sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1240 articole
Economie

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse: România a avut, în trimestrul I din 2024, cel mai mare deficit din UE și una din cele mai mari creșteri ale datoriei guvernamentale. Informațiile au fost prezentate luni de Eurostat, dar au fost ignorate de cea mai mare parte a presei. Citește și: Falsuri prin omisiune în serie în CV-ul depus de Mihai Tudose la Parlamentul European. Premierul Ciolacu îl susține să fie comisar european pe buget-finanțe Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Astfel, potrivit Eurostat, deficitul guvernamental, ajustat sezonier, a fost, în primul trimestru, de 7% din PIB, în România. Pe locul II se află Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, cu un deficit de 6%. Danemarca a avut un excedent bugetar de 3,8% din PIB. Screenshot Fără ajustarea sezonieră, deficitul bugetar al României a fost de 9%, în primul trimestru din 2024. Însă Belgia a avut un deficit de 9,6%, iar Italia de 8,8% - fără ajustarea sezonieră. În ceea ce privește datoria guvernamentală, Eurostat arată: “Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, douăzeci de state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, iar șapte au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri au fost observate în Slovacia (+4,6 puncte procentuale - pp), Estonia (+4,0 pp), Belgia (+3,1 pp), România (+2,8 pp), Ungaria (+2,5 pp) și Austria (+2,1 pp), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Grecia (-2,1 pp), Cipru și Țările de Jos (ambele -1,2 pp), Suedia și Irlanda (ambele -0,8 pp), Bulgaria (-0,5 pp) și Germania (-0,2 pp). În comparație cu primul trimestru din 2023, douăsprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei în PIB la sfârșitul primului trimestru din 2024, paisprezece state membre au înregistrat o scădere, în timp ce în Irlanda ponderea a rămas stabilă. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+6,3 pp), Finlanda (+4,2 pp), Polonia (+3,3 pp), Slovacia (+2,7 pp), România (+2,2 pp), Lituania (+2,1 pp) și Belgia (+2,0 pp). Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-12,0 pp), Grecia (-9,6 pp), Cipru (-6,8 pp), Croația (-5,3 pp), Țările de Jos (-2,8 pp), Spania și Germania (ambele -2,2 pp“.

Eurostat prezintă datele pe care guvernul Ciolacu le ține ascunse Foto: Facebook
Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde

Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde. Costurile pentru construirea primului lot din autostrada Pașcani – Suceava sunt estimate la 4,3 miliarde de lei. Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde CNAIR a lansat licitația de proiectare și execuție la finalul săptămânii trecute, iar ofertele pot fi depuse până pe 5 septembrie. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei În aceste zile, va fi publicat anunțul și pentru cel de-al doilea lot. În total, 62 km care vor asigura continuitatea autostrăzii A7 spre nordul țării: peste 12 km sunt pe raza unor localități ieșene, inclusiv un viaduct cu o lungime de peste un kilometru în zona Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Multe culturi agricole distruse de caniculă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Multe culturi agricole distruse de caniculă

Multe culturi agricole distruse de caniculă. Temperaturile extreme din ultimele zile au uscat de-a binelea culturile agricole. Multe culturi agricole distruse de caniculă Dacă luna trecută porumbul și floarea soarelui promiteau producții bune, mulți fermieri lăudând culturile, acum seceta a compromis o mare parte dintre acestea. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Numai în județul Iași, în această perioadă, sunt raportate peste 4.500 de hectare de culturi agricole afectate de caniculă. Probleme sunt atât la culturile de toamnă, cât și la cele de primăvară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Etichetele fără ingrediente, "practică comercială înșelătoare" (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Etichetele fără ingrediente, "practică comercială înșelătoare"

Etichetele fără ingrediente, "practică comercială înșelătoare". Zahărul de trestie și cel de sfeclă nu sunt la fel de dulci. Etichetele fără ingrediente, "practică comercială înșelătoare" Decizia a fost luată de magistrații Judecătoriei Iași, chemați să se pronunțe asupra unei amenzi aplicate de Protecția Consumatorului. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei Oficial, dacă pe o pungă de zahăr nu scrie din ce este acesta făcut, faptul reprezintă o "practică comercială înșelătoare". Astfel, cumpărătorul este indus în eroare, iar responsabil este magazinul care a pus marfa în vânzare, au decis judecătorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu mai stăm la coadă la ghişeu. Stăm la coadă online
Economie

Nu mai stăm la coadă la ghişeu. Stăm la coadă online

Un consultant fiscal, Dan Schwartz, managing partner în cadrul RSM România, a afirmat, azi, la o dezbatere, că “nu mai stăm la coadă la ghişeu să depunem formulare. Stăm la coadă online, pentru că sistemele se blochează“. Citește și: Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor “Nu mai stăm la coadă la ghişeu. Stăm la coadă online“ „Îmi revine rolul, dificil şi uşor ingrat, de a face o introducere într-un subiect care, pe lângă faptul că a generat multiple discuţii, a creat multe probleme, atât profesioniştilor contabili, cât şi contribuabililor şi care a dus chiar până la o demonstraţie în centrul Bucureştiului pentru a se solicita, dacă nu eliminarea, cel puţin îmbunătăţirea reglementărilor fiscale care au fost lansate pe piaţă în regim de urgenţă, nu numai legislativă, ci şi profesională. Lucruri făcute foarte repede, fără consultare cu mediul de afaceri, fără consultare cu profesionişti, pur şi simplu, ideea de ‘take it or leave it’ cu care ne-am obişnuit în ultima vreme în ceea ce priveşte modificările de legislaţie fiscală şi nu numai. Sunt reglementări care se suprapun, care sunt făcute în contextul în care SAF-T a devenit practic obligatoriu şi informaţiile sunt deja colectate electronic de ANAF (…) Scopul de la care s-a plecat a fost cât se poate de corect, dar, aşa cum ştim, drumul spre iad e pavat cu bune intenţii. Intenţiile au fost bune, dar felul în care s-a pus în practică e dificil de înţeles, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dificil de aplicat şi costisitor. Nu trebuie să uităm aspectul financiar al acestor aşa-zise reforme despre care se vorbeşte în spaţiul public de ceva vreme”, a afirmat Schwartz. Se suprapun informații furnizate de mai multe ori „De la teorie, însă, până la practică, distanţa a fost foarte mare. Prin avalanşa de acte normative şi de schimbări, precum şi prin modalitatea în care acestea au fost concepute şi apoi introduse în legislaţie, după părerea mea, nu am reuşit să facem altceva decât să birocratizăm şi spaţiul virtual. Am reuşit să creăm o aşa-numită birocraţie digitală. În loc să stăm la coadă pentru a depune un formular la un ghişeu ANAF, stăm la coadă online ca să furnizăm informaţiile pe care ANAF ni le cere atunci când sistemele se blochează, nu funcţionează, sunt necorelate etc. În plus, se suprapun obligaţii şi informaţii care sunt furnizate de contribuabil de mai multe ori fără sens. Este o pierdere de vreme. Sunt informaţii furnizate în SAF-T, apar după aceea informaţiile furnizate prin emiterea digitală a facturilor, după care am ajuns şi la celebrul TVA, unde trebuie să completăm un decont pe care să-l comparăm”, a mai explicat Dan Schwartz.

Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni, acuză Fondul Proprietatea Foto: Facebook
Economie

Grindeanu numească, pe șest, conducere aeroportului Otopeni

Sorin Grindeanu vrea să numească, pe șest, la 19 iulie, o nouă conducere a aeroportului Otopeni. Deși adunarea acționarilor este convocată pentru vineri, joi nu se știa cu precizie pe cine va propune demnitarul PSD în viitorul consiliu de administrație, arată Fondul Proprietatea, care este acționar minoritar la Compania Națională de Aeroporturi București (CNAB). Citește și: Spălătoria de penali de la ÎCCJ funcționează: un judecător condamnat inițial la patru ani de pușcărie a fost achitat. O întreagă rețea a scăpat prin prescriere sau anularea probelor Fondul Proprietatea îl acuză pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) că va încălca legea la numirea CA-ului Aeroporturilor Bucureşti, CNAB: 5 din 7 membri “par a fi angajaţi ai instituţiilor publice“. Grindeanu vrea să numească, pe șest, o nouă conducere a aeroportului Otopeni Acţionarii CNAB sunt aşteptaţi să voteze noul CA, cu mandat de 4 ani, în Adunarea Generală programată pe 19 iulie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este actionar majoritar la Compania de Aeroporturi. “Chiar dacă acţionarii sunt convocaţi să numească membrii consiliului de administraţie mâine, lista finală a propunerilor din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este încă necunoscută, în ciuda obligaţiilor clare de transparenţă impuse de legislaţia privind guvernanţa corporativă”, spun reprezentantii Fondului Proprietatea. „Suntem profund îngrijoraţi de implementarea guvernanţei corporative la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), având în vedere nerespectarea legii în procesul de selecţie a Consiliului de Administraţie. În ciuda importanţei critice a CNAB pentru infrastructura de transport a României, procesul nu a respectat prevederile legale cheie, cum ar fi limitarea numărului de funcţionari publici şi includerea unui candidat cu experienţă în audit financiar. Am comunicat deja aceste deficienţe altor părţi interesate de companie şi de procesul de selecţie, subliniind că este esenţial să avem un Consiliu de Administraţie competent şi credibil pentru a asigura un viitor sustenabil şi de succes pentru CNAB. Fondul Proprietatea solicită autorităţilor competente să analizeze acest proces pentru a asigura conformitatea cu legea şi pentru a proteja interesele tuturor părţilor implicate”, a declarat Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu la Fondul Proprietatea, citat de Ziarul Financiar. Fondul a constatat că majoritatea candidaţilor de pe lista comunicată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în discuţiile premergătoare acestei AGA nu sunt independenţi, întrucât 5 din cele 7 nominalizări par a fi angajaţi ai instituţiilor publice, în loc de maximum 2, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011. In plus, nu există candidaţi cu experienţă în audit financiar, încălcându-se astfel o altă prevedere legală.

Otopeni, cel mai prost aeroport european (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Otopeni, cel mai prost aeroport european

Otopeni, cel mai prost aeroport european. Aeroportul "Henri Coandă" este pe ultimele locuri în clasamentele europene: încremenit în anii ‘60, plictisitor, scump. Dacă zborul are întârziere, aeroportul Henri Coandă este cel mai neplăcut loc pentru a-ți petrece timpul. 129 din 132 la nivel global În 2019, la nivel global, "Henri Coandă" s-a situat pe locul 129 din 132 de aeroporturi. La nivel european, s-a situat pe locul patru al celor mai prost cotate aeroporturi. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget. Din profitul de 453 milioane lei, 401 s-au dus la stat Criteriile clasamentului: punctualitatea plecărilor și sosirilor (60% din evaluare), calitatea serviciilor (20%), calitatea magazinelor și restaurantelor (20%). Scorul total obținut a fost de 6.03. Punctualitatea zborurilor: 6 Calitatea serviciului: 6.1 Gastronomie si magazine: 6 Aeroportul a avut un rating de patru din zece pe Skytrax. Potrivit pasagerilor, personalul este "neprietenos", iar design-ul, învechit: "Amintește de anii 1960". Otopeni, cel mai prost aeroport european Cinci ani mai târziu, lucrurile par neschimbate. În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Cel mai bun: Berlin Brandenburg Potrivit clasamentului, cel mai bun aeroport unde poți petrece timpul, în cazul unui zbor întârziat, este Aeroportul Berlin Brandenburg. Acesta are peste 45 de magazine (inclusiv un magazin LEGO pentru copii), 35 de restaurante și cafenele și multe zone destinate copiilor. Există, de asemenea, cinci saloane destinate relaxării. Costul intrării: 42 de euro (în jur de 200 de lei). Costul unei beri: 4.61 euro (în jur de 23 de lei). Încremenit în 1965 Pe ultimul loc al clasamentului, Aeroportul Internațional "Henri Coandă": cel mai plictistor și urât aeroport. Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. Are foarte puține magazine și restaurante. Pe Otopeni, la terminalul Plecări, există 14 magazine, dintre care șapte Aelia, patru Relay, două Discover și un magazin de jucării. Cele mai multe dintre locurile care servesc mâncare sunt cafenele sau standuri de fast food. La terminalul Plecări există un singur restaurant și câteva standuri de fast-food administrate de zece firme. Nu există zone destinate copiilor, spre deosebire de majoritatea celorlalte aeroporturi din clasament. Nu ai cu ce să-ți ocupi timpul: aeroportul nu oferă nimic special. Personal neprietenos, cozi mari la bagaje Deși există patru saloane de lounge, un bilet costă mai mult decât un lounge la Berlin: prețurile încep de la 47,64 de euro. Este al doilea cel mai scump bilet de lounge din Europa, după aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Pe "Henri Coandă", biletul pentru un salon VIP este de 96,61 euro. Potrivit mărturiilor unor pasageri străini, nemulțumirile sunt legate și de timpii de așteptare pentru ridicarea bagajelor: până la o oră. Mai mult, personalul este neprietenos, nu ai unde să bei o cafea și cozile sunt lungi la controalele de securitate. Dacă pe Aeroportul Berlin Brandenburg este puțin probabil să aștepți (80% dintre zboruri pleacă la timp), pe "Henri Coandă" doar 53% din zboruri pleacă la timp. În 2024, Skytrax a clasat Aeroportul "Henri Coanda" drept Aeroport Regional de 3 Stele.

Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă

Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă. ITM Iași a făcut controale pentru verificarea măsurilor luate pe timp de caniculă, pentru protecția angajaților. Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă Inspectorii au mers pe teren, au făcut recomandări, dar au aplicat și amenzi pentru neregulile descoperite la Iași. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Au fost vizați angajatorii care desfășoară activități în construcții, agricultură și comerț. În cazul a 14 directori de firme, inspectorii în domeniul securității și sănătății în muncă au descoperit tot atâtea nereguli, pentru care au dispus 16 măsuri privind ameliorarea condiţiilor de muncă a salariaţilor care lucrează în aer liber și menţinerea stării de sănătate a angajaţilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cireșe din Cotnari în toată Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cireșe din Cotnari în toată Europa

Cireșe din Cotnari în toată Europa. Compania lucrează peste 100 de hectare de plantații pomicole în zona cunoscută mai degrabă pentru vinuri. Cireșe din Cotnari în toată Europa Fructele ajung din fabrica ieșeană în majoritatea țărilor europene. Ele sunt comercializate sub brandul "Panere", organizație ce reunește 20 de producători de fructe. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România a încheiat sezonul cu vânzări de 2,5 milioane de euro. Compania este din județul Iași, din satul Cotnari, și produce, anual, între 1.100 și 1.200 de tone de cireșe, din peste 12 soiuri diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă. Licitația pentru reabilitarea Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Iași a intrat în prelungiri. Chinurile PNRR în România - birocrație extremă Primăria a stabilit un câștigător al contractului de lucrări, dar celălalt participant la procedură a contestat raportul și solicită reevaluarea ofertelor. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN Valoarea estimată a contractului se ridică la 17,7 milioane lei, fără TVA. Lucrările vizează, în principal, reabilitarea termică a corpului principal al liceului, a internatului, sălii de sport și clădirii laborator. Fondurile sunt asigurate prin intermediul PNRR. Licitația a fost câștigată de firma Katar Conneg SRL, din Vaslui, o societate care are un istoric controversat în derularea altor contracte de lucrări cu Primăria Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială Foto: Facebook
Economie

Și exporturile s-au prăbușit

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni este mai mare cu 11% față de perioada similară din 2023. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers Și exporturile s-au prăbușit “Faţă de luna mai 2023, exporturile din luna mai 2024 au scăzut cu 16,2%, iar importurile au scăzut cu 5,6% (...) În perioada 1.I-31.V 2024, exporturile au scăzut cu 2,9%, iar importurile au crescut cu 0,2%, comparativ cu perioada 1.I-31.V 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.V 2024 a fost de 12288,3 milioane euro, mai mare cu 1230,8 milioane euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.V 2023“, afirmă INS. Datele statisticii arată că exporturile așa-numitelor “Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă“ au scăzut cu 6%. Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Radu Oprea, susţine însă că 100 miliarde euro este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. „100 miliarde euro. Aceasta este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susţinut poziţia ACAROM ( Asociaţia constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniştrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanţii industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziţia de ţară, dar şi după aceea pentru a-i informa despre discuţiile avute şi poziţionarea celorlalte state membre”, a scris Oprea pe reţeaua de socializare. „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, vineri, INS.

Două asistente fac munca a trei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Două asistente fac munca a trei

Două asistente fac munca a trei: în prezent, cea mai acută problemă pentru membrii Sanitas nu mai este legată de așteptarea creșterilor salariale, ci de deficitul sever de personal, în special de personal auxiliar. Două asistente fac munca a trei Din acest motiv, angajații din sistemul sanitar înregistrează un număr mare de ore suplimentare care nu pot fi remunerate. În plus, până în prezent, aceștia nu au primit niciun voucher de vacanță. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică La începutul anului, Sanitas aproape că a declanșat un conflict de muncă, strângând semnături și parcurgând toate etapele necesare. În cele din urmă, guvernanții au fost receptivi la cererile lor, iar Sanitas a obținut Ordonanța 19, care prevedea creșteri consistente la 1 martie și 1 iunie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

An bun la grâu în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

An bun la grâu în România

An bun la grâu în România. Campania de recoltare la cereale păioase continuă la Iași. În atenția fermierilor sunt acum culturile de grâu, unde au intrat deja combinele agricole. An bun la grâu în România Deși încă nu au adunat tot de pe câmp, fermierii se declară mulțumiți. Și de cantitate. Și de calitate. Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special. Guvernul e falit, se pregătește să taxeze dur mediul de afaceri Nici prețurile nu sunt acum de neglijat, după cum observă agricultorii, un motiv numai bun să înceapă formalitățile pentru a vinde din producție. Cultura arată mult mai bine față de anul trecut, după cum ne asigură și Cezar Musteață, un important fermier din Iași, care deține în jur de 300 ha de grâu, împreună cu tatăl său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prăbușire dramatică a producției industriale Foto: Invest Energy
Economie

Prăbușire dramatică a producției industriale

Prăbușire dramatică a producției industriale, în luna mai 2024, de peste 10%, comparativ cu mai 2023 - anunță Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special Prăbușire dramatică a producției industriale „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, azi, INS. Față de aprilie 2024, producția industrială a scăzut în mai 2024 cu 8,8% ca serie brută și cu 6,3% ca serie ajustată. În perioada primele cinci luni din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, producţia industrială a scăzut cu 1,7% ca serie brută și cu 1,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. INS arată că această prăbușire a avut loc ca urmare a „scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) și industria extractivă (-1,8%)”. România nu a reușit în prima jumătate din 2024 să-și acopere necesarul de energie electrică din producția proprie. Dezechilibrul a început în aprilie, când producția de energie a scăzut din cauza secetei și după scoaterea din producție a unui grup de la Cernavodă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră