miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: impact

20 articole
Economie

Războiul din Iran lovește economia Europei: inflație în creștere și riscuri de stagnare (Bloomberg)

Impactul economic al conflictului din Iran începe să se resimtă puternic în Europa, unde creșterea economică fragilă și accelerarea inflației riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice. Potrivit Bloomberg, statele europene își revizuiesc deja prognozele economice în jos. Energie mai scumpă și prognoze revizuite Campania militară lansată de Donald Trump generează incertitudine majoră, determinând creșteri ale prețurilor la gaze și petrol. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În acest context, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita impactul inflației. Țări precum Germania și Italia iau în calcul reducerea estimărilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat asupra deteriorării perspectivelor. BCE avertizează: criza ar putea fi mai gravă decât pare Președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis un mesaj îngrijorător: "Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei" Industria europeană, în prima linie a impactului Sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai expuse. Analistul Christian Keller, de la Barclays, avertizează: "Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector" În Germania, industria chimică resimte deja presiuni majore. Companii precum SKW Piesteritz GmbH și Evonik Industries reduc producția sau evaluează impactul. Directorul general al Evonik, Christian Kullmann, a declarat: "Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului" Costuri uriașe pentru transport și lanțuri de aprovizionare Criza afectează și transportul maritim. Grupul Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare de până la 50 de milioane de dolari pe săptămână. Directorul general Rolf Habben Jansen a precizat că aceste costuri sunt parțial transferate către clienți prin „taxe de urgență”. Consumatorii resimt deja efectele Creșterea prețurilor începe să afecteze direct populația. În Franța, datele publicate de Insee arată o creștere „extrem de puternică” a așteptărilor privind inflația. Marile companii avertizează deja asupra scumpirilor. Next Plc estimează majorări de prețuri de până la 2%. H&M avertizează asupra scăderii consumului. Europa, în fața riscului de stagflație Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează asupra unui scenariu periculos: "Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată" El a adăugat: "Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată" Presiune pe bugete și posibile creșteri de dobânzi Spațiul fiscal limitat al majorității statelor UE îngreunează adoptarea de măsuri de sprijin economic. În același timp, o creștere accelerată a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile. Piețele financiare anticipează deja o astfel de decizie în cursul acestui an, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe economiile europene.

Războiul din Iran lovește economia Europei (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Trecerea la ora de vară, risc de AVC și infarct (sursa: Pexels/Monoar Rahman)
Eveniment

Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infarct, avertizează specialiștii

Trecerea la ora de vară, care are loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 3:00 devine ora 4:00, aduce nu doar zile mai lungi, ci și efecte semnificative asupra organismului. Specialiștii avertizează că această schimbare poate crește riscul de AVC și infarct. Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie. De ce ne afectează schimbarea orei Introducerea orei de vară a avut inițial scopuri economice, însă organismul uman nu se adaptează uniform la această modificare. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme (...) impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi (...) mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu”, explică Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, pentru Agerpres. Specialistul subliniază că adolescenții și copiii sunt printre cei mai afectați, deoarece ritmul lor biologic îi predispune la un program de somn mai târziu. Risc de AVC și infarct Primele zile după schimbarea orei sunt marcate de efectele privării de somn, care pot avea consecințe serioase. „Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn (...). Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare”, avertizează medicul. Mai mult, există și riscuri medicale reale: „Creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.” Comparativ, trecerea la ora de iarnă este mai ușor tolerată de organism, deoarece oferă o oră suplimentară de odihnă. Cât durează adaptarea organismului Acomodarea la noul ritm poate dura între una și trei săptămâni, în funcție de fiecare persoană. Specialiștii recomandă o adaptare progresivă înainte de schimbarea orei, pentru a evita un șoc brusc asupra organismului. Recomandările medicilor pentru o tranziție mai ușoară Pentru a reduce impactul trecerii la ora de vară, medicii recomandă: - ajustarea treptată a orei de culcare, cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi - evitarea cafelei și a energizantelor după ora 12:00 - renunțarea la somnul de după-amiază - mese ușoare seara - expunere la lumină naturală dimineața „În felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată”, explică medicul Oana Goidescu. Cine este cel mai vulnerabil la schimbarea orei Persoanele care suferă de tulburări de somn sunt cele mai expuse efectelor negative. Pacienții cu apnee de somn, în special cei netratați, pot resimți o accentuare a somnolenței și a disconfortului. „În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, avertizează specialistul. Ortosomnia: când tehnologia devine un obstacol În încercarea de a obține un somn „perfect”, tot mai multe persoane apelează la gadgeturi de monitorizare. Acest comportament, numit ortosomnie, poate avea efecte inverse. „Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului (...) a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună”, explică medicul. Mai mult, simpla utilizare a telefonului pe timpul nopții afectează direct somnul: „Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru.” Tehnologia și comportamentele din timpul somnului Un fenomen tot mai întâlnit, mai ales la tineri, este utilizarea telefonului în timpul somnului, ca reacție la notificări. „Cel care are această parasomie întinde mâna reflex şi în somn începe să tasteze la telefon”, spune medicul, atrăgând atenția asupra impactului dependenței de tehnologie. Ce prevede legislația din România România aplică ora de vară conform reglementărilor stabilite prin Ordonanța nr. 20/1997. Astfel, ora oficială este decalată cu o oră înainte față de ora Europei Orientale, începând din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al BCE

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Anexarea Groenlandei, impact asupra locuitorilor (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Cum s-ar schimba viața locuitorilor Groenlandei dacă insula ar fi anexată de SUA

Ideea ca Groenlanda să ajungă sub suveranitate americană revine periodic în discursul public actualului președinte Donald Trump, care a invocat argumente de securitate națională și competiția strategică din Arctica. Deși o „anexare” este, în practică, improbabilă fără acordul explicit al groenlandezilor și al Danemarcei, scenariul merită analizat prin prisma consecințelor posibile asupra celor aproximativ 56.000 de locuitori ai insulei. Dreptul la autodeterminare și riscul unui șoc politic intern Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar cadrul legal al autonomiei recunoaște groenlandezii ca „popor” cu drept la autodeterminare în dreptul internațional. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Procesul de autonomie s-a consolidat prin referendumul din 2008 și intrarea în vigoare a Self-Government Act (2009), în logica unei evoluții graduale către mai multă suveranitate. În acest context, o anexare la SUA ar putea fi percepută de o parte importantă a societății ca o întrerupere a parcursului propriu către independență sau ca o schimbare de „centru de putere” care nu răspunde unei opțiuni politice interne. Presa internațională a relatat deja reacții ferme ale conducerii groenlandeze împotriva ideii de „preluare” a insulei, ceea ce sugerează că subiectul poate deveni rapid un factor de polarizare internă și de tensiune diplomatică. Identitate, limbă, cultură: presiunea unei integrări accelerate Groenlanda are o identitate culturală majoritar inuită și o limbă oficială proprie, kalaallisut (groenlandeză), asociată direct cu proiectul de consolidare națională. Într-un scenariu de integrare într-un stat mult mai mare, presiunea de „armonizare” administrativă și educațională ar crește: mai multă engleză în instituții, o mobilitate mai mare a forței de muncă din exterior, și o expunere sporită la dinamici de piață care pot marginaliza culturile minoritare. Nu înseamnă automat pierderea identității, dar pentru o populație mică, schimbările instituționale rapide pot produce efecte disproporționate: migrație internă spre centre urbane, transformarea tradițiilor în produse turistice și apariția tensiunilor între „dezvoltare” și protecția modului de viață local. Economie: investiții posibile, dar și dependențe noi Economia Groenlandei rămâne strâns legată de transferurile din Danemarca, printr-un „block grant” anual semnificativ, care susține bugetul public. În paralel, există presiuni structurale (demografie, costuri sociale) care fac ca sustenabilitatea finanțelor publice să fie o temă constantă. O anexare la SUA ar putea aduce, teoretic, un val de investiții în infrastructură, logistică arctică și proiecte minerale (pământuri rare, metale critice). Dar ar putea produce și dependențe noi: contracte federale americane, reconfigurarea regimului de taxe și redevențe, precum și o piață a muncii expusă unor fluctuații puternice. În comunități mici, boom-urile de resurse pot crește rapid costul vieții și inegalitățile, chiar dacă PIB-ul crește. Militarizare și securitate: mai multă protecție, dar și mai multă vulnerabilitate Groenlanda are deja un rol strategic pentru SUA prin baza Pituffik (fosta Thule), importantă pentru supraveghere și avertizare timpurie. O anexare ar transforma insula într-un avanpost strategic major al SUA în competiția cu Rusia și China. O integrare politică în SUA ar putea intensifica această dimensiune: mai multe investiții militare, infrastructură extinsă și o prezență instituțională americană consolidată. Pentru locuitori, consecințele pot fi mixte: pe de o parte, s-ar crea mai multe locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Pe de alta, creșterea prezenței militare, ar supune locuitorii unor tensiuni geopolitice directe. Servicii publice și drepturi: schimbarea „contractului social” Un efect major ar ține de modul în care sunt finanțate sănătatea, educația și serviciile sociale. Danemarca nu doar oferă grantul anual, ci a anunțat și pachete suplimentare pentru infrastructură și sănătate (inclusiv acoperirea unor costuri medicale în Danemarca). Sub administrație americană, arhitectura serviciilor publice ar putea fi reconfigurată după reguli federale și statale, cu rezultate greu de anticipat: pot exista îmbunătățiri de infrastructură, dar și riscul ca standardele și accesul să varieze în funcție de politici și bugete americane.

TVA mărit, pierderi uriașe în HoReCa (sursa: Facebook/Florin Jianu)
Economie

Turismul și HoReCa ar fi afectate catastrofic de o creștere de TVA la 21%, susțin patronatele

O posibilă creștere a TVA-ului la 21% pentru sectorul HoReCa ar putea avea efecte economice negative semnificative, avertizează Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR). TVA mărit, pierderi uriașe în HoReCa Potrivit acestuia, măsura ar duce la pierderi de aproximativ 10 miliarde de lei din cifra de afaceri a domeniului, precum și la diminuarea veniturilor bugetare și a competitivității. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Nu vedem în continuare măsuri de relansare economică. Vedem doar discuții despre majorarea taxelor și impozitelor, inclusiv despre o posibilă creștere a TVA în domeniul HoReCa – o măsură eronată în opinia noastră”, a declarat Florin Jianu în cadrul unei conferințe de presă organizate marți. Conform datelor prezentate de acesta, turismul a înregistrat deja o scădere de aproximativ 30%, potrivit INS. O eventuală creștere a TVA la nivelul standard ar putea genera o pierdere a cifrei de afaceri de circa 10 miliarde de lei, afectând mii de afaceri din domeniu. Jianu a reamintit că reducerea cotei de TVA și introducerea voucherelor de vacanță au avut un efect benefic direct asupra industriei ospitalității: în doar câțiva ani, cifra de afaceri a sectorului s-a triplat, de la 22 de miliarde la 66 de miliarde de lei. „Pe fondul actualei instabilități economice și al discuțiilor despre creșterea fiscalității, ne așteptăm la o diminuare a cifrei de afaceri și, implicit, a veniturilor la bugetul de stat”, a avertizat președintele IMM România. IMM România cere menținerea cotei reduse de TVA și susținerea turismului Consiliul Național al IMM-urilor solicită ca Pachetul 3 de reforme economice să includă menținerea cotei reduse de TVA la 11% pentru sectorul HoReCa și sprijinirea turismului ca prioritate națională. Reprezentanții IMM-urilor consideră că această măsură ar consolida competitivitatea industriei ospitalității, unul dintre sectoarele-cheie pentru economia românească. Antreprenorii cer reducerea birocrației și a prețului la energie Printre principalele revendicări ale mediului de afaceri se numără și simplificarea procedurilor administrative. Potrivit sondajelor realizate de IMM România, 67,7% dintre antreprenori solicită eliminarea birocrației inutile și unificarea entităților care colectează taxe și contribuții. De asemenea, 60,7% dintre antreprenori cer reducerea prețului la energia electrică, care afectează direct productivitatea și costurile operaționale. Prețul energiei în România este, în medie, cu 50% mai mare decât în statele din vestul Europei, fapt ce reduce semnificativ competitivitatea întreprinderilor locale. Mediul de afaceri solicită măsuri concrete pentru sprijinirea IMM-urilor În cadrul conferinței, reprezentanții IMM-urilor au cerut Guvernului politici de sprijin pentru micii întreprinzători, accelerarea procesului de digitalizare și susținerea operatorilor de transport. Printre priorități se numără și fiscalizarea prestatorilor neînregistrați, precum și eliminarea concurenței neloiale, care afectează corectitudinea mediului de afaceri. „IMM-urile au nevoie de stabilitate, predictibilitate și de programe reale de dezvoltare. Fără acestea, nu putem vorbi despre creștere economică sustenabilă”, a subliniat Jianu. Evaluarea TVA-ului în HoReCa, anunțată pentru luna octombrie Premierul Ilie Bolojan a declarat, în septembrie, că nu s-a discutat oficial în coaliție o majorare a TVA-ului, dar a precizat că o evaluare a situației urmează să fie făcută în luna octombrie. „Atunci când am menținut cota de 11% pentru HoReCa, am anunțat că în octombrie vom analiza dacă se va păstra acest nivel sau se va reveni la cota standard”, a explicat premierul. IMM România: avertisment privind efectele în lanț asupra economiei Creșterea TVA-ului în HoReCa nu ar afecta doar hotelurile și restaurantele, ci ar putea genera un efect de domino asupra întregului sector turistic – de la transport și servicii conexe, până la micii producători locali care colaborează cu operatorii din ospitalitate. „O economie sănătoasă nu se construiește prin creșteri de taxe, ci prin stimularea inițiativei private”, a concluzionat Florin Jianu. Creșterea salariului minim, o altă provocare pentru mediul privat În aceeași conferință, IMM România a discutat și despre majorarea salariului minim brut pe țară, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Antreprenorii avertizează că, în lipsa unor măsuri de compensare sau a unor programe de sprijin, creșterea costurilor salariale va adânci dificultățile economice ale firmelor mici și mijlocii.

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului (sursa: bsh.de)
Mediu

Nici turbinele eoliene din mare nu mai sunt ecologice: eliberează substanțe toxice în apă

Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului. Parcurile eoliene offshore ar putea elibera în mare peste 200 de substanţe chimice, dintre care multe sunt toxice sau chiar cancerigene, potrivit unui studiu. Impactul parcurilor eoliene offshore asupra mediului Cercetarea a fost realizată de Agenţia germană maritimă şi hidrografică (BSH), în colaborare cu instituții din Franța și Belgia, și a fost publicată în revista Marine Pollution Bulletin. Citește și: Greve ilegale ale procurorilor și judecătorilor ca să-și apere pensiile. Infractorii, favorizați, pentru că prescripția se apropie Studiul nu a stabilit încă volumul de substanțe eliberat efectiv, dar a identificat 228 de substanțe potențial eliberate de parcurile eoliene offshore, dintre care 62 sunt considerate deosebit de relevante pentru mediul înconjurător. Lista include substanțe catalogate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) ca fiind toxice, persistente în mediu, cu efecte hormonale sau cancerigene. Unele dintre acestea au capacitatea de a se acumula în lanțul trofic, crescând riscurile pentru ecosisteme și sănătatea umană. Sursele emisiilor chimice Cercetătorii au constatat că 70% dintre substanțele chimice provin din sistemele de protecție împotriva coroziunii, iar 10% provin din uleiuri și lubrifianți. Restul emisiilor sunt generate de agenți de răcire și substanțe folosite la stingerea incendiilor. Soluții propuse pentru reducerea poluării O posibilă metodă de monitorizare ar fi măsurarea concentrațiilor substanțelor înainte de construcție și pe parcursul funcționării parcurilor eoliene offshore, susține BSH. Studiul sugerează că anumite emisii ar putea fi reduse prin utilizarea de sisteme alternative de protecție anticorozivă, adoptarea de sisteme de răcire închise, folosirea de materiale biodegradabile în exploatare. Lipsa unor standarde internaționale clare „Cu toate acestea, lipsesc standardele specifice industriei, cum ar fi cele existente în transportul maritim”, a declarat BSH într-un comunicat emis la Hamburg. În Germania, legislația obligă deja dezvoltatorii de proiecte să prezinte, încă din faza de planificare, un plan privind emisiile potențiale și metodele de reducere a acestora. Necesitatea unor linii directoare la nivel global Autorii cercetării subliniază importanța unei colaborări interdisciplinare pentru a dezvolta standarde comune la nivel internațional. Ei speră că viitoarele studii vor putea stabili cantitatea reală de substanțe eliberate de parcurile eoliene offshore în mediul marin.

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Siturile nucleare iraniene au fost lovite cu 14 bombe anti-buncăr, dar nu sunt cunoscute pagubele

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că raidul aerian desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalațiilor nucleare iraniene a reprezentat un „succes incredibil și copleșitor”. Potrivit acestuia, operațiunea a distrus ambițiile nucleare ale Iranului. Totuși nu se știe clar ce pagube a provocat acest atac. „Operațiunea Miezul Nopții” Comandantul-șef al armatei americane, generalul Dan Caine, a oferit detalii despre amploarea operațiunii, denumită „Operațiunea Miezul Nopții”: Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan 14 bombe anti-buncăr GBU-57 utilizate; zeci de rachete de croazieră Tomahawk lansate; implicarea a peste 125 de avioane militare. „Ambițiile nucleare ale Iranului au fost distruse” La aceeași conferință de presă, Pete Hegseth a subliniat că operațiunea planificată de președintele Donald Trump a fost „curajoasă și strălucită”, demonstrând revenirea capacității de descurajare a Statelor Unite. „Când acest președinte vorbește, lumea ar trebui să asculte”, a adăugat Hegseth. Trump: Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow, distruse Președintele Donald Trump a afirmat că atacurile au distrus principalele centre de îmbogățire a uraniului din Iran: Natanz, Isfahan și Fordow. Acestea reprezentau puncte-cheie în programul nuclear iranian. Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute În ciuda declarațiilor SUA, armata israeliană a transmis că evaluările privind pagubele produse sunt încă în curs, în special în cazul complexului subteran de la Fordow. Această uzină, aflată la aproximativ 80 de metri sub un munte, poate fi lovită doar cu bombe GBU-57, armă exclusiv americană lansabilă de bombardierele B-2. În prezent, nu este clar dacă Iranul a apucat să retragă uraniul îmbogățit din instalația de la Fordow înainte de atac.

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Energia va fi mai scumpă cu până la 130% și va afecta masiv populația vulnerabilă

Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor. Creșterea abruptă a prețului la energie, estimată la până la 130%, amenință stabilitatea financiară a multor gospodării din România. Scumpirea energiei va vulnerabiliza bugetele familiilor Potrivit companiei Kilowat, specializată în soluții de energie verde, această scumpire vine într-un context economic dificil, marcat de creșterea generalizată a costului vieții. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică „Eliminarea plafonării energiei aduce multă incertitudine. Pentru mulţi români, povara scumpirilor va fi greu de dus”, avertizează compania. Plafonarea prețurilor se încheie la 1 iulie Kilowat atrage atenția că plafonarea prețurilor la energie, măsură temporară introdusă în perioada de criză, se va încheia de la 1 iulie. Acest moment marchează un punct de cotitură pentru consumatorii casnici, care ar putea resimți creșteri importante la facturi. „Ceea ce părea previzibil – o factură suportabilă – devine o variabilă riscantă”, a declarat Albert Soare, fondatorul companiei. Panourile fotovoltaice, soluție pentru independența energetică În acest context de incertitudine, panourile fotovoltaice nu mai sunt un moft, ci o decizie strategică. Ele permit gospodăriilor să reducă dependența de rețeaua națională și să își stabilizeze costurile la energie. „Cu cât produci mai mult din ce consumi, cu atât eşti mai puţin expus schimbărilor de pe piaţă”, subliniază fondatorul Kilowat. Creștere accelerată pe piața fotovoltaică în România Piața sistemelor fotovoltaice din România înregistrează cea mai intensă dezvoltare din ultimii ani, cu o creștere accelerată în primele șase luni ale anului. Tot mai multe familii se orientează către soluții de producție proprie a energiei electrice. Cine investește în panouri solare Conform Kilowat, familiile cu consum mediu și ridicat (300–500 kWh/lună), care plătesc lunar între 500 și 1.200 de lei pe energie electrică, sunt cele mai interesate de panouri solare. Cererea este mai mare în zonele urbane și periurbane, în special în București-Ilfov, Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara și Constanța. Cât costă și cât durează amortizarea Un sistem fotovoltaic de 5–6 kW cu baterie de stocare costă între 20.000 și 50.000 de lei (aproximativ 4.000–10.000 de euro), iar amortizarea investiției este estimată între 3 și 5 ani. „Un astfel de sistem poate recupera cel puțin 70% din factura lunară în câțiva ani. Panourile au o durată de viață de peste 25 de ani”, precizează compania. Kilowat: peste 3.000 de clienți instalați Kilowat, una dintre cele mai mari companii din domeniul energiei regenerabile din România, a instalat panouri solare pentru peste 3.000 de clienți, persoane fizice și juridice. Fondată de inițiatorii brandului SanoVita, compania promovează soluții sustenabile pentru independență energetică și stabilitate financiară.

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus(sursa: Facebook /Confederatia Patronala Concordia)
Economie

Taxa de solidaritate ar aduce doar 0,2% din PIB la buget, soluția este reducerea risipei (Concordia)

Taxa de solidaritate, impact bugetar redus. Confederația Patronală Concordia atrage atenția, într-un comunicat, că orice discuție despre echilibrarea deficitului bugetar trebuie să înceapă prin reducerea risipei, nu prin impunerea de noi taxe asupra mediului privat. Reprezentanții Confederației critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate. Taxa de solidaritate, impact bugetar redus Potrivit Concordia, dacă România ar avea un nivel de colectare a taxelor similar cu media europeană, veniturile bugetare ar crește considerabil. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Organizația subliniază că pentru fiecare leu adunat din taxe suplimentare, doi lei ar trebui economisiți prin reducerea cheltuielilor publice. Reprezentanții mediului de afaceri critică ideea introducerii unei taxe de solidaritate pe veniturile peste 10.000 lei net. Având în vedere că doar 7% dintre angajați se încadrează în această categorie, impactul bugetar ar fi nesemnificativ – aproximativ 3,5 miliarde lei anual (0,2% din PIB). În varianta discutată privind veniturile de peste 12.000 lei brut, taxa ar afecta circa 18% dintre angajați, fără a aduce însă un plus bugetar relevant. Mediul privat avertizează: măsura va descuraja munca Concordia avertizează că astfel de măsuri nu rezolvă problemele bugetare, ci doar creează instabilitate fiscală și afectează motivația oamenilor de a munci și de a câștiga mai mult. În opinia organizației, este o falsă solidaritate care bulversează economia. Apel la măsuri reale, nu la experimente fiscale „Renunţaţi la false idei de echilibrare a bugetului de stat. Concentraţi-vă pe ce funcţionează în mod real, pe ce poate ajuta mediul de afaceri şi românii care muncesc”, se arată în comunicat. Concordia face apel la autorități să manifeste solidaritate reală și responsabilitate. Mesajul alegătorilor ignorat la doar o lună de la alegeri Reprezentanții organizației subliniază că peste 11 milioane de români au transmis un semnal clar la urne, cerând responsabilitate din partea clasei politice. Cu toate acestea, la mai puțin de o lună de la alegeri, o parte a politicienilor promovează ideea unei taxe de solidaritate, într-un gest catalogat drept demagogic și periculos. Solidaritatea reală presupune reciprocitate „Unde este reciprocitatea, când vorbim despre noi taxe pe venit sau creșterea TVA, în condițiile unei colectări deficitare și a unei evaziuni fiscale ridicate?”, se întreabă Concordia. Organizația susține că ideea de impozit progresiv și abandonarea cotei unice ar submina rezultatele pozitive din ultimii ani – inclusiv creșterea rapidă a clasei medii. Concordia, membră în BusinessEurope Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare economice din România. Cu 3.900 de firme membre – mari și mici, cu capital românesc și străin – și peste 450.000 de angajați, Concordia contribuie cu 30% la PIB-ul național. Este singura organizație din România membră a BusinessEurope, IOE și BIAC (Business at OECD).

Impactul protestelor masive din capitala Serbiei (sursa: X/Lena Berger)
Internațional

Protest uriaș la Belgrad: peste 100.000 de sârbi au denunțat corupția regimului Vučić

Impactul protestelor masive din capitala Serbiei. Peste 100.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă la Belgrad pentru a protesta împotriva corupției, conform datelor furnizate de Ministerul de Interne al Serbiei. Evenimentul, considerat unul dintre cele mai mari proteste din istoria recentă a țării, a atras atenția opiniei publice internaționale, transmite BBC. Impactul protestelor masive din capitala Serbiei Într-un comunicat oficial, Ministerul de Interne a subliniat că manifestația s-a desfășurat fără „incidente majore” și a lansat un nou apel către participanți pentru a menține un climat pașnic și a respecta legea. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Protestatarii și-au exprimat furia față de corupția din Serbia, o problemă care a generat nemulțumiri majore în rândul populației. Dimensiunea impresionantă a demonstrației reflectă o creștere semnificativă a frustrării cetățenilor față de lipsa de transparență și integritate în administrație.

Asteroidul YR4, posibil impact cu Pământul (sursa: Pexels/Nikita Grishin)
Eveniment

Asteroidul care ar putea lovi Pământul, de 500 de ori mai puternic decât bomba de la Hiroshima

Asteroidul YR4, posibil impact cu Pământul. Astronomii avertizează că asteroidul 2024 YR4, descoperit recent, prezintă un risc de 3,1% de a lovi Pământul pe 22 decembrie 2032. Asteroidul YR4, posibil impact cu Pământul Potrivit Livescience, NASA consideră că este cel mai ridicat procent de coliziune înregistrat vreodată pentru un obiect spațial aflat sub monitorizare. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Cu un diametru estimat între 40 și 90 de metri, impactul ar putea avea efecte devastatoare, distrugând un oraș întreg sau provocând un tsunami. Deși aceste estimări sunt alarmante, specialiștii subliniază că ele se bazează pe date preliminare și se pot schimba în viitor. Bruce Betts, expert în apărare planetară la Planetary Society, a declarat că „nu este cazul să intrăm în panică”, dar că asteroidul trebuie monitorizat îndeaproape. În următoarele luni, noi observații vor clarifica traiectoria exactă a asteroidului și probabilitatea reală de impact. Mai puternic decât bomba de la Hiroshima Dacă YR4 ar lovi Pământul, impactul său ar putea fi de 500 de ori mai puternic decât bomba nucleară de la Hiroshima. În funcție de zona de coliziune, efectele ar putea include: un posibil tsunami, dacă asteroidul ar cădea în ocean, pagube extinse pe sute de kilometri Asteroidul este comparabil cu cel care a provocat evenimentul Tunguska din 1908, când o explozie puternică a distrus peste 2.000 de kilometri pătrați de pădure în Siberia. Opiniile experților În ciuda acestui risc, Richard Moissl, șeful biroului de apărare planetară al Agenției Spațiale Europene (ESA), încearcă să calmeze temerile: „Pentru publicul larg, nu există, pentru moment, niciun pericol” Moissl a comparat situația cu cea a asteroidului Apophis, care în anii 2000 a fost considerat o amenințare serioasă, cu o probabilitate de 2,7% de impact în 2029. Ulterior, calculele au arătat că nu există niciun risc real de coliziune. Puțin timp pentru a studia asteroidul Pentru a determina cu precizie traiectoria lui YR4, oamenii de știință se bazează pe observațiile telescopului James Webb, programate pentru luna martie. Totuși, există o problemă: asteroidul se îndepărtează rapid de Pământ și va deveni inobservabil pentru telescoapele terestre în următoarele luni. Va putea fi monitorizat din nou abia în 2028, ceea ce limitează fereastra de timp pentru studierea sa. Misiune de deviație a traiectoriei Dacă viitoarele observații confirmă riscul de coliziune, comunitatea științifică internațională ar putea lua în considerare o misiune de deviere a asteroidului. În 2022, NASA a demonstrat că astfel de misiuni sunt posibile, prin programul DART (Double Asteroid Redirection Test). Atunci, un vehicul spațial a fost trimis să lovească asteroidul Dimorphos, reușind să-i modifice traiectoria – un succes major pentru apărarea planetară.

Un asteroid apropiat periculos de Pământ (sursa: Pexels/Çağlar Çarkacı)
Eveniment

Un asteroid apropiat periculos de Pământ

Un asteroid apropiat periculos de Pământ. Un asteroid nou descoperit, denumit 2024 YR4, cu un diametru estimat la 60 de metri, prezintă un risc de 1 din 83 de a lovi Pământul pe 22 decembrie 2032, conform datelor transmise de Space.com. Acest obiect cosmic a fost clasificat drept unul dintre cei mai periculoși asteroizi monitorizați vreodată, fiind inclus pe listele de risc ale NASA și Agenției Spațiale Europene (ESA). Un asteroid apropiat periculos de Pământ În prezent, asteroidul se află la peste 43 de milioane de kilometri distanță de Pământ. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Totuși, pe 22 decembrie 2032, acesta se va apropia la doar 106.200 kilometri, conform estimărilor Centrului NASA pentru Studiul Obiectelor din Apropierea Pământului (CNEOS). Datorită incertitudinilor orbitale, această trecere apropiată ar putea duce la un impact direct cu planeta noastră. Într-un astfel de scenariu, asteroidul fie s-ar dezintegra în atmosferă, fie ar crea un crater de impact pe suprafața terestră. Unul dintre cele mai mari riscuri înregistrate vreodată Nivelul de risc al asteroidului 2024 YR4 a fost evaluat la 3 pe scala Torino, indicând un obiect cosmic care necesită monitorizare atentă din partea astronomilor. Acest nivel corespunde unui risc de impact de 1,19% – unul dintre cele mai mari riscuri înregistrate vreodată pentru un asteroid de această dimensiune. "Riscul a crescut ușor la 1 din 83", a declarat David Rankin, vânător de asteroizi și inginer în cadrul Catalina Sky Survey. "Este una dintre cele mai ridicate probabilități de impact al unui asteroid de dimensiuni semnificative ce au fost înregistrate vreodată". Descoperirea asteroidului și zona de risc Asteroidul 2024 YR4 a fost descoperit în cadrul proiectului ATLAS al NASA, utilizând un telescop din Rio Hurtado, Chile. Identificarea acestuia a fost confirmată ulterior de David Rankin în cadrul Catalina Sky Survey. "Oamenii nu trebuie să se îngrijoreze în legătură cu acest asteroid", a declarat Rankin pentru Space.com. "Probabilitatea unui impact este încă foarte mică, iar cel mai probabil rezultat va fi trecerea acestei roci prin vecinătatea Pământului". Cu toate acestea, astronomii monitorizează îndeaproape asteroidul, deoarece coridorul de risc pentru impact trece prin America de Sud, Oceanul Atlantic și Africa subsahariană. "Este important să ținem cont de faptul că orbita sa este încă incertă pentru a ști dacă va lovi, iar deocamdată cel mai probabil rezultat este că nu va lovi", a mai explicat Rankin. Următoarea oportunitate pentru observații: 2028 Pentru a determina cu mai multă precizie traiectoria asteroidului, astronomii vor avea o oportunitate importantă de observație în 2028, când 2024 YR4 va trece la aproximativ 8 milioane de kilometri de Pământ. Această fereastră de observație va permite cercetătorilor să stabilească compoziția asteroidului, un aspect esențial în evaluarea riscului real de impact. Impact potențial, similar cu explozia Tunguska Dacă asteroidul 2024 YR4 ar lovi Pământul, efectele sale ar putea fi comparabile cu fenomenul Tunguska din 1908, când explozia unui asteroid în atmosferă a doborât 80 de milioane de copaci pe o suprafață de 2.150 km² în Siberia. "Chiar dacă efectele impactului vor fi mai degrabă localizate decât regionale, cu siguranță că un astfel de asteroid are potențialul de a produce distrugeri masive în zona de impact", a avertizat Rankin. Energia eliberată ar putea fi echivalentă cu explozia a 50 de milioane de tone de TNT. "Dacă (asteroidul 2024 YR4) este făcut din rocă, poate produce o puternică explozie în atmosferă. Dacă este făcut din fier, va străpunge atmosfera și va produce un crater de impact. Din acest motiv este important să aflăm mai multe nu doar despre orbită, ci și despre compoziția acestui asteroid", a adăugat Rankin.

România în Schengen, impact asupra turismului (sursa: Facebook/Iri Travel)
Eveniment

România în Schengen, impact asupra turismului

România în Schengen, impact asupra turismului. Intrarea României în spațiul Schengen este prognozată să genereze o creștere semnificativă a rezervărilor turistice către Bulgaria și Grecia, conform estimărilor IRI Travel. Această evoluție vine cu schimbări importante în preferințele și comportamentul turiștilor români. România în Schengen, impact asupra turismului Datorită eliminării punctelor de frontieră, IRI Travel anticipează o creștere de 40% a numărului total de rezervări pentru Bulgaria și Grecia în 2025, comparativ cu 2024. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Hotelurile de 4 și 5 stele vor înregistra cea mai mare creștere, de aproximativ 60%, pe fondul preferinței turiștilor pentru servicii premium. Popularitatea pachetelor all-inclusive Aproximativ 50% dintre turiști vor opta pentru pachete all-inclusive, în special pe litoralul bulgăresc și românesc. În același timp, 35% dintre turiști vor alege vacanțe personalizate, care includ activități tematice și excursii locale, reflectând o tendință spre experiențe unice și autentice. Turism responsabil IRI Travel promovează conceptul de turism responsabil și oferă reduceri de până la 30% pentru litoralul românesc și bulgăresc. Turiștii pot beneficia de condiții flexibile de plată, achitând un avans de 10-30%, cu diferența plătită înainte de cazare. Vacanțele de tip city break vor crește cu 25% în 2025, pe fondul interesului pentru destinații europene precum Roma, Barcelona, Viena, Istanbul și Paris. Aceste călătorii scurte, de 3-5 nopți, devin din ce în ce mai populare datorită combinației de relaxare și explorare culturală. Cele mai populare destinații Cele mai căutate locații rămân destinațiile clasice, precum: Bulgaria: Albena, Nisipuri, Sunny Beach, Obzor, Nessebar. În România, stațiunile de top sunt Mamaia, Eforie Nord, Neptun, Jupiter. În Grecia, Lefkada, Thassos, Creta, Rodos, Halkidiki, Paralia Katerini. În Turcia, Kuşadasi, Bodrum, Antalya. Preferințele turiștilor Majoritatea turiștilor români preferă hoteluri de 3-5 stele, cu 50% din rezervări concentrate pe hotelurile de 4 și 3 stele, iar 40% optând pentru hotelurile de 5 stele. În plus, se observă o creștere a interesului pentru destinații exotice precum Maldive, Zanzibar sau Thailanda. Impactul Schengen Eliminarea punctelor de frontieră va facilita o mobilitate sporită, determinând atât creșterea rezervărilor pentru destinații tradiționale, cât și interesul pentru destinații noi. Turiștii români își diversifică alegerile, combinând vacanțele pe litoral cu city break-uri și călătorii în locații exotice, reflectând tendința globală de personalizare și flexibilitate în turism.

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice (sursa: Facebook/Institut der deutschen Wirtschaft)
Economie

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice. Conform Blocului Național Sindical (BNS), viitorul Guvern va implementa măsuri economice menite să readucă economia României în parametri de normalitate, dar acestea vor afecta întreaga populație. Românii vor deconta viitoarele măsuri economice "Întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate," menționează BNS într-un comunicat. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Ei atrag atenția că toate segmentele, de la salariați și pensionari până la beneficiarii de asistență socială, vor resimți efectele ajustărilor. Pentru a reduce deficitul, BNS estimează că Guvernul va implementa măsuri de creștere a veniturilor din impozitul pe venit și va limita creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială. "Beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei," susțin sindicaliștii, sugerând un impact major asupra celor cu venituri mici. Creșterea sarcinii fiscale în 2025 și 2026 Potrivit BNS, Guvernul a angajat reforme fiscale, care vor genera venituri suplimentare echivalente cu 1,1% din PIB în 2025, în special din impozitul pe venit. "O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%," precizează comunicatul. Reforma Fiscală: scenariile Băncii Mondiale Banca Mondială a propus mai multe scenarii de reformă fiscală, incluzând eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, Construcții și Agricultură, creșterea cotei unice sau trecerea la un impozit progresiv. "Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat," subliniază BNS. Pierderi de venit net pentru lucrătorii din construcții și agricultură Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din Construcții și Agricultură ar însemna o reducere cu 15% a salariului net, estimat pentru un salariu brut de 5.000 de lei. În plus, eliminarea deducerilor personale și introducerea unui credit fiscal anual vor reduce salariile nete cu până la 3% pentru veniturile brute de sub 5.400 de lei. Creșterea cotei unice: impact asupra veniturilor medii și mari Creșterea cotei unice de la 10% la 13% va avea un impact negativ asupra veniturilor nete pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, reducându-le cu aproximativ 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 de lei, BNS estimează o scădere a venitului net cu 5,8% pentru salariile până în 4.000 de lei și cu 3,6% pentru veniturile de până la 5.500 de lei. Variantele de impozit progresiv Reformele fiscale nr. 3 și 4, propuse de Banca Mondială, includ un impozit progresiv, cu cote marginale de până la 18% și 25%, însoțite de renunțarea la deductibilitatea CAS și la CASS pentru salariați. "Şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură," se arată în comunicat, ceea ce ar majora semnificativ povara fiscală. Măsurile propuse subliniază riscul unei poveri fiscale crescute pentru populație, în contextul unei economii aflate deja sub presiune.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră