sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economie

51 articole
Eveniment

Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani, arată datele agenției Bloomberg. Astfel, se așteaptă ca datele oficiale să arate că în trimestrul II al anului 2022 economia Rusiei s-a contractat cu 4,7%, ajungând la nivelul din trimestrul II al anului 2018. Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani „Economia va șterge patru ani de creștere, revenind la dimensiunea din al doilea trimestru al anului 2018. Ne așteptăm ca contracția să încetinească în trimestrul al patrulea, cu o politică monetară mai relaxată, care susține cererea. Totuși, economia va pierde încă 2% în 2023, deoarece interdicițiile europene asupra importurilor de energie vor reduce exporturile”, arată Alexander Isakov, un economist rus citat de Bloomberg. Lovitura dată de sancțiunile internaționale, generate de război, a perturbat comerțul și a paralizat industrii precum producția de mașini, în timp ce cheltuielile pentru consum s-au oprit. Deși declinul economiei se dovedește până acum mai puțin brusc decât se credea inițial, banca centrală a Rusiei estimează că scăderea se va agrava în trimestrele următoare și nu se așteaptă la o redresare până în a doua jumătate a anului viitor. Yale's Sonnenfeld breaks down myths surrounding the strength of Russia's economy https://t.co/J1QWqn1gtg (Russia headed for economic oblivion. Likely that Putin’s economy will collapse in less than 24 months.)— Barry R McCaffrey (@mccaffreyr3) August 7, 2022 Inițial se credea că economia Rusiei se va contracta cu 10%. JP Morgan estimează acum o reducere de 3,5%, pe tot anul. Banca Rusiei estimează că PIB-ul va scădea cu 7% în acest trimestru, al treilea, și, posibil, chiar mai mult în ultimele trei luni ale anului. Această instituție estimează că economia s-a contractat cu 4,3% în al doilea trimestru. The ban on coal imports from Russia fully entered into force yesterday.This measure, taken under the ?? sanctions adopted following Russia’s aggression in #Ukraine, will have a significant impact on the Russian economy.? pic.twitter.com/JCcjIscfrc— French Embassy U.S. (@franceintheus) August 11, 2022 Livrările diminuate de energie către Europa ridică noi riscuri pentru economie. Scăderile lunare ale producției de petrol vor începe în august, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Agenția estimează că producția de țiței a Rusiei va scădea cu aproximativ 20% până la începutul anului viitor.

După un singur trimestru de război, Putin și-a trimis economia înapoi cu patru ani Foto: Kremlin.ru
Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

Refugiații au relansat economia Poloniei Foto: Twitter
Internațional

Refugiații au relansat economia Poloniei

Refugiații ucraineni au relansat economia Poloniei, țara înregistrând o creștere a PIB de 8,5% în primul trimestru a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2021. Polonia are serioase probleme cu lipsa forței de muncă și speră ca o parte din refugiați să rămână și după încetarea războiului. Cetățenii, firmele private și statul polonez au făcut eforturi puternice pentru a-i ajuta pe cei fugiți din calea războiului. Refugiații au relansat economia Poloniei O analiză Bloomberg arată că șomajul era de doar 2,7% în Polonia, în mai (doar în Cehia era mai mic) , iar țara avea mari probleme cu deficitul de forță de muncă, înainte de începerea războiului din Ucraina. Doar compania austriacă Strabag apreciază că, în Polonia, ar avea nevoie de circa 100.000 de angajați. Multe companii poloneze speră ca ucrainenii să rămână și după ce se va termina războiul. Labor-starved Poland is spending billions to encourage Ukrainians to stay. Will they? https://t.co/gWHHjHB2j7— Bloomberg (@business) August 10, 2022 Din cei peste două milioane de ucraineni care au ajuns în Polonia, circa 1,2 milioane au fost înregistrați în sistemul de asigurări sociale. Peste 385.000 dintre ei lucrează deja în Polonia. Mediul de afaceri speră că 20-40% din refugiați vor rămâne și după ce războiul încetează. Countries ranked by a Number of Ukrainian Refugees recorded, August update. Poland and Germany lead while UK surpassed France. pic.twitter.com/Yt122gSixa— Mario Berisic (@MarioBerky) August 9, 2022 Atât populația, cât și companiile, fac tot posibilul să-i ajute pe ucraineni. Un sondaj din mai, efectuat de Pew Research arată că 80% din polonezi sunt de acord ca țara lor să preia refugiați din zone afectate de război. Companiile donează spații și transformă hoteluri în centre de găzduire a refugiaților - înainte de războiul din Ucraina, Polonia avea unde ficit de circa două milioane de locuințe. Siemens, de exemplu, a transformat circa 2.700 mp de spațiu pentru birouri, din Varșovia, în cazare pentru 160 de refugiați. Însă ucrainenii sunt îndemnați să-și caute cazare în orașele mai mici, Varșovia fiind deja suprasolicitată. Citește și: Atacul ucrainean asupra bazelor rusești din Crimeea, probabil cea mai dură lovitură dată aviației lui Putin: zeci de avioane avariate. Ucraina are rachete care bat la peste 200 km În primele trei luni de la invadarea Ucrainei, sectorul privat din Polonia a cheltuit cu refugiații circa 2,1 miliarde de dolari, iar statul polonez alte 3,4 miliarde, apreciază Institutul Economic Polonez.

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta. Fabrica de arme Beretta, un proiect patronat exclusiv de directorul Romarm, Gabriel Țuțu, ilustrează perfect eșecul industriei de apărare românești. De mai bine de doi ani de zile, italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane de euro statului român și să creeze minimum 150 de noi locuri de muncă în România. Dar acest lucru este imposibil pentru că Romarm și Ministerul Economiei nu au pus la dispoziția italienilor o hală pentru viitoarea fabrică de arme Beretta. Fabrica de arme Beretta trebuia construită la Plopeni În vara anului 2019, compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei prin care își asuma că va construi o fabrică de arme în România. Conform documentelor agreate de cele două părți, fabrica urma să funcționeze într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo, Beretta urma să înceapă producția de arme de asalt ARX 160 la șase luni de la semnarea documentelor. Timp în care compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei, trebuia să pună la dispoziția italienilor o hală, iar italienii să aducă tehnologia. La evenimentul de semnare a memorandumului au participat ministrul Economiei Niculae Bădălău, ministrul Apărării Gabriel Leș, Franco Gussalli Beretta – președintele Beretta și ambasadorul italian la București Marco Giungi. Vorbe frumoase la semnare „Este un moment important, un proiect strategic, acest protocol între Beretta şi uzina Plopeni. Vom putea produce la Plopeni o armă modernă, de ultimă generaţie. Vom fabrica un produs românesc, chiar dacă este sub numele Beretta. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie înfiinţată compania mixtă, iar, cel târziu peste şase luni, să înceapă producţia”, spunea ministrul Niculae Bădălău. La rândul său, Franco Gussalli Beretta a spus că „Beretta va ajuta Romarm să fabrice componentele. Între timp, îi va ajuta să finalizeze armele. Pentru noi este important ca proiect pe termen mediu şi lung, aşa că e important să stabilim un proiect cu o ţară cum este România (...). Noi avem nevoie de clienţi şi Romarm are nevoie de un partener”, declara atunci Franco Gussalli Beretta. Țuțu, intermediar pentru Beretta Câteva luni mai târziu, mai exact pe 4 noiembrie 2019, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu. Acesta l-a numit la șefia companiei Romarm pe Gabriel Țuțu, un agent de poliție ajuns peste noapte ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Apoi, în vara anului 2020, Romarm a semnat un contract controversat în urma căruia a obținut dreptul de a vinde Poliției Române nu mai puțin de 25.000 de pistoale Beretta. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane lei, echivalentul a peste 8.000.000 de euro. Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta În urma acestui contract, compania Beretta a semnat un contract de offset prin care se obliga să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în industria românească. Practic, în contul acestor obligații, Beretta trebuia să transfere tehnologia în hala care trebuia pusă la dispoziție de Uzina Plopeni pentru a începe asamblarea de pistoale și puști. Investiția italienilor este estimată la 6,5 milioane de euro, plus 150 de noi locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Dar ministrul liberal Virgil Popescu, care nu era străin de această afacere, a decis să schimbe locul în care urma să fie amplasată fabrica Beretta. Inițial, s-au mimat tatonările la fabricile de arme de la Cugir și Sadu. Însă, în final,ministrul Virgil Popescu a ales un câmp din comuna Șimian, din Mehendinți. De ce acolo? Poate pentru că ministrul Virgil Popescu este președintele PNL Mehedinți și trebuia să câștige alegerile locale și parlamentare la nivel de județ. Ministrul Popescu și reprezentanții Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu) Fabrica Beretta, motor electoral pentru liberalul Virgil Popescu Comuna Șimian a devenit cunoscută după ce autoritățile au găsit acolo doi dintre leii lui Nuțu Cămătaru, celebrul lider al lumii interlope. O femelă și un mascul. Dacă Nuțu Cămătaru a decis să își țină leii la Șimian, ministrul Virgil Popescu a decis să construiască acolo fabrica de arme Beretta. În plină campanie electorală, însoțit de Gabriel Țuțu, ministrul Virgil Popescu declara în fața unui câmp din Șimian: „Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian. (…) Astăzi am avut o întâlnire de lucru pe marginea acestei investiții cu directorul general al Companiei Naționale ROMARM SA, Gabriel ȚUȚU, primarul comunei Șimian Constantin Trușcă și prefectul județului Mehedinți Cristinel Pavel. Da, se poate!”. În publicațiile locale din județul Mehedinți, mesajul ministrului Virgil Popescu era ilustrat cu afișe de campanie. Primarul: „Trebuia să se apuce de acum un an” De atunci au trecut aproape doi ani, dar Romarm nu a contract lucrările pentru construcția halei. Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, a declarat pentru Defapt.ro că nu știe când vor începe lucrările pentru fabrica de pistoale. „În curând, sper! Le-am dat terenul. Trebuia să se apuce de acum un an. Trebuia să se apuce, dar nu știu. Când se va ocupa, se va ocupa. Am mai vorbit cu ei. Sunt chestii care mă depășesc. Unii vor să o facă, unii nu vor. De făcut … sunt convins că se va face. Nu avem specialiști, îi specializează ei în Italia. Îi duc acolo o lună, la calificare 40-50 de zile”, a declarat primarul Constantin Trușcă. Ministrul Florin Spătaru dă vina pe subalternul Țuțu Defapt.ro a solicitat mai multe informații despre fabrica de arme Beretta de la Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru, ministerul fiind acționar unic al Romarm. Mai mult, există un secretar de stat special desemnat pentru industria de armament românească aflată în colaps, în timp ce toate companiile de armament din întreaga lume fac profituri amețitoare. Răspunsul Ministerului Economiei arată că ministrului Florin Spătaru nu îi pasă de industria de apărare românească, motiv pentru care a aruncat toată responsabilitatea pe Romarm. „Compania Națională Romarm SA nu negociază cu compania Beretta construcția unei fabrici pentru asamblarea unor produse ale acestei societăţi. Ministerul Economiei nu are asumată nicio obligație în legătură cu construcţia respectivei fabrici de asamblare, obligaţiile compensatorii în legătură cu subiectul sunt asumate exclusiv de CN ROMARM SA. Decizia construirii fabricii de asamblarea a unor produse Beretta, inclusiv amplasamentul acesteia, aparține organelor de conducere ale CN ROMARM SA”, a transmis Ministerul Economiei. Romarm, prin directorul Gabriel Țuțu, nu a răspuns deocamdată solicitării transmise de către Defapt.ro.

Ministrul Economiei, bani de la Damen (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

PIB-ul României în creștere (sursa: Pixabay)
Eveniment

PIB-ul României, în creștere

PIB-ul României, în creștere . Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022", precizează INS. PIB-ul României, în creștere Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021. Citește și: EXCLUSIV Uriașa țeapă a măștilor din Vietnam: în 2020, Ministerul Economiei a cumpărat 100 de milioane de bucăți pentru 31 de milioane USD. După doi ani, mai avea 90 de milioane în stoc O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%. Scumpirile au ajutat la creșterea PIB-ului Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB. "Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană", subliniază INS. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,9%, a indicat pe 7 Iunie Banca Mondială, în raportul "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects), potrivit Agerpres. Estimările sunt mai bune faţă de cele avansate în luna aprilie, într-un alt raport, când instituţia financiară internaţională arăta că România va consemna un avans modest de 1,9% în acest an. Faţă de ediţia din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, estimările BM sunt în scădere semnificativă în condiţiile în care, la momentul respectiv, organizaţia anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%.

Prețul carburanților compensat cu 50 de banis ursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Eveniment

Ciucă le cere miniștrilor să facă economie

Ciucă le cere miniștrilor să facă economie. Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut, miercuri, miniştrilor să ia măsurile necesare pentru a asigura reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu 10%, conform deciziei luate în coaliţia de guvernare, subliniind că demersul este unul de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare. Ciucă le cere miniștrilor să facă economie "Aşa cum ne-am asumat luni în cadrul coaliţiei, am stabilit un nou set de măsuri care să vină atât în sprijinul activităţii Guvernului, cât, mai ales, în ceea ce priveşte continuarea programului Sprijin pentru România". Citește și: La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat Măsurile respective vin, practic, şi impactează pe ceea înseamnă continuarea programului de guvernare, în sensul în care la nivelul fiecărui minister va trebui să asigurăm reducerea cheltuielilor la bunuri şi servicii cu procentul de 10%. Este o decizie de solidaritate în actualele condiţii economico-financiare şi vă cer fiecăruia dintre dumneavoastră să luaţi măsurile necesare, astfel încât să putem să ne încadrăm în acest procent", a declarat Nicolae Ciucă la începutul şedinţei de Guvern.

Prețuri enorme la alimente în Rusia (sursa: Youtube/Inside Russia)
Internațional

Prețuri enorme la alimente în Rusia

Prețuri enorme la alimente în Rusia. La trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, economia țării conduse de Vladimir Putin se resimte. Prețuri enorme la alimente în Rusia Un video filmat într-unul din cele mai mari mall-uri moscovite arată o parcare care acum câteva luni era ticsită de mii de mașini, dar în prezent este goală într-o zi de duminică. Potrivit imaginilor filmate de Konstantin, un vlogger rus (care deține canalul Inside Russia), multe magazine occidentale închise au generat o situație aproape de colaps. Potrivit aceleiași surse, prețurile la alimente au crescut cu între 30 și 300%. https://www.youtube.com/watch?v=1vQgx28vNsg

Rusia va suferi cea mai dură prăbușire economică Foto: Kremlin.ru/ Ria Novosti
Internațional

Rusia cea mai dură prăbușire economică

Rusia va suferi în 2022 cea mai dură prăbușire economică, din 1994 până acum, scrie Bloomberg, care ar avea informații de la persoane din administrația rusă implicate în pregătirea estimărilor privind evoluția economiei. Potrivit Bloomberg, căderea economică ar putea fi de 12% din PIB, acesta fiind efectul sancțiunilor dure impuse Rusiei. Rusia va suferi cea mai dură prăbușire economică „Produsul intern brut este probabil să scadă cu până la 12% în acest an, mai mult decât scăderea de 8% preconizată de Ministerul Economiei, potrivit unor persoane familiare cu estimările care au vorbit sub rezerva anonimatului (...) Guvernul nu a publicat o prognoză publică de la invazia Ucrainei”, scrie Bloomberg. Totuși, ministerul rus de Finanțe a contrazis, azi, aceste date. Ministerul a arătat că nu este sarcina sa să pregătească prognoza economică. Bloomberg prezintă un grafic care arată că o contracție de 12% a economiei rusești nu s-a mai produs din 1994. Grafic: Bloomberg Un analist consultat de agenție a spus că acesta este efectul embargoului, al reducerii dependenței de gazul rusesc și al plecării companiilor străine. O prognoză este însă greu de făcut, având în vedere că UE pregătește noi sancțiuni. „Banca Rusiei a anunțat pe 29 aprilie că se așteaptă la o contracție între 8% și 10% în acest an. Fondul Monetar Internațional a estimat o scădere de 8,5%, în timp ce un sondaj Bloomberg printre economiști a arătat o scădere medie de 10,3%. Dacă prognoza Ministerului de Finanțe se dovedește corectă, aceasta ar șterge aproximativ un deceniu de creștere economică, potrivit unei persoane familiarizate cu prognozele”, mai scrie Bloomberg. Russian economy (GDP) was smaller than that of the Nordic countries (Finland ??, Sweden ??, Norway ??, Denmark ?? and Iceland ??) before Russia’s criminal attack to Ukraine.Russia ?? is no "major power", it's a pariah state soon to be bankrupted. pic.twitter.com/oaWgxDChby— Jussi Pekka ?? (@JuPe_EU) April 30, 2022 Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara

Economia României în cădere liberă (sursa: Pixabay)
Eveniment

Economia României, în cădere liberă

Economia României, în cădere liberă. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a înrăutăţit estimările privind evoluţia economică a României în 2022 şi în 2023, după o redresare de 5,9% în 2021, determinată în principal de consumul privat solid, se arată într-un raport publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Economia României ar urma să înregistreze un avans de 2,5% anul acesta, comparativ cu o creştere de 2,8% previzionată în martie 2022, şi de 3% anul viitor, faţă de o estimare de 4,1%. Economia României, în cădere liberă Conform BERD, economia a intrat în 2022 cu o poziţie slăbită, PIB-ul înregistrând un declin de 0,1% în ultimul trimestru din 2021, din cauza scăderii investiţiilor şi a încetinirii acumulării stocurilor. "Accelerarea inflaţiei din semestrul doi din 2021 a pus deja presiune pe firme şi consumatori. În timp ce salariile nete reale s-au redresat temporar la începutul acestui an şi ridicarea restricţiilor a îmbunătăţit încrederea, războiul din Ucraina a sporit dificultăţile legate de inflaţie şi de perturbările din lanţurile de aprovizionare", se arată în raportul BERD. Citește și: EXCLUSIV Câciu (PSD) a luat împrumuturi cu uluitoarea viteză de 1.286 de euro pe secundă. Cîțu, cu „doar” 1.102 de euro pe secundă, era acuzat de Ciolacu că „amanetează” țara Preţurile de consum au crescut în ritm anual cu 10,2% în martie 2022, în pofida plafonării preţurilor energiei. Guvernul a adoptat o serie de măsuri pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile şi firmele afectate de război. Astfel, consolidarea fiscală preconizată pentru acest an ar putea fi constrânsă de aceste cheltuieli şi de creşterea economică mai slabă, avertizează instituţia financiară internaţională, potrivit Agerpres. BNR a majorat până în aprilie 2022 rata dobânzii la 3% şi, confruntându-se cu o înăsprire a lichidităţii de la începutul războiului, a intervenit pe piaţa secundară a datoriei suverane pentru a calma pieţele datoriei. Creşterea economică ar urma să încetinească la 2,5% anul acesta, balanţa riscurilor fiind înclinată în sens negativ, depinzând de evoluţia războiului şi de alte presiuni legate de aprovizionare. În 2023, presiunile inflaţioniste persistente, reducerea cererii şi perturbările din lanţurile de aprovizionare ar urma să limiteze creşterea la un nivel estimat de 3%, se arată în raportul BERD.

Economia Rusiei și-a revenit Foto: Twitter
Eveniment

Economia Rusiei și-a revenit

Publicația The Economist scrie, azi, că economia Rusiei și-a revenit. Săptămânalul britanic a avertizat din aprilie că, în pofida sancțiunilor „fără precedent”, economia Rusiei nu a intrat în colaps, așa cum se anticipa. După luni de sancțiuni, rubla s-a apreciat, fiind chiar mai bine cotată decât înainte de începerea invaziei din Ucraina, iar economia reală este surprinzător de rezilientă, apreciază The Economist. Economia Rusiei și-a revenit „Consumul total de energie electrică a scăzut doar cu puțin. După o pauză în martie, rușii par să cheltuiască destul de relaxat în cafenele, baruri și restaurante, potrivit unui algoritm de urmărire a cheltuielilor a Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Pe 29 aprilie, banca centrală și-a redus dobânda cheie de la 17% la 14%, semn că panica financiară care a început în februarie s-a atenuat ușor. Economia Rusiei este, fără îndoială, în scădere (...) dar previziunile unor economiști cu privire la o scădere a PIB-ului de până la 15% în acest an încep să pară pesimiste”, arată publicația britanică. Economia Rusiei era destul de închisă și înainte de începerea războiului, dar cheia este în creșterea masivă a exporturilor de combustibili fosili, explică The Economist. So, the damage to the Russian economy is real, even if it's not immediately preventing Muscovites from sitting in cafés. Putin has spent 20+ years building sound fiscal and monetary policies. It will take more than a couple of months to undo that. Venezuela wasn't built in a day.— Sam Greene (@samagreene) May 7, 2022 Creșterile de prețuri la combustibili ajută Kremlinul „De la invazie, Rusia a exportat combustibili fosili în valoare de cel puțin 65 de miliarde de dolari, prin conducte și pe cale navală, sugerează Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, un think-tank din Finlanda. În primul trimestru al anului 2022, veniturile din hidrocarburi ale guvernului rus au crescut cu peste 80%, față de perioada similară din 2021. Pe 4 mai, Comisia Europeană a propus interzicerea importurilor de petrol rusesc, măsură care va intra în vigoare la sfârșitul anului. Până atunci, așteptați-vă ca economia Rusiei să continue să funcționeze”, concluzionează săptămânalul. Preţurile petrolului s-au stabilizat joi în apropiere de 110 de dolari pe baril, deoarece un dolar mai puternic şi o scădere a pieţelor bursiere globale au compensat îngrijorările legate de aprovizionare după ce Uniunea Europeană a stabilit planuri pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo asupra ţiţeiului aplicabil în termen de şase luni, transmite Reuters. ”Embargoul petrolier planificat al UE reprezintă o provocare logistică masivă pentru pieţele petroliere. Redirecţionarea producţiei ruse din Europa către cumpărători dornici din Asia, în prezenţa sancţiunilor, este deja atât de dificilă încât chiar şi Rusia a recunoscut că producţia sa va scădea semnificativ”, a declarat directorul pentru mărfuri al Investec, Callum Macpherson. Japonia a declarat că va întâmpina dificultăţi în a opri imediat importurile de petrol ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Citește și: Boris Johnson a condus licitația la care s-a vândut hanoracul lui Zelenski. Prețul obținut, mult peste geaca Loro Piana a lui Putin

Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb - Foto: Rawpixel
Eveniment

Banca Mondială are previziuni sumbre Banca Mondială are previziuni sumbre. "Creștere uriașă" a prețurilor la alimente din cauza "catastrofei umanitare" din Ucraina

Banca Mondială are previziuni sumbre. Președintele instituției avertizează că lumea se confruntă cu o „catastrofă umană” din cauza unei crize alimentare apărute în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, ar putea exista o creştere „uriaşă” de 37% a preţurilor la alimente, care i-ar afecta cel mai mult pe cei foarte săraci. David Malpass (foto), președintele Băncii Mondiale a spus într-un interviu acordat postului britanic BBC, că aprecierile record ale preţurilor alimentelor împing sute de milioane de oameni în sărăcie şi reprezintă o provocare politică pentru guverne, care nu pot face nimic în privinţa asta. „Este o catastrofă umană, adică nutriția scade. Dar apoi devine și o provocare politică pentru guvernele care nu pot face nimic în privința asta. Nu au provocat-o (catastrofa – n.r.) și văd prețurile crescând”, a spus el. Banca Mondială are previziuni sumbre: creștere de 37% a prețurilor la alimente Banca Mondială spune că anul acesta s-ar putea înregistra o creștere „uriașă” de 37% a prețurilor la alimente, iar efectele cele mai mari vor fi resimțite, în primul rând, de către cei săraci care „vor mânca mai puțin și vor avea mai puțini bani pentru alte cheltuieli importante, cum ar fi școala. De aceea această criză este nedreaptă. Îi lovește cel mai tare pe cei mai săraci. Așa a fost valabil și în cazul pandemiei de Covid", a explicat Malpass. Președintele Băncii Mondiale (BM) spună că așteptatele creșteri ale prețurilor sunt ample și profunde și „afectează alimentele de toate felurile de la uleiuri și până la cerealele”. Citește: Estonia este cel mai mare donator de ajutor pentru Ucraina, raportat la PIB. România nu apare în clasamentul primelor 12 state David Malpass spune că este suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea, stocurile globale fiind la niveluri istorice, însă va trebui să existe un proces de partajare sau de vânzare pentru a duce hrana acolo unde este nevoie. Președintele BM spune însă că subvenționarea producției sau plafonarea prețurilor la produsele agricole nu va fi o soluție eficientă. În schimb, el susține că accentul ar trebui să se pună pe creșterea livrărilor de îngrășăminte și alimente în întreaga lume, și pe asistență direcționată către tările sărace. Economiile emergente vor avea mari probleme dacă nu li se restructurează datoriile David Malpass avertizează că, de fapt, trecem printr-o „criză în cadrul unei alte crize”, care decurge de o incapacitate a țărilor în curs de dezvoltare de a-și achita datoriile din cauza pandemiei, care vine pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. „Aceasta este o perspectivă foarte reală. Se întâmplă în unele țări, nu știm cât de departe va ajunge. Până la 60% dintre cele mai sărace țări în acest moment sunt fie în dificultate, fie cu risc mare de îndatorare”, a explicat el. „Trebuie să ne îngrijoreze o criză a datoriilor. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este să acționăm din pentru a reduce povara pentru țările care au datorii nesustenabile. Cu cât se amână mai mult asta, cu atât va fi mai rău”, a adăugat David Malpass. Recunoașterea de către președintele Băncii Mondiale ca existenței unei probleme reale a datoriilor țărilor în curs de dezvoltare este foarte foarte importantă. Combinația dintre datorii masive din cauza pandemiei cu rate ale dobânzilor în creștere și prețuri în creștere este cu una cu adevărat toxică pentru orice economie. Principalii creditori nu prea vor să se așeze la masă pentru a discuta restructurarea datoriilor La reuniunile FMI și ale Băncii Mondiale țările bogate au încercat să dea asigurări clare economiilor emergente că nu vor trebui să se îngrijoreze cu privire la împrumuturi existente și că vor putea angaja cheltuieli să ducă la oprirea pandemiei. Acum, însă, economiile emergente se întreabă dacă aceste datorii record vor fi anulate. Deja, la nivel global se fac încercări pentru organizarea un așa numit „jubileu al datoriilor din pandemie” la care să fie prezenți principalii creditori. Însă, până acum, este doar tăcere din partea creditorilor din țările bogate. În plus, bancherii cărora li se datorează aceste sume nu sunt doar din Occident. Chinei, de exemplu, i se datorează la fel de mulți bani ca tuturor creditorilor occidentali la un loc (așa numitul Grup de la Paris). Cum va răspunde China la solicitările de clemență privind rambursarea împrumuturilor? David Malpass spune că „are reguli diferite, cum ar fi clauzele de confidențialitate în contracte care fac foarte dificilă restructurarea acestor datorii” Războiul din Ucraina a provocat șocuri pe piețele de cereale Și nu numai Banca Mondială are previziuni sumbre. La începutul acestei luni, Organizația Națiunilor Unite a declarat că războiul din Ucraina a dus la un „salt uriaș” al prețurilor la alimente, acestea atingând valori-record în luna martie. Războiul a întrerupt, de exemplu, livrările de ulei de floarea soarelui din Ucraina, care este cel mai mare exportator al acestui produs la nivel global. Ucraina este, de asemenea, și un foarte mare producător de cereale. De aceea, un alt efect imediat al războiului a fost creșterea bruscă a prețurilor la grâu și porumb. ONU a spus că „războiul din regiunea Mării Negre a răspândit efectiv șocuri pe piețele pentru cereale de bază și uleiuri vegetale”. Indicele ONU al prețurilor la alimente, care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare din lume - măsoară prețurile medii la cereale, ulei vegetal, lactate, carne și zahăr. Potrivit acestui indice, prețurile la alimente la nivel global sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, după ce au înregistrat o creștere cu aproape 13% în luna martie, după un alt record în februarie. Potrivit indicelui ONU, prețurile mărfurilor alimentare erau deja la cele mai ridicate valori din ultimii 10 ani, chiar înainte de războiul în Ucraina, în special din cauza problemelor legate de recolta globală.

Schema de ajutor pentru investițiile în economie (sursa: Facebook/NicolaeCiuca)
Politică

Schema de ajutor pentru investițiile în economie

Schema de ajutor pentru investițiile în economie. Guvernul va aproba, joi, schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţiile în economie a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă. Schema de ajutor pentru investițiile în economie "Astăzi vom aproba schema de ajutor de stat de care vor beneficia investiţii în economia României a căror valoare iniţială va fi de minim 1 milion de euro. Continuăm, deci, să dezvoltăm toate elementele de reglementare, să luăm toate măsurile necesare la nivelul Guvernului, astfel încât aceste măsuri să intre cât mai repede în vigoare şi să producă efecte aşa cum ne-am asumat", a declarat Ciucă la începutul şedinţei de Guvern, potrivit Agerpres. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Acest pachet de măsuri are o valoare de 200 de milioane de euro. "Ceea ce cred că este foarte important de subliniat este faptul că aduce câteva elemente de noutate, în sensul în care dorim ca prin aceste măsuri să producem efect multiplicator în economia românească, să avem valoare adăugată cât mai mare. Şi, în felul acesta, considerăm că este foarte important să ne focalizăm pe ceea ce înseamnă industria prelucrătoare, construcţiile, informatică şi comunicaţii, HORECA şi, nu în ultimul rând, investiţiile în sănătate şi asistenţă socială", a explicat Ciucă. Premierul a precizat că, începând de anul trecut, numărul de cereri de finanţare la această schemă de ajutor a crescut constant. "În acest an fiind deja emise 50 de finanţări din totalul de 144 câte se află la Ministerul de Finanţe şi acestea sunt pentru firme care fac parte din industria auto, aeronautică, industria alimentară, electrocasnice, farmaceutică şi, nu în ultimul rând, a materialelor de construcţii", a mai declarat prim-ministrul Ciucă.

Germania, în fața unei decizii cruciale (sursa: Euronews.com)
Eveniment

Germania, în fața unei decizii cruciale

Germania, în fața unei decizii cruciale. Economia germană ar fi afectată puternic în cazul unei opriri a furnizării de gaze rusești, au avertizat institutele germane. Potrivit unei previziuni economice comune a cinci institute germane de cercetare economică de top, în cazul unei întreruperi imediate a livrărilor de gaz rusesc, o producție economică germană în valoare totală de 220 de miliarde de euro (238 de miliarde de dolari) ar fi în pericol atât în 2022, cât și în 2023. Acest lucru ar fi echivalent cu peste 6,5% din producția economică anuală a Germaniei. Germania, în fața unei decizii cruciale "Dacă livrările de gaze ar fi întrerupte, economia germană ar suferi o recesiune puternică", a declarat Stefan Kooths, vicepreședinte și director de cercetare pentru cicluri economice și creștere economică la Institutul Kiel pentru Economie Mondială. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Institutele au redus creșterea PIB-ului pentru 2022 la 2,7%, de la 4,8%, din cauza războiului actual din Ucraina și a ramificațiilor sale economice și se așteaptă ca inflația să atingă 6,1% în 2022, cea mai mare cifră din ultimii 40 de ani. "În cazul unei opriri a aprovizionării cu energie, aceasta ar crește chiar la 7,3%, un nivel record în Germania postbelică", se arată în comunicat. La sfârșitul lunii martie, Germania a emis un "avertisment timpuriu" cu privire la posibile penurii de gaze naturale din cauza unei dispute de plăți cu Rusia, care ar putea duce la raționalizarea energiei, îndemnând toți consumatorii să își reducă pe cât posibil consumul. "Procesul de redresare a economiei germane este din nou întârziat. Tabloul economic este conturat de forțe opuse, toate acestea ducând la creșterea prețurilor", a declarat Kooths. Prognoza economică comună a fost elaborată de Institutul German pentru Cercetare Economică (DIW Berlin), Institutul ifo (München), Institutul Kiel pentru Economie Mondială (IfW Kiel), Institutul de Cercetare Economică din Halle (IWH) și RWI (Essen).

Valentin Ionescu
Opinii

Rusia trebuie învinsă economic: sancțiuni mai dure, pe ramuri economice, și deblocarea rezervelor de petrol din Arabia Saudită și Iran

Văd că în presă a apărut informația că rubla și-a "revenit". Rubla nu și-a "revenit". Banca Centrală a Rusiei fixează cursul în fiecare zi pentru rublă în raport cu US$ (dolarul SUA) și EUR. Prin urmare, Banca Centrală a abandonat cursul flotant și a trecut la un curs fix/pe cale administrativă. De asemenea, în Rusia sunt comisioane mari la schimbul valutar pentru a descuraja vânzările de monedă locală și achizitia de EUR sau US$. Guvernul rus a aprobat importurile paralele. În sine, "importurile paralele" se practică mai cu seamă la medicamente generice. De pildă, dacă într-o țară nu se mai produc (sau se produc, dar prețul este mare), se caută achiziția lor de pe alte piețe la prețuri mai scăzute. Acesta este mecanismul. Guvernul rus probabil vrea să importe produse ieftine de pe piața asiatică, pentru care să nu dea mulți bani în dolari, mai cu seamă din China și India, unde drepturile de autor/copyright nu prea se respectă. Asta înseamnă că rușii vor cumpăra produse ieftine (eventual în barter? nu știu), din care un număr nespecificat de produse e posibil să fie piratate. Separat de asta, rușii au început să practice exportul de petrol la "negru", în sensul că opresc semnalul pe vasele lor ca să nu se identifice corect ruta acestora. Evident, acest lucru se face cu complicitatea cumpărătorilor, care de multe ori sunt chinezi sau indieni. Sunt curios câte nave rusești sunt acum la Shanghai, oraș aflat în lockdown și unde presa nu are acces. Ar trebui ca presa internațională să urmărească intrările de vase rusești în India și China. Rușii caută să-și conserve rezervele valutare, pe care eu le apreciez la jumătate din total (aprox. 630 mld US$) că ar fi la dispoziția lor. Asta îi ajută să supraviețuiască pe termen mediu, dar la alți parametri decât până acum. Și Uniunea Sovietică a supraviețuit, decenii chiar, având relații comerciale cu Occidentul la un nivel modest. Nu aș paria pe o prăbușire economică mai mare de 11-15% anul acesta. Din petrolul și gazele pe care le exportă în Uniunea Europeană, eu am estimat că rușii încasează zilnic între 310 și 320 de milioane de EUR. Aproximativ 71% sunt din petrol. Este posibil ca factura să fi fost mai mare în februarie și începutul lunii martie, când au fost zile cu temeperaturi scăzute. Eu am estimat valoarea facturii de mai sus ca medie aritmetică, luând în calcul prin comparație exporturile totale de anul trecut (aproximativ 98,9 miliarde de EUR). Sigur că o zi din februarie contează în bani mai mult decât o zi din luna iunie. Asta înseamnă că, într-o lună de război, rușii au încasat intre zece și 12 miliarde de EUR. Destul. Trebuie urmărite și livrările zilnice pe cele trei trasee de gaz spre vestul Europei. Pe de altă parte, cu excepția sectorului metalurgic, nici un sector economic rusesc nu este sub embargo, ceea ce este surprinzător, ținând cont de ce scrie în presa occidentală și la noi. Sancțiunile se aplică individual pe firme și persoane, nu pe ramuri economice. De aceea, sancțiunile mi se par soft. Rușii mai exportă în țările UE metale și pietre prețioase, lemn, celuloză și hârtie, produse alimentare și materii prime agricole, maşini, echipamente şi mijloace de transport , textile şi încălţăminte. Nu am văzut sancțiuni la clasele de produse menționate mai sus. De asemenea, porturile sunt deschise. Numai britanicii le-au închis. O parte din bănci sunt scoase din SWIFT, dar nu am auzit ca și din Target 2. O altă parte din bănci nu sunt scoase din SWIFT. Deocamdată, observ că americanii aplică sancțiuni mai dure decât vest-europenii. Rușii forțează nota și vor ca gazele să fie plătite în ruble. Atenție, nu petrolul exportat, unde rușii știu că au concurenți si apare efectul de substituție, ci doar la gaze, unde europenii sunt vulnerabili. Șmecherie de cartier. Vest-europenii nu acceptă șantajul și nu intră pe piața rusă să cumpere ruble, deși ar putea să o facă. Mai ales că au bănci care au rămas în Rusia. Măsura vine într-un moment în care consumul are o tendință de scadere. Dar depozitele cu gaz ale vest-europenilor sunt pline între 29 și 33%. Dacă cererea totală de gaz se menține, mai cu seamă în sectorul industrial, prețul la gaz (la pret TTf la Amsterdam și la Viena) va înregistra o creștere bruscă la un punct nesustenabil. Multe firme pot ajunge în stare de faliment, din cauza cheltuielilor de exploatare. Prin urmare, va fi nevoie de noi măsuri guvernamentale pentru a menține prețul la un nivel suportabil. În iunie, apreciez că prețul va începe să se stabilizeze, iar efectul urmărit de ruși va începe ușor să se estompeze. Prețul va tinde spre un punct de echilibru, deși va fi mai sus decât în prezent. Ceea ce rușii nu au luat în calcul este că, în ipoteza in care economia Uniunii Europene intră în recesiune, repetând situația din 2020, de exemplu, cererea la toate produsele rusești va scădea, nu doar la petrol și gaze, indiferent de sancțiuni. Apreciez că România trebuie să renunțe la prețul de referință de la Viena, care avantajează numai OMV. Industria care folosește gaz (îngrăsăminte, materiale de construcții, sticlă) trebuie salvată. Până la sfârșitul anului va fi o cursă contracronometru pentru umplerea depozitelor de gaz în subteran peste tot în Europa. De fapt, situația asta va menține cererea la un nivel ceva mai ridicat. Europa va conta pe un supliment de livrări din Qatar, dar nu prea mult, și pe livrări modeste din SUA (15 miliarde de metri cubi, aproximativ 10% din 155 de miliarde de metri cubi importați din Rusia). Ca rușii să cedeze, occidentalii va trebui să întrerupă achizițiile de petrol de la ei, pentru că acesta este sursa lor principală de venit, și să sancționeze toate ramurile economice rusești. Cheia este Arabia Saudită, care nu vrea să majoreze extracțiile, întrucât se opune negocierilor americane cu Iranul și pentru că prințul moștenitor are deschis un proces penal în SUA. De asemenea, Arabia Saudită este nemulțumită de SUA că nu îi acordă suport în războiul din Yemen. Până la urmă, cred că saudiții vor ceda. În acel moment, rușii nu mai au cum să joace în forță. Vor conta exporturile de gaze azere prin Turcia, prin Balcani, dacă bulgarii se mișcă repede și realizează interconectorul cu grecii. De asemenea, pe termen lung este important ca Iranul să fie scos din zona de influență a Rusiei. Iranul este a doua țară din lume ca zăcăminte de gaz natural. Intrarea Iranului pe piața internațională va prăbuși monopolul Rusiei. O să vedem când și cum. Deocamdată, războiul este asimetric, iar prețul este ridicat. Frontul din Ucraina este sprijinit de sancțiuni economice, dar și invers este valabil. Dacă rușii sunt înfrânți, sancțiunile lor asupra Occidentului se reduc, pentru că nu mai au resurse. Valentin Ionescu este invitat al rubricii de opinii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră