miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Zeci de mii de pensionari, în pericol să rămână fără pensie dacă nu trimit de două ori pe an un certificat la Casa de Pensii

Certificatul de viață, obligatoriu pentru pensie. Pensionarii români care locuiesc în străinătate riscă suspendarea pensiei dacă nu transmit certificatul de viață către casa teritorială de pensii până la 31 martie și 30 septembrie, conform noii legi a pensiilor (Legea nr. 360/2023), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Certificatul de viață, obligatoriu pentru pensie Documentul trebuie completat corect și să includă semnătura și ștampila unei autorități din statul de reședință al beneficiarului. Citește și: EXCLUSIV Cristela Georgescu, legături de afaceri cu „profesorul milionar” Marcel Vulpoi, care ține un curs la ASE girat de SRI. Vulpoi, fost coleg în PNUD cu Călin Georgescu și asociat cu soția șefului Resurselor Umane din BNR Dacă certificatul de viață nu este transmis sau nu respectă cerințele impuse, plata pensiei va fi suspendată începând cu luna următoare termenului limită. Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), reluarea plății pensiei se va face doar după primirea unui certificat de viață completat corespunzător. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zeci de mii de pensionari, în pericol să rămână fără pensie dacă nu trimit de două ori pe an un certificat la Casa de Pensii
Trump promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA
Economie

Trump promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA

Președintele ales al SUA, Donald Trump, promite autorizări în regim accelerat tuturor celor care vor investi peste un miliard de dolari în SUA. El a scris, marți, pe o rețea de socializare, că orice persoană sau companie care investește cel puțin 1 miliard de dolari în SUA „va primi accelerat aprobări și permise, inclusiv, dar în niciun caz limitate la, toate aprobările de mediu”. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Trump promite autorizări în regim accelerat celor care vor investi peste un miliard de dolari „GET READY TO ROCK!!!”, a scris Trump la finalul postării sale. Reuters scrie că surse familiare cu subiectul au declarat că echipa de tranziție a lui Trump lucrează la un pachet de măsuri care să fie lansat la câteva zile după preluarea mandatului de președinte, la 20 ianuarie, pentru a aproba permisele de export pentru proiectele de gaze naturale lichefiate și pentru a crește forajul petrolier pe terenurile federale și în largul coastelor SUA. Associated Press menționează că, deși Trump nu a specificat cine ar fi eligibil pentru aprobări accelerate, zeci de proiecte energetice propuse la nivel național, de la conducte de gaze naturale și terminale de export la ferme solare și turbine eoliene offshore, îndeplinesc criteriul investiției de peste un miliard de dolari. „Dacă doriți să aduceți bani, el va mișca cerul și pământul pentru a face ca banii să intre pe ușă și să fie investiți în Statele Unite”, a spus Jason Miller, un consilier al lui Trump.

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson nici nu au început, Grindeanu evită să spună, oficial, când se termină
Economie

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson nici nu au început, Grindeanu evită să spună, oficial, când se termină

Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer: lucrările la un tronson, cel de la stația Tokyo spre aeroportul Henri Conadă, nici nu au început, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, evită să spună, oficial, când se termină. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Magistrala 6 de metrou, spre Otopeni, în aer În două etape esențiale ale lucrărilor nici măcar au fost finalizate licitațiile: „Proiectare și execuție lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice și de curenți slabi”: procedura de achiziție este în derulare „Proiectare și execuție lucrări de automatizări (siguranța traficului) și material rulant”: abia acum un consultant elaborează documentația de atribuire. Ministerul Transporturilor arată că pentru „lucrări de arhitectură, cale de rulare, instalații electromecanice” sunt necesare 44 de luni, iar circulația propriu-zisă nu va putea începe fără „rezultatul pozitiv al probelor tehnologice de funcționare”. În ceea ce privește lucrările la structura de rezistență/stații/galerii, ele erau, la 4 decembrie, la un stadiu de 19,1% pe tronsonul 1 Mai - Tokyo, dar pe tronsonul Tokyo - Aeroportul Otopeni nici măcar nu începuseră, proiectele tehnice erau „în curs de finalizare”. Aceste date apar într-un răspuns la o interpelare parlamentară. La întrebarea „Când va circula metroul până la Otopeni”, ministerul Transporturilor nu avansează nici o dată. În luna decembrie 2023, Metrorex anunța că Magistrala 6 de metrou, secțiunea Sud (Lot 1.1), a primit autorizația de construire, iar asocierea de constructori turci Alsim Alarko – Makyol, desemnată pentru proiectarea și execuția lucrărilor de structură de rezistență pentru Lotul 1.1: 1 Mai – Tokyo, a putut demara lucrările de șantier. Pe lângă stația 1 Mai (existentă), secțiunea Sud cuprinde șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo. Grindeanu susținea, la 30 august 2024, că metroul spre Otopeni va fi gata în 2028. La acel moment, pe tronsonul I se efectuaseră circa 14% din lucrări, potrivit demnitarului PSD.

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile. Exporturile de alimente se prăbușesc
Economie

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile. Exporturile de alimente se prăbușesc

Dezastrul guvernării Ciolacu continuă: în primele nouă luni din 2024, exporturile României au scăzut, dar au crescut importurile, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: În casa lui Horațiu Potra, care are o avere imensă, s-ar fi găsit 1,7 milioane de dolari: ANI și ANAF, obligate să investigheze, fiindcă banii nu apar în declarația de avere Dezastrul guvernării Ciolacu continuă „În perioada 1.I-31.X 2024, exporturile au scăzut cu 1,2%, iar importurile au crescut cu 3,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2024 a fost de 27211,7 milioane euro, mai mare cu 3993,1 milioane euro (+17,2%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2023”, arată INS. Importuile de alimente au crescut, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023, cu 4,3%, dar exporturile de alimente s-au prăbușit, cu 14,4%. În septembrie, Europa Liberă România arăta că pe primul loc în topul produselor alimentare importate de România este carnea de porc. „Volumul cărnii de porc importate de România în prima jumătate a anului depășește 500 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 1,2 milioane de euro (...) Este grupa alimentară cu cea mai mare diferență între importuri și exporturi, cu alte cuvinte - produsul alimentar cu cel mai mare deficit al balanței comerciale (...) Următoarele în topul alimentelor importate în prima jumătate a anului 2024 sunt produsele de brutărie și patiserie, apoi preparatele alimentare, respectiv brânza și cașul. De altfel, brânza și cașul urmează cărnii în privința diferenței între importuri și exporturi”, scria Europa Liberă.

Pensiile, chiar și pentru cei cu dosare depuse după 1 septembrie, vor ajunge la beneficiari înainte de Crăciun, promite statul
Economie

Pensiile, chiar și pentru cei cu dosare depuse după 1 septembrie, vor ajunge la beneficiari înainte de Crăciun, promite statul

Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun. Persoanele care au depus cereri de pensionare după 1 septembrie 2024, odată cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, se confruntă cu incertitudinea legată de primirea pensiilor și restanțelor înainte de sărbători. Pensionarii primesc banii înainte de Crăciun Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunțat recent că procesul de distribuire a deciziilor de pensii a început pe 2 decembrie prin casele teritoriale de pensii. Citește și: DOCUMENT Motivarea deciziei CCR prin care s-au anulat alegerile prezidențiale Cu toate acestea, procesul este departe de a fi finalizat, iar numeroase persoane așteaptă cu nerăbdare confirmarea că își vor primi drepturile bănești în timp util. Situația generează tensiune în rândul celor afectați, mai ales în pragul sărbătorilor, când stabilitatea financiară este esențială. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II. Agricultura și industria, impact negativ asupra PIB-ului
Economie

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II. Agricultura și industria, impact negativ asupra PIB-ului

PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%, comparativ cu trimestrul II, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Agricultura, tranzacțiile imobiliare și industria au avut un impact negativ asupra PIB-ului. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia PIB-ul României a scăzut în trimestrul III Față de trimestrul III din 2023, PIB-ul a înregistrat, în trimestrul III din 2024, o creştere cu 1,1% pe seria brută şi o scădere de 0,3% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2024, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2023 cu 0,8%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, mai arată INS. O contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: agricultura (-0,6%), industria (-0,1%) și tranzacțiile imobiliare (-0,1%). Creşterea economiei a fost sustinuă în primul rând de comert, transport, hoteluri (+0,4%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,9%. Un impact negativ la evoluția PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,8%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,0% corelată cu o majorare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,2%).

Pensie specială de 40.502 lei net, cea mai mare din județul Iași. Este de 15 ori mai mare decât pensia medie "normală"
Economie

Pensie specială de 40.502 lei net, cea mai mare din județul Iași. Este de 15 ori mai mare decât pensia medie "normală"

Pensie specială de 8.200 euro net. În județul Iași, cea mai mare pensie bazată pe contributivitate este de 33.953 de lei brut, echivalentul a aproximativ 30.000 de lei net (6.000 de euro), obținută după 49 de ani și nouă luni de muncă. Pensie specială de 8.200 euro net În contrast, cea mai mare pensie specială din județ ajunge la 40.502 de lei net (aproximativ 8.200 de euro), fiind încasată de un fost magistrat, conform datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Iași. Citește și: Avertisment grav de la Washington: Informațiile CSAT despre implicarea malignă a Rusiei în procesul electoral trebuie investigate pe deplin Această pensie de serviciu este de 15 ori mai mare decât pensia medie de asigurări sociale de stat din județ, care a fost de 2.681 de lei luna trecută, și de aproape 32 de ori mai mare decât pensia minimă garantată, stabilită la 1.281 de lei în 2024. Diferențele uriașe dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate evidențiază o problemă majoră de echitate în sistemul de pensii din România, punând sub semnul întrebării principiile care ar trebui să ghideze alocarea acestor beneficii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Zece milioane de ambalaje de băuturi returnate zilnic în SGR. Cum a evoluat sistemul în primul an de funcționare
Economie

Zece milioane de ambalaje de băuturi returnate zilnic în SGR. Cum a evoluat sistemul în primul an de funcționare

Românii returnează zilnic milioane de ambalaje. Începând cu 30 noiembrie 2023, România a introdus Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), aducând schimbări semnificative atât pentru producătorii și comercianții de băuturi, cât și pentru consumatori. Dificultățile primului an Potrivit acestui sistem, fiecare ambalaj marcat cu simbolul SGR implică o garanție de 50 de bani, pe care consumatorii o pot recupera la returnarea ambalajului gol. Acest model, implementat anterior în alte zece țări europene, a fost adaptat pentru a susține reciclarea și a reduce poluarea în România. Lansarea sistemului a fost marcată de dificultăți, de la timpi mari de așteptare la punctele de colectare, până la probleme logistice cauzate de lipsa unei infrastructuri pregătite. Pentru a rezolva aceste provocări, administratorul RetuRO SGR a construit o rețea națională complexă, care include mii de puncte de colectare, rute optimizate de transport și șapte centre regionale pentru sortarea și numărarea ambalajelor, cu o capacitate de procesare de până la șapte miliarde de ambalaje pe an. Românii returnează zilnic milioane de ambalaje La un an de la lansare, SGR a devenit un pilon central în eforturile de reciclare. Conform unui sondaj realizat de Kantar, 98% dintre români cunosc sistemul, iar 90% au returnat cel puțin o dată ambalaje. Dintre aceștia, 60% returnează regulat ambalaje, contribuind la o medie zilnică de peste zece milioane de ambalaje colectate. Impactul este vizibil în curățenia spațiilor publice, reducerea deșeurilor și creșterea gradului de conștientizare asupra reciclării. De la lansare, peste trei miliarde de ambalaje au fost returnate, echivalând cu 200.000 de tone de materiale trimise către reciclare. În octombrie 2024, rata de colectare a atins 84%, un indicator clar al succesului sistemului. Șapte centre regionale Pe lângă beneficiile ecologice, SGR a avut un impact economic semnificativ, generând peste 800 de locuri de muncă în cele șapte centre regionale situate în Cluj, Timiș, Brașov, Ilfov, Bacău, Dolj și Prahova. Aceste centre joacă un rol esențial în procesarea ambalajelor colectate și în sprijinirea industriei de reciclare. Deși rămân provocări de rezolvat, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas major în direcția economiei circulare. Prin îmbunătățirea infrastructurii, continuarea informării publicului și implicarea activă a tuturor actorilor, SGR are potențialul de a deveni un exemplu de succes în protecția mediului și în gestionarea resurselor naturale.

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro - presă
Economie

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro - presă

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro, arată Ziarul Financiar. Circa 8,2 milioane de cetățeni români au depuneri la fondurile private care administrează Pilonul II de pensii. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor În medie, fiecare contribuabil la acest sistem de pensii a pierdut 250 de lei într-o săptămână, datorită incertitudinii politice generate de prezența lui Călin Georgescu în turul II al alegerilor prezidențiale. „În contextul incertitudinii extrem de ridicate cauzate de procesul electoral, investi­torii au început să iasă de pe activele româneşti. Ca urmare, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare. Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini“, a declarat Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, citat de Ziarul Financiar. Cădere a fondurilor de pensii Grafic: ZF Bursa de Valori Bucureşti a căzut cu 6% săptămâna trecută, pierzând echivalentul a zece miliarde de lei. În această dimineață, BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, înregistra o scădere de 2,4%, după o depreciere de 2,3% în cursul zilei de marti. Cele mai mari scăderi din structura BET erau înregistrate de Aquila (-3%), Medlife şi Transport Trade Services (-1,6%), urmate de Transgaz, Nuclearelectrica şi OMV Petrom (-1,4%).

ANALIZĂ Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, consumul individual real a sărit peste Spania și Portugalia
Economie

ANALIZĂ Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, consumul individual real a sărit peste Spania și Portugalia

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

Ratele creditelor calculate pe baza ROBOR, în scădere. IRCC, însă, în creștere
Economie

Ratele creditelor calculate pe baza ROBOR, în scădere. IRCC, însă, în creștere

ROBOR la trei luni, în scădere. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 5,91% pe an, față de 5,92% în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului 2024, acest indice se situa la 6,21%. ROBOR la trei luni, în scădere Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât marţi la 5,91% pe an, de la 5,92% pe an. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga ROBOR la șase luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a rămas stabil la 5,95% pe an. ROBOR la 12 luni s-a menținut, de asemenea, la valoarea de 5,99% pe an. Evoluția IRCC: indicele de referință pentru credite Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, a fost calculat la 5,99% pe an. Acesta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când valoarea era de 5,86%. IRCC este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare și este actualizat trimestrial. Modificări aduse de OUG 19/2019 În luna mai 2019, OUG 19/2019 a introdus un nou mod de calcul pentru rata dobânzilor la creditele în lei cu dobândă variabilă. Acest act normativ a stabilit că indicele IRCC va fi calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, înlocuind ROBOR pentru o parte din creditele acordate consumatorilor. Fluctuațiile dobânzilor interbancare Dobânzile interbancare continuă să înregistreze fluctuații moderate, reflectând evoluția pieței financiare. Scăderea ușoară a ROBOR la trei luni oferă o ușoară relaxare pentru debitorii cu credite de consum, în timp ce indicele IRCC arată o tendință de creștere pentru trimestrul următor.

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de la București a căzut cu 5%. După ce acțiunile i-au scăzut cu 6,4%, Banca Transilvania a pierdut 1,7 miliarde de lei. Fondurile de pensii private sunt acționare ale băncii
Economie

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de la București a căzut cu 5%. După ce acțiunile i-au scăzut cu 6,4%, Banca Transilvania a pierdut 1,7 miliarde de lei. Fondurile de pensii private sunt acționare ale băncii

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de Valori București a căzut cu 5%, ajungând la minimul din martie 2024, arată Ziarul Financiar. Acțiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 6,4%, iar capitalizarea băncii a pierdut 1,7 miliarde de lei. „Toate fondurile de pensii private sunt acţionare ale băncii”, amintește ZF. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Au căzut cu 5,8% acțiunile Romgaz, iar cele ale Petrom cu 3%. Pe de altă parte, Profit a arătat că Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei la cel mai ridicat randament de după mai 2023. Ratele ROBOR și cele la tranzacțiile interbancare au crescut abrupt în ultima săptămână pe fondul incertitudinii politice. Dobânzile plătite de stat la datoria publică au urcat abrupt în ultimele două săptămâni, înaintea și în timpul perioadei electorale. Titlurile la 10 ani au ajuns în piața secundară la o dobândă de 7,31% pe an, anunță Profit. Bursa de Valori București a căzut cu 5% „Indicele principal BET a pierdut 4,6% în această săptămână şi a ajuns la 16.344 de puncte, un minim din martie 2024. Capitalizarea companiilor listată a scăzut cu 10 miliarde de lei la 346,9 miliarde lei, potrivit datelor BVB (...) Bursa de la Bucureşti se îndepartează pe zi ce trece faţă de maximul anului (cel din iulie – de atunci încoace are minus 10%). De la începutul anului 2024 indicele BET a urcat cu 6,3%”, mai explică ZF. ROBOR la 3 luni, indicele folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente corporate în lei, a început să crească brusc după o perioadă destul de lungă în care a staţionat la nivelul de 5,55%. Joi, indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 5,92%, startul creşterilor fiind corelat cu derularea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei
Economie

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei. Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în august această datorie publică era de aproape 887 miliarde de lei, respectiv 52,7% din PIB. În septembrie, ea a ajuns la puțin sub 917 miliarde de lei, adică 54,4% din PIB. Citește și: Maia Sandu va vota la 1 și 8 decembrie și îl desființează pe Georgescu: „Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare” Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie În a noua lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 859,9 miliarde de lei, de la 831,9 miliarde de lei în august, iar cea pe termen scurt a crescut la 56,858 miliarde lei, de la 55,03 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 774,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 124,64 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 435,754 miliarde lei, cea în euro la 390,052 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 89,8 miliarde echivalent lei. „În luna octombrie necesarul de finanțare pentru anul 2024 a fost majorat la un nivel de aproximativ 235 miliarde lei (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului), sumele atrase urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024 și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a arătat ministerul de Finanțe.

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, statul nu se mai poate împrumuta - analist economic
Economie

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, statul nu se mai poate împrumuta - analist economic

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, arată un analist economic, Adrian Negrescu, citat de news.ro. Potrivit lui Negrescu statul a început să aibă probleme să se împrumute, chiar și la dobânzi de 7%, ceea ce pune în pericol plata salariilor și pensiilor, mai spune acesta. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea De altfel Ziarul Financiar arăta, azi că „Haosul de pe scena politică evaporă 3 mld. lei de la Bursa de Valori în câteva ore: acţiunile Băncii Transilvania scad cu 2,3%, Romgaz cu 1,3%, Petrom cu 1%”. Haosul politic lovește în pensii „În plus, poate şi mai grav este faptul că statul nu mai reuşeşte să se împrumute în condiţiile în care dobânzile s-au dus la peste 7%, iar presa internaţională de business remarcă situaţia de pe scena politică de la Bucureşti. Înţeleg că politicienii incearcă să ne determine să votăm de frică – au apărut deja inclusiv spoturi electorale care induc panică - însă pare că nu realizează care pot fi efectele economice ale mesajelor alarmiste transmise în spaţiul public. Deja asistăm la o retragere a capitalului străin din România, remarcată inclusiv de Banca Naţională, deja vedem că investiţiile străine sunt în scădere – o criză pe scena politică poate fi ca bomboană pe coliva economică”, a declarat Adrian Negrescu pentru News.ro. „Să nu uităm că anul acesta am împrumutat aproape 47 de miliarde de euro, cea mai mare sumă împrumutată vreodată de ţara noastră într-un singur an, iar dacă nu vom mai putea să ne împrumutăm, ca urmare a retrogradării României la categoria Junk, asta ar putea duce la incapacitate de plată. Da, probabil ne va salva FMI, care ne va arunca un colac de salvare financiară, însă consecinţele pe termen mediu şi lung vor fi negative. Investitorii străini vor începe să evite România, considerând-o o ţară riscantă”, a mai spus economistul.

Bucureștiul, cel mai mare colector de ambalaje RetuRO SGR la toate categoriile
Economie

Bucureștiul, cel mai mare colector de ambalaje RetuRO SGR la toate categoriile

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe - raportul lunar RetuRO pentru octombrie 2024 arată că Bucureștiul domină în toate categoriile de ambalaje, în timp ce județe precum Tulcea, Sălaj și Covasna întâmpină dificultăți în colectarea ambalajelor. Top 5 județe pentru plastic (număr de unități) București: 32.769.254 unități Timiș: 9.727.706 unități Constanța: 9.204.183 unități Cluj: 8.226.459 unități Prahova: 7.472.122 unități Ultimele 5 județe pentru plastic Tulcea: 1.589.386 unități Sălaj: 1.652.327 unități Covasna: 1.914.403 unități Bistrița-Năsăud: 1.963.895 unități Botoșani: 2.499.235 unități Top 5 județe pentru metal (număr de unități) București: 12.943.614 unități Timiș: 5.066.735 unități Constanța: 4.644.470 unități Cluj: 4.365.951 unități Prahova: 3.663.194 unități Ultimele 5 județe pentru metal Tulcea: 940.905 unități Călărași: 974.147 unități Giurgiu: 961.803 unități Sălaj: 1.050.169 unități Covasna: 1.002.416 unități Top 5 județe pentru sticlă (număr de unități) București: 12.674.657 unități Constanța: 4.261.198 unități Brașov: 2.663.643 unități Timiș: 2.738.925 unități Prahova: 2.765.188 unități Ultimele 5 județe pentru sticlă Tulcea: 665.894 unități Botoșani: 677.870 unități Covasna: 572.379 unități Sălaj: 582.932 unități Mehedinți: 709.423 unități

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră