastructura sportivă. Săli de sport și bazine fictive Un exemplu este cel al unei comune cu doar 127 de copii, care figurează în statistici cu nouă săli de gimnastică, în timp ce la nivel de județ (Iași) apar bazine de înot inexistente. Citește și: Patrioții auriști, cei mai ostili serviciului militar pe bază de voluntariat. Alegătorii PNL și USR, cei mai favorabili INS a admis existența unor erori în sistem, precizând că mecanismul de verificare nu poate identifica dacă datele raportate sunt plauzibile. În prezent se fac verificări, însă rămâne întrebarea câte alte statistici oficiale ar putea ascunde informații neverosimile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră