sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1240 articole
Economie

Brăila, cea mai scumpă apă potabilă

Brăila, cea mai scumpă apă potabilă. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare publică lunar prețurile și tarifele avizate pentru operatorii regionali. Brăila, cea mai scumpă apă potabilă Prețul mediu al acestora pentru apa potabilă produsă, transportată și distribuită către consumatorii finali, este de 7,15 lei/mc fără TVA. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila SA vinde apa la prețul cel mai mare din țară (9,66 lei/mc, exclusiv TVA). Operatorii din Galați și Buzău percep al doilea cel mai mare preț/mc de apă potabilă, de 9,3 lei fără TVA, urmați de Aquavas din Vaslui care taxează 9,01 lei (fără TVA)/mc pentru apa potabila. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Brăila, cea mai scumpă apă potabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Arieratele bugetului au crescut, arată ministerul de Finanțe Foto: Facebook
Economie

Arieratele bugetului au crescut

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,4%, în iunie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 459,7 milioane de lei, de la 424 milioane de lei în mai, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” Arieratele bugetului au crescut Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 33,6%, de la 102,7 milioane de lei la 137,2 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 1,8%, de la 254,9 milioane de lei, în mai 2024, la 259,6 milioane de lei în iunie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat o scădere de 5,3%, de la 66,4 milioane lei la 62,9 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au înregistrat un avans de 5,41%, de la 388 milioane de lei (în mai 2024) la 409 milioane de lei (în iunie 2024). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 13,77%, la 108,2 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 4,95%, la 250 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au redus cu 7,3%, până la 50,8 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 35,9 milioane de lei în mai 2024, la 50,7 milioane de lei în iunie (+41,22%). Arieratele de peste 90 de zile au crescut de 3,8 ori, la 29,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 42,52%, la 9,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 3,44%, la 12 milioane lei.

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut Foto: Facebook
Economie

Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut

Profitul OMV aproape că s-a triplat în primul semestru din 2024, dar plățile la buget au scăzut ușor, arată un comunicat al acestei companii. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Potrivit acestui comunicat, OMV a avut un profit de 2,6 miliarde de lei în primul semestru din 2024, față de 0,9 miliarde de lei, în perioada similară din 2023. Profitul OMV s-a triplat, dar plățile la buget au scăzut “Contribuție la Bugetul de Stat de ~8,3 mld lei, ușor sub nivelul de 8,8 mld lei, din 1-6/23“, se mai precizează în comunicat. Investițiile au fost de 2,4 mld lei, mai mari cu 1% față de același interval de timp din 2023. “În această perioadă, am contribuit cu circa 8 miliarde de lei la bugetul de stat al României, inclusiv dividende și am investit aproximativ 2,4 miliarde de lei. Rolul nostru principal este să asigurăm energie și am făcut acest lucru cu succes: noile sonde și reparațiile capitale au contribuit semnificativ la producția de hidrocarburi, am înmagazinat cantități ridicate de gaze, îndeplinind obligația legală, rafinăria a continuat să funcționeze peste media UE , iar centrala electrică Brazi are o contribuție importantă la stabilitatea pieței de energie electrică din România. În paralel, am continuat dezvoltarea Neptun Deep, am avansat cu proiectele de energie regenerabilă și de electro-mobilitate și am luat decizia finală de investiție pentru o unitate de producție SAF/HVO. Cu acest progres și cu investiții de până la 8 miliarde lei planificate pentru 2024, suntem bine poziționați pentru a fi lideri ai tranziției energetice în România și Europa de Sud-Est”, a declarat, potrivit comunicatului OMV, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Economie

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild

Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild. 31,5 milioane de euro a cerut pesedistul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, din fondul de urgență al Guvernului, pentru plata datoriilor pe care le are Metrorex către compania italiană Webuild, fosta Astaldi. Citește și: Feminista Mihaela Miroiu, acuzată de o fostă studentă că știa că Marius Pieleanu este un prădător sexual, dar l-a protejat Peste 2,7 milioane de euro din suma totală reprezintă dobânzi și penalități. Culmea, cererea ministrului Sorin Grindeanu vine la o lună după ce i-a acuzat de șantaj pe italienii de la Webuild. Datoria de 34 de milioane de euro rezultă dintr-un contract atribuit companiei Astaldi de către Metrorex pentru construcția magistralei de metrou Drumul Taberei – Pantelimon. O afacere roasă de corupție în care procurorii DNA au găsit o șpagă de 1.000.000 de euro, tranzacție în care au fost implicați Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, afaceristul Dragoș Dobrescu și avocatul Doru Boștină. Primul contract cu adiționale: peste un miliard de lei Compania Metrorex, deținută de Ministerul Transporturilor, a atribuit un contract de aproape 919 milioane lei fără TVA unei asocieri de firme formată din Astaldi, FCC Construccion, Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93 și AB Costruct SRL pentru contrucția primului lot din Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon. Prin actul adițional nr. 2, contractul a fost majorat cu 69 de milioane de lei pentru lucrări suplimentare. Au urmat alte două acte adiționale, nr. 4 și nr. 5, prin care valoarea lucrărilor a fost crescută pentru alte lucrări suplimentare cu 54,4 milioane lei, respectiv 20,5 milioane lei. În total, valoarea contractului inițial a ajuns la 1,063 miliarde lei. Al doilea contract: 793 de milioane de lei Ulterior, în anul 2015, Metrorex a semnat un nou contract cu asocierea dintre firmele Astaldi, FCC Construccion, UTI Grup și Activ Group Management pentru lucrări de cale de rulare, șina a treia și fir aerian de contact, plus finisaje și sisteme de instalații. Valoarea noului contract a fost de 793,38 milioane lei fără TVA. Cumulat, valoarea celor două contracte a fost de 1,856 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 380 de milioane de euro. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Metrorex a aplicat penalități de 429.354,45 lei în timpul derulării primului contract câștigat de compania italiană Astaldi, actuala Webuild, și asociații ei. Principalele nereguli au fost următoarele: "executantul nu a transmis programul de execuție; executantul nu și-a îndeplinit obligațiile privind proiectarea; prezentarea incompletă sau neprezentarea raportului lunar". Cum s-a ajuns la șpaga de un milion de euro Lucrările la Magistrala 5, zona Drumul Taberei, au fost tergiversate atât din cauza statului, cât și din a constructorului italian. Pe de-o parte, Primăria Sectorului 6, condusă în perioada 2012 -2016 de primarul liberal Rareș Mănescu, a emis cu întârziere avizele și autorizațiile de construcție. Pe de altă parte, locuitorii din Sectorul 6 au depus nenumărate reclamații la Primăria Sectorului 6 pentru disconfortul pricinuit de Astaldi. Atunci și-a făcut intrarea în scenă afaceristul Dragoș Dobrescu, un apropiat al primarului Rareș Mănescu. Acesta i-ar fi cerut lui Pier Luca Canino, șeful Astaldi România, suma de 1.000.000 de euro pentru a facilita obținerea avizelor și autorizațiilor pentru compania italiană, dar și pentru a scăpa de reclamațiile cetățenilor. Circuitul mitei, explicat de DNA Informațiile apar în dosarul 481/P/2017 al procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, care au decis la data de 4 octombrie 2022 să îl acuze pe Dragoș Dobrescu de trafic de influență. În același dosar este acuzat de complicitate la cumpărare de influență avocatul Doru Boștină, iar italianul Pier Luca Canino, de cumpărare de influență. "În contextul desfășurării unor lucrări în București la Magistrala 5 de metrou (Drumul Taberei), în perioada 20-26 iunie 2013, unul dintre oamenii de afaceri (nr. - Dragoș Dobrescu) ar fi pretins de la celălalt om de afaceri, ambii inculpați în cauză, suma de 1.000.000 euro (plătibili în decursul a patru ani), în schimbul exercitării influenței pe care a pretins că o are asupra unui primar de sector din București, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare execuției lucrărilor respective", se menționează în comunicatul de presă al DNA. Banii urma să fie remiși printr-o firmă controlată de avocatul Dorul Boștină, sub forma unor servicii fictive de "mentenanță". Prima plată a fost în cuantum de 547.000 lei, bani retrași în numerar. Conturile Metrorex, blocate de despăgubirile Webuild Compania Webuild, fosta Astaldi, a deschis în paralel mai multe procese împotriva Metrorex pentru a obține plata unor daune pentru lucrările și întârzierile neprevăzute. În total, 154,9 milioane lei, echivalentul a 31,5 de milioane de euro. De exemplu, 63,7 milioane lei a câștigat prin sentința civilă nr. 7178/22.12.2020. Alte 86,4 milioane lei au fost obținute prin hotărârea instanței nr. 19/23.01.2024. Încă două decizii ale instanțelor de judecată au stabilit că Webuild trebuie să mai primească încă 4,7 milioane lei. La sume de bani câștigate în instanță, Metrorex, respectiv Ministerul Transporturilor, trebuie să plătească dobânzi și penalități în cuantum de 13,4 milioane lei, echivalentul a 2,7 milioane de euro. Dobânzi și penalități care vor crește până la momentul în care se va efectua plata integral a acestor sume de bani. Pentru toate aceste sume de bani există "instituită poprire pe conturile curente ale Metrorex S.A și blocarea activității, cu repercusiuni directe în asigurarea serviciului de transport public de călători cu metroul". Scandalul podului de la Brăila Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a acuzat de șantaj compania italiană Webuild pentru că ar cere niște bani suplimentari pentru podul de la Brăila. Mai mult, i-a cerut ambasadorului italian în funcție la București, Alfredo Maria Durante Mangoni, să nu se mai amestece în afacerile companiilor din Italia, respectiv Webuild, cu statul român. Tot scandalul, declanșat atât de ministrul Sorin Grindeanu, cât și de italienii de la Webuild, a început în urmă cu o lună de zile. Grindeanu vorbește de "șantaj" "Nu vom fi de acord nici la minister, nici la CNAIR cu acest tip de şantaj, iar măsurile pe care noi le vom lua, nu doar pe această lucrare, o să le vedeţi în săptămânile şi lunile viitoare", declara ministrul Sorin Grindeanu la Brăila. Ce a făcut ministrul Sorin Grindeanu ulterior acestei declarații? A pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care îi cere prim-ministrului Marcel Ciolacu să aloce "din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii" suma de 180 de milioane lei pentru majorarea capitalului social al Metrorex. Bani care vor fi folosiți pentru plata celor 154,9 milioane lei către compania italiană Webuild. Diferența de bani va fi folosită pentru plata altor datorii ale companiei Metrorex.

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni (sursa: defapt.ro)
Economie

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni

Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni: în incinta Aeroportului "Henri Coandă", agenții economici vând la prețuri exorbitante produse alimentare preparate în condiții insalubre și produse ținute la temperaturi necorespunzătoare. Citește și: Grindeanu sfidează pe toată lumea când vine vorba de Otopeni: ignoră inclusiv Curtea de Conturi, care arată că aeroportul a devenit înghesuit, învechit, abandonat de Transporturi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a dat amenzi de 547.000 lei și a închis temporar 15 puncte de lucru. Pentru cinci puncte de lucru s-a propus închiderea temporară pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Măsurile drastice luate de ANPC vin după ce, în urmă cu câteva luni, agenții economici au beneficiat de consiliere din partea Autorității, dar au ignorat complet sfaturile primite gratuit. Desant ANPC Marți, 30 iulie, a fost o zi cu ghinion pentru agenții economici din Aeroportul Internațional "Henri Coandă" care vând produse alimentare la prețuri exorbitante pasagerilor care ajung în aerogară. Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au verificat 29 de agenți economici care vindeau diverse tipuri de produse călătorilor. În total au fost verificate 19 puncte de alimentație publică, cinci magazine care vindeau produse alimentare și nealimentare, două case de schimb valutar, două puncte de lucru pentru închirieri mașini și salonul de așteptare pentru pasageri. Bombe bacteriologice la fast-food pe Otopeni Comisarii au constatat că o parte din produsele alimentare nu respectau condițiile de temperatură și de depozitare impuse de producător. Mai mult, existau diferențe între gramajul declarat de vânzător și produsul comercializat, condiții improprii în zona gastro, zone de preparare insalubre și produse care prezentau deteriorarea stării termice. Agenții economici au primit în total 58 de amenzi contravenționale în cuantum de 547.000 lei. În plus, au fost retrase zeci de kilograme de alimente și sute de produse neconforme. Pentru toate aceste nereguli s-a decis oprirea temporară a 15 puncte de lucru până la remedierea deficiențelor. În cazul a cinci puncte de lucru s-a propus suspendarea temporară a activității pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Stand alimentar închis pe Otopeni (sursa: defapt.ro)

Cel mai mare proiect eolian românesc (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cel mai mare proiect eolian românesc

Cel mai mare proiect eolian românesc: un amplu proiect de energie verde în care sunt implicate și firmele ieșene Euro Construcții Arhis și Crops Beton ar urma să schimbe peisajul județului Botoșani. Cel mai mare proiect eolian românesc Grupul de firme din Iași se pregătește să construiască un ansamblu eolian format din 42 de turbine eoliene, în extravilanul comunelor Adășeni, Avrămeni, Manoleasa și Mitoc, pe o suprafață de teren de aproape 84 de hectare. Citește și: FOTO Ciolacu și Geoană, la aceeași masă, cu Ponta alături. Cei trei par să se simtă foarte bine împreună. Șeful PSD și secretarul general adjunct NATO pot fi adversari la prezidențiale Ansamblul eolian, denumit "Ansamblu eolian CEE Avrămeni; CEE Adășeni; CEE Mitoc Sud", este gândit la o capacitate totală de aproximativ 305 MW, puterea instalată fiind împărțită în trei unități: 75 MW, 112 MW și 118 MW. Valoarea totală a investiției este estimată la peste 730 milioane de euro, iar dezvoltatorul este firma locală Mitoc Partners SRL, la care apar ca asociați Alerion Clean Power Ro SRL (75%), producător italian de energie electrică din surse regenerabile, și Black Sea Development Partners SRL (25%), societate deținută de avocatul român Edward Dobre. Continuarea, în Ziarul de Iași.

BNS acuză guvernul Ciolacu Foto: Bihoreanul
Economie

BNS acuză guvernul Ciolacu

Sindicaliștii de la BNS acuză guvernul Ciolacu, analiza lor privind deficitul bugetar fiind fără precedent: „Din 5 lei cheltuiţi de stat, unul este împrumutat”, arată BNS. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă BNS acuză guvernul Ciolacu Ce se arată în comunicatul Blocului Național Sindical: „Cu excepţia anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanţele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani” „Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricţiile pandemice” „Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parţial de majorarea investiţiilor” „Cheltuielile pentru investiţii (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeaşi perioadă cu doar 13,47 miliarde lei faţă de perioada similară din 2023, diferenţa de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcţionare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exerciţiu fiscal. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB)” „Reformele anunţate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) şi au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic” La finalul comunicatului, BNS cere Guvernului „mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral”.

Aparatele de aer condiționat, stocuri epuizate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Aparatele de aer condiționat, stocuri epuizate

Aparatele de aer condiționat, stocuri epuizate. Temperaturile ridicate din ultimele săptămâni au amplificat cererea pentru aparatele de aer condiționat. Aparatele de aer condiționat, stocuri epuizate Situația a pus o mare presiune pe comercianți și instalatori. Dar și mai mare, pe clienți. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Aceștia din urmă trebuie să aștepte acum și o săptămână pentru a-și răcori casele, în timp ce firmele locale fac eforturi pentru aprovizionare. Majoritatea firmelor din România se confruntă cu stocuri epuizate și întârzieri în livrările din China. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Au trecut alegerile, se scumpește gigacaloria (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Au trecut alegerile, se scumpește gigacaloria

Au trecut alegerile, se scumpește gigacaloria: prețul se dublează la Iași începând chiar cu luna iulie. Au trecut alegerile, se scumpește gigacaloria Primăria va aloca fonduri mai mari de la bugetul local pentru a acoperi parte din creștere, iar populația va simți o majorare de 45%. Citește și: Șmecheria lui Curaj, acolitul Ecaterinei Andronescu și al lui Sorin Cîmpeanu: eliminarea unui banal filtru de nume distruge proiecte de cercetare de zeci de milioane EUR Primăria are în plan o astfel de majorare încă de la începutul anului 2023, dar măsura a fost amânată și a ajuns să fie aplicată, coincidență sau nu, imediat după alegerile locale. Ultima creștere de tarif în cazul gigacaloriei datează din anul 2019. Între timp, operatorul privat care gestiona sistemul (Veolia) a plecat din Iași (invocând pierderile financiare), iar Primăria înregistrează de trei ani cheltuieli semnificative la buget în urma administrării acestei activități. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Centrele RetuRO nu mai fac față (sursa: defapt.ro)
Economie

Centrele RetuRO nu mai fac față

Centrele RetuRO nu mai fac față. RetuRO SGR, compania care administrează sistemul de garanție-returnare a recipientelor pentru băuturi, are mari probleme logistice și de capacitate. Centrele RetuRO nu mai fac față Unul din primele centre RetuRO de sortare și numărare a recipientelor, cel de la Giarmata (Timiș), este deja sufocat de volumul mare de recipiente colectate. Citește și: RetuRO SGR nu comunică unde sunt automatele de colectare și nici ce face cu zecile de milioane de euro încasate lunar: Nu ni se aplică legea informațiilor de interes public Potrivit unor imagini filmate recent în curtea centrului de la Giarmata, coada mașinilor care așteaptă să descarce încărcătura este uriașă. Mașinile sunt ale companiilor contractate de către RetuRO SGR pentru a transporta recipientele colectate manual sau de automate până la centrele de sortare și numărare. Șoferii așteaptă și o zi întreagă Întrucât capacitatea centrului este limitată, sacii speciali inscripționați cu "RetuRO SGR" în care se află recipientele colectate nu pot fi preluați nici măcar în câteva ore. Citește și: RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane "Fiecare mașină stă și câte 12 ore pentru a descărca. Șoferii ajung să muncească 20 de ore pe zi. Iar temperaturile sunt caniculare, nu e pic de umbră în curtea centrului. Este, pur și simplu, un coșmar", a relatat o sursă pentru DeFapt.ro. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri Potrivit acesteia, capacitatea de preluarea a recipientelor colectate este mică și dacă centrul ar funcționa la capacitate maximă. Însă benzile transportoare din hala de la Giarmata se defectează iar personalul este insuficient, a explicat aceeași sursă.

Grindină extremă, sute de hectare secerate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Grindină extremă, sute de hectare secerate

Grindină extremă, sute de hectare secerate. S-a întâmplat în satul Totoești, comuna Erbiceni, unde grindina a distrus lanuri întregi de porumb și de floarea soarelui. Grindină extremă, sute de hectare secerate Numai într-o singură fermă vorbim despre 130 de hectare de floarea soarelui complet distruse în urma unui episod de vreme severă, cu furtună și grindină, care a avut loc pe 18 iulie. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor La o primă evaluare, pagubele se ridică la 700.000 de lei. Și asta doar la cultura de floarea soarelui. Dar nici porumbul nu arată mai bine. Căderile de grindină au sfâșiat frunzele, iar acum totul s-a uscat. Singura speranță a fermierilor rămân despăgubirile de la stat, doar că nu există nimic clar în momentul de față, ci doar promisiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cel mai scump tren de hârtie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cel mai scump tren de hârtie

Înființarea trenului metropolitan la Iași va face obiectul unui studiu de fezabilitate. Practic, este cel mai scump tren de hârtie din lume. Cel mai scump tren de hârtie Plenul Consiliului Județean a dat undă verde încheierii unui parteneriat în acest sens cu CFR. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Documentația va fi întocmită prin intermediul Asociației Metropolitane de Transport Public Iași (AMTPI) și va avea ca obiectiv "extinderea transportului terestru prin dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan". Planul AMTPI este să atragă fonduri europene pentru operaționalizarea trenului metropolitan la Iași, prin intermediul Programului Transport 2021-2027. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Podu Iloaiei, șosea ocolitoare - salvează vieți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Podu Iloaiei, șosea ocolitoare - salvează vieți

Podu Iloaiei, șosea ocolitoare - salvează vieți. Proiectul variantei de ocolire a orașului Podu Iloaiei a intrat în ultima fază de avizare. Podu Iloaiei, șosea ocolitoare - salvează vieți CNAIR a trimis documentația către Agenția pentru Protecția Mediului (APM) în varianta actualizată. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Conform memoriului de prezentare, valoarea totală a investiției se ridică la 89,5 milioane lei, sumă care include TVA. Drumul ocolitor are 4,4 km și va fi amenajat în partea de sud a localității, fiind necesare inclusiv exproprieri cu o valoare estimată de circa 7 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Companie bulgară de reciclare, proiect imobiliar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Companie bulgară de reciclare, proiect imobiliar

Companie bulgară de reciclare, proiect imobiliar. Un proiect urbanistic pentru construirea unui complex de clădiri în zona Chimiei va intra la vot în Consiliul Local. Companie bulgară de reciclare, proiect imobiliar Investitorul este firma Recycle International, deținută de oameni de afaceri din Bulgaria. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Proiectul prevede amenajarea în special de birouri, iar unul dintre imobile ar urma să aibă un regim cu 14 etaje. Potrivit planșei urbanistice, complexul va avea cinci corpuri de clădire: turnul cu 14 etaje, două tronsoane cu 7 etaje, unul cu 5 etaje și un corp de legătură între ele (un singur etaj). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră