sâmbătă 31 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1241 articole
Economie

Noi reguli pentru e-factura, bonuri fiscale

Noi reguli pentru e-factura, bonuri fiscale. Guvernul a introdus o serie de noutăți în legătură cu e-factura și cu utilizarea caselor de marcat (prin OUG 69/2024). Noi reguli pentru e-factura, bonuri fiscale Principalele prevederi sunt următoarele: Citește și: E-TVA, explicat în detaliu: de ce este imposibil să fie aplicat acest sistem în forma decisă peste noapte prin OUG și cum firmele vor fi victime sigure ale abuzului de amenzi A. Cu privire la sistemul e-Factura:     1. Începând cu 01.01.2025 se vor transmite în SPV și facturile emise în relația B2C (adică facturile emise către persoanele fizice, sau alte persoane neimpozabile, care acum nu se transmit în SPV).     2. În perioada 01.07.2024-31.12.2024, transmiterea în SPV a facturilor emise în relația B2C va fi opțională.     3. Facturile emise pentru operațiuni care nu sunt în sfera de aplicare a TVA (ca, de exemplu, cele pentru decontarea plăților făcute în numele clientului) nu trebuie trimise in SPV.     4. Executorii judecătorești care emit facturi în numele și în contul furnizorilor au obligația să transmită facturile în SPV.     5. Autofacturile emise de persoanele impozabile se consideră facturi emise în relația B2B, prin urmare trebuie transmise în SPV. Trei noi registre e-factura     6. Se înființează trei noi registre privind e-Factura:         a. Registrul RO e-Factura obligatoriu         b. Registrul RO e-Factura opțional         c. Registrul RO e-Factura pentru executări silite     7. ONG-urile care nu au cod de TVA nu sunt obligate să transmită facturile emise în SPV. Dacă, însă, optează să le trimita în SPV, trebuie să se înscrie în "Registrul e-Factura opțional".     8. ONG-urile care desfășoară deja activități economice trebuie să se înscrie în "Registrul e-Factura obligatoriu" până la 1 iulie 2024. Dacă, însă, încep să desfășoare activități economice după data de 30.06.2024, au obligația să se înscrie în "Registrul e-Factura obligatoriu" înainte de a începe desfășurarea activităților economice.     9. Procedura de organizare și înscriere în "Registrul RO e-Factura opțional", "Registrul RO e-Factura obligatoriu" și "Registrul RO e-Factura executări silite" se va stabili prin ordin al președintelui ANAF. Altfel spus, cei care sunt obligați, sub sancțiunea amenzilor, să se înscrie în "Registrul e-Factura obligatoriu" până la 30.06.2024 nu au cum să faca asta, pentru ca nu a apărut Ordinul respectiv.     10. Beneficiarii care nu primesc în SPV facturile pentru care au plătit deja pot notifica organele fiscale despre asta. Procedura se va stabili, însă, tot prin Ordin al președintelui ANAF. De ce coduri QR pe bonurile fiscale B. Cu privire la casele de marcat:     1. Bonul fiscal va trebui să conțină și numărul de identificare al bonului (și în prezent trebuie să conțină această informație, nu e clar de ce a fost reluată obligația în alt act normativ).     2. Se introduce obligația de a tipări pe bonul fiscal sub formă de cod QR următoarele informații: data și ora emiterii bonului fiscal, numărul de identificare al bonului fiscal, seria de identificare a casei de marcat. Nu este clar la ce folosesc aceste informații pe care ANAF le are deja.     3. Pentru casele de marcat care nu pot tipări codurile QR cu informațiile de mai sus, antreprenorii au la dispoziție doi ani ca să le schimbe. Schimbarea se face pe cheltuiala proprie.     4. Raportul fiscal de închidere zilnică emis de casa de marcat trebuie să conţină, pe lângă datele obligatorii in prezent, şi următoarele date:         a. numărul de bonuri fiscale care au înscris codul de identificare fiscală al beneficiarului;         b. valoarea totală a acestora;         c. total taxă pe valoarea adăugată aferentă acestor bonuri (deci, pe lângă total TVA, pe cote separate, pentru total vânzări din zi, care include și restul de bonuri fără CUI pe ele);         d. identificatorul jurnalului electronic;         e. numărul şi valoarea reducerilor, anulărilor, sume de serviciu;         f. sumele rezultate pentru fiecare mijloc de plată utilizat. Sumele de serviciu reprezintă sumele de bani utilizate pentru plata restului către client, puse la dispoziţia operatorului aparatului de marcat electronic fiscal la începutul fiecărei zile de lucru. Acestea se regăsesc în soldul contului de casă şi, de asemenea, în soldul de la sfârşitul zilei de lucru.

Noi reguli pentru e-factura, bonuri fiscale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Revoltă în mediul de afaceri după ce Guvernul a introdus e-TVA Foto: Inquam/George Calin
Economie

Revoltă în mediul de afaceri după ce Guvernul a introdus e-TVA

Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pe pagina de Facebook a ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, s-a declanșat un trolling fără precedent, o postare a acestuia având peste 1.300 de comentarii extrem de critice. Revoltă în mediul de afaceri după ce Guvernul a introdus e-TVA „Ziua, ca dictatorii fiscali ce se află, guvernanții au aprobat actul normativ referitor la e-TVA. Și asta, așa cum îți spuneam mai devreme, după numai 2 zile (!) de dezbatere publică, dacă o putem numi așa. Și ce dacă legea spune că trebuia să stea 10 zile în transparență și să aibă 2 citiri in guvern?! Ce dacă sugestiile celor direct afectați puteau fi trimise până pe 28 iunie, au uitat de termen. Una peste alta, e-TVA va fi în vigoare de la 1 august! Costuri uriașe, nervi, haos, totul la pachet pentru contabilii și contribuabilii năuciți deja de „reformele” fiscale. Guvernul reușește o performanță greu de anticipat chiar și pentru cel mai pesimist expert: când boii pun carul înaintea lor, ne aduc în situația în care digitalizarea ne aglomerează, nu ne eliberează”, a scris Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, fost secretar de stat în guvernul Cîțu. „Și pentru că suntem în plină dictatură fiscală, o grevă administrativă ar fi cea mai potrivită: să nu răspundem la notele justificative solicitate de ANAF!”, a mai propus Saygo. „O inepție fiscală” „Sistemul E-TVA este o inepție fiscală pentru că este implementat din 01 iulie 2024 pentru date pe care la va avea fiscul, parțial, și repet cuvântul „parțial” doar din 01.01.2025. De la anul poate mai discutăm, dar acum este o batjocură la adresa tuturor persoanelor înregistrate în scopuri de TVA”, a scris consultantul fiscal Adrian Benta pentru Hotnews. „Marele circ fiscal românesc, unde funcționarii de stat se joacă de-a v-ați ascunselea cu responsabilitățile lor (transferându-le tocmai contribuabililor, adică celor cale le finanțează și salariile), în timp ce mediul de afaceri este tratat ca un personaj principal suspect, într-o piesă intitulată «Toți sunt evazioniști». Nu putem identifica adevărații evazioniști? Nicio problemă: mai bine presupunem că sunt toți! Facem reguli mai aspre pentru toți, ca să nu mai scape nimeni”, a scris, pe Facebook, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, care a cerut abrogarea acestei ordonanțe. „De ce nu susțineți economia țării?” „Dați ordonanțe fără a respecta măcar din bun simț, dacă nu din respect pentru mediul de afaceri, termenul de consultare înainte să le publicați în Monitorul Oficial. Aici fac referire clară la OUG nr. 70, publicat în Mo nr. 582/21.06.2024, cu termen de consultare publică 28.06.2024. Rezultă fără putință de tăgadă ignoranța și indiferența în analiza implementării acestui sistem e-TVA și lipsa totală a corelării cu prevederile Codului Fiscal (...) V-ați aplecat măcar o fracțiune de secundă asupra impactului acestei ordonanțe, atât în mediul de afaceri cât și în cadrul propriului minister pe care îl conduceți, să vedeți câte situații fără ieșire pot apărea?”, a scris Elena Jugănaru pe pagina de Facebook al lui Boloș, primind peste 180 de like-uri. „De ce nu ne susțineți să putem susține economia țării și doar doriți un control absolut asupra a tot, fără să vă gândiți la consecințe?”, i-a scris lui Boloș și violonista Sara Stroici.

România a căzut în indicele competitivității globale Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

România a căzut în indicele competitivității globale

România a căzut două locuri în indicele competitivității globale și se află acum pe locul 50 din 67, potrivit clasamentului anual alcătuit de una din cele mai puternice școli de afaceri din lume, International Institute for Management Development, din Lausanne, Elveția. Citeste și: Cea mai inutilă investiție a lui Sorin Grindeanu: 180 de milioane de lei într-un aeroport prin care, în toată luna mai, au trecut 27 de pasageri Pentru comparație, Polonia a crescut cu două poziții și a ajuns pe locul 41, iar Letonia a sărut șase poziții, fiind acum pe locul 45. În schimb, Ungaria, condusă de guvernul populist și pro-rus al lui Viktor Orban, a căzut opt poziții și este pe locul 54, după România. România a căzut în indicele competitivității globale Clasamentul arată o cădere a României în ceea ce privește situația infrastructurii, de pe locul 47 în 2020 pe 51 în 2024. În ceea ce privește infrastructura pentru Sănătate, România este pe locul 52 din 67 (căderea fiind de patru locuri), iar cea pentru educație ne plasează pe locul 53. Raportul recomandă României: Măsuri de control al ratei inflației. Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar. Accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Acordarea de sprijin companiilor pentru implementarea transformării digitale însoțită de actualizarea competențelor digitale ale forței de muncă. Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a răspunde provocărilor societății românești. Podiumul: Singapore, Elveția, Danemarca Singapore este cea mai competitivă economie din 67 din cele opt regiuni majore ale lumii, potrivit clasamentului IMD 2024 World Competitiveness Ranking (WCR). Elveția ocupă locul al doilea și Danemarca locul al treilea, în timp ce Nigeria, Ghana și Puerto Rico și-au făcut debutul în acest clasament. WCR oferă acestor economii „un indicator de performanță în timp util care se cuplează ca un instrument unic adaptat nevoilor și provocărilor lor specifice”, a declarat Arturo Bris, directorul Centrului pentru competitivitate mondială IMD, care realizează clasamentul anual. „Acest clasament servește drept punct de referință pentru ca aceste țări să își măsoare progresele și să identifice domeniile de îmbunătățire, oferind o cale clară către dezvoltarea lor economică, dar și sprijinind obiective globale precum ODD", a mai spus Bris, citat de site-ul IMD.

Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri

Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri. Odată trecut primul pachet de alegeri, proiectul A8 a încetinit și mai mult. Autostrada A8, abandonată de politicieni post-alegeri Cu excepția asociațiilor pro-autostradă, nicio reacție, de niciun fel, din partea șefilor proaspăt realeși ai administrației locale (Consiliu Județean, Primăria Iași) sau a politicienilor, cu toții dispăruți brusc imediat după închiderea urnelor. Citește și: Avocatul de lux și-a ucis iubita însărcinată aruncând-o de la fereastră. La proces, a dat vina pe operatorii 112, care nu ar fi trimis repede ambulanța Cu o întârziere de doi ani, proiectantul Consitrans SRL – cel angajat la sfârșitul primăverii 2021 de CNAIR să actualizeze studiul de fezabilitate pentru tronsonul ieșean de autostradă al A8 (93,27 km) și să realizeze proiectul tehnic – se apropie de finalul primei părți a contractului. Zilele trecute a fost depus la Agenția ieșeană de Protecție a Mediului dosarul pentru obținerea acordului în acest sens, dezbaterile publice urmând să se țină pe 16 și 17 iulie la Iași și Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu Foto: Google Earth
Economie

Impactul economic avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu

Impactul economic uriaș pe care l-ar putea avea dezvoltarea bazei militare de la Kogălniceanu asupra economiei locale: dacă aeroportul de lângă Constanța va deveni mai mare decât celebra bază de la Ramstein, din Germania, veniturile localităților învecinate ar putea fi de peste un miliard de dolari, anual. Pentru comparație, în 2024, veniturile Consiliului Județean Constanța sunt estimate la circa 170 de milioane de dolari, în 2024. Orașul Constanța avea estimate, în 2024, venituri de circa 460 de milioane de dolari. Citește și: Comisia Europeană îi recomandă lui Ciolacu să nu mai cheltuie așa de mult, să aducă deficitul bugetar la 3% și să nu mai îndatoreze țara Baza aeriană Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai mare unitate NATO din Europa, anunța BBC acum câteva zile. Baza va avea o escadrilă de avioane românești F-16 – recent cumpărate din Norvegia – drone MQ-9 Reaper și un oraș militar unde se va roti personalul armatei, al forțelor aeriene și al marinei din 32 de țări. Impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea bazei Kogălniceanu O comparație a impactului economic poate fi făcută cu situația de la baza Ramstein, în Germania. „Armata SUA funcționează ca un motor economic major în unele părți ale Germaniei, în special în zonele rurale și în orașele mici. Numai în zona din jurul Bazei Aeriene Ramstein, armata a injectat 1,2 miliarde de dolari în economie în 2019, potrivit datelor Forțelor Aeriene ale SUA în Europa. Armata SUA din Bavaria contribuie cu aproape 1 miliard de dolari anual la economiile locale, arată datele guvernului bavarez. În mod similar, zeci de milioane de dolari intră în economiile din Stuttgart și Wiesbaden, unde există facilități militare importante, au declarat oficialii germani”, scria Stars and Stripes, în martie 2021. Un studiu din 2015, al forțelor aeriene ale SUA, arăta că, în acel an, la Ramstein erau circa 8.400 de militari americani și peste 3.600 de civili. Doar aceștia cheltuiau, în afara bazei, peste 500 de milioane de dolari. În plus, unitățile militare din bază cheltuiau, în afara bazei circa 300 de milioane de dolari. „Raportul privind anul fiscal 2013 - Declarația privind impactul economic pentru perioada 1 octombrie 2012 - 30 septembrie 2013 - a fost elaborat de Escadrila 86 de controlori și se referă la regiunea din jurul bazei aeriene Ramstein, așa-numita comunitate militară Kaiserslautern (KMC). Raportul privind anul fiscal 2013 afirmă că contribuția KMC la economia locală pentru anul fiscal 2013 a fost de 2,26 miliarde de dolari americani”, se arată într-un document înaintat Parlamentului Germaniei, intitulat „Baza aeriană Ramstein ca factor economic”.

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Foto: gov.ro
Economie

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027

Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027, finanțat parțial cu banii UE care pregătesc infrastructura pentru un război cu Rusia, se arată într-u răspuns al ministerului Transporturilor la o interpelare a deputatului AUR Ciprian Ciubuc. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere Podul Giurgiu-Ruse II va fi gata după 2027 Potrivit acestui răspuns, CNAIR a finalizat deja documentația pentru licitarea unui studiu de fezabilitate. Acesta apare pe lista de proiecte finanțate de UE prin fondurile de mobilitate militară, dar Transporturile scriu că banii vor veni prin CEF - Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility). Pentru acest studiu, UE alocă puțin sub șapte milioane de euro. Ulterior, podul va fi finanțat din Programul Transporturi 2021-2027. Podul Giurgiu – Ruse II va fi lung de doi kilometri și va avea, de asemenea, cale ferată. Coordonatorul proiectului studiului de fezabilitate este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). „Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară”, spunea în decembrie 2023 comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, acum aleasă europarlamentar PNL.

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării

Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării. Recalcularea pensiilor a provocat un val de activități "ilegale și imorale" ale unor firme de arhivare de documente, acuză premierul Marcel Ciolacu. Pensionarii, jecmăniți când cer actele recalculării "Am văzut (...) că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Citește și: Decizie mult așteptată de pensionari: aceștia vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei Au fixat un preț maximal aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Așa ceva este și ilegal, și imoral, iar cei responsabili trebuie sancționați cu toată severitatea prevăzută de lege.", a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri. Investigație a Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către firmele care păstrează în arhive documentele necesare recalculării pensiilor, potrivit Adevărul. Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL, mai arată sursa citată.

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei

Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat vineri că este în pregătire procedura de trimitere a plicurilor cu decizia de recalculare a pensiilor. Pensionarii primesc deciziile privind recalcularea pensiei Potrivit declarațiilor făcute de Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri, deciziile vor fi comunicate în curând. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență "Se pregătește în aceste zile și procedura prin care pensionarii vor primi acasă plicurile cu decizia de recalculare a pensiei", a spus premierul. Aproximativ cinci milioane de pensionari români vor primi, începând de luna viitoare, adeverințele din care vor afla ce pensie primesc după recalculare. Se întâmplă cu o întârziere de mai bine de o lună. Recalcularea ar trebui finalizată până la 1 septembrie. Nici un pensionar nu va avea o pensie mai mică, a explicat, la Digi24, Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Au trecut alegerile, s-au terminat banii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Au trecut alegerile, s-au terminat banii

Au trecut alegerile, s-au terminat banii: banii promiși pentru fermieri, prin PNDR, au fost promiși, dar nu mai vin. Au trecut alegerile, s-au terminat banii Chiar dacă agricultorii din Iași au prins curaj și au depus mai multe dosare de finanțare pentru instalarea tinerilor fermieri, declarate ulterior eligibile, prea puține primesc și undă verde pentru finanțare. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență Luăm ca exemplu, etapa cu numărul 3 a Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) pentru submăsura 6.1. "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", corespunzătoare intervalului 01.01.2024-31.01.2024. Potrivit Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Iași, în această etapă au fost depuse și evaluate un număr de 39 de dosare de finanțare, însumând 2.730.000 de euro. Toate declarate eligibile, însă doar șapte au fost selectate acum pentru finanțare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creta, destinația externă favorită a românilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Creta, destinația externă favorită a românilor

Creta, destinația externă favorită a românilor. Prețurile pachetelor de vacanță cumpărate prin agenții au crescut cu 15%-20% față de anul trecut. Creta, destinația externă favorită a românilor Iar cine nu s-a grăbit să-și facă rezervări pentru vacanțe în Grecia are puține șanse să o poată face pentru perioada de până la sfârșitul lunii iulie. Citește și: De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență În schimb, au început rezervările pentru vacanțele de iarnă, iar una dintre destinațiile de care întreabă românii este Laponia: mulți își fac deja planul să viziteze satul lui Moș Crăciun din Rovaniemi. Cei mai mulți turiști români care vor să-și cumpere sejururi de vacanță în afara țării și-au fixat în acest an ca destinație Creta, cea mai sudică insulă grecească la Marea Egee. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB Foto: Inquam/George Calin
Economie

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă se referă la finalul lunii martie. Doar datoria guvernamentală a crescut cu aproape 61 de miliarde de lei în trei luni, arată aceste date. În decembrie 2023, datoria publică era de 48,8%, iar în ianuarie 2023 de 50,2% din PIB. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB „Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 51,9% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2024 (...) Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43,0% până la data de 31 martie 2024”, arată Finanțele în așa numita „Informare privind evoluția datoriei publice în luna martie 2024”. Altfel spus, în trei luni, guvernul Ciolacu a consumat deja 43% din împrumuturile planificate pentru tot anul. Dacă Finanțele arată că s-a acoperit 43% din planul de 181 de miliarde de lei, înseamnă că aceste împrumuturi au fost de circa 78 de miliarde de lei. În raportul privind datoria publică, se arată că aceasta a crescut în total cu 68,7 miliarde de lei din decembrie 2023 în martie 2024, din care 67 de miliarde de lei este creșterea datoriei guvernamentale. Însă datoria publică „calculată conform metodologiei Uniunii Europene” a crescut cu 61,6 miliarde de lei, din care 60,8 miliarde sunt datoria administrației publice centrale.

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent

Derapajul financiar al Guvernului, în primele patru luni din 2024, este fără precedent din 2008 până acum, arată un grafic din Ziarul Financiar. Citește și: Cum au reușit să scape medicii care transformaseră Spitalul de Arși în fabrică de pus silicoane Derapajul financiar al Guvernului, fără precedent Nici în anii crizie economice, nici în perioada pandemiei, nu s-a înregistrat un deficit atât de mare, de 3,24% din PIB, respectiv 57 de miliarde de lei. Grafic: Ziarul Financiar Ziarul Financiar arată cheltuielile cu asistența socială, aproape 84 de miliarde de lei, au reprezentat 35% din toate cheltuielile Guvernului. Însă, în septembrie, urmează o nouă majorare substanțială a pensiilor, iar Ziarul Financiar se întreabă dacă aceasta va fi posibilă. „Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele patru luni ale anului 2024, au fost în sumă de 1,93 mld lei, precum și de suma de 9,33 mld lei (0,53% din PIB) reprezentând plata în avans a pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legile speciale, aferente lunii mai, din bugetul asigurărilor sociale de stat (8,31 mld lei), repectiv și din bugetul de stat (1,02 mld lei) conform HG nr.422/2024”, se arată într-o notă a ministerului de Finanțe. Cheltuielile Guvernului în primele patru luni Analiștii financiari cred că majorarea pensiilor ar trebui oprită „Nu, bugetul nu suportă, răspund analiştii financiari consultaţi de ZF. Dar se va face, pentru că legea deja este votată şi este, practic, o decizie electorală. În România sunt peste cinci milioane de pensionari”, scrie această publicație. Guvernul a cheltuit, în primele patru luni, zece miliarde de euro pe salariile bugetarilor, cu aproape 21% mai mult decât în perioada similară din 2023. Prin bugetul de stat pentru 2024, aprobat de Parlament, salariile bugetarilor ar trebui să crească în acest an cu 10%, oricum mult peste inflația anuală, estimată la circa 5%.

Creștere ridicol de mică a PIB-ului Foto: Facebook
Economie

Creștere ridicol de mică a PIB-ului

Creștere ridicol de mică a PIB-ului în primul trimestru: industria a tras în jos, au ridicat PIB-ul impozitele și administrația publică, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Numărul omorurilor nerezolvate s-a dublat în 10 ani. România are una din cele mai mari rate ale morților violente din spațiul european Creștere ridicol de mică a PIB-ului „Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută şi cu 1,8% pe seria ajustată sezonier (...) Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 416318,7 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,4% faţă de trimestrul IV 2023 și în creștere cu 1,8% față de trimestrul I 2023”, scrie INS. Însă PIB-ul nu a crescut ca urmare a majorării activităților din industrie sau construcții, ci din impozite, administrație publică și activități culturale. „O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,1%”, arată INS. Și sectorul construcții s-a contractat, cu 0,1%. În schimb, contribuția la creșterea PIB a impozitelor nete pe produs a fost de 0,6%, iar a „administrației publice și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială” de 0,1%. INS mai arată că „cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB”. În schimb, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 3,3%, deci mai puțin ca administrația publică.

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor

Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor. Instituția, însă, susține că Autostrada Unirii se va construi pe bani europeni. Autostrada A8, abandonată de Ministerul Transporturilor Ionel Apostol, de la "Împreună pentru A8", vrea să vadă mai întâi contracte atribuite. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Dorin Dobrincu, de la "Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei", este convins că "s-au întins cu cheltuielile cât încape". Adrian Covăsnianu, de la "Moldova Vrea Autostradă", este singurul optimist că vor fi bani, deși recunoaște că întârzierea pe transonul ieșean înrăutățește lucrurile Continuarea, în Ziarul de Iași.

Coduri QR pe morminte - filme memoriale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Coduri QR pe morminte - filme memoriale

Coduri QR pe morminte - filme memoriale. O afacere inedită, lansată cu nici două luni în urmă de doi studenți are succes la Iași. Coduri QR pe morminte - filme memoriale Echipa "Soul Star" creează videoclipuri memoriale stocate pe coduri QR, în amintirea celor răposați (scanându-l, codul trimite pe oricine către un filmuleț memorial personal). Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Ideea business-ului este inspirată din străinătate, așa cum au povestit inițiatorii proiectului. De altfel, un astfel de cod se poate achiziționa de pe Amazon.com, de exemplu, prețul fiind de 65 de dolari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră