sâmbătă 19 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1422 articole
Economie

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro - presă

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro, arată Ziarul Financiar. Circa 8,2 milioane de cetățeni români au depuneri la fondurile private care administrează Pilonul II de pensii. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor În medie, fiecare contribuabil la acest sistem de pensii a pierdut 250 de lei într-o săptămână, datorită incertitudinii politice generate de prezența lui Călin Georgescu în turul II al alegerilor prezidențiale. „În contextul incertitudinii extrem de ridicate cauzate de procesul electoral, investi­torii au început să iasă de pe activele româneşti. Ca urmare, atât acţiunile, cât şi obligaţiunile au pierdut din valoare. Potenţialul unui episod de euroscepticism a speriat investitorii, atât români, cât şi străini“, a declarat Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, citat de Ziarul Financiar. Cădere a fondurilor de pensii Grafic: ZF Bursa de Valori Bucureşti a căzut cu 6% săptămâna trecută, pierzând echivalentul a zece miliarde de lei. În această dimineață, BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, înregistra o scădere de 2,4%, după o depreciere de 2,3% în cursul zilei de marti. Cele mai mari scăderi din structura BET erau înregistrate de Aquila (-3%), Medlife şi Transport Trade Services (-1,6%), urmate de Transgaz, Nuclearelectrica şi OMV Petrom (-1,4%).

Efectul Călin Georgescu asupra pensiilor: viitorii pensionari care cotizează la Pilonul II au pierdut în ultima săptămână 400 de milioane de euro - presă
ANALIZĂ Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, consumul individual real a sărit peste Spania și Portugalia
Economie

ANALIZĂ Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, consumul individual real a sărit peste Spania și Portugalia

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

Ratele creditelor calculate pe baza ROBOR, în scădere. IRCC, însă, în creștere
Economie

Ratele creditelor calculate pe baza ROBOR, în scădere. IRCC, însă, în creștere

ROBOR la trei luni, în scădere. Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 5,91% pe an, față de 5,92% în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului 2024, acest indice se situa la 6,21%. ROBOR la trei luni, în scădere Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât marţi la 5,91% pe an, de la 5,92% pe an. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga ROBOR la șase luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei, a rămas stabil la 5,95% pe an. ROBOR la 12 luni s-a menținut, de asemenea, la valoarea de 5,99% pe an. Evoluția IRCC: indicele de referință pentru credite Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, a fost calculat la 5,99% pe an. Acesta reprezintă o creștere față de trimestrul anterior, când valoarea era de 5,86%. IRCC este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare și este actualizat trimestrial. Modificări aduse de OUG 19/2019 În luna mai 2019, OUG 19/2019 a introdus un nou mod de calcul pentru rata dobânzilor la creditele în lei cu dobândă variabilă. Acest act normativ a stabilit că indicele IRCC va fi calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, înlocuind ROBOR pentru o parte din creditele acordate consumatorilor. Fluctuațiile dobânzilor interbancare Dobânzile interbancare continuă să înregistreze fluctuații moderate, reflectând evoluția pieței financiare. Scăderea ușoară a ROBOR la trei luni oferă o ușoară relaxare pentru debitorii cu credite de consum, în timp ce indicele IRCC arată o tendință de creștere pentru trimestrul următor.

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de la București a căzut cu 5%. După ce acțiunile i-au scăzut cu 6,4%, Banca Transilvania a pierdut 1,7 miliarde de lei. Fondurile de pensii private sunt acționare ale băncii
Economie

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de la București a căzut cu 5%. După ce acțiunile i-au scăzut cu 6,4%, Banca Transilvania a pierdut 1,7 miliarde de lei. Fondurile de pensii private sunt acționare ale băncii

Finalul unei săptămâni de haos politic: Bursa de Valori București a căzut cu 5%, ajungând la minimul din martie 2024, arată Ziarul Financiar. Acțiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 6,4%, iar capitalizarea băncii a pierdut 1,7 miliarde de lei. „Toate fondurile de pensii private sunt acţionare ale băncii”, amintește ZF. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Au căzut cu 5,8% acțiunile Romgaz, iar cele ale Petrom cu 3%. Pe de altă parte, Profit a arătat că Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei la cel mai ridicat randament de după mai 2023. Ratele ROBOR și cele la tranzacțiile interbancare au crescut abrupt în ultima săptămână pe fondul incertitudinii politice. Dobânzile plătite de stat la datoria publică au urcat abrupt în ultimele două săptămâni, înaintea și în timpul perioadei electorale. Titlurile la 10 ani au ajuns în piața secundară la o dobândă de 7,31% pe an, anunță Profit. Bursa de Valori București a căzut cu 5% „Indicele principal BET a pierdut 4,6% în această săptămână şi a ajuns la 16.344 de puncte, un minim din martie 2024. Capitalizarea companiilor listată a scăzut cu 10 miliarde de lei la 346,9 miliarde lei, potrivit datelor BVB (...) Bursa de la Bucureşti se îndepartează pe zi ce trece faţă de maximul anului (cel din iulie – de atunci încoace are minus 10%). De la începutul anului 2024 indicele BET a urcat cu 6,3%”, mai explică ZF. ROBOR la 3 luni, indicele folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente corporate în lei, a început să crească brusc după o perioadă destul de lungă în care a staţionat la nivelul de 5,55%. Joi, indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 5,92%, startul creşterilor fiind corelat cu derularea primului tur al alegerilor prezidenţiale.

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei
Economie

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei

Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie, cu 1,7% din PIB, respectiv circa 40 de miliarde de lei. Potrivit datelor ministerului de Finanțe, în august această datorie publică era de aproape 887 miliarde de lei, respectiv 52,7% din PIB. În septembrie, ea a ajuns la puțin sub 917 miliarde de lei, adică 54,4% din PIB. Citește și: Maia Sandu va vota la 1 și 8 decembrie și îl desființează pe Georgescu: „Nu dați crezare celor care spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare” Datoria guvernamentală a explodat, din august în septembrie În a noua lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 859,9 miliarde de lei, de la 831,9 miliarde de lei în august, iar cea pe termen scurt a crescut la 56,858 miliarde lei, de la 55,03 miliarde de lei în luna anterioară. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 774,83 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 124,64 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 435,754 miliarde lei, cea în euro la 390,052 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 89,8 miliarde echivalent lei. „În luna octombrie necesarul de finanțare pentru anul 2024 a fost majorat la un nivel de aproximativ 235 miliarde lei (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului), sumele atrase urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024 și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, a arătat ministerul de Finanțe.

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, statul nu se mai poate împrumuta - analist economic
Economie

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, statul nu se mai poate împrumuta - analist economic

Haosul politic lovește în pensii: Bursa de Valori, unde sunt banii din Pilonul II, este pe roșu de trei zile, arată un analist economic, Adrian Negrescu, citat de news.ro. Potrivit lui Negrescu statul a început să aibă probleme să se împrumute, chiar și la dobânzi de 7%, ceea ce pune în pericol plata salariilor și pensiilor, mai spune acesta. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea De altfel Ziarul Financiar arăta, azi că „Haosul de pe scena politică evaporă 3 mld. lei de la Bursa de Valori în câteva ore: acţiunile Băncii Transilvania scad cu 2,3%, Romgaz cu 1,3%, Petrom cu 1%”. Haosul politic lovește în pensii „În plus, poate şi mai grav este faptul că statul nu mai reuşeşte să se împrumute în condiţiile în care dobânzile s-au dus la peste 7%, iar presa internaţională de business remarcă situaţia de pe scena politică de la Bucureşti. Înţeleg că politicienii incearcă să ne determine să votăm de frică – au apărut deja inclusiv spoturi electorale care induc panică - însă pare că nu realizează care pot fi efectele economice ale mesajelor alarmiste transmise în spaţiul public. Deja asistăm la o retragere a capitalului străin din România, remarcată inclusiv de Banca Naţională, deja vedem că investiţiile străine sunt în scădere – o criză pe scena politică poate fi ca bomboană pe coliva economică”, a declarat Adrian Negrescu pentru News.ro. „Să nu uităm că anul acesta am împrumutat aproape 47 de miliarde de euro, cea mai mare sumă împrumutată vreodată de ţara noastră într-un singur an, iar dacă nu vom mai putea să ne împrumutăm, ca urmare a retrogradării României la categoria Junk, asta ar putea duce la incapacitate de plată. Da, probabil ne va salva FMI, care ne va arunca un colac de salvare financiară, însă consecinţele pe termen mediu şi lung vor fi negative. Investitorii străini vor începe să evite România, considerând-o o ţară riscantă”, a mai spus economistul.

Bucureștiul, cel mai mare colector de ambalaje RetuRO SGR la toate categoriile
Economie

Bucureștiul, cel mai mare colector de ambalaje RetuRO SGR la toate categoriile

Clasamentul lunar RetuRO SGR pe județe - raportul lunar RetuRO pentru octombrie 2024 arată că Bucureștiul domină în toate categoriile de ambalaje, în timp ce județe precum Tulcea, Sălaj și Covasna întâmpină dificultăți în colectarea ambalajelor. Top 5 județe pentru plastic (număr de unități) București: 32.769.254 unități Timiș: 9.727.706 unități Constanța: 9.204.183 unități Cluj: 8.226.459 unități Prahova: 7.472.122 unități Ultimele 5 județe pentru plastic Tulcea: 1.589.386 unități Sălaj: 1.652.327 unități Covasna: 1.914.403 unități Bistrița-Năsăud: 1.963.895 unități Botoșani: 2.499.235 unități Top 5 județe pentru metal (număr de unități) București: 12.943.614 unități Timiș: 5.066.735 unități Constanța: 4.644.470 unități Cluj: 4.365.951 unități Prahova: 3.663.194 unități Ultimele 5 județe pentru metal Tulcea: 940.905 unități Călărași: 974.147 unități Giurgiu: 961.803 unități Sălaj: 1.050.169 unități Covasna: 1.002.416 unități Top 5 județe pentru sticlă (număr de unități) București: 12.674.657 unități Constanța: 4.261.198 unități Brașov: 2.663.643 unități Timiș: 2.738.925 unități Prahova: 2.765.188 unități Ultimele 5 județe pentru sticlă Tulcea: 665.894 unități Botoșani: 677.870 unități Covasna: 572.379 unități Sălaj: 582.932 unități Mehedinți: 709.423 unități

Producția industrială a scăzut atât de puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING. Prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia
Economie

Producția industrială a scăzut atât de puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING. Prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia

Producția industrială a scăzut atât dee puternic încât a ajuns la nivelul din 2014, spune economistul șef al ING, Valentin Tătaru. El a sugerat că unul din motive este prețul la energie, de trei ori mai mare ca în Suedia. Citește și: Călin Georgescu i-a amenințat pe tinerii care protestează împotriva sa în București și în țară: „Să meargă acasă la părinții lor, că nu vrem să pățească ceva” Potrivit lui Tătaru, producția industrială va continua să scadă. Producția industrială a ajuns la nivelul din 2014 „Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm", a spus Tătaru la o dezbatere. El a mai apreciat că „dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”. Creșterea economică este pe consum și importuri „Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a afirmat economistul-șef al ING.

Inflația va mai crește, avertizează BNR, care atrage atenția că este esențial să fie atrase fonduri europene pentru a proteja economia
Economie

Inflația va mai crește, avertizează BNR, care atrage atenția că este esențial să fie atrase fonduri europene pentru a proteja economia

BNR avertizează: inflația va mai crește. Rata anuală a inflației va urca la 4,9% în 2024, urmând să scadă la 3,5% în 2025 și la 3,3% în 2026, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Mesajul a fost prezentat în cadrul primei ediții a conferinței „INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region”. BNR avertizează: inflația va mai crește În mesajul guvernatorului Mugur Isărescu, citit de Cristian Popa se arată: Citește și: Aroganța și informațiile false l-au îngropat pe Ciolacu: PSD a transferat zeci de mii de voturi lui Simion, crezând că liderul social-democrat va lua peste 30% „Potrivit noilor date și evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026. S-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflației sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar și secetei severe din acest an”. Factori care influențează inflația Potrivit lui Cristian Popa, presiunile inflaționiste sunt alimentate de situația fiscal-bugetară și de incertitudinile legate de prețurile energiei și alimentelor. „Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului și a altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.” De asemenea, el a evidențiat rolul consumului privat, care a susținut creșterea anuală a economiei în 2024, și dinamica ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă în sectorul privat. Riscuri economice și impactul tensiunilor geopolitice Cristian Popa a subliniat că incertitudinile și riscurile la adresa economiei sunt amplificate de tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și contextul economic global. „Este important să menținem ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene și să le orientăm astfel încât să genereze sinergii în economie pe termen lung”, a declarat el. Măsuri pentru reducerea deficitului Riscurile asociate perspectivei inflației sunt strâns legate de politica fiscală și de măsurile bugetare ce ar putea fi implementate din 2025. Acestea vizează poziționarea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și compatibilă cu cerințele Uniunii Europene. Conferința „INVEST" Evenimentul, organizat de Think Tank-ul INVEST la București, a adus împreună lideri din industria ospitalității, investitori, miniștri și experți în real estate. Subiectele principale au inclus creșterea profitabilității în sectorul hotelier și oportunitățile oferite de piețele din România și Europa Centrală și de Est. Elveția a fost invitatul special al conferinței.

Guvernarea Ciolacu continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB, iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB
Economie

Guvernarea Ciolacu continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB, iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB

Guvernarea Ciolcau continuă să producă efecte dezastruoase: deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB (față de 5,44% la final de septembrie), iar plata dobânzilor consumă aproape 2% din PIB. Citește și: Gabriela Firea se întoarce în forță: „Dacă duminică nu ar fi fost alegeri, am fi putut să discutăm mai abrupt”. Ciolacu, pe locul trei în sectoarele 4 și 5 În noiembrie 2023, în urmă cu un an, deficiul era de numai 3,91% din PIB. Deficitul la zece luni a ajuns la 6,19% din PIB Cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au crescut cu 23,8%, iar cele cu asistența socială cu aproape 15%. Subvenția la energie electrică și gaze a consumat 3,3 miliarde de lei. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024”, explică ministerul de Finanțe. „Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local!, susținea premierul Ciolacu în septembrie. Însă informația sa era falsă, întrucât cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile bugetarilor și cu asistența socială. „Nu îmi este deloc teamă de această nouă anvergură pe care o luăm mai ales ținând cont de dezvoltare, fiindcă, repet, suntem sustenabili - nu alocăm banii numai pe consum, ci venim în continuare cu un plan serios pe investiții. Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro. De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute și mii de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. Mai mult, vin noi investiții în toată linia de dezvoltare a infrastructurii”, mai afirma premierul PSD în debutul unei ședințe de guvern.

Călin Georgescu pe primul loc a îngropat indicii Bursei de la București: toți erau în scădere luni dimineață
Economie

Călin Georgescu pe primul loc a îngropat indicii Bursei de la București: toți erau în scădere luni dimineață

Bursa București, scăderi pe toți indicii. Indicele principal BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii, a înregistrat o scădere de 0,25%, în timp ce indicele BET-Plus, ce reflectă dinamica celor mai lichide 43 de acțiuni, a consemnat un recul de 0,27%. Indicele extins BET-XT, ce include cele mai lichide 25 de titluri, a pierdut 1,75%, iar reperul randamentului fondurilor de investiții, BET-BK, s-a depreciat cu 1,78%. Bursa București, scăderi pe toți indicii În aceeași direcție, indicele BET-FI, dedicat SIF-urilor, a scăzut cu 0,42%, iar BET-NG, care include companiile din sectorul energetic și al utilităților, a înregistrat un recul de 1,68%. Citește și: Șansa nesperată a resetării generale a României. Ce trebuie să facă azi, și nu mai târziu, USR și PNL ca să obțină majoritate parlamentară, fără care Lasconi ar fi un președinte decorativ BET AeRO, indicele reprezentativ pentru 20 de companii de pe piața AeRO, s-a depreciat cu 0,79%. Acțiunile Condmag (-9,09%), AAGES (-3,68%) și Vrancart (-3,61%) au marcat cele mai mari scăderi. Cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor le-au înregistrat Sinteza (+14,81%), COMCM (+4,65%) și Altur (+4,05%). Investitorii, precauți Startul săptămânii la BVB reflectă o atitudine precaută din partea investitorilor, influențată de contextul economic actual. Evoluțiile ulterioare ale pieței vor fi esențiale pentru a determina trendurile pe termen scurt.

Companiile germane din România anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice, vor să reducă investițiile și se pregătesc de concedieri
Economie

Companiile germane din România anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice, vor să reducă investițiile și se pregătesc de concedieri

Companiile germane din România anticipează o înrăutăţire a situaţiei economice, vor să reducă investițiile și se pregătesc de concedieri, arată chestionarul de conjunctură al Camerei de Comerț şi Industrie Româno-Germană (AHK România), realizat în toamna acestui an. Citește și: Ciolacu are șanse teoretice în turul II doar dacă se confruntă cu Simion. Ciucă, Lasconi, Geoană îl bat la un scor zdrobitor Companiile germane anticipează o înrăutăţire a situaţiei Astfel, un procent de 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele 12 luni, în timp ce 44,8% consideră că aceasta va rămâne neschimbată. Aproximativ 60 de companii, majoritatea din industrie şi construcţii, şi-au exprimat opiniile cu privire la situaţia actuală a afacerilor lor, la evoluţia economică din România, la intenţiile de investiţii şi la competitivitate. În plus, disponibilitatea pentru investiţii s-a redus în comparaţie cu sondajul din primăvară. Multe companii intenţionează să-şi reducă cheltuielile (24,1%), iar peste 10% declară că nu vor face investiţii deloc. Totodată, intenţiile de angajare s-au redus vizibil, un sfert dintre respondenţi anticipând o scădere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni. Principalele riscuri pentru evoluţia economică, identificate de companiile germane din România sunt: creşterea costurilor cu forţa de muncă (32%), condiţiile-cadru politico-economice (31%) şi cererea scăzută pentru produse şi servicii (31%). „Un cadru economic previzibil este esenţial pentru ca firmele să investească şi să poată planifica pe termen lung. După alegeri, este crucial să se recâştige încrederea companiilor în condiţii stabile de afaceri", a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Autostrada A8: de ce nu au început lucrările pe cele două segmente pentru care contractele au fost atribuite de jumătate de an
Economie

Autostrada A8: de ce nu au început lucrările pe cele două segmente pentru care contractele au fost atribuite de jumătate de an

Se poate lucra pe Autostrada A8, dar nu se întâmplă. Proiectul Autostrăzii Unirii avansează, cu șase din cele opt segmente ale sectorului montan aflate în diferite stadii de licitație. Se poate lucra pe Autostrada A8 Totuși, pe celelalte două segmente, unde contractele au fost atribuite de peste șase luni, lucrările nu au început încă. Citește și: Ministerul Muncii a rămas deja fără bani de pensii, așa că scoate sute de milioane de euro din rezerva bugetară În paralel, se pregătește adjudecarea primelor două loturi ale sectorului ieșean, care se întinde de la Moțca la Lețcani. Cel mai dificil segment al sectorului montan, considerat provocator de toți specialiștii, a fost trimis marți seară spre publicare pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare
Economie

Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare

România a investit în ultimii cinci ani aproximativ un miliard de euro pentru a instala capacități de producție fotovoltaice pe scară largă. Statul român nu a investit în parcuri solare, ci a finanțat achiziția a milioane de panouri solari instalate pe aproximativ 140.000 de gospodării. Efectul a fost semnificativ: energia pompată în Sistemul Energetic Național (SEN) de către cetățenii deveniți prosumatori a atins un vârf de 1,6 GW în 2024. O cantitate enormă, chiar mai mare decât ar produce reactoarele 3 și 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, împreună, după definitivarea investiției (1,4 GW). La prima vedere, o investiție pragmatică a statului român în panouri solare. Dar diavolul a fost, ca de obicei, în detalii. "Casa Verde" 2019, pe bani europeni În august 2019, demara programul „Casa Verde” pentru panouri fotovoltaice. Un comunicat al Ministerului Mediului anunța „semnarea contractului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională”, în prezența ministrului mediului, Grațiela Gavrilescu. Potrivit sursei citate, “Valoarea contractului de finanțare este de 536 milioane lei, sumă asigurată din Programul Operațional Regional (POR). Valoarea totală a finanțării acordate pentru acest program se ridică la aproximativ 656 milioane lei, Administrația Fondului pentru Mediu asigurând, din Fondul pentru Mediu, sumele necesare pentru regiunea București - Ilfov. Scopul programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional.” 140.000 de prosumatori În 2021, Administrația Fondului de Mediu (AFM) anunța că programul este finanțat cu încă 263 de milioane de lei. Suma pusă la dispoziție de stat pentru fiecare locuință dotată cu panouri solare rămânea aceeași ca la debutul programului: 20.000 de lei. În 2023, o nouă ediție a “Casa Verde” pentru panouri solare a primit o finanțare-record de 1,75 miliarde de lei. Potrivit anunțului AFM de la acea dată, numărul beneficiarilor de panouri solare era de 87.500. La momentul respectiv, existau deja 55.000 de locuințe pe care se montaseră sisteme fotovoltaice în sesiunile anterioare “Casa Verde”. Astfel, în 2024, în România existau deja aproape 140.000 de locuințe pe acoperișurile cărora fuseseră instalate panouri solare. Costul pentru statul român: aproximativ 2,6 miliarde de lei (în jur de 530 de milioane de euro). Numai o cincime din acești bani provenea din fonduri europene (Programul Operațional Regional), restul erau fonduri ale AFM (în special din tranzacționarea “certificatelor verzi” – “taxa pe poluare” plătită de companii care nu îndeplinesc cerințele de mediu). Sistemul de distribuție a cedat Până aici, soare plin pentru toată lumea: statul român finanțase producția de energie curată iar cetățenii beneficiari plăteau sume mult mai mici pe facturile de electricitate. Dar petele solare existau și deveneau din ce în ce mai problematice. Încă din 2022, în județul Ilfov, unul din județele de la vârful clasamentului „Casa Verde”, penele de curent s-au înmulțit semnificativ. Județul era cunoscut ca unul în care dezvoltarea imobiliară accelerată depășise de mult capacitatea distribuitorilor de a extinde rețeaua de energie electrică suprasaturată, de unde și desele întreruperi. Dar frecvența acestor „pene” a devenit îngrijorătoare încă din 2022 (și nu doar în Ilfov) și nimic nu s-a schimbat până în prezent. Decât în rău. Astfel, în noile comunități de case construite în ultimii 10-15 ani în județ s-a bănuit că printre „suspecți” se află și panourile solare. O presupunere devenită certitudine când multor prosumatori li s-a întrerupt furnizarea curentului electric în rețea pentru perioade, uneori, și de ore în șir. Explicația operatorilor de rețea: prea mult curent electric produs simultan de către prosumatori. Cu alte cuvinte, sistemul stătea să crape. Bogăția de energie curată îi amenința chiar pe cei care o produceau: supraîncărcarea rețelelor de distribuție ducea la defecțiuni și, logic, la întreruperea furnizării. Obligativitatea bateriilor, apărută peste noapte În acest context, în vara lui 2024, după vârfuri de producție ale prosumatorilor care supuseseră rețelele de distribuție unui stress puternic, a venit și decontul: o propunere legislativă de remediere a situației. Potrivit acesteia, prosumatorii aveau „obligația (…) de a instala la locul de consum și de producere instalații de stocare”. Adică baterii care să preia din curentul electric produs de panourile solare, pentru a nu supraîncărca rețeaua de distribuție. Potrivit inițiatorilor modificării legislative, „La nivelul rețelelor electrice de distribuție, influența instalării masive de capacități de producere în cadrul locurilor de consum și apariția prosumatorilor care evacuează energia în surplus în rețea în cantități mai mari decât consumurile agregate în respectivele zone, conduce la supraîncărcarea rețelelor existente și la depășirea valorilor admise pentru tensiune, respectiv la apariția întreruperilor datorate acestora, ce pot afecta inclusiv consumatorii din vecinătate. Și în acest caz, soluția simplă, care să permită exploatare instalațiilor de producere ale prosumatorilor fără întreruperi și fără scăderi ale puterii produse, o reprezintă integrarea soluțiilor de stocare, pentru atenuarea injecțiilor necontrolate de energie în rețea.” Obligația de a instala baterii pentru fiecare gospodărie cu panouri solare existentă și viitoare avea ca termen finalul anului 2027. Revolta gospodăriilor fotovoltaice Propunerea a fost primită cu furie de către prosumatori. Într-un comunicat al Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, deținătorii de panouri solare denunțau mutarea sarcinii financiare de la stat pe umerii lor: „Este foarte clar că prin implementarea acestei legi, Statul Român nu mai dorește să aibă energie verde injectată în rețea de către prosumatori, nu își dorește să atingă țintele de decarbonizare impuse de UE sau nu își dorește să respecte obligațiile asumate pentru a accesa fonduri europene enorme de zeci de miliarde de euro pentru energie regenerabilă. Prosumatorii, prin amendamentul introdus de parlamentarii PSD, sunt OBLIGAȚI să investească ei înșiși în stocare pentru a putea injecta surplusul în rețea în limita maximă a stocării și așa cum s-a demonstrat deja în România, privații fac spitale de copii, privații fac energie verde, prosumatorii trebuie să facă cu banii lor și… echilibrarea rețelelor muribunde…” Președintele a întors legea Câteva luni mai târziu, însă, sesizat, președintele României a întors legea în Parlament, pentru reexaminare. Conform motivației prezidențiale, „instituirea unei obligații de a instala capacități de stocare, care presupune și modificarea instalației deja existente, va avea un impact financiar direct și semnificativ asupra micilor prosumatori casnici. În absența oricăror măsuri de sprijin a prosumatorilor care să asigure acestora capacitatea logistică sau financiară de a completa sistemele on-grid/hibride astfel încât capacitatea de producție să fie egală cu cea de stocare, efectul implicit va fi cel al diminuării ritmului de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile aprobată a fi evacuată în rețea în totalul producției naționale. (…) Noua soluție legislativă nu se aplică doar viitorilor prosumatori, ci și celor existenți, schimbând semnificativ coordonatele în funcție de care prosumatorii actuali și statul au luat deja deciziile de a investi în achiziția și instalarea de capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile. (…) Mai mult, soluția legislativă trebuie să asigure și posibilitatea efectivă de punere a sa în aplicare prin raportare la condițiile de amplasare a acumulatorilor sau la compatibilitatea echipamentelor deja instalate cu dispozitivele de stocare. (…)” În prezent, legea întoarsă în Parlament este încă în dezbateri. Dar varianta de lucru exclude deja propunerea legislativă care prevede dotarea cu baterii a sistemelor fotovoltaice din gospodării. Baterii + invertoare noi = 420 de milioane de euro Care ar fi costurile introducerii bateriilor pentru sistemele de panouri solare din gospodării? Un sistem de stocare al energiei electrice produse de panouri (baterie/acumulator) într-o gospodărie ar avea nevoie de o capacitate de 5 KW (cele mai multe sisteme de gospodărie au această capacitate de producție). Prețul unei astfel de baterii depășește 1.500 de euro. La acest preț minim, dotarea a 140.000 de gospodării cu baterii de stocare a energiei produse de panourile solare ar însemna o investiție totală de 210 milioane de euro. Dar o altă cheltuială similară este necesară: cea într-un invertor on/off grid (hibrid). Acesta este singurul compatibil cu un sistem de stocare a energiei și costă în jur de 1.500 de euro. Așadar, 140.000 de invertoare ar crește investiția prosumatorilor cu încă 210 milioane de euro. On grid versus on/off grid Dar de ce ar fi nevoie de un nou invertor, câtă vreme sistemele de panouri fotovoltaice au deja în componență un astfel de echipament? Dintr-un motiv simplu: până în 2024, la majoritatea sistemelor fotovoltaice instalate în gospodării s-a folosit un invertor de tip on grid. Acest fel de invertor poate fi folosit numai pentru a transfera energie electrică produsă de panourile solare la consumator (în gospodărie) în timp real și în rețeaua de distribuție. Pentru ca un sistem fotovoltaic să poată și stoca energie, este nevoie de un invertor on/off grid sau hibrid. AFM a fost avertizată încă din 2021 De ce a ales statul român să nu ia în calcul nevoia de echipamente de stocare? Era imposibil de prevăzut că un aflux foarte mare de energie va dinamita rețelele de transport de energie? Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a pus în gardă Administrația Fondului de Mediu în legătură acest pericol încă din primele etape ale derulării programului „Casa Verde”. „Încă din 2020-2021, am avertizat și AFM și Ministerul Energiei că trebuie să ia în calcul problema rezilienței sistemului, că energie produsă de prosumatori nu va putea fi toată absorbită de Sistemul Energetic Național. Am spus de multe ori că există și riscuri enorme pentru rețele, dar și creșteri de preț, însă nimeni nu a fost dispus să asculte. Ideea autorităților era să pornească programul și să mai vadă pe urmă, dar e de neînțeles de ce nu și-au luat măsuri de protecție de la bun început”, a spus Chisăliță pentru DeFapt.ro. În mod ciudat, AFM, care coordonează „Casa Verde”, nu accepta la decontare decât invertoare on grid, potrivit lui Chisăliță. Administrația Fondului de Mediu nu a explicat, la cererea DeFapt.ro, de ce a impus (neoficial) instalarea de invertoare on grid. „Invertoarele on grid nu sunt o achiziție bună” Era de notorietate, de altfel, printre prosumatori, că erau folosite astfel de echipamente (invertoare on grid) din banii AFM. În 2021, un popular canal de YouTube care abordează teme referitoare la instalații electrice avertiza asupra ineficienței invertoarelor on grid. „Invertoarele on grid se folosesc preponderent în programul și nu consider că este o achiziție bună pentru că pe piață sunt și invertoare hibride, care asigură și stocarea în baterii. De ce sunt mai avantajoase invertoarele hibrid? Pentru că, de exemplu, pot asigura tot timpul 220 de volți, chiar dacă rețeaua furnizează mai puțin, 180 de volți, de exemplu. Un alt motiv este că se poate evita consumul din rețea, care e mai scump: curentul se cumpără de către prosumator la 70-80 de bani pe kilowatt, dar se vinde cu doar 20 de bani. Majoritatea instalatorilor, prin AFM ( - n.r.), instalează invertoare on grid”, arăta Nicodim de la Premiat TV. „Casa Verde” 2024 vine cu baterii Cea mai recentă ediție a „Casa Verde”, demarată în septembrie 2024, prevede instalarea de la bun început a echipamentelor de stocare. „În anul 2024, Administrația Fondului pentru Mediu lansează sesiunea de înscriere cu un buget record de aproximativ 2 miliarde de lei. Scopul nostru este să facilităm accesul unui număr cât mai mare de beneficiari la finanțarea oferită prin acest program. Ne dorim să asigurăm resursele necesare pentru a sprijini implementarea sistemelor de panouri fotovoltaice în alte aproximativ 67.000 de gospodării, astfel că, după această sesiune vom putea discuta despre aproximativ 200.000 de gospodării care își vor reduce costul facturii la energie electrică și care vor utiliza energie verde. Sesiunea din 2024 aduce noutăți deosebit de importante în cadrul Programului. Este vorba despre finanțarea instalațiilor pentru stocarea energiei electrice produse de panourile fotovoltaice, o măsură esențială pentru maximizarea eficienței și independenței energetice a gospodăriilor. Totodată, am crescut considerabil subvenția, de la 20.000 lei la 30.000 lei, oferind astfel un sprijin financiar mai mare pentru cei care doresc să investească în energia verde.”, arată comunicatul AFM. „În lipsa legii care prevedea obligativitatea instalării de baterii, AFM pare că a introdus această obligativitate prin ”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru DeFapt.ro. Problema prosumatorilor existenți rămâne Chiar și în aceste condiții, nu este clar ce se va întâmpla cu cei aproximativ 140.000 de prosumatori persoane fizice care nu doar că nu au baterii instalate, dar nu au nici invertoare on/off grid (hibride). Există o singură certitudine în privința acestora: sistemul de distribuție va fi în continuare afectat de fluctuațiile de producție ale prosumatorilor. Cel puțin până când aceștia se vor dota cu baterii sau rețelele de distribuție și transport de energie electrică vor fi extinse pentru a face față noilor producții de electricitate. Dar cineva trebuie să plătească fie pentru o investiție, fie pentru cealaltă. ______________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

Ciolacu ucide domeniul privat: în 2024, cu 7% mai multe firme dizolvate decât în 2023
Economie

Ciolacu ucide domeniul privat: în 2024, cu 7% mai multe firme dizolvate decât în 2023

A crescut numărul de firme dizolvate. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor dizolvate în România a crescut cu 6,92% în primele nouă luni ale anului 2024, atingând 30.094 de cazuri, comparativ cu 28.146 în aceeași perioadă a anului trecut. A crescut numărul de firme dizolvate Cele mai multe dizolvări au fost raportate în București: 6.184 firme dizolvate (+5,44% față de 2023). Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Urmează Constanța: 1.644 firme (+24,45%), Ilfov: 1.633 firme (+28,48%), Cluj, 1.557 firme (+4,43%), Timiș, 1.351 firme (scădere de -4,86%), Iași, 1.151 firme (+19,40%). La polul opus, cele mai puține dizolvări s-au înregistrat în județele Covasna, 146 firme (+0,69%), Ialomița, 169 firme (+4,32%), Mehedinți, 190 firme (+4,4%), Caraș-Severin, 215 firme (+3,86%), Călărași, 221 firme (-11,24%). Domenii de activitate cu cele mai multe dizolvări Principalul sector afectat a fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, incluzând repararea autovehiculelor și motocicletelor, care a înregistrat 8.244 dizolvări la nivel național (+4,87%). Alte domenii semnificative: construcții**: 3.089 firme (+14,28%), activități profesionale, științifice și tehnice, 2.931 firme (+7,13%), industria prelucrătoare, 2.515 firme (+3,97%). Situația din luna septembrie 2024 În septembrie 2024, au fost raportate 3.071 dizolvări, cele mai multe fiind în București: 507 firme. Urmează Constanța: 151 firme, Timiș: 146 firme, Dolj și Cluj: câte 138 firme fiecare. Provocările economice Creșterea numărului de dizolvări reflectă provocările economice cu care se confruntă companiile din România. Cele mai afectate sectoare rămân comerțul, construcțiile și activitățile profesionale, în timp ce regiunile urbane mari, precum București și Cluj, continuă să concentreze cele mai multe cazuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră