marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: economie

97 articole
Economie

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului: aproape 3 miliarde de dolari pierderi pe săptămână

Conflictul aerian dintre Israel și Iran începe să aibă un impact economic major asupra Israelului. Ministerul israelian al Finanțelor a anunțat că pagubele provocate economiei ar putea depăși 9 miliarde de shekeli pe săptămână, echivalentul a aproximativ 2,93 miliarde de dolari. Estimarea se bazează pe actualele restricții de securitate impuse în Israel, care afectează activitatea economică și mobilitatea populației. Restricțiile de securitate afectează activitatea economică Potrivit Ministerului de Finanțe, pierderile economice estimate se ridică la 9,4 miliarde de shekeli pe săptămână, în contextul restricțiilor de nivel „roșu” impuse de Comandamentul Apărării Civile. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceste măsuri includ: limitarea deplasărilor către locul de muncă; închiderea școlilor; mobilizarea rezerviștilor; restricționarea activităților economice. Autoritățile avertizează că impactul financiar al acestor măsuri va deveni vizibil în special începând de săptămâna viitoare, când efectele asupra companiilor și producției vor fi mai pronunțate. Guvernul israelian cere relaxarea restricțiilor Pentru a reduce presiunea asupra economiei, Ministerul de Finanțe a solicitat Comandamentului Apărării Civile să modifice nivelul restricțiilor de la „roșu” la „portocaliu”. În acest scenariu, activitatea economică ar putea continua într-un regim mai flexibil, iar pierderile economice ar scădea semnificativ. Estimările arată că, în cazul restricțiilor „portocalii”, pagubele ar fi de aproximativ 4,3 miliarde de shekeli pe săptămână, aproape la jumătate față de nivelul actual. Escaladarea conflictului dintre Israel, SUA și Iran Situația tensionată a început sâmbătă, când Israelul și Statele Unite au lansat bombardamente asupra Iranului. Atacurile au declanșat represalii și au extins tensiunile în mai multe zone din Orientul Mijlociu. În urma conflictului, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra altor țări din regiune, transporturile și exporturile de energie din zona Golfului au fost perturbate, iar tensiunile militare au crescut în întreaga regiune. Oficiali din Israel și SUA au avertizat că operațiunile militare ar putea dura mai multe săptămâni, ceea ce ar putea amplifica impactul economic. Școli închise, munca la distanță În prezent, sistemul educațional din Israel este suspendat, iar școlile rămân închise pe parcursul acestei săptămâni. Autoritățile au interzis reuniunile publice și au restricționat activitatea la locurile de muncă, cu excepția sectoarelor considerate esențiale. În aceste condiții, majoritatea angajaților lucrează de acasă. Economia Israelului era pe creștere înaintea conflictului Înainte de escaladarea conflictului, economia israeliană avea o evoluție pozitivă. Produsul intern brut a crescut cu 3,1% anul trecut, iar pentru anul în curs economiștii estimau o accelerare a creșterii economice la peste 5%.

Războiul cu Iranul lovește economia Israelului (sursa: Pexels/David Rado)
Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

Războiul din Iran, impact asupra economiei globale (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

FMI avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta inflația și economia globală

Impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale va depinde în mod esențial de durata conflictului și de amploarea pagubelor produse infrastructurii și industriilor din regiune, în special în sectorul energetic, a declarat un oficial al Fondul Monetar Internațional. Evoluția prețurilor la energie și caracterul temporar sau persistent al scumpirilor vor juca un rol decisiv în modul în care economia globală va resimți efectele crizei. Declarațiile au fost făcute la Washington, în cadrul unei conferințe organizate de Milken Institute, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și volatilitate pe piețele internaționale. FMI: Conflictul are potențialul de a influența inflația globală Dan Katz, prim director general adjunct al FMI, a subliniat că actualul conflict „are cu certitudine potențialul de a avea un impact semnificativ asupra unor indicatori ai economiei mondiale”, în special asupra inflației și a ritmului de creștere economică. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România Potrivit oficialului, este însă prea devreme pentru a formula o evaluare clară și fermă privind amploarea exactă a consecințelor economice. Evoluțiile geopolitice și persistența confruntărilor vor determina în ce măsură șocurile energetice se vor transforma într-o presiune structurală asupra economiilor. Creșterile de prețuri la energie reprezintă principalul canal prin care războiul din Orientul Mijlociu poate influența economia mondială. Dacă aceste scumpiri vor fi de scurtă durată, impactul ar putea fi limitat. În schimb, dacă prețurile ridicate se vor menține pe termen lung, efectele asupra inflației globale și asupra creșterii economice ar putea deveni semnificative. Evoluțiile geopolitice, factor decisiv pentru stabilitatea economică Dan Katz a explicat că impactul economic va depinde în mare măsură de direcția în care vor evolua tensiunile geopolitice și de durata conflictului. Persistența confruntărilor ar putea afecta fluxurile comerciale, lanțurile de aprovizionare și investițiile, amplificând incertitudinea pe piețele financiare internaționale. Într-un context deja fragil, marcat de presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare în numeroase economii, un șoc energetic prelungit ar putea complica eforturile băncilor centrale de a stabiliza prețurile și de a susține creșterea economică. FMI cere reducerea deficitului de cont curent al SUA În intervenția sa, oficialul FMI a abordat și situația economică a Statelor Unite. Potrivit acestuia, SUA trebuie să își reducă actualul deficit de cont curent, considerat prea ridicat în raport cu politicile economice fundamentale sau dezirabile. Dan Katz a afirmat că poziția externă a SUA este „mai slabă față de ceea ce ar implica politicile fundamentale”, chiar dacă dolarul american rămâne „inima sistemului monetar internațional”.  Din perspectiva FMI, reducerea deficitului de cont curent al SUA ar trebui să devină o prioritate. Katz a precizat că sunt necesare evaluări și măsuri concrete pentru a atinge acest obiectiv, în contextul în care dezechilibrele externe pot amplifica riscurile economice într-o perioadă de instabilitate geopolitică.  

Războiul din Iran amenință economia globală (sursa: Pexels/Jan Zakelj)
Economie

Războiul din Iran amenință economia globală: avertismentul experților pentru companiile românești

Escaladarea conflictului din Iran și extinderea acestuia la nivel regional pot genera un șoc economic major, cu efecte în lanț asupra piețelor financiare, prețurilor la energie și lanțurilor globale de aprovizionare. Experții companiei de consultanță Frames avertizează că firmele românești trebuie să se pregătească pentru o perioadă de volatilitate extremă și să adopte urgent strategii de reziliență economică. Strâmtoarea Ormuz, punctul nevralgic al economiei mondiale În centrul riscurilor economice generate de un posibil război în Iran se află Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Această rută maritimă leagă Golful Persic de Oceanul Indian, iar aproximativ 20% din consumul global de petrol tranzitează zilnic zona. Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în cazul unui conflict militar. Potrivit analizei Frames, o închidere chiar și temporară a acestui culoar strategic ar paraliza piețele energetice. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar conductele terestre alternative nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței. Scenariile privind prețul petrolului: de la 85 la 120 de dolari pe baril Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat. Chiar și în lipsa unei blocade totale, simpla amenințare a conflictului poate genera reacții speculative și creșteri accelerate ale cotațiilor. Într-un scenariu moderat, în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este afectat doar parțial, prețul petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80–85 de dolari pe baril. În scenariul pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea completă a strâmtorii, analiștii estimează că petrolul ar putea ajunge la 100–120 de dolari pe baril, niveluri considerate extrem de periculoase pentru stabilitatea economică globală. O asemenea explozie a prețurilor ar alimenta un nou val inflaționist, obligând băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile, cu riscul unei recesiuni globale profunde. Criza gazelor naturale: Europa și Asia, vulnerabile Dincolo de petrol, piața gazelor naturale ar resimți un impact la fel de sever. Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizează exclusiv ruta prin Strâmtoarea Ormuz pentru livrările către Europa și Asia. O eventuală blocadă ar afecta direct securitatea energetică a acestor regiuni. Prețurile gazelor pe bursele europene ar crește brusc, amintind de criza energetică din ultimii ani. Pentru România, impactul ar fi direct. În condițiile în care țara importă volume semnificative de gaze, o creștere a prețurilor internaționale s-ar reflecta rapid în facturile interne și în costurile de producție ale companiilor. Transportul maritim, sub presiune: explozia primelor de risc Conflictul ar perturba grav și transportul maritim global. Pe lângă riscurile directe de securitate, costurile de asigurare pentru navele care tranzitează zonele sensibile ar exploda. Primele de risc de război (War Risk Premiums – WRP), aproape nesemnificative înainte de intensificarea tensiunilor, au crescut deja de la niveluri de 0,01% la aproximativ 1% sau chiar mai mult din valoarea navei. Pentru o navă portcontainer evaluată la peste 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă costuri suplimentare de sute de mii de dolari pentru o singură traversare. În plus, evitarea zonelor periculoase prin ocolirea Africii adaugă între 10 și 14 zile la transportul dintre Asia și Europa, ceea ce generează întârzieri majore în lanțurile globale de aprovizionare. Efect de domino asupra industriei și comerțului Întârzierile în livrări pot duce la blocaje în producție, mai ales în industriile dependente de componente importate, precum cea auto sau cea electronică. Lipsa pieselor esențiale, de la cipuri la componente industriale, poate provoca oprirea fabricilor. Retailerii riscă să rămână cu rafturile goale, iar combinația dintre cererea constantă și oferta redusă va alimenta inevitabil creșterea prețurilor. Ce trebuie să facă firmele românești Experții Frames recomandă companiilor românești să adopte rapid măsuri de adaptare la noul context geopolitic. În primul scenariu, industriile dependente de energie și transport – logistică, producție auto, retail – se vor confrunta cu presiuni severe asupra marjelor de profit. Costurile de producție vor crește, iar transferul acestor costuri către consumatori va fi limitat de scăderea puterii de cumpărare. Soluția indicată este regândirea lanțurilor de aprovizionare și relocarea producției mai aproape de piețele de desfacere, proces cunoscut drept nearshoring. Oportunități în sectorul energetic Pe de altă parte, criza ar putea genera oportunități pentru companiile din sectorul energetic care operează în zone stabile, precum Statele Unite sau Marea Nordului. Acestea ar putea înregistra profituri record pe termen scurt, pe fondul creșterii accelerate a cotațiilor la petrol și gaze. Risc major de inflație și stagnare economică Potrivit analizei Frames, combinația dintre creșterea prețurilor la energie, explozia costurilor de transport, primele de risc ridicate și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează premisele unei noi creșteri globale a inflației. Băncile centrale, care abia reușiseră să tempereze inflația post-pandemică, s-ar putea vedea obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru mai mult timp. Această situație ar încetini suplimentar creșterea economică și ar amplifica riscul unei recesiuni globale.

Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economie de aproape 8 milioane de lei pe zi prin reorganizarea administrativă. Merită sau nu?

Reforma administrativă propusă prin Ordonanța de urgență privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale ar putea aduce economii de aproximativ 14 miliarde de lei în perioada 2026–2030, potrivit analizei realizate de profesorul ieșean de economie Ionel Bostan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC Iași. Reforma administrativă, economii de 14 miliarde de lei Documentul oficial nu indică venituri suplimentare estimate la bugetul de stat, la bugetele locale sau la bugetul asigurărilor sociale, mizând exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice, nu pe creșterea încasărilor. Citește și: Cine este pesedistul care, din poziția de șef al AEP, a relansat scandalul finanțării ilegale a campaniei lui Nicușor Dan: cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea Astfel, impactul bugetar este calculat la o economie de circa 1,6 miliarde de lei în 2026 și peste 3 miliarde de lei anual începând cu 2027, ceea ce înseamnă o medie de aproape 2,8 miliarde de lei pe an. Chiar și cumulate, aceste sume reprezintă sub 1% din PIB-ul României, lăsând deschisă întrebarea privind eficiența reală și amploarea efectivă a reorganizării teritoriale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Comasarea comunelor, economie la buget (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Rămâne doar o comună din trei, economia la buget - un miliard de euro anual (proiect)

Un proiect de reformă administrativă propune reorganizarea județului Iași prin comasarea comunelor, astfel încât din cele 94 existente ar urma să rămână doar 33. Comasarea comunelor, economie la buget Inițiativa, prezentată în cadrul unui demers de analiză realizat de un istoric și fost consilier județean, vizează reducerea aparatului administrativ local și eficientizarea cheltuielilor publice. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Planul ar presupune eliminarea a aproximativ 60 de funcții de primar și a circa 900 de posturi de consilieri locali, chiar dacă noile primării ar funcționa cu scheme extinse și salarii majorate pentru angajați. În aceste condiții, estimările indică o economie anuală la buget de peste 22 de milioane de euro, proiectul fiind prezentat ca parte a unei dezbateri mai ample despre regionalizare și reorganizarea administrativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al BCE

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Iașiul, noul pol IT al României (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, noul pol IT al României: sectorul digital a crescut cu peste 100% în cinci ani

Iașiul se conturează drept un veritabil campion al economiei digitale din România, potrivit celor mai recente date privind PIB regional publicate de Institutul Național de Statistică. Iașiul, noul pol IT al României În perioada 2019–2023, sectorul IT și comunicații din Iași a înregistrat o creștere spectaculoasă de peste 100%, devenind principalul motor al dezvoltării economice locale. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Contribuția domeniului informațiilor și comunicațiilor la PIB-ul județului a urcat de la 3,5 miliarde lei în 2019 la 7,2 miliarde lei în 2023, marcând un avans de 103%. Această evoluție consolidează poziția Iașului ca pol tehnologic regional și confirmă maturizarea ecosistemului IT, cu impact direct asupra pieței muncii și exporturilor de servicii digitale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie Cotan Bodolan)
Investigații

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a fost schimbat din funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului de ministrul Radu Miruță. Dar a fost readus pe post de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, susținea că directorul Bodolan a „viciat grav” procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație (CA) ale companiilor Ministerului Economiei, motiv pentru care l-a dat pe mâna procurorilor DNA.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să îl repună în funcție ca urmare a încetării cercetării disciplinare, dar că l-a mutat temporar pe o funcție la Direcția Generală Comunicații.   Miruță l-a cercetat disciplinar și l-a mutat Radu Miruță, în mandatul său de ministru al Economiei, anunța la finalul anului trecut că Constantin Alexie Cotan Bodolan (despre care DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, AICI și AICI), în calitate de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului, a invocat o legislație abrogată pentru a vicia grav procedurile de numire a membrilor de CA.  În urma întocmirii raportului Corpului de Control care a scos la iveală neregulile referitoare la numirea membrilor în consilii de administrație, ministrul Radu Miruță a decis ca Constantin Alexie Cotan Bodolan să fie cercetat disciplinar. În plus, a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Pentru a nu influența cercetarea disciplinară, Bodolan a fost mutat la Direcția Generală Comunicații din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ministrul Miruță a decis ca funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului să fie ocupată temporar de Camelia Andreea Mina.   Darău spune că a fost obligat să-l readucă Noul ministru al Economiei, Irineu Darău (tot de la USR, ca și Miruță), a decis ca, începând cu 23 ianuarie 2026, Constantin Alexie Cotan Bodolan să își „reia activitatea în funcția publică de conducere de director la Direcția Administrarea Participațiilor Statului”. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să ia această decizie. „Revenirea pe funcția de la DAPS a fost strict și direct ca urmare a încetării de jure a cercetării disciplinare (generate automat de cea penală)”, a declarat ministrul Irineu Darău. Darău a mai precizat, totuși, că a semnat un ordin de mutare prin mobilizare prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost transferat temporar înapoi pe funcția de la Direcția Generală Comunicații, din cadrul Ministerului Economiei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Constantin Alexie Cotan Bodolan, dar fără succes. 

Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate Foto: Altfatter Tamás, prefectul județului Satu Mare
Eveniment

Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate

Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate: Satu Mare, prefectul acestui județ susținând că se va face astfel o economie de 9,3 milioane de lei. Însă postarea prefecturii a generat reacții critice, pe Facebook.  Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Potrivit prefecturii Satu Mare, din 1.103 dosare verificate, au fost anulate 432. Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate „În ultima parte a anului 2025, la nivelul județului Satu Mare au fost reanalizate în cadrul unei acțiuni comune de verificare cu alte instituții un număr de 1103 dosare de încadrare în grad de handicap, peste 432 de dosare fiind anulate. Dintre tipurile de dosare, cele mai multe reîncadrate sau anulate sunt cele care privesc indemnizația pentru handicap grav cu asistent personal (205 anulate din 551), handicap accentuat (169 anulate din 410) și handicap grav fără asistent personal (26 din 76). Trebuie menționat că aceste scăderi se datorează în primul rând reevaluării documentelor medicale din dosarele beneficiarilor, dar există și situații de deces, precum și cazuri în care drepturile au fost suspendate din cauza neprezentării la convocarea pentru reevaluare. Având în vedere cuantumul lunar total al drepturilor (3302 lei pentru handicap grav cu însoțitor, 728 lei pentru handicap grav fără însoțitor, 496 lei pentru handicap accentuat și 80 lei pentru handicap mediu), rezultă că economia lunară la bugetul de stat este de 781.902 lei, respectiv 9.382.824 lei anual”, a arătat prefectura. Însă postarea a avut multe reacții critice: - „Domnule Prefect cu tot respectul ,ați sesizat vreo autoritate a statului abilitată în anchetarea funcționarilor care au aprobat acele dosare de handicap prin abuz în serviciu??” - „Bună seara domnule credeți ca la soțul meu îi va creste piciorul ,a primit gradul accentuat cu revizuire la 2ani .Rușine acestor comisiile care stau pe scaune in fata calculatorului iar când întra bolnavului fără macar un mic consult taie si spanzura ,soțul meu locuiește in județul Satu Mare are amputat piciorul din sold de 31 de ani ,are gradul accentuat cu revizuire la 2ani ?Vi se pare normal ?” - „Mi se pare corect, banii sunt de la noi, te mai miri ca nu sunt bani Alo PSD, scad votanții, astia striga, și huiduie pe Bolojan”

PSD se declară garantul dezvoltării economice (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu îl faultează iar pe Bolojan: susține că doar PSD sprijină firmele românești

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți că pachetul de măsuri de relansare economică propus de social-democrați va fi adoptat de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament, împreună cu reforma administrației publice. Decizia a fost luată la nivelul coaliției de guvernare, după luni de negocieri interne privind prioritățile Executivului. Decizie a coaliției după luni de negocieri cu premierul Ilie Bolojan Potrivit lui Sorin Grindeanu, adoptarea acestui pachet reprezintă rezultatul unor eforturi susținute ale PSD de a-l convinge pe premierul Ilie Bolojan că sprijinirea firmelor românești trebuie să fie o prioritate absolută a Guvernului. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Liderul PSD a subliniat că decizia este una unanimă în cadrul coaliției. PSD: Mediul de afaceri așteaptă aceste măsuri Grindeanu a catalogat adoptarea programului de relansare economică drept „un gest logic”, așteptat de întregul mediu de afaceri. În opinia sa, firmele românești au nevoie urgentă de instrumente care să stimuleze investițiile și să susțină creșterea economică. Facilități fiscale și sprijin pentru investiții și IMM-uri Pachetul de măsuri propus de PSD include un credit fiscal majorat, garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii, amortizare accelerată, precum și deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare și dezvoltare. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze investițiile noi și să ofere un sprijin concret mediului de afaceri autohton. „Reparație morală” după politicile de reducere a deficitului din 2025 Liderul PSD a afirmat că programul de relansare economică reprezintă și un „gest de reparație morală”, în contextul în care, în 2025, reducerea deficitului bugetar s-a realizat în principal prin sacrificii suportate de populație și de companii. În acest sens, Grindeanu a avertizat că Guvernul nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, dacă acesta a fost obținut prin tăieri de investiții și majorări de taxe. Creștere economică, nu tăieri de investiții Sorin Grindeanu a subliniat că poziția PSD este fermă: deficitul bugetar trebuie să scadă ca urmare a unei creșteri economice sănătoase, nu prin reducerea continuă a investițiilor publice și private. Potrivit acestuia, investițiile reprezintă „gura de oxigen” a mediului de afaceri. În concluzie, liderul social-democrat a declarat că programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru protejarea și susținerea companiilor românești și, totodată, singura garanție pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României.

Cartea electronică de identitate, alternativa ieftină la pașaport (sursa: MAI)
Eveniment

Carte electronică de identitate în loc de pașaport, economii de sute de lei. Numai până la 14 ani

Cartea Electronică de Identitate (CEI) devine o alternativă mult mai ieftină la pașaport pentru copiii sub 14 ani, permițând părinților să economisească sute de lei. Cartea electronică de identitate, alternativa ieftină la pașaport Din vara anului 2025, minorii cu vârste între 0 și 14 ani pot primi CEI contra sumei de 67 de lei, față de 265 de lei cât costă un pașaport simplu electronic. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Diferența este semnificativă mai ales pentru familiile cu mai mulți copii, unde economiile pot ajunge la aproape 600 de lei. În plus, buletinul electronic poate fi folosit ca document de călătorie în Uniunea Europeană, oferind și un avantaj practic, nu doar financiar. Continuarea, în Ziarul de Iași

Economia Rusiei, aproape de colaps economic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război

Poziția economică a Rusiei se deteriorează rapid, pe fondul cheltuielilor masive pentru război și al noilor sancțiuni occidentale, arată o analiză publicată de The Washington Post. Potrivit economiștilor citați, Kremlinul consumă accelerat rezervele de numerar și fondurile obținute din împrumuturi, iar riscurile unei crize majore cresc de la o lună la alta. Sancțiunile asupra petrolului, un punct critic pentru economia Rusiei Noile sancțiuni dure impuse sectorului petrolier rusesc ar putea declanșa o criză economică chiar din anul viitor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Măsurile afectează direct bugetul de stat și principala sursă de venit a Moscovei, într-un moment în care costurile războiului continuă să crească. Publicația americană subliniază că sancțiunile introduse de Trezoreria SUA vizează giganții energetici Rosneft și Lukoil, forțând Rusia să vândă petrol cu discounturi de peste 20 de dolari pe baril. Contradicție cu discursul lui Donald Trump despre avantajul Rusiei Analiza contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Rusia ar avea un avantaj în războiul împotriva Ucrainei. Economiștii consultați de Washington Post susțin însă că, din punct de vedere financiar și structural, poziția Moscovei este mai slabă ca niciodată. Riscul unei crize bancare și al incapacității de plată Perspectivele economice ale Rusiei se vor înrăutăți, avertizează experții, pe măsură ce lipsa fondurilor se accentuează. Acest context ar putea duce la o criză bancară sau chiar la situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, în pofida poziției dure afișate de președintele Vladimir Putin în negocierile privind încheierea războiului. Un oficial rus, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Washington Post că scenariul unei crize financiare este luat în calcul chiar și la nivel intern. Industria petrolului și gazelor, în declin accelerat „Industria petrolului și a gazelor intră în criză, iar cele mai recente sancțiuni accelerează acest proces”, a declarat Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice al Universitatea Harvard. Potrivit acestuia, presiunea combinată a sancțiunilor și a cheltuielilor militare pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a Rusiei pe termen mediu. Elita rusă nu se așteaptă la proteste masive În pofida dificultăților financiare tot mai mari, majoritatea reprezentanților elitei ruse nu anticipează proteste sociale de amploare și nici un impact imediat al crizei economice asupra deciziilor politice ale Kremlinului. Totuși, experții apropiați Guvernului admit că anul 2026 ar putea fi primul cu adevărat critic pentru Rusia din punct de vedere economic. Costurile războiului: cifre record pentru bugetul Rusiei Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, cheltuielile militare ale Rusiei au atins, în primele nouă luni ale acestui an, 11.800 de miliarde de ruble, de patru ori mai mult decât în 2021. Războiul costă aproximativ 43,4 miliarde de ruble pe zi și absoarbe 44% din impozitele federale, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.

Noile numiri la Apărare și Economie, în "Monitorul Oficial" (sursa: Facebook/Irinel Darău)
Eveniment

Oficial: noile numiri la Apărare și Economie, publicate în "Monitorul Oficial"

Decretele de numire în funcție a noilor miniștri ai Apărării și Economiei au fost publicate marți în Monitorul Oficial, marcând oficial schimbările din Guvern. Semnătura președintelui Nicușor Dan și ceremonia de învestire Președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire, iar ceremonia de învestire a celor doi miniștri USR este programată pentru ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Radu Miruță preia oficial funcția de ministru al Apărării Naționale și va ocupa, totodată, poziția de vicepremier în Cabinetul Bolojan. Acesta a asigurat interimatul la Ministerul Apărării începând cu 28 noiembrie, după semnarea decretului de către președinte prin care se lua act de demisia lui Ionuț Moșteanu. Irineu Darău a fost numit ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, portofoliu care reunește domenii-cheie pentru dezvoltarea economică și modernizarea României. Validarea în Comitetul Politic al USR Cei doi miniștri au fost validați pentru aceste funcții vinerea trecută de Comitetul Politic al USR, înainte de semnarea decretelor prezidențiale. Demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării a venit în urma controverselor apărute în spațiul public cu privire la CV-ul său, situație care a determinat numirea unui interimat și, ulterior, desemnarea oficială a lui Radu Miruță.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră