Categorie: Economie

1184 articole

KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă

Firma sud-coreeană KHNP se aliază cu Candu Energy pentru a face o ofertă de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă, informează agenţia Yonhap. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală KHNP, ofertă de modernizare a reactorului 1 Cernavodă KHNP a precizat că a semnat un contract de servicii de inginerie cu Candu, în conformitate cu obiectivul lor de a participa la modernizarea reactorului 1 a centralei nucleare de la Cernavodă (România). Proiectul vizează înlocuirea unor componente cheie şi construirea infrastructurii necesare care vor permite reactorului 1 de la Cernavodă să mai funcţioneze timp de încă 30 de ani. Conform parteneriatului cu Candu, KHNP va elabora un plan pentru construcţia infrastructurii. "Prin acest proiect, ne aşteptăm la o consolidare a cooperării între Coreea de Sud şi România în domeniul energiei nucleare", a declarat directorul general de la KHNP, Whang Joo-ho, care a adăugat că firma îşi va concentra eforturile pe câştigarea contractului care va fi scos la licitaţie în acest an. Pentru acelaşi proiect, KHNP a semnat anul trecut un acord de consorţiu tripartit cu grupul canadian Candu Energy şi cel italian Ansaldo Nucleare S.p.A. Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavodă, cu o putere instalată de 700 MW, a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul naţional, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2. Cele trei etape de modernizare a reactorului 1 Proiectul de retehnologizare a Unităţii 1, iniţiat în 2017, este implementat în trei etape, în conformitate cu experienţa şi practica internaţională în domeniu. Faza I a Proiectului de retehnologizare s-a derulat în perioada 2017-2022 şi a constat în demonstrarea capacităţii componentelor actuale ale reactorului Unităţii 1 de a funcţiona mai mult de 210.000 de ore la puterea nominală, cel puţin până la sfârşitul anului 2026, finalizarea scopului lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare, precum şi demonstrarea fezabilităţii Proiectului de retehnologizare, etapă care s-a finalizat în februarie 2022, odată cu aprobarea de către Adunarea Generală a Acţionarilor a Studiului de Fezabilitate şi a deciziei de investiţie. Costul estimat al investiţiei este de 1,85 miliarde de euro. Faza a II-a, începută în februarie 2022, se va desfăşura până în 2026 şi are în vedere următoarele activităţi principale: asigurarea resurselor financiare pentru realizarea Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1; negocierea şi acordarea contractelor de inginerie, achiziţie şi construcţie (EPC); achiziţionarea de echipamente cu ciclu lung de fabricaţie; evaluarea, pregătirea şi programarea activităţilor ce urmează a fi desfăşurate; obţinerea avizului Comisiei Europene - articolul 41 din Tratatul Euratom; obţinerea tuturor autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului etc. Faza a III-a, care se va desfăşura în perioada 2027-2029, începe cu oprirea Unităţii 1 şi constă în realizarea efectivă a lucrărilor din cadrul Proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 în cadrul instalaţiilor unităţii, precum şi repunerea în funcţiune a acesteia, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de viaţă de 30 de ani, după anul 2029. Compania Naţională "Nuclearelectrica" SA, producătoare de energie electrică, termică şi combustibil nuclear, funcţionează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deţinând 82,49% din acţiuni, iar ceilalţi acţionari 17,50%, după listarea companiei la bursă în anul 2013. Nuclearelectrica contribuie cu peste 18% din energia nucleară la producţia totală de energie şi cu 33% la producţia totală de energie fără CO2 din România.

Economie

Cea mai mare groapă pentru spital

Cea mai mare groapă pentru spital. În trei comune vecine Iașiului vor ajunge până la sfârșitul verii aproximativ 400.000 de metri cubi de pământ excavat din Moara de Vânt. Cea mai mare groapă pentru spital Imensa cantitate de pământ va fi folosită la amenajarea mai multor terenuri pe care vor fi construite obiective de investiții. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună Unul dintre acestea este și lărgirea DN 24 la patru benzi, pe teritoriul comunei Popricani. Lucrările de excavație din Moara de Vânt, pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgențe, au început de două săptămâni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

CFR Călători, pierderi de un miliard

CFR Călători, pierderi de un miliard. Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023. Au crescut cheltuielile salariale Pierderile sunt determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. Citește și: Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă. Directorul companiei va avea 10.000 de euro pe lună Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al societăţii "CFR Călători", veniturile totale în valoare de 2,753 miliarde de lei sunt programate în scădere faţă de cele realizate în 2023 cu 6,68%, respectiv cu suma de 196,876 milioane de lei. În structură, veniturile din exploatare în valoare de 2,752 miliarde de lei deţin o pondere 99,98%, iar veniturile financiare în valoare de 500.000 de lei au o pondere de 0,02% în veniturile totale. Veniturile din exploatare sunt programate în scădere cu 6,68% faţă de cele realizate la 31.12.2023, respectiv cu suma de 196,994 milioane de lei. Tarife majorate cu 8% Cifra de afaceri, în valoare de 1,472 miliarde de lei, este programată în creştere cu 22,28%, respectiv cu 268,170 milioane de lei faţă de cea realizată la finele anului trecut şi reprezintă 53,48% din totalul veniturilor de exploatare. Veniturile din serviciile prestate, respectiv veniturile din transportul feroviar public de călători, vor creşte cu 22,06% în anul 2024, cu suma de 267,883 milioane de lei, ca urmare a creşterii volumului de activitate, a majorării de tarife cu 8% începând cu luna noiembrie 2023, precum şi a majorării, în anul 2023, a gratuităţilor acordate studenţilor la călătoria pe calea ferată, conform Legii nr. 199/2023. CFR Călători, pierderi de un miliard "Compensaţia alocată Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători - SA prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr. 421/2023, pentru transportul feroviar public de călători, respectiv Actul Adiţional nr. 4/28.02.2024 la CSP 2022-2032 este în valoare de 1.110.724,31 mii lei, la care se adaugă suma de 2 mii lei (care reprezintă compensaţie pe activităţi, conform Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni), rezultând o compensaţie totală în valoare de 1.110.726,31 mii lei, cu o pondere de 40,36% în totalul veniturilor din exploatare. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători de 1.110.724,31 mii lei este în scădere faţă de nivelul preliminat/realizat în anul 2023 cu 29,66% şi acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară, fapt ce a determinat programarea unui buget de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat cu o pierdere în valoare de 1.026.000 mii lei, în creştere cu 464,02% faţă de cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023", se arată în proiect. Cifre îngrozitoare Indicatorul "Alte venituri din exploatare" în valoare de 169,498 milioane de lei este programat în anul 2024 în creştere cu 2,41%, respectiv cu suma de 3,987 milioane de lei faţă de realizatul anului 2023 şi are o pondere de 6,16% în totalul veniturilor din exploatare. Tot în cadrul acestei categorii, veniturile din subvenţii pentru investiţii, în valoare de 155 milioane de lei, sunt programate în scădere cu 0,55%, respectiv cu suma de 850.400 lei faţă de cele preliminate/realizate în anul 2023. Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului. La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate "în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023. În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%. Potrivit proiectului de BVC pe 2024, cheltuielile de exploatare sunt estimate în creştere cu 20,88%, respectiv cu suma de 646,699 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. În total cheltuieli din exploatare, cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, deţin o pondere de 25,79%, indicatorul "cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" în valoare de 16 milioane de lei deţine o pondere de 0,43%, indicatorul "cheltuielile cu personalul" în valoare de 1,8 miliarde de lei deţine o pondere de 48,06%, iar indicatorul "alte cheltuieli de exploatare", în valoare de 963 milioane de lei, deţine o pondere de 25,72%. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, în valoare de 965,624 milioane de lei, sunt programate în anul 2024 în creştere cu 7,07%, respectiv cu suma de 63,731 milioane de lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Din această categorie, cheltuielile cu personalul, în valoare de 1,799 miliarde de lei, sunt estimate în anul 2024 în creştere cu peste 374 milioane de lei faţă cele aprobate anul trecut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Conform sursei citate, creşterea cheltuielilor de natură salarială în anul 2024 se datorează majorării cheltuielilor cu salariile faţă de 2023 prin HG nr. 1115/2023 ca urmare a acordării unor creşteri salariale în anul 2023, conform Legii nr. 195/2020 privind statutul feroviarului, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană), determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat conform OG nr. 26/2013 şi a Legii anuale a bugetului de stat pe anul 2024 - Legea nr. 421/2023, ajunge la 12.987,31 lei, în creştere cu 35,64% faţă de cel realizat în anul 2023. Numărul de personal programat la finele anului 2024 este de 11.054 persoane, în scădere cu 960 faţă de numărul aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 şi în creştere cu 210 persoane faţă de cel preliminat/realizat la finele anului 2023. În ceea ce priveşte cheltuielile aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete stabilite conform OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt programate la valoarea de 1,5 milioane de lei. Astfel, indemnizaţia directorului general şi cea a directorului financiar, numiţi prin contract de mandat şi acte adiţionale prin selecţie, începând cu data de 23.10.2023, este în sumă totală de 889.000 lei, indemnizaţia totală a membrilor Consiliului de Administraţie, numiţi prin contract de mandat prin selecţie pe o durată de 4 ani, începând cu 13.02.2023, este de 540.000 de lei, iar cheltuielile aferente AGA şi cenzorilor sunt programate la 71.000 de lei. "Rezultatul brut programat pentru anul 2024 este negativ-pierdere, în valoare de 1.026.000 mii lei. Cauzele estimării unei pierderi în anul 2024, în valoare de 1.026.000 mii lei, mai mare decât cea preliminată/realizată la data de 31.12.2023 cu 464,02%, respectiv cu suma de 844.092,37 mii lei, sunt următoarele: diminuarea veniturilor din compensaţii pentru transportul feroviar de călători conform prevederilor legale, în anul 2024, cu 29,66%, respectiv cu suma de 468.351,39 mii lei, faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023. Valoarea compensaţiei pentru transportul feroviar de călători, alocată în anul 2024, în valoare de 1.110.724,31 mii lei, acoperă doar 47% din compensaţia totală necesară prestării acestui serviciu de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători 'CFR Călători' - SA; creşterea cheltuielilor de personal cu 35,85%, respectiv cu suma de 474.974,88 mii lei, în special urmarea aplicării creşterilor salariale conform prevederilor Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare; creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 7,07%, respectiv cu suma de 63.730,99 mii lei faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023 pe fondul creşterii preţurilor unitare şi aplicării prevederilor legale în vigoare", subliniază documentul. Sursele necesare finanţării investiţiilor pentru anul 2024, de 665 milioane de lei, sunt programate în creştere cu 423,53%, respectiv cu suma de 537,978 milioane de lei faţă de cele realizate la data de 31.12.2023. Sursele de investiţii pentru anul 2024 vor fi asigurate din surse proprii, amortizare şi din alte surse, respectiv proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, se mai spune în proiect.

Salariile uriașe din compania care n-a construit nici un kilometru de autostradă: Grindeanu, darnic cu banii publici Foto: Facebook

Economie

Salariile din compania care n-a construit un kilometru autostradă

Salariile uriașe din compania de stat care, deocamdată, n-a construit nici un kilometru de autostradă: „câștigul mediu pe salariat” la Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) este de 17.744 de lei pe lună. Citește și: Publictate electorală pentru Firea, la Antena 3: pe un solo de pian, soțul Pandele, cu vocea gâtuită de emoție, îi face declarații soției, pe care o ține de mână Abia pe 27 martie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a semnat un Ordin de ministru prin care CNIR va prelua de la CNAIR primele șapte proiecte. Transferul investițiilor ar urma să se facă în termen de 90 de zile. Salariile din compania care n-a construit un kilometru de autostradă Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2024 al Companiei Naționale de Investiții Rutiere S.A., în această structură vor lucra 57 de oameni. Cheltuielile cu personalul, sunt programate în anul 2024, la valoarea de 14.319,64 mii lei. De la 26 martie 2024, salariul directorului general sare de la 21.368 lei/lună, brut, la 49.928 lei/lună, brut. „Cheltuielile aferente contractului de mandat și a altor organe de conducere și control, comisii și comitete în valoare de 1.830,77 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de buget. Președinte al Consiliului de Administrație al CNIR este Sorin Bota, un fost deputat PSD. Din acest consiliu face parte și Bogdan Pascu, fost ministru și vicepremier din partea Partidului Conservator în Guvernul Tăriceanu, în perioada iulie - septembrie 2006, deputat în perioada 2004-2008.

Economie

The overbooking trick - airlines are non-transparent

Nearly all airlines sell tickets over capacity: overbooking is old business. The main reason given by airlines is that some passengers don't make it to boarding ("no-shows"), for various reasons. The overbooking trick - airlines are non-transparent with passengers, to whom they "forget" to disclose the risk that they may be left stranded. Regulation in the US since 1978 Overbooking by airlines is an old business. As old as back in the 1940s. As they have expanded their business, US airlines have also faced the problem of booked but unoccupied seats. These were counted as losses. To minimise them, airline managers adopted overbooking as a business strategy. By 1950, deliberate overselling of tickets had become widespread. So did passenger complaints. For years, airlines claimed "human error", denying that overbooking was deliberate. The first regulation of overbooking took place in the US in 1978. The Civil Aeronautics Board (CAB) then ordered airlines to pay additional compensation of up to $400 to victims of overbooking tactics. 20 years of EU regulation Overbooking regulation has existed in the European Union since 2004. In 2001, an EU study noted that several European airlines "have got into the habit of including the no-show issue in their ticket sales planning". According to EU statistics, more than 250,000 passengers in Europe were stranded at check-in desks each year. Some of the biggest airlines, such as British Airways, Lufthansa and Air France, were selling more seats on flights to compensate for possible no-shows. The EU-wide regulation provoked major protests from major industry organisations. The International Air Transport Association (IATA), the European Regions Airlines Association, the International Air Carriers Association and the Association of European Airlines argued that the proposed new rules would give passengers "far more money than they paid for their tickets". Until 2004, compensation for passengers affected by overbooking was €150 to €300. EU regulation EC 261 stipulates that they should be €250 to €600. Volunteers not to embark According to the European regulation EC 261/2004, in case of overbooking, before denying passengers boarding, the airline must first look for volunteers to give up their reservation. Volunteers can also negotiate with the airline for benefits other than those already agreed and compulsory (reimbursement of the value of the ticket or insurance for the next flight and financial compensation). These additional benefits are not laid down in the regulations and are left to negotiation between the volunteer passenger and the airline. If there are not enough volunteers, the airline that has sold more tickets has to deny more passengers the right to board. Who is left out The selection criteria are not regulated, are not transparent and are a matter of airline policy. The most common criterion is check-in time: late arrivals are the first to be targeted. However, the fare paid by a passenger is also important: a person who bought a more expensive ticket at the last minute will be more likely to get on the plane than someone with an earlier, cheaper ticket. Those most unlikely to be left behind are older passengers and frequent travellers such as business people. Those who are left stranded against their will are entitled to a later flight or a refund of the cost of their reservation. In addition, they are also entitled to reimbursement of expenses (accommodation, transfer and meals) until the next potential flight, as well as compensation of €250 to €600. To obtain compensation, they must request a denied boarding form. Overbooking increases airline revenue The biggest airlines, with many destinations and a fleet of many planes, manage to make several million euros more each year thanks to overbooking. However, according to IATA, maintaining this practice is primarily beneficial to passengers: overbooking, if managed "correctly", allows airlines to offer competitively priced tickets and allows more passengers to book their flights. Correct management is all about the algorithm that companies end up creating based on statistics to detect how many percent of passengers will not make it to boarding. Algorithms take into account, among other things, departure and destination airports, weather conditions, speed of security checks, cancellations and delays of previous flights. According to IATA, eliminating overbooking would lead to stricter time limits for ticketing. It would also increase charges for "No-Show" passengers and tighten restrictions on refund rates for cancelled trips. Air transport, the most complaints In 2023, the European Consumer Centre recovered over €350,000 for consumers, 32% more than the previous year. ECC Romania resolved around 6,100 complaints from Romanian consumers and 230 complaints from consumers in other EU Member States. Out of the five areas covered, transport, especially air transport, accounted for the most: 41% of the complaints. Compared to 2022, the share of complaints related to air transport services (flight cancellations or delays) continued to increase, remaining at the top of the list of areas generating consumer complaints. Wizz Air, "queen" of fines In 2023, Wizz Air received 258 complaints. These concerned flight cancellations and denied boarding due to overbooking. Although company representatives said they don't overbook over the holidays, just earlier this year, several passengers were denied boarding due to oversold tickets. They had bought their tickets in advance to return from Sibiu (Romania) to the UK and had checked in 24 hours before their flight. Two months later, another case was well publicised: seven passengers waiting in line for a Wizz Air flight from Bucharest to Milan were not allowed to board. The airline claimed that they "presented themselves at the boarding gate after boarding was closed". According to passengers left on the ground, they were actually among the last in the queue to avoid being crowded. After investigating Wizz Air's cancelled flights in 2023, the Romanian National Authority for Consumer Protection (ANPC) fined the company 60,000 lei. Of the complaints received by the airline, none had been resolved by the time the ANPC launched its investigation. According to company representatives, "Overbooking is perfectly normal for airlines". The overbooking trick - airlines are non-transparent European law, however, while not banning the practice of overbooking, insists that passengers must know from the outset that they may be denied boarding. According to claimflights.com, "The first condition (for overbooking to be legal - ed.) is that, at the time of booking (or in the booking confirmation), the airline informs you that your seat is at risk of being overbooked.". The very EU regulation mentioned above states that "Passengers should be fully informed (by airlines) of their rights in the event of denied boarding and of cancellation or long delay of flights, so that they can effectively exercise their rights". The same regulation (Article 14(1)) states that "The air carrier shall ensure that a legible notice is displayed in the passenger check-in area, consisting of the following text printed in clear and visible characters: ". Obviously, as today check-in can also be done online, passengers must be informed via the booking confirmation email about overbooking on a particular flight. Which a lot of airlines don't do.

Economie

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz

Companii low-cost mai ieftine decât Wizz. Românii alocă bugete mai mari pentru călătorii în străinătate în 2024 și a crescut interesul pentru vacanțele de tip city break. Turcia, Grecia și Bulgaria sunt, în continuare, în topul preferințelor pentru vacanțele de vară. Mai mulți bani pe vacanțe Peste jumătate dintre români (57%) vor aloca bugete mai mari pentru vacanţele în străinătate în acest an. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Datele provin dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Pentru Promovarea Asigurărilor (APPA). Potrivit sondajului, în 2024, 42% dintre respondenţii care își vor petrece vacanța în străinătate au de gând să aloce un buget între 1.000 şi 2.500 de euro. 40%, au declarat că vor avea un buget sub 1.000 de euro. 18% dintre români chestionați au în plan să cheltuiască peste 2.500 de euro pentru călătorii în străinătate. Companii low-cost mai ieftine decât Wizz Un studiu recent al AirAdvisor a alcătuit un top al celor mai ieftine companii aeriene europene. Pe primul loc se situează compania maghiară Wizz Air. Compania are cele mai bune oferte spre destinațiile din Europa. Totuși, în ceea ce privește calitatea serviciilor, compania nu are o notă foarte bună. Utilizatorii TripAdviser au notat-o cu un scor de 2,5 din 5 punte. În România, anul trecut ANPC-ul a amendat Wizz Air cu 60.000 de lei, pentru nerezolvarea sutelor de reclamații primite. Iberia, peste Wizz Air la servicii Compania spaniolă Iberia este pe locul al doilea în topul celor mai ieftine companii aeriene din UE. Potrivit AirAdvisor, chiar dacă zborul cu Iberia ar putea costa mai mult, compania poate prezenta o valoare mai bună decât Wizz Air, la capitolul fiabilitate, lounge-uri în aeroporturi și recenzii ale profesioniștilor. Față de Wizz Air, compania spaniolă Iberia are o cotă mai favorabilă pe TripAdviser la toate capitolele, obținând un scor de 3 puncte din 5. Norwegian, companie foarte prietenoasă Al treilea loc în topul celor mai ieftine companii aeriene europene este ocupat de Norwegian Air Shuttle. Compania low-cost este a doua ca mărime din Scandinavia, după Scandinavian Airlines. Potrivit AirAdvisor, în afara tarifelor avantajoase, site-ul web al companiei este extrem de prietenos. Tarife sunt detaliate în funcție de lună și de costul de la punctul de plecare. În plus, zborurile către țările nordice cu această companie tind să fie cele mai ieftine. Pe Tripadvisor, este cotată cu 3,5 puncte din 5. Vueling, aceeași notă cu Wizz Air A patra cea mai ieftină companie aeriană este Vueling, tot o companie spaniolă, ca și Iberia. Prețuri accesibile, iar site-ul - foarte prietenos. Prețurile zborurilor sunt afișate într-un format calendaristic, astfel încât se poate obține cu ușurință cea mai ieftină opțiune. Tripadvisor-ul nu este însă foarte favorabil. Similară cu Wizz Air, Iberia obține 2,5 puncte din 5. Ryanair taxează tot, dar nu face overbooking Compania irlandeză Ryanair este și ea în top 5 al celor mai ieftine companii aeriene europene. Totuși, deși are unele dintre cele mai ieftine tarife anunțate, modelul de afaceri al Ryanair este să atragă inițial cu un preț scăzut pentru biletele de zbor, ca mai apoi să adauge taxe pentru aproape orice. De la băuturile de bază și mâncare, la alegerea locului și bagaje, totul este taxat suplimentar. Pe Tripadviser, compania este cotată cu 3 puncte din 5. O bilă albă: dintre toate companiile aeriene europene, Ryanair anunță chiar pe site că nu recurge la metoda de overbooking. Unde merg românii în vacanță În baza rezervărilor de vacanțe din primele săptămâni ale anului, agenția Perfect Tour a realizat un top al destinațiilor preferate de români pentru vacanțe. Pentru 2024, cererile pentru city break-uri au fost cele mai căutate. Destinațiile preferate ale românilor pentru escapade de două, trei zile sunt Roma, Barcelona, Istanbul, Atena și Lisabona. Când vine vorba despre vacanțe de vară, românii preferă Turcia, Grecia, Bulgaria, urmate de Spania, Italia și Cipru. De asemenea agenții de turism preconizează și o creștere a rezervările pentru vacanțe exotice: Bali, Maldive, Mauritius, Seychelles, Punta Cana și Tulum sunt câteva dintre destinațiile preferate de români. Cele mai ieftine city break-uri Potrivit esky.ro, care oferă "garanția prețului mic" cel mai ieftin city break în afara României costă 124 de euro, în Ungaria, Budapesta. Sub 200 de euro, găsim însă oferte și pentru city break în Germania (Dortmund, de la 134 de euro), Italia (Rimini, 140 de euro), Danemarca (Copenhaga, 175 de euro) sau Franța (Paris, de la 193 de euro). Cel mai scump city break: Emiratele Arabe Unite (Abu Dhabi): 5.103 euro. Prețurile includ transportul cu avionul și cazarea, două nopți, iar în cazul city break-urilor mai scumpe, regimul este all inclusive. Printre destinațiile celor mai ieftine vacanțe, care includ transportul cu avionul și cazarea pentru cinci nopți se numără Albania (Durres, 184 de euro), Turcia (Izmir, 221 de euro) sau Italia (Rimini, 299 de euro). Sub 500 de euro există și posibilitatea unei vacanțe în Emiratele Arabe Unite (Dubai), prețurile începând de la 302 euro de persoană. Cea mai scumpă vacanță ajunge la 33.311 de euro. Destinația: Grecia, Mykonos. În acest preț sunt asigurate zborul direct, cazare de 7 nopți la un hotel de 4 stele și micul dejun. Bineînțeles, prețurile diferă în funcție de disponibilitate și de perioada aleasă.

Economie

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat

Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat. Un client a reclamat introducerea de către banca de la care a luat un credit a unor clauze abuzive referitoare la dobândă. Clauze abuzive ale băncii, proces câștigat În primă instanță, Judecătoria i-a dat dreptate, constatând că clienții băncii semnează practic în orb, fără a ști la ce rate să se aștepte în viitor. Citește și: Șmecheria la care apelează companiile aeriene care refuză pasageri cu bilete valabile din cauză că vând mai multe bilete decât locuri: „uită” să informeze călătorii că fac overbooking pe zboruri Cazul lui Costică Ichim este similar cu cel al altor câteva sute de ieșeni care s-au adresat instanței. În septembrie 2007, Ichim a împrumutat de la Banca Transilvania 45.800 lei. Contractul de împrumut nu a fost negociat, clientul având pur și simplu de semnat un contract-tip al băncii. Conform acestuia, în primele șase luni urma să se aplice o dobândă fixă de 9,5% pe an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente

Aproape toate companiile aeriene vând bilete peste capacitatea avionului: overbooking-ul (suprarezervarea) este o afacere veche. Motivul principal invocat de companiile aeriene este că unii pasageri nu ajung la îmbarcare ("No-show"), din diferite motive. Citește și: Afaceri austriece: Austrian Airlines ia banii pe mai multe bilete decât locuri în avion, apoi le cere unor pasageri să renunțe la cursă. Tactica, folosită des de companii low-cost Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente cu pasagerii, cărora "uită" să le prezinte riscul că pot fi lăsați la sol. Reglementarea în SUA, încă din 1978 Overbooking-ul practicat de companiile aeriene este o afacere veche. Ideea vine din SUA și datează din anii 1940. Pe măsură ce și-au extins afacerile, companiile aeriene s-au confruntat și cu problema locurilor rezervate, dar neocupate. Acestea erau contabilizate drept pierderi. Pentru a le minimaliza, managerii companiilor au adoptat metoda de overbooking (suprarezervarea), ca strategie de afaceri. Până în 1950, vânzarea intenționată de bilete în plus devenise o practică larg răspândită. La fel, și plângerile pasagerilor. Ani de zile, companiile aeriene au susținut varianta "erorii umane", negând că overbooking-ul era făcut în mod deliberat. Prima reglementare a overbooking-ului a avut loc în SUA, în 1978. Civil Aeronautics Board (CAB) a ordonat atunci companiilor aeriene să plătească despăgubiri suplimentare de până la 400 de dolari victimelor tacticii de overbooking. 20 de ani de la regulamentul UE În Uniunea Europeană, reglementarea overbooking-ului există din 2004. În 2001, un studiu al UE remarca faptul că mai multe companii aeriene europene "au prins obiceiul de a include problema No-show în planificarea vânzărilor de bilete". Potrivit unor statistici UE, anual, peste 250.000 de pasageri din Europa erau blocați la birourile de check-in. Unele dintre cele mai mari companii aeriene, precum British Airways, Lufthansa și Air France, vindeau mai multe locuri la zboruri pentru a compensa posibilele cazuri de "No-show". Reglementarea la nivel european a provocat proteste majore din partea marilor organizațiilor din industrie. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), European Regions Airlines Association, International Air Carriers Association și Association of European Airlines au argumentat că propunerile noilor reglementări vor oferi pasagerilor "mult mai mulți bani decât au plătit pentru biletele lor". Până în 2004, compensările pentru pasagerii afectați de overbooking erau de 150 până la 300 de euro. Regulamentul EC 261 al UE prevede ca acestea să fie de 250 până la 600 de euro. Se caută voluntari care să nu se îmbarce Potrivit regulamentului european EC 261/2004, în caz de overbooking, înainte de a refuza pasagerilor îmbarcarea, compania aeriană trebuie să caute mai întâi voluntari care să renunțe la rezervare. Voluntarii pot negocia cu compania aeriană și alte beneficii, decât cele deja stabilite și obligatorii (rambursarea valorii biletului sau asigurarea următorului zbor și compensările financiare). Aceste beneficii suplimentare nu sunt stabilite în reglementare, fiind lăsate la latitudinea negocierii între pasagerul voluntar și companie. Dacă nu există suficienți voluntari, compania aeriană care a vândut mai multe bilete are dreptul de a refuza mai multor pasageri dreptul de a se îmbarca. Cine e lăsat pe dinafară Criteriile de selecție a acestora nu sunt reglementate, nu sunt transparente și țin de politica fiecărei companii. Cel mai răspândit criteriu este ora de check-in: întârziații sunt, în primul rând, cei vizați. Mai contează, însă, și tariful plătit de un pasager: o persoană care a cumpărat, pe ultima sută de metri un bilet mai scump, va avea mai multe șanse să urce în avion decât altcineva, cu un bilet luat din timp, deci mai ieftin. Cei mai feriți de a fi lăsați la sol sunt pasagerii în vârstă, dar și călătorii frecventi, precum oamenii de afaceri. Cei care sunt lăsați la sol, contra voinței lor, au dreptul la un zbor ulterior sau la rambursarea costului rezervării. În plus, aceștia au dreptul și la rambursarea cheltuielilor (cazare, transfer și masă) până la potențialul următor zbor, precum și la o despăgubire de 250 până la 600 de euro. Pentru obținerea compensațiilor, trebuie să ceară un formular de refuz la îmbarcare. Overbooking-ul crește veniturile companiilor Cele mai mari companii aeriene, cu numeroase destinații și o flotă de multe avioane, reușesc să obțină cu câteva milioane de euro în plus, în fiecare an, datorită overbooking-ului. Totuși, potrivit IATA, menținerea acestei practici este benefică în primul rând pasagerilor: overbooking-ul, dacă e gestionat "corect", permite companiilor să ofere bilete la prețuri competitive și să permită mai multor pasageri să își rezerve zborul. Gestionarea corectă ține de algoritmul pe care companiile ajung să-l creeze pe bază de statistici pentru a depista cât la sută dintre pasageri nu vor ajunge la îmbarcare. Algoritmii iau în considerare, printre altele, aeroporturile de plecare și destinație, condițiile meteorologice, viteza controalelor de securitate, anulările și întârzierile zborurilor anterioare. Potrivit IATA, eliminarea overbooking-ul ar duce la impunerea unor limite de timp mai stricte pentru emiterea biletelor. De asemenea, ar crește taxele pentru pasagerii "No-Show" și s-ar înăspri restricțiile privind tarifele de rambursare pentru călătoriile anulate. Transportul aerian, cel mai reclamat În 2023, Centrul European al Consumatorilor a recuperat peste 350.000 de euro pentru consumatori, cu 32% mai mult decât anul precedent. ECC România a rezolvat aproximativ 6.100 de reclamații de la consumatori români și 230 de reclamații de la consumatori din alte state membre ale UE. Din cele cinci domenii vizate, transportul, în special cel aerian, a contabilizat cele mai multe: 41% Comparativ cu anul 2022, ponderea reclamațiilor legate de serviciile de transport aerian (anulări sau întârzieri de zboruri) a continuat să crească, rămânând în fruntea listei zonelor generatoare de reclamații ale consumatorilor. Wizz, regina amenzilor În 2023, Wizz Air a primit 258 de reclamații. Acestea vizau anularea zborurilor și refuzul la îmbarcare din cauza overbooking-ului. Deși reprezentanții companiei au afirmat că nu fac overbooking de sărbători, chiar la începutul anului, mai multor pasageri li s-a refuzat îmbarcarea din cauza supravânzării de bilete. Aceștia își cumpăraseră biletele din timp, pentru a se întoarce din Sibiu în Marea Britanie și își făcuseră check-in-ul cu 24 de ore înainte de zbor. Două luni mai târziu, un alt caz a fost bine mediatizat: șapte pasageri care așteptau la rând pentru un zbor Wizz Air de la București la Milano n-au mai fost lăsați să urce în avion. Compania a susținut că aceștia "s-au prezentat la poarta de îmbarcare după ce îmbarcarea a fost închisă". Potrivit pasagerilor lăsați la sol, rămăseseră de fapt printre ultimii la coadă pentru a nu se înghesui. După ce a investigat situația zborurilor anulate în 2023 de Wizz Air, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat compania cu 60.000 de lei. Dintre plângerile primite de companie, nici una nu fusese soluționată până la data când ANPC a demarat ancheta. Potrivit reprezentanților companiei, "Overbooking-ul este perfect normal pentru companiile aeriene". Șmecheria overbooking - companiile aeriene sunt netransparente Legislația europeană, totuși, deși nu interzice practica overbooking-ului, insistă că pasagerii trebuie să știe de la bun început că este posibil să le fie refuzată îmbarcarea. Potrivit claimflights.com, "Prima condiție (pentru ca overbooking-ul să fie legal - n.r.) este ca, în momentul rezervării (sau în confirmarea rezervării), compania aeriană să vă informeze că locul dumneavoastră riscă să fie suprarezervat.". Chiar regulamentul UE menționat mai sus arată că "Pasagerii ar trebui să fie pe deplin informați (de către companiile aeriene - n.r.) despre drepturile lor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor, astfel încât aceștia să-și poată exercita efectiv drepturile.". Același regulament (art. 14, alin. 1) spune că "Operatorul de transport aerian se asigură că în zona de înregistrare a pasagerilor este afișat un anunț lizibil, constând din următorul text imprimat cu caractere clare și vizibile: .". Evident, cum azi check-in-ul se poate face și online, pasagerii trebuie să fie informați prin intermediul a-mail-ului de confirmare a rezervării despre overbooking-ul pe un anumit zbor. Ceea ce foarte multe companii aeriene nu fac.

Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe (sursa: ziaruldeiasi.ro)

Economie

Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe

Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe. Pregătirile pentru Paşti reprezintă cea mai mare preocupare a acestei perioade. Mielul și ouăle, semnificativ mai scumpe În pieţe a apărut încă de săptămâna trecută carnea de miel românesc, dar și ouăle proaspete de țară. Citește și: Misterioasa dispariție a candidatului Piedone: două zile de când nu a mai postat pe rețelele sociale și nu a mai apărut la TV. Retragerea sa ar ajuta-o pe Firea, și ea o apropiată a lui Voiculescu Prețul acestor produse diferă față de anii anteriori. Dacă anul trecut, pentru un kilogram de carne de miel, de la un comerciant din piață, clienții plăteau aproximativ 35 lei/kg, acum costul este de 40-45lei/kg. În ceea ce privește ouăle, o singură bucată care în 2023 costa 1,25 lei, anul acesta este vândută 1,5-2 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Românii cumpără masiv mașini second hand

Românii cumpără masiv mașini second hand. În primul trimestru din 2024, față de anul trecut, au fost înmatriculate cu 12,6% mai multe mașini uzate, dar cu 10% mai puține vehicule noi. Românii cumpără masiv mașini second hand Contrar a ceea ce ar vrea Uniunea Europeană, mașinile diesel sunt mai mult de jumătate și în creștere față de 2023. Citește și: Preotul Tănase, care consideră că femeile au o parte de vină dacă sunt violate, susține că sexul este permis în post dacă soțul își dorește asta. Argumentul: femeia nu e stăpână pe corpul ei Jumătate din autoturismele care au ajuns pe străzile ieșene sunt fabricate cu mai bine de zece ani în urmă. Piața auto a mașinilor la mâna a doua este în continuă creștere la Iași, iar unii dealeri auto locali vorbesc de vânzări mari pe acest segment chiar și în primele trei luni din 2024, în ciuda declinului general al pieței auto în România în primul trimestru al acestui an. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Școala privată Ioanid, investiții de milioane

Școala privată Ioanid, investiții de milioane. Școala privată Ioanid, care oferă tot traseul educațional preuniversitar (grădiniță, ciclu primar, ciclu gimnazial, liceu internațional - bilingv), a investit masiv în infrastructură și logistică. Școala privată Ioanid, investiții de milioane "Investițiile au ajuns la un total de aproape patru milioane de euro, asta pentru că se investește constant în modernizarea tuturor spațiilor de învățare, fiind nevoie constant de updatarea mobilierului astfel încât toate clasele să beneficieze de mobilier ergonomic, updatarea a tot ce înseamnă echipamente tehnologice de ultima generație, motiv pentru care am făcut trecerea de la display-urile interactive în toate spațiile noastre. Toate spațiile comune au fost constant updatate și design-ul, refăcut de fiecare dată, pentru a le pune la dispoziție spații pentru a se destinde, dar și spații de învățare cu practica care să îi pregătească pentru viitorul lor profesional. Peste 500.000 de euro au fost direcționați pentru adaptarea și respectarea tuturor cerințelor pe care le-am primit în avizele ISU, scopul final fiind obținerea autorizațiilor de funcționare pentru locațiile Ioanid, un lucru care este foarte greu de obținut mai ales pentru instituțiile private. Peste un milion de euro au fost investiți în burse de studiu care au ajutat mulți copii", au arătat oficiali ai Ioanid.

Economie

Autostrada A8, nou lot de licitat

Autostrada A8, nou lot de licitat. În proiectul A8, s-a transmis documentația lotului Leghin/Tg. Neamț-Pipirig către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, în vederea pregătirii licitației. Autostrada A8, nou lot de licitat Pe cei 19,3 km lungime vor fi construite șapte tuneluri (cu o lungime totală de aproape 1,5 km) și 46 de poduri, din cauza reliefului mai abrupt față de cele două capete aflate deja în faza de proiectare. Citește și: Băsescu explică de ce votează cu Nicușor Dan: „A reușit să lucreze la infrastructura subterană, ceea ce ceilalți primari nu au făcut dintr-un motiv foarte simplu – nu aduce voturi” Și contractul, o dată atribuit, va dura mai mult: un an pentru proiectare și trei pentru execuție. Mai rămân cele patru segmente montane din mijloc, dintre care trei au deja și raport de audit/ siguranță rutieră. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar

Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar. Primăria are undă verde să organizeze licitația pentru concesionarea sistemului de termoficare. Termoficarea din Iași, falimentară, caută concesionar Consiliul Local Iași a aprobat vineri documentația necesară. Planul municipalității este de a concesiona această activitate pentru o durată care poate ajunge până la 18 ani. Citește și: Băsescu explică de ce votează cu Nicușor Dan: „A reușit să lucreze la infrastructura subterană, ceea ce ceilalți primari nu au făcut dintr-un motiv foarte simplu – nu aduce voturi” Municipalitatea a preluat sistemul de termoficare în vara anului 2021, după ce, timp de aproape zece ani, de această activitate s-a ocupat grupul francez Veolia. Operatorul s-a retras de la Iași, dar și din alte zone din țară, invocând pierderi financiare mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Economie

Guvernul a rămas fără bani de salarii

Guvernul a rămas fără bani de salarii: se caută câteva miliarde pentru salarii și drepturile salariale câștigate de magistrați în instanță, plus zece miliarde de lei pentru pensii. Informațiile apar într-un memorandum intitulat „Stabilirea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pe luna mai 2024”, discutat în ședința de guvern de joi. Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei, faţă de 28,99 miliarde de lei sau 1,67% din PIB după primele două luni, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor. Guvernul a rămas fără bani de salarii Ce arată memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern: „La nivelul ordonatorilor principali de credite din sistemul justiției (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii), la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți totale în sumă de 1,3 mld. lei, reprezentând 30% din prevederile bugetare aprobate, în principal ca urmare a punerii în plată, începând cu luna decembrie a drepturilor salariale astfel cum au fost acestea majorate prin acte administrative în cursul anului 2023. Fondurile rămase de utilizat nu asigură plata integrală a drepturilor salariale până la sfârșitul anului. Suplimentar, este necesară asigurarea fondurilor necesare pentru plata tranșelor aferente titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială” „Din analiza evoluției bugetului Ministerului Educației la nivelul primului trimestru, la titlul «Cheltuieli de personal» se înregistrează plăți de 8,2 mld. lei, respectiv 25,3% din bugetul aprobat, în contextul în care începând cu luna iunie va fi acordată a doua tranșă de majorare salarială reglementată prin actul normativ mai sus menționat” „Având în vedere actele normative aprobate recent prin care pentru anumite categorii de personal din sectorul bugetar au beneficiat de majorări salariale (…) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate. Potrivit informațiilor prezentate de către inițiatori în Fișele financiare, impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de aprobarea celor două acte normative este de 4,3 mld. lei” Însă sunt și alte probleme, nu doar cu salariile și pensiile: nu sunt bani pentru plata compensărilor la energie, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu-și plătește furnizorii, ea cheltuind în primele trei luni 30% din bugetul alocat. Nu sunt bani pentru compensările în energie „În condițiile în care drepturile de pensie majorate în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 (…) intră în plată începând cu luna septembrie, este necesară alocarea suplimentară de fonduri pentru plata acestora. Impactul estimat de inițiator pentru anul 2024, prezentat în Expunerea de motive a legii mai sus-amintite este în sumă de 10,0 mld. lei”. „Execuția bugetară la nivelul bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate este de 18,4 mld. lei, respectiv 30% din prevederile anuale (…) în contextul existenței riscului declanșării procedurii de infringement împotriva țării având ca obiect încălcarea legislației UE în materia combaterii întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale”. „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicită alocarea de fonduri suplimentare în sumă de 2,7 mld. lei”. „La nivelul Ministerului Finanțelor există solicitări formulate de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în vederea suplimentării bugetelor acestor instituții, în cuantum total de 2,6 mld. lei, reprezentând plata compensărilor datorate furnizorilor de energie”

Economie

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele

Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele. După nici șase luni de la implementare, noile aparate de colectare smart din Iași au început să întâmpine probleme tehnice. Colectarea ambalajelor returnabile, problemele cu aparatele În timp ce unele abia dacă mai scanează produsele, altele s-au defectat de-a binelea și au fost scoase din uz pentru zile întregi. Citește și: EXCLUSIV Jandarmeria cumpără veste, căști și scuturi antiglonț de la o firmă deținută de un fost polițist și de o chinezoaică cu conexiuni în Dragonul Roșu Firește, nemulțumirile nu au întârziat să apară, mai ales că unii ieșeni au fost nevoiți să plimbe sacii plini de sticle de la un magazin la altul. Practic, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), prin care ar trebui să se primească câte 50 de bani pentru fiecare sticlă, PET și doză de metal pe care le reciclăm, nu prea mai prezintă garanții că funcționează. Continuarea, în Ziarul de Iași.