joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: economie

89 articole
Economie

Sistemul RetuRO SGR – un pas concret spre economia circulară în România

Într-o perioadă în care protejarea mediului a devenit o prioritate globală, România a făcut un pas important către sustenabilitate prin implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), administrat de compania RetuRO. Acest sistem, lansat oficial în noiembrie 2023, este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de mediu din țară, cu impact direct asupra colectării și reciclării ambalajelor de băuturi. Dincolo de aspectul său practic, RetuRO SGR reprezintă un model funcțional de economie circulară – un concept care înlocuiește ideea clasică de „producere – consum – aruncare” cu una mai sustenabilă: „producere – consum – reutilizare – reciclare”. Cum funcționează sistemul, ce rezultate a avut deja, cum se compară cu perioada de dinaintea implementării și de ce este considerat un model de succes? Ce este sistemul RetuRO SGR? SGR este un mecanism simplu, dar eficient: la cumpărarea unei băuturi ambalate într-un recipient de unică folosință din plastic (PET), sticlă sau metal, consumatorul plătește o garanție de 0,50 lei. După ce consumă băutura, returnează ambalajul gol într-un punct de colectare și primește garanția înapoi. Punctele de returnare pot fi automate (prin aparate de tip RVM – Reverse Vending Machines) sau manuale (în magazine mici sau alte centre de colectare). SGR se aplică ambalajelor cu volume între 0,1 și 3 litri, indiferent dacă băuturile sunt apă, sucuri, bere, vin sau alte băuturi. Ambalajele trebuie să fie intacte, să aibă codul de bare lizibil și eticheta aplicată. Sistemul este administrat de RetuRO Sistem Garanție Returnare SA, o companie cu acționariat mixt: 80% este deținut de sectorul privat (producători și retaileri) și 20% de statul român, prin Ministerul Mediului. Acest parteneriat public-privat este unul dintre factorii cheie în succesul implementării rapide a SGR. Cum funcționează sistemul în practică După returnarea ambalajului, acesta este colectat, transportat și dus către unul dintre cele cinci centre regionale de numărare și sortare ale RetuRO. Aici, ambalajele sunt verificate, sortate pe categorii (sticlă, PET, aluminiu), compactate și trimise mai departe către reciclatori autorizați. Un element important este trasabilitatea. Fiecare ambalaj introdus în sistem este identificabil, ceea ce permite monitorizarea exactă a circuitului său – de la producător până la reciclare. Acest lucru asigură un control clar asupra cantităților colectate, previne frauda și permite o gestionare eficientă a resurselor. RetuRO ca model de economie circulară Conceptul de economie circulară presupune păstrarea valorii produselor, materialelor și resurselor în economie cât mai mult timp posibil, prin reutilizare, reciclare și reducerea deșeurilor. Sistemul RetuRO SGR îndeplinește aceste principii în mod clar: Prevenirea risipei: În loc ca ambalajele să ajungă la groapa de gunoi sau în natură, ele sunt readuse în circuitul economic. Reutilizarea resurselor: PET-ul, aluminiul sau sticla colectate sunt reciclate și folosite la fabricarea de noi ambalaje. Stimularea responsabilității: Consumatorii sunt recompensați financiar pentru un comportament ecologic. Reducerea emisiilor: Prin reducerea cantității de deșeuri și înlocuirea materiilor prime virgine, se diminuează emisiile de CO₂. Crearea unui lanț economic verde: Sistemul sprijină direct industriile de reciclare și logistica verde. Situația înainte de RetuRO: un sistem ineficient Până în 2023, România nu avea un sistem unitar de colectare a ambalajelor de băuturi. Colectarea selectivă era lăsată în seama autorităților locale și a bunăvoinței cetățenilor. Ambalajele erau colectate fie din containerele publice, fie de operatorii de salubritate, adesea amestecate cu alte tipuri de deșeuri, ceea ce reducea considerabil eficiența reciclării. Conform datelor Eurostat, în 2021 România recicla doar 11,5% din deșeurile municipale – una dintre cele mai mici rate din Uniunea Europeană. În ceea ce privește ambalajele: PET: Rata de colectare estimată era sub 40%. Aluminiu: Colectarea era sub 30%. Sticlă: Cea mai problematică, cu sub 20% colectare eficientă. În lipsa unei garanții financiare, consumatorii nu aveau niciun stimulent clar să returneze ambalajele. Multe ajungeau în gropi de gunoi, iar o parte în natură sau pe marginea drumurilor. Impactul după implementarea RetuRO Lansat în noiembrie 2023, SGR a început treptat, iar în prima parte a anului 2024 a cunoscut o accelerare semnificativă. Conform datelor publice furnizate de RetuRO: În primele 6 luni din 2024, s-au colectat peste 1,3 miliarde de ambalaje. Până în iulie 2025, numărul total a depășit 3 miliarde de ambalaje returnate. Doar în luna iulie 2025, românii au returnat un număr record de peste 500 de milioane de ambalaje. Pe categorii de material, în prima jumătate a anului 2025 s-au colectat aproximativ: Sticlă: 150.200 tone  PET: 54.750 tone Metal (aluminiu): 10.000 tone Comparativ, în tot anul 2022, cantitatea de ambalaje reciclate (estimativ) a fost: Sticlă: 45.000 tone PET: 35.000 tone Metal: 6.000 tone(estimări bazate pe date de la Eurostat și rapoarte de mediu) Rezultatul? În mai puțin de un an și jumătate de la lansarea RetuRO, România a triplet cantitățile de ambalaje reciclate, depășind deja niveluri anuale anterioare în doar câteva luni. Rata de returnare: un alt indicator al succesului Rata de returnare a ambalajelor este un indicator esențial pentru succesul sistemului. Conform datelor furnizate de RetuRO și Ministerul Mediului: În mai 2025: PET: 73% Metal: 71% Sticlă: 76% În iulie 2025: Rata generală: 79% Sticlă: 82% (cel mai ridicat nivel) PET: 77% Metal: 78% Aceste cifre plasează România în topul țărilor europene în ceea ce privește eficiența colectării ambalajelor prin SGR. Țări ca Lituania sau Germania au avut nevoie de ani pentru a atinge astfel de performanțe. Beneficii pe termen lung Pe lângă impactul imediat, sistemul RetuRO generează o serie de beneficii care se vor accentua în timp: Reducerea poluării – mai puține deșeuri în natură, ape și spații publice. Creșterea gradului de conștientizare – românii devin mai responsabili în gestionarea deșeurilor. Locuri de muncă verzi – în logistică, reciclare și administrarea centrelor de colectare. Investiții în infrastructură – rețea națională de RVM-uri și centre de sortare moderne. Conformarea la normele europene – România evită penalitățile UE privind reciclarea ambalajelor. Schimbare de paradigmă RetuRO SGR este mai mult decât un sistem de colectare: este o schimbare de paradigmă. Este o dovadă că România poate implementa cu succes politici publice moderne, cu impact real asupra mediului și societății. Prin mobilizarea tuturor actorilor – de la guvern și companii, până la cetățeanul de rând – SGR funcționează ca un mecanism viu al economiei circulare. În doar un an și jumătate, am trecut de la un sistem dezorganizat la un model european de succes. Dacă trendul continuă, România are toate șansele să devină un exemplu regional în tranziția către o economie verde și sustenabilă. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

Sistemul RetuRO SGR – un pas concret spre economia circulară în România (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie
Politică

Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie

Mihai Tudose, ex-premierul PSD fără card și plagiator, spune că premierul PNL Ilie Bolojan nu știe economie. Tudose a susținut că el ar fi redus TVA-ul și a afirmat că i s-a făcut rău când a citit interviul lui Bolojan din Gândul: „Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură «Ilie reformatorul», dacă ești un foarte bun chirurg….poate nu e cazul să tai pe oricine”.  Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor, însă hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI.  Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. În 2017, el se lăuda că nu are card.  Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie „Bolojan nu ştie economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună şi el să asculte şi să le implementăm. Eu vă spun că dacă aş veni mâine, aş face TVA-ul 15-17%. Şi 30 de ani puşcărie dacă furi un leu de la TVA. El se pricepe la administraţie”, a spus Mihai Tudose. „Noi am venit cu niște «linii roșii»: să nu creștem TVA, să nu mărim impozitele, să nu cumva să stopăm investițiile. Vreau ministrul să vină cu hârtia, să-și asume. A fost ieri la coaliție, a venit fără date. Suntem de acord cu Pachetul 2, dar de aici încolo nu facem un pas, următoarea chestie pe care o facem este pachetul de relansare economică. Înțeleg că intenționează să fie gata vineri (Pachetul 2). După ce va fi gata, a doua zi punem pe masă pachetul de relansare economică. Avem strategia economică pe care am adoptat-o. Cred că mâine avem forma finală pe noua arhitectură bugetară propusă. Este proiectul PSD care va fi pus pe masa coaliției, dar va trebui neapărat adoptat. Este condiția noastră de a rămâne în actuala formulă”, a mai afirmat fostul premier PSD, citat de Gândul. 

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Internațional

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, susține Președinta Băncii Centrale Europene

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că influxul de muncitori străini a oferit un sprijin esențial economiei din zona euro în ultimii ani. Muncitorii străini sprijină economia zonei euro Aceștia au ajutat la compensarea orelor de muncă mai scurte și a scăderii salariilor reale, menținând stabilitatea pieței muncii. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media „Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani. Fără aportul lor, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai stricte, iar producția mai scăzută”, a explicat Lagarde în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din SUA, desfășurat la Jackson Hole, Wyoming. Germania și Spania, exemple de dependență economică Lagarde a subliniat că, fără forța de muncă străină, produsul intern brut al Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019. În același timp, performanța economică puternică a Spaniei după pandemia de COVID-19 s-a datorat, în mare parte, muncitorilor veniți din afara zonei euro. Populația UE atinge un nivel record În 2023, populația Uniunii Europene a crescut la un nivel record de 450,4 milioane de locuitori. Creșterea s-a datorat migrației nete, care a compensat pentru al patrulea an consecutiv declinul natural al populației, pe fondul scăderii natalității. Reacție politică și ascensiunea extremei drepte Creșterea numărului de imigranți a generat însă tensiuni politice. În mai multe state membre, partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult sprijin, profitând de nemulțumirea electoratului local. În Germania, noul guvern a suspendat programele de reunificare familială și de relocare, încercând să recâștige votanții atrași de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politici restrictive și în Statele Unite Situația se regăsește și peste Atlantic. În Statele Unite, președintele Donald Trump a înăsprit politicile privind imigrația: a intensificat arestările imigranților aflați ilegal în țară, a limitat trecerile ilegale la frontieră și a retras statutul legal pentru sute de mii de migranți. Forța de muncă vs presiune socială Deși munca străinilor a devenit un motor important pentru economia zonei euro, contribuind la creștere și stabilitate, această realitate economică se lovește de un val de opoziție politică tot mai puternic. Europa și SUA se confruntă cu aceeași dilemă: cum să echilibreze nevoia de forță de muncă cu presiunea socială și electorală generată de migrație.

Industria jocurilor stimulează economia estului României (sursa: Pexels/JESHOOTS.com)
Eveniment

Jocurile pe calculator aduc bani: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu

Industria jocurilor stimulează economia estului României. Industria jocurilor pe calculator din Iași a înregistrat în 2024 o creștere spectaculoasă, urcând în premieră pe locul trei în topul veniturilor generate în sectorul IT&C, după software-ul la comandă și consultanța IT. Industria jocurilor stimulează economia estului României Cifra de afaceri a companiilor din domeniu a avansat cu peste 60%, marcând una dintre cele mai dinamice evoluții din regiune. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Creșterea a fost susținută de extinderea rapidă a numărului de angajați și de investițiile constante în dezvoltare. În total, piața locală IT&C din Iași a depășit în 2024 pragul de 860 de milioane de euro în venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proiectul de lege privind pensiile private (sursa: Facebook/Andreea Chirițescu)
Eveniment

Unii pensionari nu mai trăiesc zece ani după pensionare, e cinic să nu le dai banii din Pilonul II

Proiectul de lege privind pensiile private. În urma declarației premierului Ilie Bolojan, care a dat asigurări că proiectul de lege privind pensiile private nu urmărește confiscarea sumelor acumulate, ci doar reglementarea modului de plată, discuția despre viitorul Pilonului II a redevenit una aprinsă. Profesorul Dorel Dumitru Chirițescu, cadru didactic la Universitatea „Constantin Brîncuşi“ din Tîrgu Jiu, explică de ce vede în această propunere un demers cinic, cu potențiale implicații grave pentru actualii și viitorii pensionari. Proiectul de lege privind pensiile private Profesorul Dorel Dumitru Chirițescu, de la Universitatea „Constantin Brîncuşi” din Tîrgu Jiu, nu ezită să numească ideea „cinică” și chiar „o tentativă de furt”. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Profesorul avertizează că statul își testează imaginația nu doar în găsirea banilor de cheltuit, ci și în modul în care poate pune mâna pe cei economisiți de cetățeni. De ce plata pe 10 ani este o măsură cinică Ce înseamnă, concret, că beneficiarii vor putea avea, conform propunerii ASF, un acces pe 10 ani și cu 25% din sumă la pensionare? Propunerea despre care vorbim se află acum în dezbatere publică. Aceste restricții nu sunt prevăzute într-o lege aprobată de către Parlamentul României. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este că acei bani sunt ai noștri și nu ai Guvernului României sau ai celor care acum îi administrează. Acei bani au statutul unor economii pe care unii dintre noi au fost de acord să le pună deoparte pentru perioada de pensie. Este o metodă modernă și elegantă de a economisi. Banii sunt ai noștri. Dincolo de asta, am fost cu toții de acord că aceste economii nu pot fi pasive și trebuie gestionate activ pe piața financiară din România. De aici intervine înțelegerea și a faptului că acești bani nu ar trebui primiți cu toții odată, la intrarea în pensie. Asta ar periclita în mod dramatic managementul financiar al administratorului. Înțelegem și asta. Numai că ideea lansată acum în dezbaterea publică, cea care ne duce orizontul plăților la 10 ani este una cinică. Mai mult decât atât, poate fi interpretată ca o tentativă de furt. De ce? Pentru simplul motiv că există categorii de beneficiari care, după statisticile actuale care vorbesc despre durata medie de viață în România, nu vor avea ocazia de a folosi întreaga sumă economisită. Ar fi fost de bun simț pentru cel care a venit cu o asemenea propunere, să se încadreze în aceste cifre. Problema speranței de viață și a planificării financiare De exemplu, dacă media de viață a bărbaților în țara noastră este de 72 de ani și pensionarea se face la 65 de ani, atunci cum să-ți imaginezi că poți eșalona plățile până la 75 de ani? De asemenea, propunerea de lege este bine că vorbește despre o tranșă de bani mai mare, de 25% din suma economisită. Și nici nu este important ca acești 25% să fie oferiți la pensionare. Acești bani pot sta ca opțiune la dispoziția pensionarului pe toată durata plății primelor 75%. Asta pentru că oricând un pensionar poate avea nevoie de o sumă mai mare pentru îngrijiri medicale, în primul rând. Deci eu nu aș da acești 25% imediat după pensionare, ci i-aș păstra ca opțiune pe durata plăților. Ideea este ca administratorii să nu creadă că acești bani sunt jucăria lor și să încerce tertipuri de genul celui pe care l-am menționat. Pentru că 10 ani perioadă de rambursare este foarte mult. Banii sunt ai noștri, ai celor care am cotizat și avem nevoie de ei. Ne bazăm pe ei. Să iei bani de la pensionari, o mârșăvie Ar trebui să ne sperie aceste modificări ale legii? Este justificată această inițiativă? Este cert că guvernul actual nu se află într-o situație confortabilă. S-a cheltuit mult și de cele mai multe ori neeconomic. S-a furat mult în România. Guvernele noastre s-au comportat ca și cum ar fi descoperit un fel de mașină de făcut bani. Așa ceva nu există. Această mașină de făcut bani a fost de fapt îndatorarea. Și viteza îndatorării trebuie oprită. Numai ca a lua bani de la pensionari, indiferent de pilonul despre care vorbim, este o mârșăvie. Asta din simplul motiv că acești oameni contează pe acei bani. Au planuri de viață, aia care mai este, construite pe acești bani. Deci a tot lua din acești bani ai pensionarilor este ceva incalificabil. Și celebrul prim pachet al actualului guvern ia 10% din pensiile care depășesc 3000 de lei. Acești oameni sunt părinții și bunicii noștri. Ei nu mai sunt la vârsta adaptabilității și flexibilității de carieră și de venituri. Deci nu pot recupera în niciun fel sumele pe care guvernul le fură din pensia lor. Ei sunt spectatorii muți ai unei situații în care golanii golesc visteria țării și ei, ca pensionari, trebuie să plătească. Da, putem fi îngrijorați de imaginația guvernanților. Ea este infinită și atunci când fură, dar și atunci când trebuie să strângă bani pentru furat. Este doar o supoziție, dar credem că Guvernul României nu este străin de această propunere ca banii din pilonul II să ne fie returnați, halucinant, peste durata noastră medie de viață. Riscul ca statul să întârzie plățile Pentru că banii din pilonul II sunt investiți 60% în titluri de stat, este posibil ca statul să amâne plățile către fondurile de pensii? Pilonul I de pensii se află în întregime în administrarea statului român. Asta nu este rău. Privatizarea în întregime a fondurilor de pensii și a pensiilor produce în multe state ale lumii adevărate tragedii naționale. Asta pentru că acești administratori mai și falimentează și uneori o fac intenționat. Da, atâta timp cât statul român nu a falimentat în mod oficial, atunci nu ar trebui să fie probleme. Și nu ar trebui să fie probleme cu pilonul I, dar nici cu II sau III. Un stat viabil, plătește dobânzile asumate și returnează banii împrumutați la termenele stabilite, așa cum ar fi cazul pentru II și III. Să sperăm că nu vom ajunge în situația de a falimenta ca stat. Asta ar fi un dezastru financiar, dar și politic. Nu ne putem gândii la așa ceva nici măcar în glumă.

Germania, pensionare la 69 de ani (sursa: sachverstaendigenrat-wirtschaft.de/)
Eveniment

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani, afirmă un economist german

Germania, pensionare la 69 de ani. Germania trebuie să crească vârsta de pensionare dincolo de pragul deja stabilit pentru 2031, dacă vrea să mențină sustenabilitatea sistemului public de pensii și să susțină creșterea economică. Aceasta este opinia economistului Martin Werding, membru al Consiliului experților economici, care oferă consultanță guvernului german. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Rheinische Post. Germania, pensionare la 69 de ani Werding susține că, deși ideea prelungirii vieții profesionale este impopulară, realitatea demografică nu poate fi ignorată. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Dacă în anii 1960 germanii primeau pensie timp de circa 10 ani, acum durata medie s-a dublat, ajungând la 20 de ani. În acest context, cu tot mai mulți pensionari și tot mai puțini copii care să contribuie la sistem, actualul model este nesustenabil. Propunerea: două treimi din viața suplimentară, muncite Economistul propune o formulă simplă: la fiecare 10 ani în care crește speranța de viață, două treimi din acest timp să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar o treime să rămână pentru pensie. Conform acestui model, vârsta standard de pensionare ar urma să crească cu șase luni la fiecare deceniu, ajungând la 68 de ani în 2050 și 69 de ani în 2070. Ministrul Muncii respinge ideea: „O dezbatere falsă” Ministrul muncii din Germania, Bärbel Bas, membră a Partidului Social-Democrat (SPD), a criticat propunerea, numind-o o „dezbatere falsă”. Ea a subliniat că mulți cetățeni nu reușesc deja să ajungă la vârsta legală de pensionare din cauza problemelor de sănătate. În opinia sa, impunerea unei vârste mai mari de pensionare ar însemna, pentru acești oameni, o reducere reală a pensiei. Bas s-a pronunțat împotriva eliminării posibilității de pensionare anticipată pentru cei care au muncit timp de 45 de ani, susținând că aceștia trebuie să aibă dreptul de a se retrage în mod demn. Reduceri mai drastice pentru pensionarea anticipată? În completarea propunerii sale, Werding a cerut și o reevaluare a penalizărilor aplicate pensionării anticipate. El consideră că actuala reducere de 3,6% pe an este prea permisivă și a sugerat ca scăderea pensiei să se situeze între 5% și 7% pentru fiecare an de pensionare în avans.

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Unde îți ții banii ca să câștigi mai mult: dobânzi mai bune la băncile mici decât la cele mari

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive. Dacă vrei să câștigi mai mult din economii, băncile mici oferă în prezent cele mai avantajoase dobânzi la depozitele în lei, în special pe termene scurte de 1-3 luni. Bănci mai mici, dobânzi mai atractive Diferențele față de ofertele băncilor mari pot depăși 2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă câștiguri semnificative pentru sume mai mari, chiar și după impozitarea de 10%. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Unele bănci mari impun condiții suplimentare pentru dobânzi mai bune, precum încasarea salariului sau utilizarea serviciilor digitale. În plus, titlurile de stat pot fi o alternativă atractivă, oferind dobânzi nete superioare și nefiind supuse impozitării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pauliuc cere transparență în decizii economice (sursa: Facebook/Nicoleta Pauliuc)
Politică

Pauliuc (PNL) îi cere lui Bolojan, menționându-l pe Anastasiu, numele consilierilor din afaceri

Pauliuc cere transparență în decizii economice. Prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc, îi solicită vicepremierului Dragoș Anastasiu să publice componența și modul de funcționare al grupului de lucru responsabil cu elaborarea politicilor publice pentru companiile de stat și stabilirea indicatorilor de performanță. Pauliuc subliniază că este esențial ca acest proces să se desfășoare cu transparență totală. Pauliuc cere transparență în decizii economice „Expertiza privată este o valoare adăugată reală pentru guvernarea PNL”, a afirmat Pauliuc, apreciind inițiativa premierului Ilie Bolojan de a constitui un grup de lucru dedicat reindustrializării României, format din manageri cu experiență din sectorul privat. Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Potrivit acesteia, implicarea antreprenorilor români reprezintă o sursă esențială de soluții concrete și eficiente pentru provocările economice actuale. „Pentru noi, în PNL, punctul de vedere al mediului de afaceri este extrem de valoros în formularea politicilor economice și în dezvoltarea durabilă a României”, a scris ea pe Facebook. Consultările trebuie să fie deschise și fără echivoc Totuși, Nicoleta Pauliuc atrage atenția că buna intenție a acestei inițiative poate fi compromisă dacă procesul nu este complet transparent. „Transparența nu este o formă fără fond, ci este esența unei guvernări responsabile și credibile”, a punctat ea. Solicitare oficială către vicepremierul Anastasiu În acest context, Pauliuc îi cere vicepremierului Dragoș Anastasiu să facă publice informațiile esențiale despre componența și funcționarea grupului de lucru: „Sunt convinsă că inițiativa domnului Anastasiu este una bine-intenționată, iar transparentizarea acestor consultări nu va mai lăsa loc speculațiilor din partea aliaților sau opoziției.” PNL susține o guvernare deschisă și responsabilă În încheiere, prim-vicepreședintele PNL afirmă că românii au dreptul să știe cine contribuie la deciziile care afectează economia și viitorul companiilor de stat: „PNL susține ferm transparența și responsabilitatea decizională, pentru că doar așa putem construi o Românie puternică și prosperă.”

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade

Salariul mediu net din administrație și apărare continuă să crească, salariul pe economie scade, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Salariul mediu din administrație și apărare continuă să crească În mai 2025, câştigul salarial mediu net a fost 5508 lei, în scădere cu 139 lei (-2,5%) față de luna aprilie 2025. Însă, salariul mediu din administrație și apărare (exclusiv forțele armate) a fost de 7.222 de lei, față de 7.176 de lei în aprilie, o creștere de 46 de lei. În mai 2024, salariul mediu net în administrație și apărare era de 6.789 lei, creșterea anuală fiind de 433 de lei. Creșterea a fost de 6,34%, peste inflația de 5,1%,  În schimb, pe ansamblul economiei, creșterea netă din mai 2024 în mai 2025 a fost de 390 de lei ( de la 5.118 la 5.508 lei), o creștere de 7,62%. 

Guvernul Bolojan, un Executiv de sacrificiu (sursa: Facebook/USR)
Politică

Bolojan: Acest Guvern va fi de sacrificiu, trebuie demolate privilegii, sinecuri, cheltuieli inutile

Guvernul Bolojan, un Executiv de sacrificiu. Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a declarat sâmbătă că viitorul Executiv va fi unul de sacrificiu, cu misiunea clară de a reduce cheltuielile inutile, de a elimina sinecurile și privilegiile și de a face față provocărilor economice actuale. Mesajul său a fost transmis în cadrul Congresului USR, unde a vorbit atât în calitate de premier desemnat, cât și de președinte al PNL. Guvernul Bolojan, un Executiv de sacrificiu Adresându-se participanților la congres, Bolojan a făcut referire la sloganul USR „Pregătiți să construim”, completându-l cu un mesaj ferm: Citește și: Primarul Buzăului: Am fost la o înmormântare într-o comună de munte. Toată lumea lucra la primărie „Poate ar fi trebuit să apară și: pregătiți să demolăm privilegii, sinecuri, pregătiți să tăiem cheltuieli inutile, ineficiența! Pregătiți să suferim alături de români, pentru că nu va fi o perioadă ușoară, și da: pregătiți să construim, că nu se poate fără construcție”, a declarat acesta. „Vremea vorbelor a trecut. E timpul faptelor” Ilie Bolojan a subliniat că actualul context cere mai puțin discurs politic și mai multă acțiune concretă. A lansat un apel la responsabilitate pentru toate partidele implicate în viitoarea coaliție guvernamentală: „Vă spun deschis că vremea vorbelor a trecut și în fața noastră stă vremea faptelor!” Stabilitate economică, misiunea noului Guvern Premierul desemnat a admis că situația bugetară a țării este dificilă și că Executivul va avea o misiune grea, dar necesară: „Foarte probabil, acest Guvern la a cărui pregătire lucrăm în aceste zile va fi un guvern de sacrificiu. Sper să facem ceea ce trebuie ca să ajungem să pregătim reconstrucția.” Bolojan a menționat că prioritatea va fi reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității economice fără a genera suferință majoră pentru populație. Reforma administrației publice, o provocare majoră Ilie Bolojan a accentuat dificultatea unei restructurări profunde la nivel național: „Cine a făcut măcar o restructurare într-o instituție mică, vă rog să vă gândiți ce înseamnă la o scară mare. Va fi o provocare foarte mare să guvernăm așa cum se cuvine, cu reguli bune care să genereze comportamente corecte.” Scopul declarat este de a construi o guvernare eficientă, care să reducă risipa, să formeze mentalități sănătoase și să redea încrederea cetățenilor în stat. Chemare la unitate în interiorul coaliției Premierul desemnat a lansat un apel către partidele din coaliție pentru a pune interesele comune mai presus de cele politice: „Va fi greu să recâștigăm încrederea cetățenilor, dar pentru asta trebuie, în primul rând, să avem încredere între noi. Partidele noastre trebuie să facă toate eforturile să recâștige încrederea între ele.” Bolojan a avertizat că viitorul Guvern va funcționa doar dacă membrii săi vor depăși interesele partizane și vor acționa solidar într-un context extrem de dificil. Exemplul personal și fapte În încheiere, Ilie Bolojan a reamintit că încrederea cetățenilor poate fi recâștigată doar prin acțiuni concrete și respect zilnic față de cetățeni: „Va fi greu să recâștigăm încrederea cetățenilor prin respectul pe care trebuie să li-l arătăm zi de zi prin comportamentul nostru.”

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Grindeanu, relaxat în fața problemelor economice (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu, relaxat: Economic, nu suntem pe marginea prăpastiei. Nu avem reforme din cauza alegerilor

Grindeanu, relaxat în fața problemelor economice. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, în ciuda dificultăților actuale, România nu se află într-o situație economică de criză iminentă. Grindeanu, relaxat în fața problemelor economice Acesta a recunoscut că anumite măsuri fiscale au fost întârziate din cauza contextului electoral, dar a subliniat că nu este cazul să se vorbească despre o „apocalipsă economică”. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Grindeanu a explicat că anumite reforme fiscale sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că acestea vor fi, în cele din urmă, aplicate. Însă, din cauza alegerilor multiple desfășurate în ultimul an, adoptarea acestor măsuri a fost întârziată. „Așa cum prevede și PNRR-ul, anumite măsuri fiscale ar fi trebuit luate mai devreme. Dar, de un an de zile suntem în alegeri, de toate tipurile, și e normal să existe acest delay”, a declarat liderul PSD într-o emisiune la PrimaTV. Situația economică nu e „roz”, dar nici catastrofală În ciuda provocărilor economice actuale, Sorin Grindeanu a insistat că nu este vorba despre o prăbușire economică iminentă. El a calificat drept false unele informații potrivit cărora România ar fi intrat în recesiune în primul trimestru al anului. „Nu suntem pe marginea prăpastiei. Nu e cea mai bună situație economică, dar nici nu suntem într-o perioadă dinainte de apocalipsă”, a explicat oficialul social-democrat. Impactul asupra populației Grindeanu a subliniat că modul în care sunt comunicate măsurile economice contează enorm și că trebuie evitată inducerea panicii în rândul populației. Potrivit acestuia, măsurile fiscale vor fi implementate într-un mod care să minimizeze impactul negativ asupra cetățenilor. „Trebuie să creionăm lucrurile astfel încât impactul asupra populației să nu fie unul catastrofal, așa cum e prezentat acum”, a adăugat el.

Încrederea în economia României, minimum istoric (sursa: Facebook/Adrian Codirlasu)
Economie

Încrederea în economia României, la cel mai scăzut nivel de după pandemie înainte de alegeri

Încrederea în economia României, minimum istoric. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat în aprilie cea mai mică valoare de după pandemie, scăzând cu 10,6 puncte, până la 33,3. Încrederea în economia României, minimum istoric Scăderea a fost generată de temerile privind un posibil rezultat eurosceptic al alegerilor prezidențiale, care ar fi putut deturna România de pe traiectoria pro-europeană. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare Componenta de anticipații a indicatorului s-a prăbușit cu 16,9 puncte, în timp ce percepția asupra condițiilor curente a crescut ușor. Deficit bugetar în creștere, creștere economică în scădere Deficitul bugetar estimat pentru 2025 a crescut la o valoare medie de 7,9% din PIB, în timp ce anticipațiile privind creșterea economică s-au redus la doar 0,7%. Există inclusiv temeri privind o posibilă intrare în recesiune. Datoria publică este prognozată să ajungă la 57% din PIB în următoarele 12 luni. Inflație ridicată și deprecierea leului, în prognoze Rata anticipată a inflației pentru mai 2026 a crescut la 4,78%, semnalând presiuni inflaționiste persistente. Aproximativ 86% dintre analiști prevăd deprecierea leului în următorul an. Estimările arată un curs de 5,0494 lei pentru un euro în șase luni și 5,1112 lei în 12 luni. Piața imobiliară, sub semnul incertitudinii 50% dintre participanții la sondaj anticipează o scădere a prețurilor locuințelor în marile orașe, iar 43% estimează stagnarea acestora. Majoritatea analiștilor (78%) consideră că actualele prețuri sunt supraevaluate, iar doar 14% le consideră corect evaluate. Temeri privind retrogradarea României la rating „junk” 36% dintre participanți anticipează retrogradarea României în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) în următoarele 12 luni, în creștere față de sondajele anterioare. În general, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită la „negativ”, riscul de retrogradare este crescut, mai ales în cazul ratingurilor deja slabe. Ce este Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA Realizat lunar de peste 13 ani, sondajul CFA România măsoară anticipațiile analiștilor financiari privind economia românească pe termen de un an. Indicatorul este compus din întrebări despre condițiile actuale și previziunile privind afacerile, piața muncii, veniturile și averea personală. Scorul variază între 0 (încredere minimă) și 100 (încredere deplină).

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei Foto: Inquam/George Calin
Politică

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei: leul își revine, bursa crește

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei: leul își revine, bursa crește puternic, iar statul se împrumută mai ieftin. În cazul unei victorii a lui George Simion, analiștii anticipau o reacție negativă a piețelor, iar băncile cu capital străin se pregăteau să vândă masiv titluri de stat.  Citește și: Dezastru pentru Simion: Giorgia Meloni l-a felicitat pe Nicușor Dan Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei Ce s-a putut constata în dimineața zilei de luni: Leul s-a apreciat, cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României luni, 19 mai 2025, fiind de 5,0315 lei/euro. Vineri, cursul era 5,1033 lei pentru un euro.  Reprezentanții CFA România au declarat că șansele de retrogradare ale ratingului României au scăzut și probabil că în iunie am putea primi o scurtă perioadă de grație de la agențiile de rating, un interval cuprins între 1-6 luni JPMorgan a declarat luni că victoria în alegeri a lui Nicușor Dan, reduce riscul politic în perspectivă și că o retrogradare a ratingului suveran sub nivelul de investiții este acum o preocupare mai mică. La ora 11.40, principalul indice bursier, BET, crescuse cu 3,6%. Acțiunile Băncii Transilvania au crescut cu 4,7%, Transelectrica - 6,75%, Petrom - 4,55%.  Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani, cu maturitate în 2035, au scăzut cu circa 27 puncte de bază faţă de închiderea de vineri, la 7,53% şi au revenit la niveluri anterioare primului tur al alegerilor Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 7,26%, de la 7,39% pe an „Ne aşteptăm ca victoria lui Dan în România să aducă o oarecare uşurare a pieţelor, cu o oarecare presiune de apreciere asupra cursului de schimb şi scăderea randamentelor pe termen lung”, a arătat, azi, o analiză Erste. 

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni

Indicele ROBOR la trei luni a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni, ajungând la 7,39%, faţă de 7,29%, nivelul din şedinţa precedentă. În funcție de acest indice se calculează majoritatea creditelor în lei. Citește și: Val de ură și amenințări împotriva lui David Popovici după ce a sugerat că-l va vota pe Nicușor Dan: „Să te văd înecat în bazin” ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Aceasta cea mai mare valoare din 13 ianuarie 2023 încoace, conform datelor BNR, arată site-ul Economica.  ROBOR la şase luni a crescut până la 7,48%, faţă de 7,39%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cel mai mare nivel din 6 februarie 2023. La data de 2 mai 2025, înainte de turul 1 al alegerilor prezidenţiale, ROBOR la trei luni era cotat la 5,90%, iar ROBOR la şase luni se afla la nivelul de 5,99%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Și cursul leu/euro a explodat după ce George Simion a intrat în turul II al alegerilor prezidențiale. Joi, un euro putea fi cumpărat cu peste 5,1 lei.  Mai mulți analiști economici au avertizat asupra unui crah care va urma dacă Simion va câștiga alegerile. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră