FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală
Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional.
Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei.
Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale.
FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală
Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică.
Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice.
Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor.
Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială.
Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat.
În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative.
Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică
Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului.
Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale.
Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică.
FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA
În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite.
Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile.
Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.
Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate.
Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.
