joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: economie

89 articole
Investigații

EXCLUSIV Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie

Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, a fost schimbat din funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului de ministrul Radu Miruță. Dar a fost readus pe post de actualul ministru al Economiei, Irineu Darău. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, susținea că directorul Bodolan a „viciat grav” procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație (CA) ale companiilor Ministerului Economiei, motiv pentru care l-a dat pe mâna procurorilor DNA.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să îl repună în funcție ca urmare a încetării cercetării disciplinare, dar că l-a mutat temporar pe o funcție la Direcția Generală Comunicații.   Miruță l-a cercetat disciplinar și l-a mutat Radu Miruță, în mandatul său de ministru al Economiei, anunța la finalul anului trecut că Constantin Alexie Cotan Bodolan (despre care DeFapt.ro a scris, în exclusivitate, AICI și AICI), în calitate de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului, a invocat o legislație abrogată pentru a vicia grav procedurile de numire a membrilor de CA.  În urma întocmirii raportului Corpului de Control care a scos la iveală neregulile referitoare la numirea membrilor în consilii de administrație, ministrul Radu Miruță a decis ca Constantin Alexie Cotan Bodolan să fie cercetat disciplinar. În plus, a sesizat și Direcția Națională Anticorupție. Pentru a nu influența cercetarea disciplinară, Bodolan a fost mutat la Direcția Generală Comunicații din cadrul Ministerului Economiei. Totodată, ministrul Miruță a decis ca funcția de director al Direcției Administrația Participațiilor Statului să fie ocupată temporar de Camelia Andreea Mina.   Darău spune că a fost obligat să-l readucă Noul ministru al Economiei, Irineu Darău (tot de la USR, ca și Miruță), a decis ca, începând cu 23 ianuarie 2026, Constantin Alexie Cotan Bodolan să își „reia activitatea în funcția publică de conducere de director la Direcția Administrarea Participațiilor Statului”. Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Irineu Darău a declarat că a fost nevoit să ia această decizie. „Revenirea pe funcția de la DAPS a fost strict și direct ca urmare a încetării de jure a cercetării disciplinare (generate automat de cea penală)”, a declarat ministrul Irineu Darău. Darău a mai precizat, totuși, că a semnat un ordin de mutare prin mobilizare prin care Constantin Alexie Cotan Bodolan a fost transferat temporar înapoi pe funcția de la Direcția Generală Comunicații, din cadrul Ministerului Economiei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Constantin Alexie Cotan Bodolan, dar fără succes. 

Șeful CA de la Romarm, trimis la DNA de Miruță, adus înapoi de Darău ca șef la Economie (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie Cotan Bodolan)
Acordul UE–Mercosur, oportunitate majoră pentru România (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Economie

Cinci miliarde de euro ar putea intra în România datorită acordului UE-Mercosur (Nicușor Dan)

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă, la Iași, că acordul comercial semnat de Uniunea Europeană cu statele Mercosur reprezintă o șansă importantă pentru economia românească, în special pentru industria auto, unul dintre pilonii principali ai exporturilor naționale. Impact direct asupra industriei auto românești Potrivit șefului statului, acordul UE–Mercosur este „ceva benefic” pentru România și trebuie tratat ca „o chestiune extrem de serioasă”, având în vedere ponderea majoră a sectorului auto în economia națională. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” România înregistrează exporturi anuale de aproximativ 90 de miliarde de euro, dintre care aproape jumătate provin direct sau indirect din industria auto. „Închipuiți-vă ce înseamnă o piață suplimentară pentru întreaga industrie auto europeană, din care România este o componentă importantă”, a explicat președintele. Posibilă creștere de până la 15% a industriei auto Nicușor Dan estimează că acordul cu Mercosur ar putea genera o creștere de 10–15% a industriei auto din România, ceea ce ar însemna un aport anual de miliarde de euro la exporturi. „Ce ar însemna pentru România ca de la un export de 42–43 de miliarde de euro să vină anual încă 5 miliarde în România, în industria românească? Când discutăm de Mercosur, trebuie să ne uităm la ambele părți ale balanței”, a subliniat șeful statului. Poziția României: susținere constantă pentru Mercosur Președintele a reamintit că negocierile privind acordul UE–Mercosur durează de peste două decenii, iar poziția oficială a României este una de susținere de aproximativ zece ani. „Mercosur se dezbate de 25 de ani. România are o poziție oficială formată de vreo 10 ani. Când am preluat această funcție, am întrebat care este poziția României, iar aceasta este de susținere a acordului Mercosur”, a declarat Nicușor Dan. Protejarea agricultorilor români în negocierile europene Șeful statului a precizat că, în urma presiunilor venite din partea agricultorilor europeni, România a susținut poziția Franței în dezbaterea internă din cadrul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, negocierile recente au dus la obținerea unor beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni, inclusiv pentru cei din România. „În urma dezbaterilor din interiorul Uniunii Europene din ultimele luni, în cadrul acestei negocieri au fost obținute beneficii suplimentare pentru agricultorii europeni și pentru agricultorii români”, a precizat președintele. Nicușor Dan s-a aflat sâmbătă la Iași, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, pentru a participa la manifestările organizate de autoritățile locale cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească.

Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate Foto: Altfatter Tamás, prefectul județului Satu Mare
Eveniment

Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate

Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate: Satu Mare, prefectul acestui județ susținând că se va face astfel o economie de 9,3 milioane de lei. Însă postarea prefecturii a generat reacții critice, pe Facebook.  Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Potrivit prefecturii Satu Mare, din 1.103 dosare verificate, au fost anulate 432. Județul în care 40% din dosarele de handicap verificate au fost anulate „În ultima parte a anului 2025, la nivelul județului Satu Mare au fost reanalizate în cadrul unei acțiuni comune de verificare cu alte instituții un număr de 1103 dosare de încadrare în grad de handicap, peste 432 de dosare fiind anulate. Dintre tipurile de dosare, cele mai multe reîncadrate sau anulate sunt cele care privesc indemnizația pentru handicap grav cu asistent personal (205 anulate din 551), handicap accentuat (169 anulate din 410) și handicap grav fără asistent personal (26 din 76). Trebuie menționat că aceste scăderi se datorează în primul rând reevaluării documentelor medicale din dosarele beneficiarilor, dar există și situații de deces, precum și cazuri în care drepturile au fost suspendate din cauza neprezentării la convocarea pentru reevaluare. Având în vedere cuantumul lunar total al drepturilor (3302 lei pentru handicap grav cu însoțitor, 728 lei pentru handicap grav fără însoțitor, 496 lei pentru handicap accentuat și 80 lei pentru handicap mediu), rezultă că economia lunară la bugetul de stat este de 781.902 lei, respectiv 9.382.824 lei anual”, a arătat prefectura. Însă postarea a avut multe reacții critice: - „Domnule Prefect cu tot respectul ,ați sesizat vreo autoritate a statului abilitată în anchetarea funcționarilor care au aprobat acele dosare de handicap prin abuz în serviciu??” - „Bună seara domnule credeți ca la soțul meu îi va creste piciorul ,a primit gradul accentuat cu revizuire la 2ani .Rușine acestor comisiile care stau pe scaune in fata calculatorului iar când întra bolnavului fără macar un mic consult taie si spanzura ,soțul meu locuiește in județul Satu Mare are amputat piciorul din sold de 31 de ani ,are gradul accentuat cu revizuire la 2ani ?Vi se pare normal ?” - „Mi se pare corect, banii sunt de la noi, te mai miri ca nu sunt bani Alo PSD, scad votanții, astia striga, și huiduie pe Bolojan”

PSD se declară garantul dezvoltării economice (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Grindeanu îl faultează iar pe Bolojan: susține că doar PSD sprijină firmele românești

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți că pachetul de măsuri de relansare economică propus de social-democrați va fi adoptat de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament, împreună cu reforma administrației publice. Decizia a fost luată la nivelul coaliției de guvernare, după luni de negocieri interne privind prioritățile Executivului. Decizie a coaliției după luni de negocieri cu premierul Ilie Bolojan Potrivit lui Sorin Grindeanu, adoptarea acestui pachet reprezintă rezultatul unor eforturi susținute ale PSD de a-l convinge pe premierul Ilie Bolojan că sprijinirea firmelor românești trebuie să fie o prioritate absolută a Guvernului. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Liderul PSD a subliniat că decizia este una unanimă în cadrul coaliției. PSD: Mediul de afaceri așteaptă aceste măsuri Grindeanu a catalogat adoptarea programului de relansare economică drept „un gest logic”, așteptat de întregul mediu de afaceri. În opinia sa, firmele românești au nevoie urgentă de instrumente care să stimuleze investițiile și să susțină creșterea economică. Facilități fiscale și sprijin pentru investiții și IMM-uri Pachetul de măsuri propus de PSD include un credit fiscal majorat, garanții pentru întreprinderile mici și mijlocii, amortizare accelerată, precum și deduceri suplimentare pentru investițiile în cercetare și dezvoltare. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze investițiile noi și să ofere un sprijin concret mediului de afaceri autohton. „Reparație morală” după politicile de reducere a deficitului din 2025 Liderul PSD a afirmat că programul de relansare economică reprezintă și un „gest de reparație morală”, în contextul în care, în 2025, reducerea deficitului bugetar s-a realizat în principal prin sacrificii suportate de populație și de companii. În acest sens, Grindeanu a avertizat că Guvernul nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, dacă acesta a fost obținut prin tăieri de investiții și majorări de taxe. Creștere economică, nu tăieri de investiții Sorin Grindeanu a subliniat că poziția PSD este fermă: deficitul bugetar trebuie să scadă ca urmare a unei creșteri economice sănătoase, nu prin reducerea continuă a investițiilor publice și private. Potrivit acestuia, investițiile reprezintă „gura de oxigen” a mediului de afaceri. În concluzie, liderul social-democrat a declarat că programul de relansare economică propus de PSD este soluția firească pentru protejarea și susținerea companiilor românești și, totodată, singura garanție pentru o dezvoltare economică sustenabilă a României.

Cartea electronică de identitate, alternativa ieftină la pașaport (sursa: MAI)
Eveniment

Carte electronică de identitate în loc de pașaport, economii de sute de lei. Numai până la 14 ani

Cartea Electronică de Identitate (CEI) devine o alternativă mult mai ieftină la pașaport pentru copiii sub 14 ani, permițând părinților să economisească sute de lei. Cartea electronică de identitate, alternativa ieftină la pașaport Din vara anului 2025, minorii cu vârste între 0 și 14 ani pot primi CEI contra sumei de 67 de lei, față de 265 de lei cât costă un pașaport simplu electronic. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Diferența este semnificativă mai ales pentru familiile cu mai mulți copii, unde economiile pot ajunge la aproape 600 de lei. În plus, buletinul electronic poate fi folosit ca document de călătorie în Uniunea Europeană, oferind și un avantaj practic, nu doar financiar. Continuarea, în Ziarul de Iași

Economia Rusiei, aproape de colaps economic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război

Poziția economică a Rusiei se deteriorează rapid, pe fondul cheltuielilor masive pentru război și al noilor sancțiuni occidentale, arată o analiză publicată de The Washington Post. Potrivit economiștilor citați, Kremlinul consumă accelerat rezervele de numerar și fondurile obținute din împrumuturi, iar riscurile unei crize majore cresc de la o lună la alta. Sancțiunile asupra petrolului, un punct critic pentru economia Rusiei Noile sancțiuni dure impuse sectorului petrolier rusesc ar putea declanșa o criză economică chiar din anul viitor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Măsurile afectează direct bugetul de stat și principala sursă de venit a Moscovei, într-un moment în care costurile războiului continuă să crească. Publicația americană subliniază că sancțiunile introduse de Trezoreria SUA vizează giganții energetici Rosneft și Lukoil, forțând Rusia să vândă petrol cu discounturi de peste 20 de dolari pe baril. Contradicție cu discursul lui Donald Trump despre avantajul Rusiei Analiza contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Rusia ar avea un avantaj în războiul împotriva Ucrainei. Economiștii consultați de Washington Post susțin însă că, din punct de vedere financiar și structural, poziția Moscovei este mai slabă ca niciodată. Riscul unei crize bancare și al incapacității de plată Perspectivele economice ale Rusiei se vor înrăutăți, avertizează experții, pe măsură ce lipsa fondurilor se accentuează. Acest context ar putea duce la o criză bancară sau chiar la situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, în pofida poziției dure afișate de președintele Vladimir Putin în negocierile privind încheierea războiului. Un oficial rus, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Washington Post că scenariul unei crize financiare este luat în calcul chiar și la nivel intern. Industria petrolului și gazelor, în declin accelerat „Industria petrolului și a gazelor intră în criză, iar cele mai recente sancțiuni accelerează acest proces”, a declarat Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice al Universitatea Harvard. Potrivit acestuia, presiunea combinată a sancțiunilor și a cheltuielilor militare pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a Rusiei pe termen mediu. Elita rusă nu se așteaptă la proteste masive În pofida dificultăților financiare tot mai mari, majoritatea reprezentanților elitei ruse nu anticipează proteste sociale de amploare și nici un impact imediat al crizei economice asupra deciziilor politice ale Kremlinului. Totuși, experții apropiați Guvernului admit că anul 2026 ar putea fi primul cu adevărat critic pentru Rusia din punct de vedere economic. Costurile războiului: cifre record pentru bugetul Rusiei Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, cheltuielile militare ale Rusiei au atins, în primele nouă luni ale acestui an, 11.800 de miliarde de ruble, de patru ori mai mult decât în 2021. Războiul costă aproximativ 43,4 miliarde de ruble pe zi și absoarbe 44% din impozitele federale, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.

Noile numiri la Apărare și Economie, în "Monitorul Oficial" (sursa: Facebook/Irinel Darău)
Eveniment

Oficial: noile numiri la Apărare și Economie, publicate în "Monitorul Oficial"

Decretele de numire în funcție a noilor miniștri ai Apărării și Economiei au fost publicate marți în Monitorul Oficial, marcând oficial schimbările din Guvern. Semnătura președintelui Nicușor Dan și ceremonia de învestire Președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire, iar ceremonia de învestire a celor doi miniștri USR este programată pentru ora 15:00, la Palatul Cotroceni. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Radu Miruță preia oficial funcția de ministru al Apărării Naționale și va ocupa, totodată, poziția de vicepremier în Cabinetul Bolojan. Acesta a asigurat interimatul la Ministerul Apărării începând cu 28 noiembrie, după semnarea decretului de către președinte prin care se lua act de demisia lui Ionuț Moșteanu. Irineu Darău a fost numit ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, portofoliu care reunește domenii-cheie pentru dezvoltarea economică și modernizarea României. Validarea în Comitetul Politic al USR Cei doi miniștri au fost validați pentru aceste funcții vinerea trecută de Comitetul Politic al USR, înainte de semnarea decretelor prezidențiale. Demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării a venit în urma controverselor apărute în spațiul public cu privire la CV-ul său, situație care a determinat numirea unui interimat și, ulterior, desemnarea oficială a lui Radu Miruță.

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

„Diavolul” Constantin Alexie-Cotan-Bodolan de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, Facebook/Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre Miruță. Ministrul îl acuză de ilegalități

Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, președintele CA al Romarm și șeful Direcției Administrația Participațiilor Statului,  este „diavolul” din Ministerul Economiei, potrivit ministrului Radu Miruță. Ministrul a demarat o cercetare disciplinară în ce-l privește pe Cotan pentru că „procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. Citește și: Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI DeFapt.ro l-a surprins pe Alexie-Cotan-Bodolan pe terasa unei restaurant spunându-i cuiva la telefon că are nevoie de informații despre ministrul Economiei. Cotan căuta informații despre Miruță Într-o după amiază de la sfârșitul acestei veri, Constantin Alexie-Cotan-Bodolan se lăfăia la o masă pe terasa restaurantului din fața Ministerului Economiei. Vorbea autoritar la telefon și îi spunea pe un ton ridicat celui cu care dialoga că are nevoie de informații despre ministrul Radu Miruță. Mai mult, se plângea că, până la acel moment, nu făcuse rost de ceva consistent.  „Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului” DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexie-Cotan-Bodolan ce informații voia să obțină despre ministrul Miruță și cu ce scop.  „Nu pot să comentez aceste afirmații. Nici măcar nu îmi aduc aminte de un astfel de moment. Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului. Orice activitate desfășor în cadrul ministerului... Funcția mea este să susțin ministrul în funcție. Sunt o persoană apolitică. Cine știe de ce informații aveam nevoie la un moment sau altul? Este o informație pe care o faceți confuzantă. Să vă fie rușină că ați tras cu urechea la o conversație privată”, a spus râzând Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. „Diavolul” din raportul Corpului de control Dar acesta nu era nervos întâmplător când cerea informații despre ministrul Economiei:  pe masa lui Miruță tocmai ajunsese raportul Corpului de control al Ministerului Economiei cu rezultatul verificărilor de la Direcția Administrația Participațiilor Statului (DAPS), pe care o conducea Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Corpul de control al ministerului Economiei a constatat că, în cazul a șase companii de stat (IOR, IAR, IPROCHIM, Șantierul Naval 2 Mai, Avioane Craiova și Minvest), procedurile de „numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. „Mai țineți minte diavolul de care vă spuneam din companiile de stat? Astăzi are o formă, are un chip și are tămâie. În urma raportului Corpului de Control pe care l-am primit aseară, pe care l-am aprobat, am dispus ca doi oameni din conducerea direcției responsabile cu coordonarea intereselor în companiile de stat să fie cercetați disciplinar. Lucrurile care mi-au fost aduse la cunoștință prin acest raport al Corpului de Control sunt de o dimensiune penală”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de presă. Cotan: „A fost o referire metaforică”  „Diavolul” fără chip” invocat de ministrul Radu Miruță era nimeni altul decât Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, directorul general al DAPS, care era considerat unul dintre cei mai puternici oameni din minister (în prezent, este detașat la Autoritatea pentru Digitalizarea României).  Acesta administra participațiile statului, urmărea procesele de postprivatizare ale companiilor de stat și insolvența acestora, răspundea de Guvernanța Corporativă și Analiza Financiară, dar și de bugetele companiilor de stat. Întrebat despre această etichetă pusă pe el de ministrul Radu Miruță, Alexie-Cotan-Bodolan a declarat pentru DeFapt.ro că nu crede că este corect să tragem „un paralelism la modul nominal. A fost o referire metaforică la o problemă pe care dânsul a primit-o de la direcția Corp Control. În nici un caz nu cred că a făcut un atac la persoană.” „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii” Cotan nu este de acord cu rezultatul verificărilor făcute de Corpul de Control. „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii. I-am spus și domnului ministru personal că stau în fața oricărui control, transparent, i-am pus la dispoziție toate documentele cum era absolut normal. Din partea mea are toată deschiderea. Eu nu mă simt parte dintr-un, să zic, război sau o campanie împotriva companiilor de stat. Direcția noastră a implementat după toate regulile în vigoare și cu asistența colegilor interdepartamentali. De asta afirmația nu are nici un fundament”, a spus Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Urmează judecata Comisiei de Disciplină Cazul lui Alexie-Cotan-Bodolan nu a ajuns încă pe masa Comisiei de Disciplină, care așteaptă rezultatul verificărilor Corpului de Control la toate companiile de stat deținute de ministerul Economiei. „Încă nu am fost audiat (de Comisia de Disciplină – n.r.). Când voi fi audiat, sunt pregătit să îmi prezint și activitatea, și justificările pentru știu eu ce concluzii a transmis direcția Corp Control. E posibil ca colegii de la direcția Corp Control să fi tras niște semnale sau niște concluzii eronate”, se apără Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. 

Creșteri de prețuri până la finalul anului (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scumpiri în lanț la finalul lui 2025, estimează managerii de companii

Managerii companiilor din România anticipează o relativă stabilitate a activității economice în perioada octombrie - decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri de prețuri până la finalul anului Deși producția și numărul de salariați se vor menține aproape constante în majoritatea sectoarelor, se preconizează o creștere a prețurilor în toate domeniile economice. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate pentru ultimele luni ale anului, cu un sold conjunctural de -0,9% pentru producție. Numărul de angajați ar urma să rămână constant (-4,7%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească semnificativ, cu un sold conjunctural de +25,3%. Construcțiile, sub presiunea scăderii activității În sectorul construcțiilor, tendința este una descendentă: producția ar putea scădea cu un sold conjunctural de -20,2%, iar numărul angajaților cu -11,4%. Totuși, costurile lucrărilor vor continua să crească, fiind prognozată o majorare de +37,6%. Comerțul cu amănuntul: vânzări în ușoară scădere Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri (-7,1%), însă anticipează o creștere ușoară a numărului de salariați (+9,7%). Peste 42% dintre respondenți estimează scumpiri în perioada următoare, soldul conjunctural pentru prețuri fiind de +37,7%. Serviciile, între stabilitate și creșteri de prețuri În sectorul serviciilor, activitatea rămâne stabilă, cu un sold conjunctural de -2,2% pentru cifra de afaceri și -2,0% pentru numărul de angajați. Totuși, prețurile serviciilor sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +22,1%, potrivit estimărilor INS. Datele INS reflectă percepțiile managerilor, nu indicatorii statistici Rezultatele provin din anchetele de conjunctură realizate în luna octombrie 2025 și exprimă percepțiile managerilor privind evoluția economică. INS subliniază că soldul conjunctural reprezintă diferența procentuală dintre răspunsurile pozitive („va crește”) și cele negative („va scădea”) și nu trebuie confundat cu ritmul real de creștere sau scădere al indicatorilor statistici.

Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD) (stânga) (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea, Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD)

Radu Miruță, ministrul USR al Economiei, l-a angajat drept consilier personal pe Emanuel Ioana, fost șef al Romarm și un apropiat al pesedistului Radu Oprea. O decizie cel puțin ciudată nu doar din punct de vedere politic, ci și din perspectiva controverselor care au marcat mandatul lui Ioana la șefia Romarm. Printre altele, Emanuel Ioana a fost acuzat de sindicatele din industria de apărare că  sabotează contractele de furnizare a munițiilor pentru Ucraina, a fost „turnat” la DNA pentru achiziții de 2,7 milioane euro (cumpărare de prese incomplete, nefuncționale, pentru fabricarea tuburilor de muniție la Uzina Mecanică Plopeni) și nu a fost străin nici de afaceri cu pulberi importate la suprapreț. DeFapt.ro a dezvăluit mai multe „aroganțe” făcute pe bani publici de actualul consilier personal al ministrului Radu Miruță. De exemplu, Ioana a plecat din București cu avionul la Belgrad, dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu să îl aștepte la destinație. O altă escapadă a avut loc în Las Vegas, acolo unde fostul șef al Romarm a participat la un târg de armament ușor, deși Romarm nu avea vreun stand de prezentare. Miruță și Oprea, jocuri de culise Pesedistul Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului, și useristul Radu Daniel Miruță, ministrul Economiei, s-au contrat public destul de contondent la finalul lunii august. Miza scandalului: numirile politice în conducerile companiilor de stat. Totuși, în culise, se pare că cei doi demnitari au o altă relație, una mult mai strânsă. Una dintre cele mai bune dovezi este că Radu Miruță, în calitatea sa de ministru al Economiei, l-a angajat în funcția de consilier personal pe Emanuel Ioana, fostul șef al Romarm și unul dintre protejații pesedistului Radu Oprea. Miruță confirmă numirea lui Ioana, refuză să explice DeFapt.ro l-a întrebat pe ministrul Radu Miruță la ce dată l-a angajat pe Emanuel Ioana în funcția de consilier personal, cine i l-a recomandat și de ce l-a selectat pentru această funcție. „Domnul Emanuel Ioana a fost angajat la cabinetul demnitarului începând cu data de 11 august a.c. Personalul din cadrul cabinetului demnitarului este numit sau eliberat din funcție numai la propunerea demnitarului în subordinea căruia funcționează”, a transmis ministrul Radu Miruță, sec, prin intermediul Biroului de Presă al ministerului Economiei. Pe scurt, ministrul Miruță a evitat să spună pe ce filieră a ajuns Emanuel Ioana să-l consilieze în chestiuni care țin de industria de apărare de stat. La mijloc sunt investițiile și afacerile derulate de Romarm, companie națională deținută de Ministerul Economiei, care gestionează 15 fabrici de armament. Emanuel Ioana, șef la Romarm pe mâna lui Oprea Cariera lui Emanuel Ioana în industria de apărare de stat este strâns legată de pesedistul Radu Oprea, fost ministru al Economiei. Oprea a fost numit ministru al Economiei în data de 15 iunie 2023. O lună mai târziu, Oprea îl numea pe Emanuel Ioana în funcția de director general al Romarm. Anterior acestei numiri, Emanuel Ioana fusese președintele Consiliului de Administrație al Uzinei Mecanice Plopeni, una dintre fabricile de armament gestionate de Romarm. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului 2024 că Romarm, sub conducerea actualului consilier al ministrului Radu Miruță, voia să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României cu 15 euro pe kilogram unei firme din Bulgaria, în timp ce cumpăra din Serbia cu 40 de euro pe kilogram. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Sesizare la DNA pentru achiziții dubioase DeFapt.ro a mai dezvăluit, în martie 2024, că Viorel Stelian Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la achizițiile girate de Emanuel Ioana. De exemplu, UMP cumpărase prese incomplete pentru fabricarea tuburilor de muniție pentru care Uzina a plătit în jur de 2,7 milioane de euro. Ioana a girat și afaceri mult mai mici, potrivit directorului Viorel Stelian Popa: mănuși tricotate care se vindeau pe piață cu 1,5 lei erau cumpărate la un preț de zece ori mai mare, în timp ce pentru o mătură de nuiele se plătea în jur de 80 lei. „Am dat o firmă afară, iar domnul Ioana i-a luat de mână (pe patroni – n.r.) și i-a dus la domnul ministru (Radu Oprea – n.r.) în birou. Pe mine m-au reclamat, m-au făcut, după ce am găsit o gaură de o sută și ceva de mii de euro”, a declarat Viorel Stelian Popa pentru DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Miruță a transmis că „din informațiile deținute, domnul Emanuel Ioana nu a fost niciodată audiat de către DNA.” Acuzat de sabotaj prin blocarea investițiilor Președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, împreună cu o parte importantă a directorilor fabricilor de armament deținute de Romarm l-au acuzat pe Emanuel Ioana, în vara anului 2024, că sabota industria de apărare de stat din „prostie” sau intenționat, pentru a servi anumite interese meschine. Potrivit sindicaliștilor și directorilor, în calitatea sa de director general al Romarm, Ioana bloca nejustificat investițiile în fabricile de armament ale Ministerului Economiei. Efectul: nu se puteau onora la timp comenzile pentru furnizarea muniției în Ucraina și nici crește capacitățile de producție pentru a primi comenzi noi de livrare a muniției.   „Nu avem informații sau date din care să rezulte cele susținute de dumneavoastră”, a transmis ministrul Radu Miruță în legătură cu acuzațiile lansate anul trecut de către sindicaliști și directorii fabricilor de armament. Aroganță pe bani publici Pe lângă afacerile controversate în care a fost implicat direct, Emanuel Ioana a dat dovadă de o aroganță dusă la extrem pe bani publici în timp ce Guvernul solicita reducerea cheltuielilor. Foarte relevant este episodul invitației făcute de fabrica de pulberi „Milan Bagojevic” la un eveniment care urma să aibă loc în data de 17 mai 2024. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad După ce a acceptat invitația, Emanuel Ioana a semnat un ordin de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, în baza căruia cel din urmă trebuia să plece cu mașina de serviciu în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ioana, însă, și-a comandat pentru sine un bilet de avion pe ruta București – Belgrad, tot din banii statului. Astfel, după o călătorie de aproape două ore cu avionul, Emanuel Ioana a ajuns pe aeroportul din Belgrad, acolo unde era așteptat de șoferul său, ajuns cu mașina de la București. În legătură cu această întâmplare, ministrul Radu Miruță a transmis un răspuns care ar putea fi catalogat drept nesimțit: a refuzat să facă orice comentariu, invocând „Informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” 

România, în pragul colapsului economic (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economia României se va prăbuși în 2026, avertizează un consultant fiscal: Vor fi mari turbulențe

Consultantul fiscal Radu Georgescu lansează un avertisment dur privind viitorul economiei românești, pe care o descrie ca fiind „în sevraj” după un deceniu de împrumuturi masive și dezechilibre bugetare. România, în pragul colapsului economic Într-o analiză publicată pe Facebook, pe care o redăm ca atare, acesta vorbește despre o posibilă implozie economică în anul 2026. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Această implozie va fi generată de acumularea datoriilor publice, stagnarea creșterii economice și scăderea puterii de cumpărare. Radu Georgescu: urmează prăbușirea în 2026 „In 2026 economia Romaniei va face implozie Daca vrei sa intelegi economie trebuie sa te uiti pe graficele cu datele financiare Graficele nu mint Acest grafic spune ce s-a intamplat cu economia Romaniei in ultimii 10 ani Si iti explica ce va urma Cu rosu este deficitul bugetar din Romania Cu verde este cresterea economica Faza 1 – supradoza de steroizi 2015-2021 In aceasta faza Romania a facut supradoza de steroizi ( imprumuturi) Din cauza creditelor, consumul a crescut Consumul a dus la cresterea economica Faza 2 – Blocajul economic 2022-2024 In aceasta faza deficitul a depasit cresterea economica Economia nu a mai putut sa inghita datoriile noi In 2024 am ajuns la o diferenta imensa intre deficit si crestere economica Este o mare anomalie economica sa ai deficit bugetar de 9,3% din PIB si crestere economica de doar 0,8% din PIB Faza 3 Sevrajul 2025- In acest moment steroizii ( imprumuturile) nu mai produc nicio crestere economica Economia Romaniei se ineaca cu imprumuturile imense ale statului Din acest motiv in Romania a explodat inflatia Si va creste accelerat deoarece economia produce mai putin decat imprumuturile statului Din cauza inflatiei, populatia va saraci accentuat Deoarece se reduce puterea de cumparare a populatiei, multe firme se vor inchide In anii urmatori vor fi mari turbulente economice, sociale si politice Este timpul sa invatam economie Americanii au o expresie „It's just the economy, stupid” „Este doar despre economie”

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V (sursa: Facebook/Uzina Mecanică București - Pagină Oficială)
Investigații

EXCLUSIV Miniștrii USR Miruță și Moșteanu, la cuțite din cauza comenzilor pentru blindate Piranha V

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V, blindatele contractate de Ministerul Apărării. Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că Ministerul Apărării  nu respectă graficul de comenzi de blindate pentru Uzina Mecanică București. Oficialii Armatei au replicat, neoficial, că ar exista o serie de neconformități la blindatele Piranha V recepționate deja de MApN. Contract de 900 de milioane de dolari La finalul anului 2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract prin care a achiziționat 227 de blindate Piranha V în valoare de 900 de milioane de dolari. Primele 30 de blindate au fost livrate direct de Mowag Gmbh, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Restul de 197 urmau să fie asamblate la Uzina Mecanică București, deținută de Ministerul Economiei. S-au plătit deja 810 milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent a recepționat 197 de blindate din cele 227. Restul de 30 trebuie livrate până în aprilie 2026. Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Pentru vehiculele livrate, MApN a achitat furnizorului 753.121.032 euro, la care se adăugă suma de 56.357.759 euro, reprezentând ajustare conform OuG 126/2022. Pentru cele 30 de vehicule rămase de livrat, MApN mai are de achitat 115.118.357 euro la care se va adăuga ajustarea de preț conform OuG 126/2022”, conform MApN. Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha Radu Miruță, ministrul Economiei, a recunoscut pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că există tensiuni între Ministerul Apărării și Uzina Mecanică București din cauza blindatelor Piranha V. „Îmi spun cei de la Uzina Mecanică București că ei și-au bugetat activitatea considerând că vine un flux de comenzi. Înțeleg că fluxul ăla nu vine conform graficului. Cei de la Armată invocă și ei niște lucruri, de asemenea legitime. Care dintre cei doi are dreptate nu știu deocamdată. Armata invocă, printre altele, unele neconformități. Asta este ce îmi spun cei de la Uzina Mecanică București”, declara ministrul Radu Miruță. Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a refuzat să ofere un punct de vedere. Oficial, blindatele sunt conforme DeFapt.ro a solicitat oficial MApN să comunice ce neconformități s-au constatat la cele 197 de blindatele Piranha V aflate în dotarea Armatei române. „Toate vehiculele Piranha 5 recepționate de către MApN au corespuns din punct de vedere calitativ și cantitativ, acest fapt fiind o condiție obligatorie pentru efectuarea recepției. MApN, prin Direcția Generală pentru Armamente, recepționează doar produse conforme”, a transmis Apărarea. Armata nu mai are bani Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că invocarea neconformităților este o strategie prin care să se tergiverseze plățile pentru diferența de blindate, dar și amânarea semnării unui nou contract, în valoare de 674 milioane de dolari pentru achiziția altor 150 de Piranha V. „Motivul scandalului îl reprezintă banii. Ministrul Ionuț Moșteanu invocă în întâlnirile informale lipsa banilor. Însă în joc sunt și comisioanele aferente noului contract. Pe care, deocamdată, nu se știe cine le va încasa”, spun sursele, sub protecția anonimatului. Achiziția altor blindate, suspendată Nu se știe deocamdată când și dacă se va semna noul contract pentru achiziția celor 150 de blindate Piranha V. „Până la această dată nu a fost inițiată o nouă procedură de achiziție de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5. Direcția Generală pentru Armamente achiziționează produse în funcție de nevoile structurilor beneficiare”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.   

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră