sâmbătă 21 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: comercial

4 articole
Investigații

EXCLUSIV Un piețar țepar, șeful tranzacțiilor Romarm. Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD)

Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Prin această nouă angajare, pesedistul Radu Oprea controlează complet deciziile și banii statului gestionați de Romarm prin președintele Consiliului de Administrație Constantin Alexie Cotan Bodolan, prin directorul general Răzvan Pîrcălăbescu și prin directorul comercial Constantin George Brezoi. Șase ani la „Spiru Haret” și piețar la Giurgiu Constantin George Brezoi a avut nevoie de șase ani de studiu pentru a absolvi facultatea de Marketing și Afaceri Economice Internaționale din cadrul Universității „Spiru Haret”. Se întâmpla în anul 2008. Însă, în timpul anilor de studiu asiduu, a intrat în câmpul muncii. Pentru a pune în practică ceea ce învăța în paralel la facultate, Brezoi și-a deschis firma Clever SRL în anul 2005, pe care o administra singur. Prin această societate vinde diverse produse în Piața Centrală din Giurgiu. Din documente publice rezultă că piețarul Constantin George Brezoi nu a plătit facturile la telefonia mobilă și nici impozitul pe salarii către statul român, apoi a închis firma.  A tras țeapă statului și unei firme de telefonie Lichidatorul firmei Clever, Management Consult SPRL, meționează în raport că „din analiza documentelor justificative ale creanţelor rezultă că datoria bugetară provine din neplata impozitului pe salarii. În opinia lichidatorului judiciar, responsabil pentru incapacitatea de plată este fostul administrator al societăţii Brezoi Constantin George, pentru fapta prevăzută de art.138 lit.d din Legea nr.85/2006”. Ulterior, printr-o sentință din iunie 2010, piețarul Constantin George Brezoi a fost obligat să plătească 2.272 lei către Administrația Finanțelor Publice Giurgiu și 11.202 lei către firma Telemobil. Director tehnic în construcții și instalații fără studii de specialitate Piețarul Constantin George Brezoi a renunța la firma sa pentru a se angaja ca agent de marketing la Geltom Ploiești în perioada noiembrie 2006 – ianuarie 2007. Apoi, din februarie 2007, a fost angajat ca director tehnic la aceeași firmă, care se ocupă de construcții și instalații. Angajarea pe un asemenea post necesita studii de specialitate pe care Brezoi nu le avea, dar asta nu a contat. Câteva luni mai târziu, tot fără studii de specialitate și experiență, Brezoi a fost angajat ca director departament cercetare – dezvoltare la firma Montplast SRL, o altă firmă de construcții și instalații din Ploiești. Altă firmă, alt dezastru În septembrie 2008, Constantin Brezoi împreună cu soția sa, Alina Gabriela Brezoi, au înființat firma Bri Solutions SRL. Funcția de director general i-a revenit piețarului Brezoi. Dar și cu această firmă a eșuat. De exemplu, în anul 2012 avea o cifră de afaceri de doar 3.500 lei și datorii de 5.352 lei. Succes: preluat de Radu Oprea, ploaie de sinecuri Apoi, ca orice afacerist care se respectă, s-a angajat la stat. În decembrie 2008, a devenit consilier la Biroul Implementare Proiecte și Programe pentru IMM.   Pe filieră PSD, cu sprijinul politic acordat de pesedistul Radu Oprea, Constantin George Brezoi avea să avanseze în cariera publică. De exemplu, pe 13 martie 2014 a fost numit în funcția de secretar de stat la Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism. A stat pe funcție până în ianuarie 2015. O lună mai târziu, avea să fie numit vicepreședinte în cadrul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, unde răspundea de Direcția Postprivatizare. Din iunie 2016 s-a întors la Prahova, pe funcția de șef oficiu pentru IMM. Apoi a fost uns director al Agenției pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea a Exportului Ploiești. Pesedistul Radu Oprea avea să-i schimbe iar cariera în ianuarie 2020: atunci a fost numit în funcția de subprefect al județului Prahova din partea PSD. În iunie 2023, Radu Oprea a ajuns ministru al Economiei, instituție care deține Compania Națională Romarm și cele 15 fabrici de armament de stat. La scurt timp, a decis să-l numească pe Constantin George Brezoi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Avioane Craiova SA și în consiliul de supraveghere al Damen Shipyards Mangalia SA. Sfânta treime de la Romarm: Bodolan, Pîrcălăbescu, Brezoi Același pesedist Radu Oprea, din funcția de Secretar General al Guvernului, a capturat complet Compania Națională Romarm, deținută de Ministerul Economiei. EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Inițial, l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm pe Constantin Alexie Cotan Bodolan. Dezvăluirile DeFapt.ro, confirmate de ministrul Miruță: numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la șefia Romarm, reclamată la DNA Ulterior, șeful său de cabinet, incompatibilul Răzvan Pîrcălăbescu, a fost selectat în funcția de director general al Romarm. EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Pentru a prelua și controlul asupra operațiunilor comerciale ale Romarm, s-a asigurat că piețarul Constantin George Brezoi primește funcția de director comercial. Cum s-a ocolit legea: angajat la Plopeni, detașat la Romarm Cum a ajuns Constantin George Brezoi la Romarm, dacă angajările în companiile de stat sunt blocate? Cu ajutorul lui Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, care a fentat legea pentru Brezoi. Surse din cadrul Romarm au declarat pentru DeFapt.ro că, la data de 2 februarie 2026, Constantin Brezoi a fost angajat pe o funcție de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, aflată în subordinea Romarm. În paralel, directorul Răzvan Pîrcălăbescu i-a încetat detașarea Ramonei Gabriela Budu, fosta directoare comercială, care a fost trimisă înapoi la Carfil SA. Apoi, Pîrcălăbescu a cerut detașarea lui Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial al Romarm, deși acesta din urmă nu are experiență în afacerile cu armament. Directorul Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă la întrebările care i-au fost adresate de către DeFapt.ro pe acest subiect. 

Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) (sursa: observatorulph.ro)
Jaf de 30.000 euro la pont (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Jaf de 30.000 euro la pont

Jaf de 30.000 euro la pont. Patronii complexului ERA au considerat că în cazul acestui jaf, cât şi a celuilalt de la Altex, din anul 2015, paznicii se fac vinovaţi de pătrunderea hoţilor în complex tăind acoperişul. Jaf de 30.000 euro la pont De asemenea, potrivit unor informaţii obţinute de către jurnalişti, jaful ar fi fost organizat „la pont”. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Concret, hoţii ar fi ştiut că în seara respectivă angajaţii tonetei exchange din complex vor lăsa 30.000 de euro în seif. De asemenea, tot la pont, hoţii ar fi ştiut pe unde să urce pe acoperişul complexului, printr-o zonă unde camerele de supraveghere acoperă o zonă largă şi nu au putere de pătrundere nocturnă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Investigații

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina (sursa: Twitter
Internațional

Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene, transmite marţi AFP. "La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare", a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi. Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe "salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului", potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că "toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens" iar activitatea "va continua 24 de ore din 24". "Vreau să insist din nou: nu ignoraţi raidurile aeriene!" a avertizat şeful serviciilor de urgenţă ucrainene. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Atacul rusesc de astăzi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai neruşinate acte de terorism din istoria Europei. Un oraş paşnic, un centru comercial obişnuit cu femei, copii, civili obişnuiţi", a spus Volodimir Zelenski într-o înregistrare video pe Telegram. Potrivit acestuia, o mie de persoane se aflau în interiorul clădirii, dar "mulţi oameni au reuşit să iasă". https://www.youtube.com/watch?v=wxyc9yerfLY&ab_channel=TheTelegraph "Doar nişte terorişti absolut nebuni ar putea lovi un astfel de obiectiv cu rachete şi ei nu ar trebui să îşi afle locul pe Pământ", a continuat preşedintele Ucrainei, care a vorbit de un "atac calculat". Potrivit preşedintelui ucrainean, operaţiunile de salvare sunt încă în desfăşurare şi "pierderile umane ar putea fi importante" după ce, în urma atacului, un incendiu a izbucnit pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mallul a fost lovit de rachete antinavă Kh-22 lansate de bombardiere cu rază lungă de acţiune Tu-22 din regiunea Kursk situată pe teritoriul Rusiei. "Atacul cu rachete asupra Kremenciuk a lovit un loc aglomerat care nu are nicio legătură cu ostilităţile", a reacţionat pe Facebook Vitali Maleţski, primarul oraşului. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a lansat pe Twitter un apel către susţinătorii externi ai Kievului pentru a furniza mai multe arme grele şi pentru a impune sancţiuni suplimentare Rusiei. Ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, a asigurat pe Facebook că "lumea va cere socoteală Kremlinului pentru atrocităţile sale din Ucraina".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră