marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: economie

102 articole
Investigații

DOCUMENTE EXCLUSIVE Ministrul Darău (USR) și-a făcut șefa de cabinet funcționar public fără examen

DeFapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente care arată la ce tertipuri a apelat ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, pentru ca șefa lui de cabinet să fie făcută funcționar public „special”. Totul, pe repede înainte și fără a susține vreun examen în acest sens, cu complicitatea grupului parlamentar USR din Senatul României, condus de Ștefan Pălărie. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Adriana Laura Miron a fost condamnată la doi ani cu închisoare cu suspendare pentru fals și abuz în serviciu în anul 2015 și reabilitată în anul 2020. Motiv pentru care ar putea avea probleme în obținerea certificatului ORNISS, care să îi permită accesul la documente clasificate. Șefa de cabinet face pe ministra Adriana Laura Miron, până de curând șefa de cabinet a ministrului Irineu Darău, se comporta ca liderul de facto de la Economie. În timp ce ea conducea ședințele la care participau secretarii de stat și directorii din Ministerul Economiei, deși nu avea calitate și nici atribuții legale în acest sens, ministrul Irineu Darău se zbătea să o facă funcționar public „special”. Întrebată de către DeFapt.ro în ce calitate a condus ședințele în locul ministrului, Adriana Miron și-a nuanțat prezența în capul mesei de la minister: „Nu am ținut ședința în locul domnului ministru. Am fost participantă la ședință. Secretarii de stat au fost și ei în ședință. Sunteți dezinformat.” Angajată la grupul parlamentar USR, apoi transferată pe post de funcționar la minister În prima jumătate a lunii martie a.c., Adriana Laura Miron a renunțat scriptic la funcția de șefă de cabinet pentru a putea fi angajată la gupul parlamentar USR din Senatul României. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Adriana Miron a fost încadrată ca „funcționar public de execuție, consilier parlamentar, gradația 5, pe o perioadă nedeterminată la grupul parlamentar USR” din Senatul României. Pe 19 martie 2026, ministrul Irineu Darău a trimis o cerere la Senatul României prin care solicita transferul „în interes de serviciu” al Adrianei Laura Miron, de la grupul parlamentar USR la Ministerul Economiei. Adresa prin care Senatul își dă acordul pentru transferul Adrianei Miron la Ministerul Economiei (sursa: Senatul României) Ulterior, pe 25 martie 2026, ministrul Irineu Darău a emis un ordin prin care Adriana Miron a fost angajată pe „funcția publică generală vacantă de consilier clasa I, grad profesional superior, la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Direcție Industria Națională de Apărare, în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”. Ordinul prin care ministrul Irineu Darău își face fosta șefă de cabinet funcționar public fără examen (sursa: MEDAT) Aceasta este o funcție de funcționar public, calitate pe care Adriana Miron nu o avea înainte de transfer.   Trei poziții publice în nici două săptămâni  Așadar, în nici două săptămâni, Adriana Miron a renunțat la funcția de șefă de cabinet a ministrului Irineu Darău, a devenit consilier parlamentar în grupul USR de la Senat și a și revenit la Ministerul Economiei, dar pe o poziție de funcționar public. Pentru a deveni deveni funcționar public, însă, procedura este mult mai greoaie. În primul rând, ministerul trebuie să scoată la concurs o funcție vacantă. Apoi, candidații trebuie să depună un dosar, să dea un examen scris și un interviu pentru ocuprea unei funcții publice vacante. Miron apără cu tupeu lipsa examenului Întrebată de către DeFapt.ro dacă a dat un examen, Adriana Miron a declarat că nu a fost necesar examenul. „Procedura prevăzută de legislație nu prevede examen. Numirea a fost făcută la propunerea grupului parlamentar. Statulul special al funcționarului public parlamentar nu prevede procedura de care menționați dumneavoastră”, a spus Adriana Miron. Cât despre diferența dintre un funcționar public care dă examen pentru ocuparea unui post și unul care nu dă examen, Adriana Miron a spus că „este procedura prevăzută de legislație. Sunt două statute diferite. Unul este prevăzut în legislația specială, unul este prevăzut în Codul Administrativ”. Ministrul Irineu Darău a refuzat să explice de ce a tras sforile pentru ca Adriana Miron să devină funcționar public fără examen. „Experiență” în industria de apărare: Academia de Poliție Chiar dacă a devenit funcționar public într-o săptămână pe filiera USR, Adrian Miron nu are experiență în industria de apărare, un domeniu-cheie în actual context politic. Întrebată ce atribuții în calitate de consilier superior la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare a răspuns sec: „atribuțiile prevăzute de legislație și de fișa postului”. Chestionată și despre experiența în domeniul industriei de apărare, fosta șefă de cabinet a useristulu Irineu Darău a răspuns cu aplomb: „Sunt absolventă a Academiei de Poliție, la bază. Am lucrat foarte mulți ani în Ministerul de Interne.” Condamnată la doi ani cu suspendare în 2015 Într-adevăr, Adriana Miron a lucrat la Ministerul de Interne, dar în Direcția Generală Management Resurse Umane, fără nici o legătură cu industria de apărare. Mai mult, funcția de la Ministerul de Interne i-a adus și o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare în anul 2015 pentru fals și abuz în serviciu. Concret, ea împreună cu alte patru colege de la Interne l-au recrutat în mod ilegal pe D.R.C. și l-au plătit pentu un loc de muncă fictiv. CEDO a constatat că nu i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil. A fost reabilitată în anul 2020. Va primi certificat ORNISS o condamnată, fie și reabilitată? Pentru a putea ocupa funcția de consilier superior la Serviciul Dezvoltarea Industriei de Apărare, Adriana Miron trebuie să obțină un certificat ORNISS pentru acces la documente clasificate. Însă condamnarea anterioară, în ciuda reabilitării, va cântări greu în obținerea certificatului. Întrebată dacă are certificat ORNISS, Adriana Miron a spus că documentul este în curs de emitere și că, momentan, nu îi este necesar:  „În acest moment nu accesez informații clasificate. Nu toate documentele care sunt în cadrul direcție au acest caracter. Am acces la informații clasificate nivel de secret de serviciu.” Cât despre faptul că ar putea avea probleme în obținerea certificatului ORNISS din cauza condamnării, ea a declarat: „Vă rog frumos, nu vă erijați în numele ORNISS! Lăsați-i să facă verificările necesare.” I s-ar pregăti postul de secretar general al ministerului Între timp, ministrul Irineu Darău să pregătește să o propună premierului Ilie Bolojan pentru funcția de secretar general al Ministerului Economiei. O funcție extrem de importantă, care permite controlul întregii activități din minister. Surse de la Economie au arătat că Adriana Miron deja le-a spus colegilor că urmează să fie numită pe funcția de secretar general. Pentru DeFapt.ro, însă, Miron a negat: „Nu am nicio informație. Eu nu am spus așa ceva, îmi pare rău.”

Ministrul USR Irineu Darău a fentat legea pentru ca șefa lui de cabinet să devină funcționar public într-o săptămână fără examen (sursa: Facebook/Irineu Darău, Primăria Municipiului Brașov)
Războiul din Iran lovește economia Europei (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Războiul din Iran lovește economia Europei: inflație în creștere și riscuri de stagnare (Bloomberg)

Impactul economic al conflictului din Iran începe să se resimtă puternic în Europa, unde creșterea economică fragilă și accelerarea inflației riscă să amplifice presiunile industriale, fiscale și politice. Potrivit Bloomberg, statele europene își revizuiesc deja prognozele economice în jos. Energie mai scumpă și prognoze revizuite Campania militară lansată de Donald Trump generează incertitudine majoră, determinând creșteri ale prețurilor la gaze și petrol. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În acest context, mai multe state europene analizează măsuri pentru a limita impactul inflației. Țări precum Germania și Italia iau în calcul reducerea estimărilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a avertizat asupra deteriorării perspectivelor. BCE avertizează: criza ar putea fi mai gravă decât pare Președintele BCE, Christine Lagarde, a transmis un mesaj îngrijorător: "Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei" Industria europeană, în prima linie a impactului Sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai expuse. Analistul Christian Keller, de la Barclays, avertizează: "Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector" În Germania, industria chimică resimte deja presiuni majore. Companii precum SKW Piesteritz GmbH și Evonik Industries reduc producția sau evaluează impactul. Directorul general al Evonik, Christian Kullmann, a declarat: "Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului" Costuri uriașe pentru transport și lanțuri de aprovizionare Criza afectează și transportul maritim. Grupul Hapag-Lloyd AG înregistrează costuri suplimentare de până la 50 de milioane de dolari pe săptămână. Directorul general Rolf Habben Jansen a precizat că aceste costuri sunt parțial transferate către clienți prin „taxe de urgență”. Consumatorii resimt deja efectele Creșterea prețurilor începe să afecteze direct populația. În Franța, datele publicate de Insee arată o creștere „extrem de puternică” a așteptărilor privind inflația. Marile companii avertizează deja asupra scumpirilor. Next Plc estimează majorări de prețuri de până la 2%. H&M avertizează asupra scăderii consumului. Europa, în fața riscului de stagflație Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, avertizează asupra unui scenariu periculos: "Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată" El a adăugat: "Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată" Presiune pe bugete și posibile creșteri de dobânzi Spațiul fiscal limitat al majorității statelor UE îngreunează adoptarea de măsuri de sprijin economic. În același timp, o creștere accelerată a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile. Piețele financiare anticipează deja o astfel de decizie în cursul acestui an, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe economiile europene.

Economia Rusiei e în declin, recunoaște Putin (sursa: tass.com)
Internațional

Putin recunoaște că economia Rusiei este în declin: a cerut Guvernului să ia măsuri urgente

Economia Rusiei a început anul 2026 cu o contracție, potrivit declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin în cadrul unei reuniuni de guvern. Scăderea PIB-ului la început de an Presiunile economice devin tot mai vizibile în Rusia, în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt Liderul de la Kremlin a cerut Guvernului măsuri ferme pentru „revenirea pe calea creşterii durabile”. „În ianuarie anul acesta, PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai scăzut decât în urmă cu un an. Producţia industrială a înregistrat un declin de 0,8%, deoarece au fost mai multe sărbători în 2026 decât în 2025”, a declarat Putin. Economia de război nu mai susține creșterea După invazia Ucrainei în februarie 2022, Rusia a trecut la o economie orientată spre război, susținută masiv de investițiile statului în industria militară. Această strategie a permis menținerea unei creșteri economice în primii ani de conflict. Totuși, în 2025 au apărut primele semne de slăbiciune în economia civilă, iar datele din ianuarie 2026 sugerează că sectorul apărării nu mai poate compensa declinul general. Banca Centrală reduce dobânda, pe fondul presiunilor economice În încercarea de a susține economia, Banca Centrală a Rusiei a decis reducerea dobânzii de politică monetară, de la 15,5% la 15%. Este a doua reducere consecutivă, după cea din luna precedentă, când rata a scăzut de la 16% la 15,5%. „Economia se apropie de o traiectorie de creştere echilibrată”, a transmis instituția într-un comunicat oficial. Banca Centrală a subliniat că inflația a încetinit în februarie, după un vârf temporar în ianuarie. Instituția a precizat că va analiza o eventuală nouă reducere a dobânzii „în funcţie de sustenabilitatea încetinirii inflaţiei, de evoluţiile previziunilor privind inflaţia şi o analiză riscurilor reprezentate de condiţiile externe şi interne”. Inflația și dobânzile ridicate au afectat economia În ultimii doi ani, Banca Centrală a menținut dobânzi ridicate, aproape de 20%, pentru a combate inflația generată inclusiv de cheltuielile militare masive. Deși aceste investiții au susținut temporar economia, ele au dus și la creșterea prețurilor și la dificultăți pentru companii, care s-au confruntat cu costuri ridicate de finanțare. În 2025, inflația anuală a scăzut la aproximativ 5,6%, de la 9,5% în 2024, însă creșterea economică a încetinit semnificativ, ajungând la doar 1%, comparativ cu 4,3% în anul precedent. Deficit bugetar în creștere și majorări de taxe Pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la aproape 50 de miliarde de dolari de la începutul anului, autoritățile ruse au decis majorarea TVA de la 20% la 22%, începând cu 2026. În același timp, veniturile din petrol și gaze, care reprezintă circa o cincime din bugetul statului, au fost afectate de sancțiunile internaționale, scăderea prețurilor și atacurile asupra infrastructurii energetice. În 2025, aceste venituri au atins cel mai scăzut nivel din ultimii ani, comparabil cu perioada 2020. Factori externi oferă un respiro temporar În ciuda dificultăților, Rusia beneficiază momentan de creșterea prețurilor petrolului, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu. De asemenea, o decizie temporară a Statelor Unite de a relaxa sancțiunile privind vânzarea petrolului rusesc deja transportat pe mare a contribuit la stabilizarea pieței și la susținerea veniturilor Moscovei pe termen scurt.

Centralizarea serviciilor, soluția pentru primării (sursa: Pexels/Vika Glitter)
Eveniment

Primăriile să-și pună serviciile la comun pentru a reduce costurile, sugerează experții contabili

Primăriile din România ar putea reduce semnificativ cheltuielile prin centralizarea serviciilor administrative, susțin experții contabili, care propun un model de colaborare între instituții locale. Centralizarea serviciilor, soluția pentru primării Potrivit PwC România, administrația publică este costisitoare și ineficientă, iar soluția o reprezintă centrele de servicii partajate pentru funcții precum contabilitate, HR, salarizare și IT. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Un studiu realizat la nivelul unui județ arată că până la jumătate dintre serviciile primăriilor pot fi gestionate în comun, fără a afecta relația cu cetățenii. Analiza, care a inclus peste 100 de localități și circa 3.000 de angajați din administrație, confirmă potențialul major de economii și creștere a productivității. Continuarea, în Ziarul de Iași

Economia României nu mai suportă taxe (sursa: Facebook/Confederatia Patronala Concordia)
Economie

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia

Economia României se află sub o presiune tot mai mare, iar spațiul pentru noi majorări de taxe este practic inexistent, avertizează Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia. Potrivit acestuia, orice nou șoc fiscal ar putea împinge economia într-o recesiune dificil de gestionat. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul evenimentului „From Stabilisation to Growth: Balancing Macro-Fiscal Discipline with Productive Relaunch”, organizat de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu OCDE. „Economia gâfâie”: mediul privat resimte deja presiunea fiscală Reprezentantul Concordia a subliniat că mediul de afaceri a resimțit puternic creșterile de taxe din ultimii doi ani, iar semnalele economice sunt clare: economia nu mai poate susține noi poveri fiscale. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Venim după doi ani de creșteri continue de taxe, iar economia arată foarte clar că nu mai poate. Economia gâfâie și nu mai există loc de creșteri de taxe nici acum, nici în viitorul apropiat. Altfel, riscăm să transmitem șocul mai departe și să intrăm într-o recesiune greu de suportat”, a declarat Iulian Lolea. Carburanții: de ce plafonarea prețurilor nu este o soluție Întrebat despre posibile măsuri pentru controlul prețurilor la carburanți, economistul a respins ideea plafonării, considerând-o ineficientă și chiar riscantă. Potrivit acestuia, plafonarea poate duce la dezechilibre majore, inclusiv la penurii. În schimb, soluția ar putea veni din măsuri punctuale, precum reducerea accizelor, similar sprijinului acordat în prezent transportatorilor. Totuși, astfel de intervenții depind de spațiul fiscal disponibil, care în prezent este extrem de limitat. Lipsa spațiului fiscal, o problemă majoră Lolea a atras atenția că România intră din nou într-o perioadă dificilă fără rezerve bugetare suficiente, repetând un tipar din crizele anterioare. „Nu avem spațiu fiscal să ajutăm pe nimeni. Trebuie să învățăm să fim mai responsabili fiscal, pentru că aceste crize vor continua să apară”, a subliniat el. OCDE: finanțele publice, în deteriorare accelerată În același context, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează, în cel mai recent Studiu Economic dedicat României, că situația finanțelor publice s-a deteriorat semnificativ. Acest lucru ridică riscuri serioase pentru sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de stat. Pentru a evita aceste probleme, OCDE recomandă: creșterea eficienței cheltuielilor publice extinderea bazei de impozitare îmbunătățirea colectării taxelor Presiuni tot mai mari asupra bugetului: pensii, salarii și servicii publice Raportul OCDE evidențiază și câteva evoluții pozitive, precum reforma pensiilor, care include creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și noi reguli de indexare. Cu toate acestea, presiunile bugetare rămân ridicate. România trebuie să crească investițiile în sănătate, educație, asistență socială și inovare pentru a susține o creștere economică echilibrată. În paralel, salariile din sectorul public ocupă o pondere tot mai mare în cheltuielile statului, ceea ce impune un control mai strict asupra bugetului.

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: aproape 3 miliarde de dolari pierderi pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

Războiul din Iran amenință economia globală (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Economie

Războiul din Iran amenință economia globală: avertismentul experților pentru companiile românești

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea acestuia la nivel regional pot genera un șoc economic major, cu efecte în lanț asupra piețelor financiare, prețurilor la energie și lanțurilor globale de aprovizionare. Experții companiei de consultanță Frames avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă și să adopte urgent strategii de reziliență economică. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al economiei mondiale În centrul riscurilor economice generate de un posibil război în Iran se află Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Această rută maritimă leagă Golful Persic de Oceanul Indian, iar aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează zilnic zona. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în cazul unui conflict militar. Potrivit analizei Frames, o închidere chiar și temporară a acestui culoar strategic ar paraliza piețele energetice. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar conductele terestre alternative nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței. Scenariile privind prețul petrolului: de la 85 la 120 de dolari pe baril Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat. Chiar și în lipsa unei blocade totale, simpla amenințare a conflictului poate genera reacții speculative și creșteri accelerate ale cotațiilor. Într-un scenariu moderat, în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este afectat doar parțial, prețul petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80–85 de dolari pe baril. În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea completă a strâmtorii, analiștii estimează că petrolul ar putea ajunge la 100–120 de dolari pe baril, niveluri considerate extrem de periculoase pentru stabilitatea economică globală. O asemenea explozie a prețurilor ar alimenta un nou val inflaționist, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, cu riscul unei recesiuni globale profunde. Criza gazelor naturale: Europa și Asia, vulnerabile Dincolo de petrol, piața gazelor naturale ar resimți un impact la fel de sever. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizează exclusiv ruta prin Strâmtoarea Ormuz pentru livrările către Europa și Asia. O eventuală blocadă ar afecta direct securitatea energetică a acestor regiuni. Prețurile gazelor pe bursele europene ar crește brusc, amintind de criza energetică din ultimii ani. Pentru România, impactul ar fi direct. În condițiile în care țara importă volume semnificative de gaze, o creștere a prețurilor internaționale s-ar reflecta rapid în facturile interne și în costurile de producție ale companiilor. Transportul maritim, sub presiune: explozia primelor de risc Conflictul ar perturba grav și transportul maritim global. Pe lângă riscurile directe de securitate, costurile de asigurare pentru navele care tranzitează zonele sensibile ar exploda. Primele de risc de război (War Risk Premiums – WRP), aproape nesemnificative înainte de intensificarea tensiunilor, au crescut deja de la niveluri de 0,01% la aproximativ 1% sau chiar mai mult din valoarea navei. Pentru o navă portcontainer evaluată la peste 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură traversare. În plus, evitarea zonelor periculoase prin ocolirea Africii adaugă între 10 și 14 zile la transportul dintre Asia și Europa, ceea ce generează întârzieri majore în lanțurile globale de aprovizionare. Efect de domino asupra industriei și comerțului Întârzierile în livrări pot duce la blocaje în producție, mai ales în industriile dependente de componente importate, precum cea auto sau cea electronică. Lipsa pieselor esențiale, de la cipuri la componente industriale, poate provoca oprirea fabricilor. Retailerii riscă să rămână cu rafturile goale, iar combinația dintre cererea constantă și oferta redusă va alimenta inevitabil creșterea prețurilor. Ce trebuie să facă firmele românești Experții Frames recomandă companiilor românești să adopte rapid măsuri de adaptare la noul context geopolitic. În primul scenariu, industriile dependente de energie și transport – logistică, producție auto, retail – se vor confrunta cu presiuni severe asupra marjelor de profit. Costurile de producție vor crește, iar transferul acestor costuri către consumatori va fi limitat de scăderea puterii de cumpărare. Soluția indicată este regândirea lanțurilor de aprovizionare și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut drept nearshoring. Oportunități în sectorul energetic Pe de altă parte, criza ar putea genera oportunități pentru companiile din sectorul energetic care operează în zone stabile, precum Statele Unite sau Marea Nordului. Acestea ar putea înregistra profituri record pe termen scurt, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor la petrol și gaze. Risc major de inflație și stagnare economică Potrivit analizei Frames, combinația dintre creșterea prețurilor la energie, explozia costurilor de transport, primele de risc ridicate și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează premisele unei noi creșteri globale a inflației. Băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru mai mult timp. Această situație ar încetini suplimentar creșterea economică și ar amplifica riscul unei recesiuni globale.

Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economie de aproape 8 milioane de lei pe zi prin reorganizarea administrativă. Merită sau nu?

Reforma administrativă propusă prin Ordonanța de urgență privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale ar putea aduce economii de aproximativ 14 miliarde de lei în perioada 2026–2030, potrivit analizei realizate de profesorul ieșean de economie Ionel Bostan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC Iași. Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei Documentul oficial nu indică venituri suplimentare estimate la bugetul de stat, la bugetele locale sau la bugetul asigurărilor sociale, mizând exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice, nu pe creșterea încasărilor. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Astfel, impactul bugetar este calculat la o economie de circa 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei anual începând cu 2027, ceea ce înseamnă o medie de aproape 2,8 miliarde de lei pe an. Chiar și cumulate, aceste sume reprezintă sub 1% din PIB-ul României, lăsând deschisă întrebarea privind eficiența reală și amploarea efectivă a reorganizării teritoriale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Comasarea comunelor, economie la buget (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rămâne doar o comună din trei, economia la buget - un miliard de euro anual (proiect)

Un proiect de reformă administrativă propune reorganizarea județului Iași prin comasarea comunelor, astfel încât din cele 94 existente ar urma să rămână doar 33. Comasarea comunelor, economie la buget Inițiativa, prezentată în cadrul unui demers de analiză realizat de un istoric și fost consilier județean, vizează reducerea aparatului administrativ local și eficientizarea cheltuielilor publice. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Planul ar presupune eliminarea a aproximativ 60 de funcții de primar și a circa 900 de posturi de consilieri locali, chiar dacă noile primării ar funcționa cu scheme extinse și salarii majorate pentru angajați. În aceste condiții, estimările indică o economie anuală la buget de peste 22 de milioane de euro, proiectul fiind prezentat ca parte a unei dezbateri mai ample despre regionalizare și reorganizarea administrativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al BCE

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Iașiul, noul pol IT al României (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, noul pol IT al României: sectorul digital a crescut cu peste 100% în cinci ani

Iașiul se conturează drept un veritabil campion al economiei digitale din România, potrivit celor mai recente date privind PIB regional publicate de Institutul Național de Statistică. Iașiul, noul pol IT al României În perioada 2019–2023, sectorul IT și comunicații din Iași a înregistrat o creștere spectaculoasă de peste 100%, devenind principalul motor al dezvoltării economice locale. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Contribuția domeniului informațiilor și comunicațiilor la PIB-ul județului a urcat de la 3,5 miliarde lei în 2019 la 7,2 miliarde lei în 2023, marcând un avans de 103%. Această evoluție consolidează poziția Iașului ca pol tehnologic regional și confirmă maturizarea ecosistemului IT, cu impact direct asupra pieței muncii și exporturilor de servicii digitale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie Cotan Bodolan)
Investigații

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a fost schimbat din funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului de ministrul Radu Miruță. Dar a fost readus pe post de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, susținea că directorul Bodolan a „viciat grav” procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație (CA) ale companiilor Ministerului Economiei, motiv pentru care l-a dat pe mâna procurorilor DNA.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să îl repună în funcție ca urmare a încetării cercetării disciplinare, dar că l-a mutat temporar pe o funcție la Direcția Generală Comunicații.   Miruță l-a cercetat disciplinar și l-a mutat Radu Miruță, în mandatul său de ministru al Economiei, anunța la finalul anului trecut că Constantin Alexie Cotan Bodolan (despre care DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, AICI și AICI), în calitate de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului, a invocat o legislație abrogată pentru a vicia grav procedurile de numire a membrilor de CA.  În urma întocmirii raportului Corpului de Control care a scos la iveală neregulile referitoare la numirea membrilor în consilii de administrație, ministrul Radu Miruță a decis ca Constantin Alexie Cotan Bodolan să fie cercetat disciplinar. În plus, a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Pentru a nu influența cercetarea disciplinară, Bodolan a fost mutat la Direcția Generală Comunicații din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ministrul Miruță a decis ca funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului să fie ocupată temporar de Camelia Andreea Mina.   Darău spune că a fost obligat să-l readucă Noul ministru al Economiei, Irineu Darău (tot de la USR, ca și Miruță), a decis ca, începând cu 23 ianuarie 2026, Constantin Alexie Cotan Bodolan să își „reia activitatea în funcția publică de conducere de director la Direcția Administrarea Participațiilor Statului”. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să ia această decizie. „Revenirea pe funcția de la DAPS a fost strict și direct ca urmare a încetării de jure a cercetării disciplinare (generate automat de cea penală)”, a declarat ministrul Irineu Darău. Darău a mai precizat, totuși, că a semnat un ordin de mutare prin mobilizare prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost transferat temporar înapoi pe funcția de la Direcția Generală Comunicații, din cadrul Ministerului Economiei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Constantin Alexie Cotan Bodolan, dar fără succes. 

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră