vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economie

82 articole
Politică

Pauliuc (PNL) îi cere lui Bolojan, menționându-l pe Anastasiu, numele consilierilor din afaceri

Pauliuc cere transparență în decizii economice. Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, îi solicită vicepremierului Dragoș Anastasiu să publice componența și modul de funcționare al grupului de lucru responsabil cu elaborarea politicilor publice pentru companiile de stat și stabilirea indicatorilor de performanță. Pauliuc subliniază că este esențial ca acest proces să se desfășoare cu transparență totală. Pauliuc cere transparență în decizii economice „Expertiza privată este o valoare adăugată reală pentru guvernarea PNL”, a afirmat Pauliuc, apreciind inițiativa premierului Ilie Bolojan de a constitui un grup de lucru dedicat reindustrializării României, format din manageri cu experiență din sectorul privat. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Potrivit acesteia, implicarea antreprenorilor români reprezintă o sursă esențială de soluții concrete și eficiente pentru provocările economice actuale. „Pentru noi, în PNL, punctul de vedere al mediului de afaceri este extrem de valoros în formularea politicilor economice și în dezvoltarea durabilă a României”, a scris ea pe Facebook. Consultările trebuie să fie deschise și fără echivoc Totuși, Nicoleta Pauliuc atrage atenția că buna intenție a acestei inițiative poate fi compromisă dacă procesul nu este complet transparent. „Transparența nu este o formă fără fond, ci este esența unei guvernări responsabile și credibile”, a punctat ea. Solicitare oficială către vicepremierul Anastasiu În acest context, Pauliuc îi cere vicepremierului Dragoș Anastasiu să facă publice informațiile esențiale despre componența și funcționarea grupului de lucru: „Sunt convinsă că inițiativa domnului Anastasiu este una bine-intenționată, iar transparentizarea acestor consultări nu va mai lăsa loc speculațiilor din partea aliaților sau opoziției.” PNL susține o guvernare deschisă și responsabilă În încheiere, prim-vicepreședintele PNL afirmă că românii au dreptul să știe cine contribuie la deciziile care afectează economia și viitorul companiilor de stat: „PNL susține ferm transparența și responsabilitatea decizională, pentru că doar așa putem construi o Românie puternică și prosperă.”

Pauliuc cere transparență în decizii economice (sursa: Facebook/Nicoleta Pauliuc)
Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade

Salariul mediu net din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească În mai 2025, câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025. Însă, salariul mediu din administrație și apărare (exclusiv forțele armate) a fost de 7.222 de lei, față de 7.176 de lei în aprilie, o creștere de 46 de lei. În mai 2024, salariul mediu net în administrație și apărare era de 6.789 lei, creșterea anuală fiind de 433 de lei. Creșterea a fost de 6,34%, peste inflația de 5,1%,  În schimb, pe ansamblul economiei, creșterea netă din mai 2024 în mai 2025 a fost de 390 de lei ( de la 5.118 la 5.508 lei), o creștere de 7,62%. 

Guvernul Bolojan, un Executiv de sacrificiu (sursa: Facebook/USR)
Politică

Bolojan: Acest Guvern va fi de sacrificiu, trebuie demolate privilegii, sinecuri, cheltuieli inutile

Guvernul Bolojan, un Executiv de sacrificiu. Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a declarat sâmbătă că viitorul Executiv va fi unul de sacrificiu, cu misiunea clară de a reduce cheltuielile inutile, de a elimina sinecurile și privilegiile și de a face față provocărilor economice actuale. Mesajul său a fost transmis în cadrul Congresului USR, unde a vorbit atât în calitate de premier desemnat, cât și de președinte al PNL. Guvernul Bolojan, un Executiv de sacrificiu Adresându-se participanților la congres, Bolojan a făcut referire la sloganul USR „Pregătiți să construim”, completându-l cu un mesaj ferm: Citește și: Primarul Buzăului: Am fost la o înmormântare într-o comună de munte. Toată lumea lucra la primărie „Poate ar fi trebuit să apară și: pregătiți să demolăm privilegii, sinecuri, pregătiți să tăiem cheltuieli inutile, ineficiența! Pregătiți să suferim alături de români, pentru că nu va fi o perioadă ușoară, și da: pregătiți să construim, că nu se poate fără construcție”, a declarat acesta. „Vremea vorbelor a trecut. E timpul faptelor” Ilie Bolojan a subliniat că actualul context cere mai puțin discurs politic și mai multă acțiune concretă. A lansat un apel la responsabilitate pentru toate partidele implicate în viitoarea coaliție guvernamentală: „Vă spun deschis că vremea vorbelor a trecut și în fața noastră stă vremea faptelor!” Stabilitate economică, misiunea noului Guvern Premierul desemnat a admis că situația bugetară a țării este dificilă și că Executivul va avea o misiune grea, dar necesară: „Foarte probabil, acest Guvern la a cărui pregătire lucrăm în aceste zile va fi un guvern de sacrificiu. Sper să facem ceea ce trebuie ca să ajungem să pregătim reconstrucția.” Bolojan a menționat că prioritatea va fi reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității economice fără a genera suferință majoră pentru populație. Reforma administrației publice, o provocare majoră Ilie Bolojan a accentuat dificultatea unei restructurări profunde la nivel național: „Cine a făcut măcar o restructurare într-o instituție mică, vă rog să vă gândiți ce înseamnă la o scară mare. Va fi o provocare foarte mare să guvernăm așa cum se cuvine, cu reguli bune care să genereze comportamente corecte.” Scopul declarat este de a construi o guvernare eficientă, care să reducă risipa, să formeze mentalități sănătoase și să redea încrederea cetățenilor în stat. Chemare la unitate în interiorul coaliției Premierul desemnat a lansat un apel către partidele din coaliție pentru a pune interesele comune mai presus de cele politice: „Va fi greu să recâștigăm încrederea cetățenilor, dar pentru asta trebuie, în primul rând, să avem încredere între noi. Partidele noastre trebuie să facă toate eforturile să recâștige încrederea între ele.” Bolojan a avertizat că viitorul Guvern va funcționa doar dacă membrii săi vor depăși interesele partizane și vor acționa solidar într-un context extrem de dificil. Exemplul personal și fapte În încheiere, Ilie Bolojan a reamintit că încrederea cetățenilor poate fi recâștigată doar prin acțiuni concrete și respect zilnic față de cetățeni: „Va fi greu să recâștigăm încrederea cetățenilor prin respectul pe care trebuie să li-l arătăm zi de zi prin comportamentul nostru.”

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Grindeanu, relaxat în fața problemelor economice (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu, relaxat: Economic, nu suntem pe marginea prăpastiei. Nu avem reforme din cauza alegerilor

Grindeanu, relaxat în fața problemelor economice. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, în ciuda dificultăților actuale, România nu se află într-o situație economică de criză iminentă. Grindeanu, relaxat în fața problemelor economice Acesta a recunoscut că anumite măsuri fiscale au fost întârziate din cauza contextului electoral, dar a subliniat că nu este cazul să se vorbească despre o „apocalipsă economică”. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Grindeanu a explicat că anumite reforme fiscale sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că acestea vor fi, în cele din urmă, aplicate. Însă, din cauza alegerilor multiple desfășurate în ultimul an, adoptarea acestor măsuri a fost întârziată. „Așa cum prevede și PNRR-ul, anumite măsuri fiscale ar fi trebuit luate mai devreme. Dar, de un an de zile suntem în alegeri, de toate tipurile, și e normal să existe acest delay”, a declarat liderul PSD într-o emisiune la PrimaTV. Situația economică nu e „roz”, dar nici catastrofală În ciuda provocărilor economice actuale, Sorin Grindeanu a insistat că nu este vorba despre o prăbușire economică iminentă. El a calificat drept false unele informații potrivit cărora România ar fi intrat în recesiune în primul trimestru al anului. „Nu suntem pe marginea prăpastiei. Nu e cea mai bună situație economică, dar nici nu suntem într-o perioadă dinainte de apocalipsă”, a explicat oficialul social-democrat. Impactul asupra populației Grindeanu a subliniat că modul în care sunt comunicate măsurile economice contează enorm și că trebuie evitată inducerea panicii în rândul populației. Potrivit acestuia, măsurile fiscale vor fi implementate într-un mod care să minimizeze impactul negativ asupra cetățenilor. „Trebuie să creionăm lucrurile astfel încât impactul asupra populației să nu fie unul catastrofal, așa cum e prezentat acum”, a adăugat el.

Încrederea în economia României, minimum istoric (sursa: Facebook/Adrian Codirlasu)
Economie

Încrederea în economia României, la cel mai scăzut nivel de după pandemie înainte de alegeri

Încrederea în economia României, minimum istoric. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat în aprilie cea mai mică valoare de după pandemie, scăzând cu 10,6 puncte, până la 33,3. Încrederea în economia României, minimum istoric Scăderea a fost generată de temerile privind un posibil rezultat eurosceptic al alegerilor prezidențiale, care ar fi putut deturna România de pe traiectoria pro-europeană. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare Componenta de anticipații a indicatorului s-a prăbușit cu 16,9 puncte, în timp ce percepția asupra condițiilor curente a crescut ușor. Deficit bugetar în creștere, creștere economică în scădere Deficitul bugetar estimat pentru 2025 a crescut la o valoare medie de 7,9% din PIB, în timp ce anticipațiile privind creșterea economică s-au redus la doar 0,7%. Există inclusiv temeri privind o posibilă intrare în recesiune. Datoria publică este prognozată să ajungă la 57% din PIB în următoarele 12 luni. Inflație ridicată și deprecierea leului, în prognoze Rata anticipată a inflației pentru mai 2026 a crescut la 4,78%, semnalând presiuni inflaționiste persistente. Aproximativ 86% dintre analiști prevăd deprecierea leului în următorul an. Estimările arată un curs de 5,0494 lei pentru un euro în șase luni și 5,1112 lei în 12 luni. Piața imobiliară, sub semnul incertitudinii 50% dintre participanții la sondaj anticipează o scădere a prețurilor locuințelor în marile orașe, iar 43% estimează stagnarea acestora. Majoritatea analiștilor (78%) consideră că actualele prețuri sunt supraevaluate, iar doar 14% le consideră corect evaluate. Temeri privind retrogradarea României la rating „junk” 36% dintre participanți anticipează retrogradarea României în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) în următoarele 12 luni, în creștere față de sondajele anterioare. În general, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită la „negativ”, riscul de retrogradare este crescut, mai ales în cazul ratingurilor deja slabe. Ce este Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA Realizat lunar de peste 13 ani, sondajul CFA România măsoară anticipațiile analiștilor financiari privind economia românească pe termen de un an. Indicatorul este compus din întrebări despre condițiile actuale și previziunile privind afacerile, piața muncii, veniturile și averea personală. Scorul variază între 0 (încredere minimă) și 100 (încredere deplină).

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei Foto: Inquam/George Calin
Politică

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei: leul își revine, bursa crește

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei: leul își revine, bursa crește puternic, iar statul se împrumută mai ieftin. În cazul unei victorii a lui George Simion, analiștii anticipau o reacție negativă a piețelor, iar băncile cu capital străin se pregăteau să vândă masiv titluri de stat.  Citește și: Dezastru pentru Simion: Giorgia Meloni l-a felicitat pe Nicușor Dan Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei Ce s-a putut constata în dimineața zilei de luni: Leul s-a apreciat, cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României luni, 19 mai 2025, fiind de 5,0315 lei/euro. Vineri, cursul era 5,1033 lei pentru un euro.  Reprezentanții CFA România au declarat că șansele de retrogradare ale ratingului României au scăzut și probabil că în iunie am putea primi o scurtă perioadă de grație de la agențiile de rating, un interval cuprins între 1-6 luni JPMorgan a declarat luni că victoria în alegeri a lui Nicușor Dan, reduce riscul politic în perspectivă și că o retrogradare a ratingului suveran sub nivelul de investiții este acum o preocupare mai mică. La ora 11.40, principalul indice bursier, BET, crescuse cu 3,6%. Acțiunile Băncii Transilvania au crescut cu 4,7%, Transelectrica - 6,75%, Petrom - 4,55%.  Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani, cu maturitate în 2035, au scăzut cu circa 27 puncte de bază faţă de închiderea de vineri, la 7,53% şi au revenit la niveluri anterioare primului tur al alegerilor Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 7,26%, de la 7,39% pe an „Ne aşteptăm ca victoria lui Dan în România să aducă o oarecare uşurare a pieţelor, cu o oarecare presiune de apreciere asupra cursului de schimb şi scăderea randamentelor pe termen lung”, a arătat, azi, o analiză Erste. 

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni

Indicele ROBOR la trei luni a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni, ajungând la 7,39%, faţă de 7,29%, nivelul din şedinţa precedentă. În funcție de acest indice se calculează majoritatea creditelor în lei. Citește și: Val de ură și amenințări împotriva lui David Popovici după ce a sugerat că-l va vota pe Nicușor Dan: „Să te văd înecat în bazin” ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Aceasta cea mai mare valoare din 13 ianuarie 2023 încoace, conform datelor BNR, arată site-ul Economica.  ROBOR la şase luni a crescut până la 7,48%, faţă de 7,39%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cel mai mare nivel din 6 februarie 2023. La data de 2 mai 2025, înainte de turul 1 al alegerilor prezidenţiale, ROBOR la trei luni era cotat la 5,90%, iar ROBOR la şase luni se afla la nivelul de 5,99%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Și cursul leu/euro a explodat după ce George Simion a intrat în turul II al alegerilor prezidențiale. Joi, un euro putea fi cumpărat cu peste 5,1 lei.  Mai mulți analiști economici au avertizat asupra unui crah care va urma dacă Simion va câștiga alegerile. 

Investitorii străini sunt esențiali pentru România (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

SUA și China, la masa negocierilor (sursa: scmp.com)
Internațional

SUA și China s-au așezat la masa negocierilor: taxele vamale, discutate la nivel înalt la Geneva

SUA și China, la masa negocierilor. Negocierile economice dintre Statele Unite și China au fost reluate sâmbătă, la Geneva, marcând cel mai înalt nivel de dialog bilateral de la începutul războiului comercial declanșat de Donald Trump. Scopul principal: detensionarea relațiilor dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care presiunile financiare globale cresc. SUA și China, la masa negocierilor Pentru a sublinia importanța întâlnirii, ambele părți au trimis oficiali de rang înalt. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan De partea SUA, Scott Bessent, secretar al Trezoreriei SUA și Jamieson Greer, reprezentant comercial american De partea Chinei, va fi prezent vicepremierul He Lifeng. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, discuțiile au început sâmbătă dimineață pe malul lacului Leman, într-o locație discretă, aproape de Parc des Eaux-Vives. Negocierile sunt programate să continue până duminică. Discreție maximă și așteptări nedezvăluite În jurul orei 09:30 (ora locală), delegația americană formată din aproximativ zece persoane a fost văzută intrând în Hotelul Intercontinental din Geneva. Întrebat de jurnaliști despre obiectivele negocierii, Scott Bessent a refuzat să comenteze, evitând presa și urcând într-un SUV blindat. Trump propune relaxarea tarifelor vamale Cu o zi înainte de întâlnire, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că este dispus să reducă la 80% tarifele vamale punitive pe care chiar el le-a impus produselor chinezești. Declarația a fost transmisă de secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, în cadrul unui interviu pentru Fox News. „Președintele ar vrea să rezolve problema cu China. A spus clar că dorește o calmare a situației”, a afirmat Lutnick. Tarifele, armă politică în administrația Trump Chiar și cu o eventuală reducere, tarifele rămân ridicate. Începând cu revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a crescut suprataxele până la 145% pentru mărfurile chinezești, peste nivelurile deja existente. Măsura a fost folosită ca instrument de presiune politică și economică împotriva Beijingului. Răspunsul Chinei: „Vom riposta până la capăt” Beijingul a reacționat ferm, promițând că va combate suprataxele impuse de Washington. China a răspuns cu o suprataxare de 125% asupra produselor americane, accentuând astfel conflictul comercial care a tensionat piețele globale în ultimii ani.

Măsurile lui Trump afectează economia americană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Măsurile lui Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

Pana de curent, impact economic major (sursa: Pexels/Pok Rie)
Internațional

Pana de curent din Spania a provocat pierderi economice masive, de 1,6 miliarde euro

Pana de curent, impact economic major. Pana de curent majoră care a afectat luni teritoriul peninsular al Spaniei, a provocat pierderi economice estimate la 1,6 miliarde de euro, echivalentul a 0,1% din Produsul Intern Brut, potrivit calculelor confederaţiei oamenilor de afaceri CEOE. Pana de curent, impact economic major Președintele CEOE, Antonio Garamendi, a declarat marți că efectele sunt grave, exemplificând prin faptul că rafinăriile vor avea nevoie de câteva săptămâni pentru a fi repornite, iar furnalele din industrie au suferit daune semnificative. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Garamendi a subliniat că "este un impact uriaș". Asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători independenți, estimează la rândul său că pierderile inițiale ar putea ajunge la 1,6 miliarde de euro. Cele mai afectate domenii sunt ospitalitatea și comerțul, însă prejudiciile ar putea fi chiar mai mari pe termen lung. Critici la adresa Guvernului Liderul confederației patronale a criticat, de asemenea, lipsa de informații oficiale în timpul crizei. "Cred că Guvernul ar fi trebuit să fie mai rapid şi să informeze constant", a afirmat Garamendi, exprimând regretul față de modul în care autoritățile au gestionat situația. Garamendi a criticat și declarația Ministerului Muncii, care a cerut angajatorilor să suporte costurile absențelor cauzate de pana de curent. "Nu trebuie să ne atenționeze; știm deja ce să facem din responsabilitate socială", a răspuns acesta. Reluarea alimentării cu energie electrică Pana de curent a început luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), afectând grav transportul public, activitățile economice și viața cotidiană. T otuși, marți dimineață, la ora 7:00 (5:00 GMT), 99,95% din cererea de energie din zona peninsulară a fost din nou acoperită.

Orban vrea în UE pentru comerț (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban nu vrea să scoată Ungaria din UE, deși Trump i-a sugerat asta

Orban vrea în UE pentru comerț. Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că nu intenționează să scoată Ungaria din Uniunea Europeană, ci dorește să contribuie, alături de alți conservatori, la transformarea UE pentru a redeveni „ceea ce a fost odinioară”. Orban vrea în UE pentru comerț Această declarație vine după ce premierul polonez Donald Tusk a sugerat că Orban ar plănui un „Hungexit”, mai ales în urma discuțiilor sale cu Donald Trump. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Într-un mesaj publicat pe platforma X, Viktor Orban i-a transmis lui Donald Tusk că Ungaria nu va părăsi UE, dar va încerca să o reformeze prin noul grup „Patrioți pentru Europa”. Orban a reafirmat că aderarea Ungariei și Poloniei la UE, în 2004, a avut loc într-un alt context, când „birocrații de la Bruxelles serveau poporul și nu propriile interese”. Discuțiile lui Orban cu Donald Trump despre viitorul Ungariei Orban a povestit că Donald Trump l-a întrebat în repetate rânduri dacă Ungaria va ieși din UE, însă premierul ungar a răspuns că nu va lua o astfel de decizie decât dacă va exista o ofertă mai avantajoasă. Orban a subliniat că 85% din exporturile Ungariei depind de piața europeană. Tensiuni permanente între Budapesta și Bruxelles Viktor Orban se află într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, acuzată de încălcări ale statului de drept, limitarea drepturilor comunității LGBT, control asupra presei și justiției și relații apropiate cu Rusia. Aceste conflicte au dus la suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, inclusiv Planul Național de Redresare și circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. „Lupta” pentru fondurile europene Premierul ungar a anunțat că Ungaria a reușit deblocarea a circa 13 miliarde de euro, după intense negocieri cu Bruxelles-ul, și a promis că va continua să lupte pentru a recupera diferența rămasă. Orban a respins condițiile impuse de UE, precum deschiderea față de migranți și schimbarea politicii externe față de Ucraina, afirmând că preferă să continue „lupta” decât să facă concesii.

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde (sursa: Pexels/Michał Ludwiczak)
Internațional

Economia americană va pierde miliarde de dolari pentru că mulți turiști străini vor ocoli SUA

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde. Economia americană riscă să piardă zeci de miliarde de dolari în 2025, ca urmare a reducerii turismului internațional și a boicotului produselor americane, potrivit unei analize Bloomberg. Aceste pierderi vin pe fondul intensificării tensiunilor comerciale și geopolitice și sporesc riscul unei recesiuni economice. Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde Potrivit datelor publicate de International Trade Administration (ITA), sosirile cu avionul ale nerezidenților în SUA au scăzut cu aproape 10% în martie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Această scădere vine după o perioadă de relansare a turismului, în urma ridicării restricțiilor pandemice. Pierderi estimate la 90 de miliarde de dolari Un raport al Goldman Sachs Group Inc. estimează că, în cel mai pesimist scenariu, pierderea cumulată din turismul extern și boicotul produselor americane ar putea ajunge la 0,3% din PIB-ul SUA, adică aproximativ 90 de miliarde de dolari. Multe persoane din afara SUA își reconsideră vacanțele, invocând ostilitatea tot mai vizibilă la graniță, fricțiunile diplomatice și incertitudinile economice globale. Este cazul canadianului Curtis Allen, care a renunțat la o vacanță planificată în SUA, alegând în schimb Columbia Britanică, după ce Donald Trump a atacat Canada în declarații publice. Cheltuielile turiștilor străini, în scădere Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în SUA 254 de miliarde de dolari, marcând un record istoric. ITA estima inițial pentru 2025 un număr de 77 de milioane de vizitatori, apropiat de vârful atins în 2019, iar pentru 2026 era preconizat un nou record. Totuși, aceste proiecții au fost revizuite în urma cazurilor semnalate de reținere a turiștilor din Franța și Germania la aeroporturile americane și a nemulțumirii turiștilor canadieni. Scăderi de prețuri în turism: un semnal de alarmă Datele oficiale privind prețurile de consum arată că, în martie 2025, tarifele la biletele de avion, hoteluri și închirierea de mașini au scăzut. Economiștii de la Goldman Sachs și HSBC afirmă că această tendință reflectă o scădere a cererii, inclusiv din partea turiștilor internaționali. Creștere economică sub așteptări Analiștii Goldman Sachs avertizează că atitudinea agresivă a SUA față de aliații tradiționali și introducerea de noi tarife au afectat percepția globală asupra Americii. În plus față de impactul tarifelor și al represaliilor comerciale, aceste tensiuni ar putea duce la o încetinire a ritmului de creștere economică în 2025, sub nivelul prognozat inițial.

Trump minimalizează panica de pe burse (sursa: CNBC)
Internațional

Trump se crede medic: a administrat un "medicament" iar căderea bursei e doar semnul vindecării

Trump minimalizează panica de pe burse. Președintele american Donald Trump a comentat reacția negativă a piețelor bursiere la noile taxe vamale impuse de administrația sa, spunând că este vorba despre un „tratament necesar pentru vindecarea economiei”. Declarația a fost făcută la bordul Air Force One, în timp ce indicii bursieri se îndreptau spre o nouă scădere la începutul săptămânii. Trump minimalizează panica de pe burse Întors la Washington după un weekend petrecut la reședința sa din Florida, Mar-a-Lago, Trump a fost întrebat despre reacția negativă a piețelor apărută după ce a anunțat o taxă vamală de minimum 10% pentru toate importurile în SUA. Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Deși a precizat că nu își dorește o prăbușire a burselor, el a afirmat că aceste măsuri sunt esențiale pentru corectarea deficitului comercial cu China, Uniunea Europeană și alte state. „Economia americană este mai puternică”, spune Trump Trump a susținut că economia SUA este deja „mult mai puternică” ca urmare a politicilor comerciale anunțate și că dependența de importuri trebuie combătută. „Singura soluție reală sunt tarifele”, a declarat liderul de la Casa Albă, sugerând că aceste măsuri vor reechilibra relațiile comerciale internaționale în favoarea Statelor Unite. Negocieri tensionate cu Europa și Asia În privința relațiilor comerciale cu Europa, Donald Trump a reacționat dur la sugestia unei zone fără taxe vamale, idee propusă de consilierul său Elon Musk. „Europa a făcut avere pe spatele nostru și ne-a tratat foarte rău”, a spus președintele, adăugând că nu va începe nicio discuție până când SUA nu vor primi sume importante de bani anual. Trump a declarat că, în weekend, a vorbit cu lideri europeni și asiatici „disperați să ajungă la un acord”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră