sâmbătă 19 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1422 articole
Economie

Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit - 20%, impozit dividende - 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții

Apocalipsa fiscală 2025, apar, pe surse, primele informații concrete: impozit pe venit - 20%, impozit pe dividende - 10%, majorarea TVA și impozit progresiv sunt încă în discuții. O altă certitudine este coborârea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 88.500 de euro. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete Care sunt scenariile la care se lucrează în ministerul de Finanțe: Impozitul pe venit sare de la 16% la 20% Impozitul pe dividende sare de la 8% la 10% Plafonul pentru microîntreprinderi coboară la 88.500 de euro, de la 500.000 de euro. Din acel moment, cei care vor avea cifră de afaceri de peste 88.500 de euro nu vor mai plăti un impozit de 3% pe cifra de afaceri, ci impozitul de 16% pe profit. Este însă posibil ca Guvernul să încerce să amelioreze impactul acestei măsuri printr-o creștere în trepte a impozitării. Vor crește aproape toate impozitele locale, care sunt venituri ale administrației locale, pentru ca Guvernul să poată reduce sumele dirijate către aceste autorități. Se vor majora impozitele pe: proprietate, mașini, case și terenuri Încă se discută majorarea TVA la 21%, datorită efectului inflaționist. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-ar opune acestei măsuri. Trecerea la cota progresivă este în discuții, dar doar PSD-ul susține această măsură și, foarte probabil, va face o concesie viitorilor parteneri de guvernare menținând cota unică. „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Isărescu în conferința de presă de la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei. „Nu se măreşte TVA-ul. Vă spun, mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu va creşte nicio cotă unică. Va rămâne 10% pe venit”, spunea Marcel Ciolacu, la finalul lunii octombrie.

Apocalipsa fiscală 2025, primele informații concrete: impozit venit - 20%, impozit dividende - 10%, majorarea TVA și impozit progresiv în discuții
Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile, a dus la deficitul uriaș. 2025 și 2026 se anunță la fel de complicate
Economie

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile, a dus la deficitul uriaș. 2025 și 2026 se anunță la fel de complicate

Comisia Europeană arată că majorarea salariilor bugetarilor, nu investițiile publice, a dus la deficitul uriaș. În raportul publicat azi privind perspectivele economiei ale României, se apreciază că deficitul va rămâne foarte mare urmare a creșterii cheltuielilor cu pensiile și cu dobânzile. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Spre deosebire de explicațiile guvernului Ciolacu, Comisia Europeană nu identifică investițiile publice drept principală cauză a deficitului. Majorarea salariilor bugetarilor a dus la deficitul uriaș „Deficitul peste așteptări reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. De asemenea, deficitul reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza unei activități economice mai slabe decât se preconiza”, arată Comisia Europeană. „În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei sistemului de pensii și o nouă creștere a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) ar trebui să mențină creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat”, se explică în raport. Comisia mai arată că planul de reformă fiscală avansat de guvernul Ciolacu în octombrie este neclar: „Previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu”. Comisia mai arată că datoria publică va ajunge la 60% în 2026, iar PIB-ul va crește într-un rimt lent, 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Prețurile mari la energie au dus în jos producția industrială „În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și de transport și-au pierdut semnificativ ritmul de creștere din cauza cererii externe scăzute din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecință, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023”, arată Comisia Europeană.

Guvernul Ciolacu nu plătește pensiile celor care s-au pensionat după 1 septembrie: Casa de Pensii nu are timp să le calculeze
Economie

Guvernul Ciolacu nu plătește pensiile celor care s-au pensionat după 1 septembrie: Casa de Pensii nu are timp să le calculeze

Pensiile de după 1 septembrie, necalculate. Românii care și-au depus dosarele de pensionare după 1 septembrie 2024, când a intrat în vigoare noua lege a pensiilor (Legea 360/2023), încă așteaptă emiterea deciziilor de pensionare. Pensiile de după 1 septembrie, necalculate Întârzierile sunt cauzate de dezvoltarea noii aplicații informatice a Casei Naționale de Pensii Publice. Citește și: Misterioasa poză de la Paris în care Sorina Docuz se află lângă un bărbat care pare a fi geamănul lui Marcel Ciolacu În paralel, continuă etapa a doua a recalculării pensiilor, care vizează persoanele ce au depus adeverințe de venit sau au lucrat în Cooperativele Agricole de Producție (CAP). Acești pensionari așteaptă să afle dacă vor beneficia de majorări, însă procesul este întârziat din cauza volumului mare de dosare restante, iar deciziile de recalculare nu au fost încă finalizate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță: nu figurează nici în Master Planul de Transport, nici în Planul Investițional 2021-2030
Economie

Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță: nu figurează nici în Master Planul de Transport, nici în Planul Investițional 2021-2030

Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, se leapădă de aeroportul primarului PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță: această investiție nu figurează nici în Master Planul General de Transport al României, nici în Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2021-2030. Citește și: Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10% Precizarea apare într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță Contribuabilii din Sectorul 4 se pare că au plătit deja un studiu de oportunitate, unul de prefezabilitate și unul de fezabilitate, dar nici o știre nu menționează costurile acestor studii. „Construirea unui aeroport în sudul Bucureștiului, în apropierea comunei Adunații Copăceni constituie o inițiativă a autorităților locale”, mai arată ministerul Transporturilor în răspunsul la interpelare, răspuns semnat chiar de ministrul Grindeanu. Primarul Băluță se lăuda că are susținerea autorităților centrale pentru construirea acestui aeroport. „Aeroportul București-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorități locale și centrale cu atribuții în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua și să permită transportul pe cale aeriană a cel puțin 30.000 de tone de mărfuri”, se arată pe pagina primăriei conduse de Băluță. „Un astfel de proiect, un aeroport în sudul Capitalei, este așteptat de peste 20 de ani, de aceea vreau îl felicit pe Daniel, dar și pe echipa sa, pentru eforturile depuse în vederea realizării unui astfel de obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea Capitalei”, a declarat, în mai, Gabriela Firea.

Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%
Economie

Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%

Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%, iar producția de îmbrăcăminte și pielărie cu circa 20%, în primele nouă luni din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Industria metalurgică a picat cu 3,9%. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Noi semne ale prăbușirii economice Datele au fost prezentate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). „În perioada 1.I – 30.IX.2024, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2023, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-2,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-1,7%)”, scrie INS. „Industria nu a mai crescut, în mod real, din 2017, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (...) Industria ţării face, în 2024, circa 19% din toată economia şi este o scădere de aproape 10 procente din PIB faţă de acum 15 ani”, arată Ziarul Financiar. „Una dintre cauzele principale ale problemelor industriei româneşti vine din preţul mult mai mare la energie pe care trebuie să îl plătească faţă de competitorii vest şi nord europeni. Competitivitatea sa este astfel afectată şi sigur că rezultatul este un colaps gradual. Am subliniat acest risc de luni de zile şi am cerut măsuri ferme. Am venit şi cu soluţii pentru producţia şi stocarea de energie electrică, dar şi pentru industria energofagă, de tipul facilităţilor fiscale. Ce face însă Guvernul Ciolacu? Ca de obicei, mai nimic”, spunea, în septembrie, deputata USR Cristina Prună.

Hainele vechi pot ajunge mobilier sau materiale de construcții mai ieftine decât OSB sau PAL
Economie

Hainele vechi pot ajunge mobilier sau materiale de construcții mai ieftine decât OSB sau PAL

Cum hainele vechi pot deveni mobilier. Un cercetător din Iași a creat un fotoliu inovator, fabricat din deșeuri textile tocate, presate și modelate cu ajutorul tehnologiei 3D pentru a obține forma dorită. Cum hainele vechi pot deveni mobilier Fotoliul, mai rezistent decât mobilierul din PAL sau OSB, a necesitat 21 de kilograme de resturi textile. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Eugen Ailenei explică faptul că materialul obținut poate fi utilizat și în construcții sau pentru realizarea de module pentru acoperișuri verzi. Proiectul, deja brevetat, este pregătit pentru producție la scară largă, fiind nevoie doar de un investitor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Când intră banii pe cardurile sociale, ultima tranșă pe 2024, și care este suma primită. La nivel național sunt 2,6 milioane de beneficiari
Economie

Când intră banii pe cardurile sociale, ultima tranșă pe 2024, și care este suma primită. La nivel național sunt 2,6 milioane de beneficiari

Când vin banii pe cardurile sociale: persoanele cu venituri reduse, deținători ai cardurilor sociale emise prin Programul național "Sprijin pentru România", vor primi în decembrie ultima tranșă de ajutor din 2024. Când vin banii pe cardurile sociale Fondurile, destinate alimentelor și meselor calde, vor fi virate în conturi, fiecare beneficiar urmând să primească suma de 250 de lei. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Peste 2,6 milioane de români din întreaga țară vor beneficia de acest sprijin, inclusiv 92.500 de persoane din județul Iași. Din ultima categorie, 34.287 sunt în evidențele Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Iași și aproape 58.300, înregistrate la Casa Județeană de Pensii (CJP) Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat
Economie

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat

Inflația a început să crească din nou, prețurile la fructe, detergenți sau apă și canalizare au explodat, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%. În septembrie, rata inflației a fost de 4,6%. Citește și: Geoană dirijează aproape toate cheltuielile electorale spre firma prietenilor prietenilor săi din Buzău Inflația a început să crească din nou Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,0%. În septembrie, era de doar 4,8%. Inflația la mărfuri alimentare a fost de 4,75%. Datele INS arată, la fructe proaspete, prețurile au crescut cu 13%, din cotmbrie 2023 în octombrie 2024. La detergenți, creșterea a fost de 13,47%, iar la apă și canalizare de 11,47%. Inflația era în UE, în septembrie, de 2,1%. În iulie, premierul Marcel Ciolacu a confundat evaziunea fiscală cu inflația când a vorbit despre faptul că „nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa”. Oficialul se referea de fapt la evaziunea fiscală, nu la inflație. „Nu pot să ridic din umeri, prim-minstru al României, şi să mă uit că avem cea mai mare inflaţie din Europa, când mă duc la Bruxelles, e primul lucru pe care mi-l spun, că avem cel mai mare gap de TVA”, spunea Ciolacu.

Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”
Economie

Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”

Eternul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”. „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă. Cu 8% deficit extern nu avem cum să trăim în perioada următoare fără tensiuni economice și financiare puternice care se duc și în plan social și politic”, a spus Isărescu în conferința de presă de la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit transcrierii economedia.ro. Pe de altă parte, Isărescu a arătat că habar nu are cum va rezolva Guvernul problema deficitului: „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară (...) Nu avem date certe privind maniera în care se va face”. Citește și: EXCLUSIV Legătura financiară dintre Ciolacu și nepotul care s-a îmbogățit pe spatele statului: șeful PSD a „albit” 100.000 de euro investindu-i în afacerile nepotului sub formă de împrumut Guvernatorul BNR, recent reconfirmat în funcție la propunerea PSD, a tras însă mai multe semnale de alarmă privind derapajele Guvernului: Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă „Suntem pentru creșteri salariale, dar datele sunt decorelate și dacă sunt decorelate semnificativ cu creșterea productivității, diferența se duce fie în deficitul extern, deficitul de cont curent, fie într-o inflație mai mare. Economia funcționează și se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari” „Contul curent nu arată bine. Deloc”. Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul acestui an este de 4,9%, mai mare decât cea anterioară de 4%. La 8 noiembrie, un comunicat al BNR anunța: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp”.

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit
Economie

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, iar exporturile s-au prăbușit. Institutul Național de Statistică a arătat, azi, că, după primele nouă luni din 2024, exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 12,3%, iar importurile au crescut cu 3,5%. Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit Datele INS arată că, în continuare, exporturile scad, iar importurile cresc. În perioada 1.I-30.IX 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, arată buletinul publicat în această dimineață. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 23485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2023. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali! Am discutat azi cu reprezentanții acestor magazine, unii dintre ei fiind și producători, alături de principalii distribuitori din țară, despre soluțiile concrete prin care dezvoltăm capitalul românesc din această zonă a economiei. Prioritatea mea este să ajut firmele să producă în România, iar marfa lor să ajungă în magazine deținute de români la un preț corect, care să reflecte munca depusă”, afirma premierul Ciolacu în martie 2024, după discuții cu producătorii români.

În fiefurile PSD Teleorman, Vaslui și Dâmbovița, circa jumătate din oamenii care pot munci nu au o slujbă - presă
Economie

În fiefurile PSD Teleorman, Vaslui și Dâmbovița, circa jumătate din oamenii care pot munci nu au o slujbă - presă

În fiefurile PSD Teleorman, Vaslui și Dâmbovița circa jumătate din oamenii care pot munci nu au o slujbă, arată o analiză a Ziarului Financiar. În schimb, în București, Ilfov, Timiș și Bihor ponderea angajaților în populația activă depășește 70%. Citește și: Omul Maiei Sandu îl desfințează pe George Simion: „Toate acțiunile personajului au mers în interesele Federației Ruse” În fiefurile PSD, jumătate din oamenii care pot munci nu au slujbă Calculele Ziarului Financiar se bazează pe informațiile Institutului Național de Statistică. În Teleorman, fostul fief al ex-liderului PSD Liviu Dragnea, doar 49,3% dintre cei care ar putea munci au un loc de muncă. În Vaslui - 51,5%, Dâmbovița - 52,8%, iar în Botoșani - 53,8%. La polul opus, în București lucrează 81,5% din forța activă de muncă, în Ilfov - 80,3%, Timiș - 76%, iar Brașov, Sibiu, Bihor și Cluj sunt în zona 71-72%. Grafica: Ziarul Financiar Potrivit Ziarului Financiar, 14 judeţe au sub 60% din populaţia activă angajată. „Judeţele din sud şi est suferă, în timp ce vestul şi centrul ţării se dezvoltă”, arată Ziarul Financiar. Pe de altă parte, statisticile INS arată că cele mai mari salarii sunt în Bucureşti, Cluj, Timiş, Sibiu şi Ilfov, iar cele mai mici sunt în Teleorman, Hunedoara şi Harghita.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Black Friday 2024: tranzacţii de sute de milioane de lei, până la ora 12:00
Economie

Black Friday 2024: tranzacţii de sute de milioane de lei, până la ora 12:00

Black Friday 2024: s-au înregistrat tranzacţii de patru sute de milioane de lei, până la ora 12:00, arată datele actualizate de procesatorul de plăţi online PayU GPO România. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Black Friday: tranzacţii de sute de milioane de lei Potrivit PayU GPO România, numărul de tranzacţii se situa la aproximativ 610.000, din care 67% plată cu un click, iar valoarea medie a coşului de cumpărături este de 655 de lei, de aproape cinci ori mai mare decât o zi obişnuită. Coşul mediu de cumpărături în rate faţă de o zi obişnuită a fost de aproximativ 1.000 de lei, cu 55% mai mare decât într-o zi obişnuită. Cele mai mari trei tranzacţii au fost de 75.049 lei, la ora 9:20; 69.733 lei, la ora 01:16 şi 43.379 lei, la ora 8:53. În minutul de aur au fost înregistrate aproximativ 8.200 de tranzacţii. În top categorii de produse achiziţionate se află IT&C, Home&Deco, Beauty, articole copii şi jucării. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă PayU GPO România, o companie din domeniul serviciilor de plată online, face parte din grupul global PayU GPO care operează în peste 40 de ţări.

Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră - analiză Asociația Energia Inteligentă
Economie

Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră - analiză Asociația Energia Inteligentă

Cât am putea plăti pe curentul electric după ce plafonarea expiră: Dumitru Chisăliță apreciază că pentru unii consumatori factura mai mică, iar pentru alții, ceva mai mare, dar nu cu mult. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Chisăliță este președinte al unui think tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI). Cât am putea plăti curentul după ce plafonarea expiră „Astfel, la 1 aprilie 2025 prețul energiei electrice la consumatorul final nu poate să aibă un nivel inferior costurilor de 1,03 și probabil prețurile se vor găsi în intervalul 1,03 – 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 17,6 lei/lună la factura de energie electrică). Menținerea unui plafon al prețului la energie electrică de 0,68 lei/kWh, înseamnă vânzarea sub costuri pentru furnizori, respectiv riscul disfuncționalităților în aprovizionarea cu energie sau necesitatea de bani de la bugetul de stat pentru subvenționarea acestor prețuri, respectiv creșteri de taxe și impozite – care în fapt este în dezavantajul populației sărace”, arată Chisăliță. El pornește această evaluare arătând că „ofertele de preț ale energiei electrice pentru perioada de după plafonare încep să apară în cutiile posșatele și pe comparatorul de prețuri al ANRE. Ofertele de preț apărute în piață sunt cuprinse în prezent între 1,03 – 1,43 lei/kWh cu TVA inclus pentru perioada post plafonare”.

Impozitul pe venit va crește cu 40% în 2025, avertizează Blocul Național Sindical: Măsurile viitorului guvern vor fi decontate în totalitate de populație
Economie

Impozitul pe venit va crește cu 40% în 2025, avertizează Blocul Național Sindical: Măsurile viitorului guvern vor fi decontate în totalitate de populație

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice. Conform Blocului Național Sindical (BNS), viitorul Guvern va implementa măsuri economice menite să readucă economia României în parametri de normalitate, dar acestea vor afecta întreaga populație. Românii vor deconta viitoarele măsuri economice "Întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate," menționează BNS într-un comunicat. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Ei atrag atenția că toate segmentele, de la salariați și pensionari până la beneficiarii de asistență socială, vor resimți efectele ajustărilor. Pentru a reduce deficitul, BNS estimează că Guvernul va implementa măsuri de creștere a veniturilor din impozitul pe venit și va limita creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială. "Beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei," susțin sindicaliștii, sugerând un impact major asupra celor cu venituri mici. Creșterea sarcinii fiscale în 2025 și 2026 Potrivit BNS, Guvernul a angajat reforme fiscale, care vor genera venituri suplimentare echivalente cu 1,1% din PIB în 2025, în special din impozitul pe venit. "O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%," precizează comunicatul. Reforma Fiscală: scenariile Băncii Mondiale Banca Mondială a propus mai multe scenarii de reformă fiscală, incluzând eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, Construcții și Agricultură, creșterea cotei unice sau trecerea la un impozit progresiv. "Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat," subliniază BNS. Pierderi de venit net pentru lucrătorii din construcții și agricultură Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din Construcții și Agricultură ar însemna o reducere cu 15% a salariului net, estimat pentru un salariu brut de 5.000 de lei. În plus, eliminarea deducerilor personale și introducerea unui credit fiscal anual vor reduce salariile nete cu până la 3% pentru veniturile brute de sub 5.400 de lei. Creșterea cotei unice: impact asupra veniturilor medii și mari Creșterea cotei unice de la 10% la 13% va avea un impact negativ asupra veniturilor nete pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, reducându-le cu aproximativ 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 de lei, BNS estimează o scădere a venitului net cu 5,8% pentru salariile până în 4.000 de lei și cu 3,6% pentru veniturile de până la 5.500 de lei. Variantele de impozit progresiv Reformele fiscale nr. 3 și 4, propuse de Banca Mondială, includ un impozit progresiv, cu cote marginale de până la 18% și 25%, însoțite de renunțarea la deductibilitatea CAS și la CASS pentru salariați. "Şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură," se arată în comunicat, ceea ce ar majora semnificativ povara fiscală. Măsurile propuse subliniază riscul unei poveri fiscale crescute pentru populație, în contextul unei economii aflate deja sub presiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră