vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economie

82 articole
Economie

ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul II din acest an, iar inflația rămâne astronomică, de 9,8% de la an la an. Azi, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2%.   Citește și: Peste 50.000 de semnături pentru demisia șefei CSM, Elena Costache, cea care spunea că pensia de 11.000 lei e mică Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Datele revizuite ale evoluției PIB, publicate tot azi de INS, arată că, de la trimestru la trimestru, economia României fie a stagnat, fie a scăzut. Astfel, în trimestrul I din 2025 comparat cu trimestrul IV din 2024, creșterea economică a fost zero, iar în trimestrul II s-a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu trimestrul I.  Producţia industrială a scăzut cu 1% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 0,6% în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2024, a arătat, joi INS.  Consumul final de energie electrică în primele 9 luni din acest an a fost de 37,251 miliarde kWh, cu 0,4% mai mic faţă de perioada similară din 2024, consumul în economie a fost mai redus cu 1%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 1,8% iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,5%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflația de 9,8% rămâne cea mai mare din UE, Estonia fiind pe locul II cu o inflație de 4,5%. Prețurile la energie au crescut cu 72% într-un an. Fructele proaspete s-au scumpit, potrivit INS, cu 22%, ouăle cu 9%, iar carnea de pui cu aproape 9%. Prețurile la pâine și produse de panificație au crescut cu 8-9%.  În plus, datele BNR publicate joi arată că datoria externă totală a statului a crescut în luna septembrie cu 15 miliarde de euro, care a ajuns cu datoria externă la 122 miliarde de euro.  Noul PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană abia joi și este neclar ce va reuși Guvernul să mai atragă din sumele necheltuite.   

Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut Foto: Facebook Guvernul României
„Diavolul” Constantin Alexie-Cotan-Bodolan de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță (sursa: LinkedIn/Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, Facebook/Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre Miruță. Ministrul îl acuză de ilegalități

Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, președintele CA al Romarm și șeful Direcției Administrația Participațiilor Statului,  este „diavolul” din Ministerul Economiei, potrivit ministrului Radu Miruță. Ministrul a demarat o cercetare disciplinară în ce-l privește pe Cotan pentru că „procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. Citește și: Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI DeFapt.ro l-a surprins pe Alexie-Cotan-Bodolan pe terasa unei restaurant spunându-i cuiva la telefon că are nevoie de informații despre ministrul Economiei. Cotan căuta informații despre Miruță Într-o după amiază de la sfârșitul acestei veri, Constantin Alexie-Cotan-Bodolan se lăfăia la o masă pe terasa restaurantului din fața Ministerului Economiei. Vorbea autoritar la telefon și îi spunea pe un ton ridicat celui cu care dialoga că are nevoie de informații despre ministrul Radu Miruță. Mai mult, se plângea că, până la acel moment, nu făcuse rost de ceva consistent.  „Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului” DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexie-Cotan-Bodolan ce informații voia să obțină despre ministrul Miruță și cu ce scop.  „Nu pot să comentez aceste afirmații. Nici măcar nu îmi aduc aminte de un astfel de moment. Ce informații încerc eu să obțin sunt doar în interesul serviciului. Orice activitate desfășor în cadrul ministerului... Funcția mea este să susțin ministrul în funcție. Sunt o persoană apolitică. Cine știe de ce informații aveam nevoie la un moment sau altul? Este o informație pe care o faceți confuzantă. Să vă fie rușină că ați tras cu urechea la o conversație privată”, a spus râzând Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. „Diavolul” din raportul Corpului de control Dar acesta nu era nervos întâmplător când cerea informații despre ministrul Economiei:  pe masa lui Miruță tocmai ajunsese raportul Corpului de control al Ministerului Economiei cu rezultatul verificărilor de la Direcția Administrația Participațiilor Statului (DAPS), pe care o conducea Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Corpul de control al ministerului Economiei a constatat că, în cazul a șase companii de stat (IOR, IAR, IPROCHIM, Șantierul Naval 2 Mai, Avioane Craiova și Minvest), procedurile de „numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate”. „Mai țineți minte diavolul de care vă spuneam din companiile de stat? Astăzi are o formă, are un chip și are tămâie. În urma raportului Corpului de Control pe care l-am primit aseară, pe care l-am aprobat, am dispus ca doi oameni din conducerea direcției responsabile cu coordonarea intereselor în companiile de stat să fie cercetați disciplinar. Lucrurile care mi-au fost aduse la cunoștință prin acest raport al Corpului de Control sunt de o dimensiune penală”, a declarat ministrul Radu Miruță într-o conferință de presă. Cotan: „A fost o referire metaforică”  „Diavolul” fără chip” invocat de ministrul Radu Miruță era nimeni altul decât Constantin Alexie-Cotan-Bodolan, directorul general al DAPS, care era considerat unul dintre cei mai puternici oameni din minister (în prezent, este detașat la Autoritatea pentru Digitalizarea României).  Acesta administra participațiile statului, urmărea procesele de postprivatizare ale companiilor de stat și insolvența acestora, răspundea de Guvernanța Corporativă și Analiza Financiară, dar și de bugetele companiilor de stat. Întrebat despre această etichetă pusă pe el de ministrul Radu Miruță, Alexie-Cotan-Bodolan a declarat pentru DeFapt.ro că nu crede că este corect să tragem „un paralelism la modul nominal. A fost o referire metaforică la o problemă pe care dânsul a primit-o de la direcția Corp Control. În nici un caz nu cred că a făcut un atac la persoană.” „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii” Cotan nu este de acord cu rezultatul verificărilor făcute de Corpul de Control. „Mi-am îndeplinit toate atribuțiile conform legii. I-am spus și domnului ministru personal că stau în fața oricărui control, transparent, i-am pus la dispoziție toate documentele cum era absolut normal. Din partea mea are toată deschiderea. Eu nu mă simt parte dintr-un, să zic, război sau o campanie împotriva companiilor de stat. Direcția noastră a implementat după toate regulile în vigoare și cu asistența colegilor interdepartamentali. De asta afirmația nu are nici un fundament”, a spus Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. Urmează judecata Comisiei de Disciplină Cazul lui Alexie-Cotan-Bodolan nu a ajuns încă pe masa Comisiei de Disciplină, care așteaptă rezultatul verificărilor Corpului de Control la toate companiile de stat deținute de ministerul Economiei. „Încă nu am fost audiat (de Comisia de Disciplină – n.r.). Când voi fi audiat, sunt pregătit să îmi prezint și activitatea, și justificările pentru știu eu ce concluzii a transmis direcția Corp Control. E posibil ca colegii de la direcția Corp Control să fi tras niște semnale sau niște concluzii eronate”, se apără Constantin Alexie-Cotan-Bodolan. 

Creșteri de prețuri până la finalul anului (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scumpiri în lanț la finalul lui 2025, estimează managerii de companii

Managerii companiilor din România anticipează o relativă stabilitate a activității economice în perioada octombrie - decembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Creșteri de prețuri până la finalul anului Deși producția și numărul de salariați se vor menține aproape constante în majoritatea sectoarelor, se preconizează o creștere a prețurilor în toate domeniile economice. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Managerii din industria prelucrătoare estimează o perioadă de stabilitate pentru ultimele luni ale anului, cu un sold conjunctural de -0,9% pentru producție. Numărul de angajați ar urma să rămână constant (-4,7%), în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească semnificativ, cu un sold conjunctural de +25,3%. Construcțiile, sub presiunea scăderii activității În sectorul construcțiilor, tendința este una descendentă: producția ar putea scădea cu un sold conjunctural de -20,2%, iar numărul angajaților cu -11,4%. Totuși, costurile lucrărilor vor continua să crească, fiind prognozată o majorare de +37,6%. Comerțul cu amănuntul: vânzări în ușoară scădere Managerii din comerțul cu amănuntul se așteaptă la o scădere moderată a cifrei de afaceri (-7,1%), însă anticipează o creștere ușoară a numărului de salariați (+9,7%). Peste 42% dintre respondenți estimează scumpiri în perioada următoare, soldul conjunctural pentru prețuri fiind de +37,7%. Serviciile, între stabilitate și creșteri de prețuri În sectorul serviciilor, activitatea rămâne stabilă, cu un sold conjunctural de -2,2% pentru cifra de afaceri și -2,0% pentru numărul de angajați. Totuși, prețurile serviciilor sunt așteptate să crească, cu un sold conjunctural de +22,1%, potrivit estimărilor INS. Datele INS reflectă percepțiile managerilor, nu indicatorii statistici Rezultatele provin din anchetele de conjunctură realizate în luna octombrie 2025 și exprimă percepțiile managerilor privind evoluția economică. INS subliniază că soldul conjunctural reprezintă diferența procentuală dintre răspunsurile pozitive („va crește”) și cele negative („va scădea”) și nu trebuie confundat cu ritmul real de creștere sau scădere al indicatorilor statistici.

Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD) (stânga) (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea, Radu Miruță)
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Miruță (USR) și l-a luat consilier personal pe protejatul lui Radu Oprea (PSD)

Radu Miruță, ministrul USR al Economiei, l-a angajat drept consilier personal pe Emanuel Ioana, fost șef al Romarm și un apropiat al pesedistului Radu Oprea. O decizie cel puțin ciudată nu doar din punct de vedere politic, ci și din perspectiva controverselor care au marcat mandatul lui Ioana la șefia Romarm. Printre altele, Emanuel Ioana a fost acuzat de sindicatele din industria de apărare că  sabotează contractele de furnizare a munițiilor pentru Ucraina, a fost „turnat” la DNA pentru achiziții de 2,7 milioane euro (cumpărare de prese incomplete, nefuncționale, pentru fabricarea tuburilor de muniție la Uzina Mecanică Plopeni) și nu a fost străin nici de afaceri cu pulberi importate la suprapreț. DeFapt.ro a dezvăluit mai multe „aroganțe” făcute pe bani publici de actualul consilier personal al ministrului Radu Miruță. De exemplu, Ioana a plecat din București cu avionul la Belgrad, dar și-a trimis șoferul de la Romarm cu mașina de serviciu să îl aștepte la destinație. O altă escapadă a avut loc în Las Vegas, acolo unde fostul șef al Romarm a participat la un târg de armament ușor, deși Romarm nu avea vreun stand de prezentare. Miruță și Oprea, jocuri de culise Pesedistul Radu Oprea, actualul Secretar General al Guvernului, și useristul Radu Daniel Miruță, ministrul Economiei, s-au contrat public destul de contondent la finalul lunii august. Miza scandalului: numirile politice în conducerile companiilor de stat. Totuși, în culise, se pare că cei doi demnitari au o altă relație, una mult mai strânsă. Una dintre cele mai bune dovezi este că Radu Miruță, în calitatea sa de ministru al Economiei, l-a angajat în funcția de consilier personal pe Emanuel Ioana, fostul șef al Romarm și unul dintre protejații pesedistului Radu Oprea. Miruță confirmă numirea lui Ioana, refuză să explice DeFapt.ro l-a întrebat pe ministrul Radu Miruță la ce dată l-a angajat pe Emanuel Ioana în funcția de consilier personal, cine i l-a recomandat și de ce l-a selectat pentru această funcție. „Domnul Emanuel Ioana a fost angajat la cabinetul demnitarului începând cu data de 11 august a.c. Personalul din cadrul cabinetului demnitarului este numit sau eliberat din funcție numai la propunerea demnitarului în subordinea căruia funcționează”, a transmis ministrul Radu Miruță, sec, prin intermediul Biroului de Presă al ministerului Economiei. Pe scurt, ministrul Miruță a evitat să spună pe ce filieră a ajuns Emanuel Ioana să-l consilieze în chestiuni care țin de industria de apărare de stat. La mijloc sunt investițiile și afacerile derulate de Romarm, companie națională deținută de Ministerul Economiei, care gestionează 15 fabrici de armament. Emanuel Ioana, șef la Romarm pe mâna lui Oprea Cariera lui Emanuel Ioana în industria de apărare de stat este strâns legată de pesedistul Radu Oprea, fost ministru al Economiei. Oprea a fost numit ministru al Economiei în data de 15 iunie 2023. O lună mai târziu, Oprea îl numea pe Emanuel Ioana în funcția de director general al Romarm. Anterior acestei numiri, Emanuel Ioana fusese președintele Consiliului de Administrație al Uzinei Mecanice Plopeni, una dintre fabricile de armament gestionate de Romarm. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul anului 2024 că Romarm, sub conducerea actualului consilier al ministrului Radu Miruță, voia să vândă pulberea scoasă din Rezervele de Stat ale României cu 15 euro pe kilogram unei firme din Bulgaria, în timp ce cumpăra din Serbia cu 40 de euro pe kilogram. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Sesizare la DNA pentru achiziții dubioase DeFapt.ro a mai dezvăluit, în martie 2024, că Viorel Stelian Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni (UMP), a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la achizițiile girate de Emanuel Ioana. De exemplu, UMP cumpărase prese incomplete pentru fabricarea tuburilor de muniție pentru care Uzina a plătit în jur de 2,7 milioane de euro. Ioana a girat și afaceri mult mai mici, potrivit directorului Viorel Stelian Popa: mănuși tricotate care se vindeau pe piață cu 1,5 lei erau cumpărate la un preț de zece ori mai mare, în timp ce pentru o mătură de nuiele se plătea în jur de 80 lei. „Am dat o firmă afară, iar domnul Ioana i-a luat de mână (pe patroni – n.r.) și i-a dus la domnul ministru (Radu Oprea – n.r.) în birou. Pe mine m-au reclamat, m-au făcut, după ce am găsit o gaură de o sută și ceva de mii de euro”, a declarat Viorel Stelian Popa pentru DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Radu Miruță a transmis că „din informațiile deținute, domnul Emanuel Ioana nu a fost niciodată audiat de către DNA.” Acuzat de sabotaj prin blocarea investițiilor Președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, Constantin Bucuroiu, împreună cu o parte importantă a directorilor fabricilor de armament deținute de Romarm l-au acuzat pe Emanuel Ioana, în vara anului 2024, că sabota industria de apărare de stat din „prostie” sau intenționat, pentru a servi anumite interese meschine. Potrivit sindicaliștilor și directorilor, în calitatea sa de director general al Romarm, Ioana bloca nejustificat investițiile în fabricile de armament ale Ministerului Economiei. Efectul: nu se puteau onora la timp comenzile pentru furnizarea muniției în Ucraina și nici crește capacitățile de producție pentru a primi comenzi noi de livrare a muniției.   „Nu avem informații sau date din care să rezulte cele susținute de dumneavoastră”, a transmis ministrul Radu Miruță în legătură cu acuzațiile lansate anul trecut de către sindicaliști și directorii fabricilor de armament. Aroganță pe bani publici Pe lângă afacerile controversate în care a fost implicat direct, Emanuel Ioana a dat dovadă de o aroganță dusă la extrem pe bani publici în timp ce Guvernul solicita reducerea cheltuielilor. Foarte relevant este episodul invitației făcute de fabrica de pulberi „Milan Bagojevic” la un eveniment care urma să aibă loc în data de 17 mai 2024. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad După ce a acceptat invitația, Emanuel Ioana a semnat un ordin de serviciu pentru șoferul său de la Romarm, Florin Rotaru, în baza căruia cel din urmă trebuia să plece cu mașina de serviciu în Serbia în perioada 16-18 mai 2024. Ioana, însă, și-a comandat pentru sine un bilet de avion pe ruta București – Belgrad, tot din banii statului. Astfel, după o călătorie de aproape două ore cu avionul, Emanuel Ioana a ajuns pe aeroportul din Belgrad, acolo unde era așteptat de șoferul său, ajuns cu mașina de la București. În legătură cu această întâmplare, ministrul Radu Miruță a transmis un răspuns care ar putea fi catalogat drept nesimțit: a refuzat să facă orice comentariu, invocând „Informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii.” 

România, în pragul colapsului economic (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Economia României se va prăbuși în 2026, avertizează un consultant fiscal: Vor fi mari turbulențe

Consultantul fiscal Radu Georgescu lansează un avertisment dur privind viitorul economiei românești, pe care o descrie ca fiind „în sevraj” după un deceniu de împrumuturi masive și dezechilibre bugetare. România, în pragul colapsului economic Într-o analiză publicată pe Facebook, pe care o redăm ca atare, acesta vorbește despre o posibilă implozie economică în anul 2026. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Această implozie va fi generată de acumularea datoriilor publice, stagnarea creșterii economice și scăderea puterii de cumpărare. Radu Georgescu: urmează prăbușirea în 2026 „In 2026 economia Romaniei va face implozie Daca vrei sa intelegi economie trebuie sa te uiti pe graficele cu datele financiare Graficele nu mint Acest grafic spune ce s-a intamplat cu economia Romaniei in ultimii 10 ani Si iti explica ce va urma Cu rosu este deficitul bugetar din Romania Cu verde este cresterea economica Faza 1 – supradoza de steroizi 2015-2021 In aceasta faza Romania a facut supradoza de steroizi ( imprumuturi) Din cauza creditelor, consumul a crescut Consumul a dus la cresterea economica Faza 2 – Blocajul economic 2022-2024 In aceasta faza deficitul a depasit cresterea economica Economia nu a mai putut sa inghita datoriile noi In 2024 am ajuns la o diferenta imensa intre deficit si crestere economica Este o mare anomalie economica sa ai deficit bugetar de 9,3% din PIB si crestere economica de doar 0,8% din PIB Faza 3 Sevrajul 2025- In acest moment steroizii ( imprumuturile) nu mai produc nicio crestere economica Economia Romaniei se ineaca cu imprumuturile imense ale statului Din acest motiv in Romania a explodat inflatia Si va creste accelerat deoarece economia produce mai putin decat imprumuturile statului Din cauza inflatiei, populatia va saraci accentuat Deoarece se reduce puterea de cumparare a populatiei, multe firme se vor inchide In anii urmatori vor fi mari turbulente economice, sociale si politice Este timpul sa invatam economie Americanii au o expresie „It's just the economy, stupid” „Este doar despre economie”

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V (sursa: Facebook/Uzina Mecanică București - Pagină Oficială)
Investigații

EXCLUSIV Miniștrii USR Miruță și Moșteanu, la cuțite din cauza comenzilor pentru blindate Piranha V

Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha V, blindatele contractate de Ministerul Apărării. Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că Ministerul Apărării  nu respectă graficul de comenzi de blindate pentru Uzina Mecanică București. Oficialii Armatei au replicat, neoficial, că ar exista o serie de neconformități la blindatele Piranha V recepționate deja de MApN. Contract de 900 de milioane de dolari La finalul anului 2017, Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract prin care a achiziționat 227 de blindate Piranha V în valoare de 900 de milioane de dolari. Primele 30 de blindate au fost livrate direct de Mowag Gmbh, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Restul de 197 urmau să fie asamblate la Uzina Mecanică București, deținută de Ministerul Economiei. S-au plătit deja 810 milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până în prezent a recepționat 197 de blindate din cele 227. Restul de 30 trebuie livrate până în aprilie 2026. Citește și: PSD și UDMR au blocat din nou două măsuri cruciale cerute de Bolojan „Pentru vehiculele livrate, MApN a achitat furnizorului 753.121.032 euro, la care se adăugă suma de 56.357.759 euro, reprezentând ajustare conform OuG 126/2022. Pentru cele 30 de vehicule rămase de livrat, MApN mai are de achitat 115.118.357 euro la care se va adăuga ajustarea de preț conform OuG 126/2022”, conform MApN. Miruță și Moșteanu, conflict pe Piranha Radu Miruță, ministrul Economiei, a recunoscut pentru DeFapt.ro în urmă cu trei săptămâni că există tensiuni între Ministerul Apărării și Uzina Mecanică București din cauza blindatelor Piranha V. „Îmi spun cei de la Uzina Mecanică București că ei și-au bugetat activitatea considerând că vine un flux de comenzi. Înțeleg că fluxul ăla nu vine conform graficului. Cei de la Armată invocă și ei niște lucruri, de asemenea legitime. Care dintre cei doi are dreptate nu știu deocamdată. Armata invocă, printre altele, unele neconformități. Asta este ce îmi spun cei de la Uzina Mecanică București”, declara ministrul Radu Miruță. Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a refuzat să ofere un punct de vedere. Oficial, blindatele sunt conforme DeFapt.ro a solicitat oficial MApN să comunice ce neconformități s-au constatat la cele 197 de blindatele Piranha V aflate în dotarea Armatei române. „Toate vehiculele Piranha 5 recepționate de către MApN au corespuns din punct de vedere calitativ și cantitativ, acest fapt fiind o condiție obligatorie pentru efectuarea recepției. MApN, prin Direcția Generală pentru Armamente, recepționează doar produse conforme”, a transmis Apărarea. Armata nu mai are bani Surse din cadrul MApN au declarat pentru DeFapt.ro că invocarea neconformităților este o strategie prin care să se tergiverseze plățile pentru diferența de blindate, dar și amânarea semnării unui nou contract, în valoare de 674 milioane de dolari pentru achiziția altor 150 de Piranha V. „Motivul scandalului îl reprezintă banii. Ministrul Ionuț Moșteanu invocă în întâlnirile informale lipsa banilor. Însă în joc sunt și comisioanele aferente noului contract. Pe care, deocamdată, nu se știe cine le va încasa”, spun sursele, sub protecția anonimatului. Achiziția altor blindate, suspendată Nu se știe deocamdată când și dacă se va semna noul contract pentru achiziția celor 150 de blindate Piranha V. „Până la această dată nu a fost inițiată o nouă procedură de achiziție de transportoare blindate pentru trupe Piranha 5. Direcția Generală pentru Armamente achiziționează produse în funcție de nevoile structurilor beneficiare”, a transmis MApN la solicitarea DeFapt.ro.   

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  Foto: Facebook
Eveniment

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie

Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut cu peste 200 de lei, în iulie, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). În iunie, acesta era de 7.215 lei, în iulie a ajuns la 7.010 lei. Din august 2024, salariul mediu net al bugetarilor nu a mai fost atât de mic. Citește și: George Simion îi amenință cu violențe precum cele din Nepal pe cei care „au votat contra poporului”. Zeci de morți violente în această țară Guvernul Bolojan a aprobat primele reduceri de cheltuieli în iulie, deci acestea nu au avut cum să aibă impact pe aceste date ale INS.  Salariul mediu net al bugetarilor din administrație a scăzut  O scădere a fost și față de iulie 2024, când salariul mediu net în administrație publică și apărare era de 7.028 lei.  „În sectorul bugetar, în luna iulie 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (-4,7%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare), respectiv în administraţia publică (-2,8%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+0,4%)”, arată INS.  Și salariul mediu net pe economie a scăzut, dar nu atât de mult: de la 5.539 de lei în iunie la 5.517 lei în iulie.  Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 5,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 97,0% în luna iulie 2025 față de luna iunie 2025.  Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost în „activități de editare” - 10,8%. 

Sistemul RetuRO SGR – un pas concret spre economia circulară în România (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

Sistemul RetuRO SGR – un pas concret spre economia circulară în România

Într-o perioadă în care protejarea mediului a devenit o prioritate globală, România a făcut un pas important către sustenabilitate prin implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), administrat de compania RetuRO. Acest sistem, lansat oficial în noiembrie 2023, este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de mediu din țară, cu impact direct asupra colectării și reciclării ambalajelor de băuturi. Dincolo de aspectul său practic, RetuRO SGR reprezintă un model funcțional de economie circulară – un concept care înlocuiește ideea clasică de „producere – consum – aruncare” cu una mai sustenabilă: „producere – consum – reutilizare – reciclare”. Cum funcționează sistemul, ce rezultate a avut deja, cum se compară cu perioada de dinaintea implementării și de ce este considerat un model de succes? Ce este sistemul RetuRO SGR? SGR este un mecanism simplu, dar eficient: la cumpărarea unei băuturi ambalate într-un recipient de unică folosință din plastic (PET), sticlă sau metal, consumatorul plătește o garanție de 0,50 lei. După ce consumă băutura, returnează ambalajul gol într-un punct de colectare și primește garanția înapoi. Punctele de returnare pot fi automate (prin aparate de tip RVM – Reverse Vending Machines) sau manuale (în magazine mici sau alte centre de colectare). SGR se aplică ambalajelor cu volume între 0,1 și 3 litri, indiferent dacă băuturile sunt apă, sucuri, bere, vin sau alte băuturi. Ambalajele trebuie să fie intacte, să aibă codul de bare lizibil și eticheta aplicată. Sistemul este administrat de RetuRO Sistem Garanție Returnare SA, o companie cu acționariat mixt: 80% este deținut de sectorul privat (producători și retaileri) și 20% de statul român, prin Ministerul Mediului. Acest parteneriat public-privat este unul dintre factorii cheie în succesul implementării rapide a SGR. Cum funcționează sistemul în practică După returnarea ambalajului, acesta este colectat, transportat și dus către unul dintre cele cinci centre regionale de numărare și sortare ale RetuRO. Aici, ambalajele sunt verificate, sortate pe categorii (sticlă, PET, aluminiu), compactate și trimise mai departe către reciclatori autorizați. Un element important este trasabilitatea. Fiecare ambalaj introdus în sistem este identificabil, ceea ce permite monitorizarea exactă a circuitului său – de la producător până la reciclare. Acest lucru asigură un control clar asupra cantităților colectate, previne frauda și permite o gestionare eficientă a resurselor. RetuRO ca model de economie circulară Conceptul de economie circulară presupune păstrarea valorii produselor, materialelor și resurselor în economie cât mai mult timp posibil, prin reutilizare, reciclare și reducerea deșeurilor. Sistemul RetuRO SGR îndeplinește aceste principii în mod clar: Prevenirea risipei: În loc ca ambalajele să ajungă la groapa de gunoi sau în natură, ele sunt readuse în circuitul economic. Reutilizarea resurselor: PET-ul, aluminiul sau sticla colectate sunt reciclate și folosite la fabricarea de noi ambalaje. Stimularea responsabilității: Consumatorii sunt recompensați financiar pentru un comportament ecologic. Reducerea emisiilor: Prin reducerea cantității de deșeuri și înlocuirea materiilor prime virgine, se diminuează emisiile de CO₂. Crearea unui lanț economic verde: Sistemul sprijină direct industriile de reciclare și logistica verde. Situația înainte de RetuRO: un sistem ineficient Până în 2023, România nu avea un sistem unitar de colectare a ambalajelor de băuturi. Colectarea selectivă era lăsată în seama autorităților locale și a bunăvoinței cetățenilor. Ambalajele erau colectate fie din containerele publice, fie de operatorii de salubritate, adesea amestecate cu alte tipuri de deșeuri, ceea ce reducea considerabil eficiența reciclării. Conform datelor Eurostat, în 2021 România recicla doar 11,5% din deșeurile municipale – una dintre cele mai mici rate din Uniunea Europeană. În ceea ce privește ambalajele: PET: Rata de colectare estimată era sub 40%. Aluminiu: Colectarea era sub 30%. Sticlă: Cea mai problematică, cu sub 20% colectare eficientă. În lipsa unei garanții financiare, consumatorii nu aveau niciun stimulent clar să returneze ambalajele. Multe ajungeau în gropi de gunoi, iar o parte în natură sau pe marginea drumurilor. Impactul după implementarea RetuRO Lansat în noiembrie 2023, SGR a început treptat, iar în prima parte a anului 2024 a cunoscut o accelerare semnificativă. Conform datelor publice furnizate de RetuRO: În primele 6 luni din 2024, s-au colectat peste 1,3 miliarde de ambalaje. Până în iulie 2025, numărul total a depășit 3 miliarde de ambalaje returnate. Doar în luna iulie 2025, românii au returnat un număr record de peste 500 de milioane de ambalaje. Pe categorii de material, în prima jumătate a anului 2025 s-au colectat aproximativ: Sticlă: 150.200 tone  PET: 54.750 tone Metal (aluminiu): 10.000 tone Comparativ, în tot anul 2022, cantitatea de ambalaje reciclate (estimativ) a fost: Sticlă: 45.000 tone PET: 35.000 tone Metal: 6.000 tone(estimări bazate pe date de la Eurostat și rapoarte de mediu) Rezultatul? În mai puțin de un an și jumătate de la lansarea RetuRO, România a triplet cantitățile de ambalaje reciclate, depășind deja niveluri anuale anterioare în doar câteva luni. Rata de returnare: un alt indicator al succesului Rata de returnare a ambalajelor este un indicator esențial pentru succesul sistemului. Conform datelor furnizate de RetuRO și Ministerul Mediului: În mai 2025: PET: 73% Metal: 71% Sticlă: 76% În iulie 2025: Rata generală: 79% Sticlă: 82% (cel mai ridicat nivel) PET: 77% Metal: 78% Aceste cifre plasează România în topul țărilor europene în ceea ce privește eficiența colectării ambalajelor prin SGR. Țări ca Lituania sau Germania au avut nevoie de ani pentru a atinge astfel de performanțe. Beneficii pe termen lung Pe lângă impactul imediat, sistemul RetuRO generează o serie de beneficii care se vor accentua în timp: Reducerea poluării – mai puține deșeuri în natură, ape și spații publice. Creșterea gradului de conștientizare – românii devin mai responsabili în gestionarea deșeurilor. Locuri de muncă verzi – în logistică, reciclare și administrarea centrelor de colectare. Investiții în infrastructură – rețea națională de RVM-uri și centre de sortare moderne. Conformarea la normele europene – România evită penalitățile UE privind reciclarea ambalajelor. Schimbare de paradigmă RetuRO SGR este mai mult decât un sistem de colectare: este o schimbare de paradigmă. Este o dovadă că România poate implementa cu succes politici publice moderne, cu impact real asupra mediului și societății. Prin mobilizarea tuturor actorilor – de la guvern și companii, până la cetățeanul de rând – SGR funcționează ca un mecanism viu al economiei circulare. În doar un an și jumătate, am trecut de la un sistem dezorganizat la un model european de succes. Dacă trendul continuă, România are toate șansele să devină un exemplu regional în tranziția către o economie verde și sustenabilă. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie
Politică

Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie

Mihai Tudose, ex-premierul PSD fără card și plagiator, spune că premierul PNL Ilie Bolojan nu știe economie. Tudose a susținut că el ar fi redus TVA-ul și a afirmat că i s-a făcut rău când a citit interviul lui Bolojan din Gândul: „Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură «Ilie reformatorul», dacă ești un foarte bun chirurg….poate nu e cazul să tai pe oricine”.  Citește și: EXCLUSIV Armata a blocat livrarea de blindate Piranha V invocând neoficial „neconformități”. Război rece între MApN și Economie Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor, însă hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI.  Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. În 2017, el se lăuda că nu are card.  Mihai Tudose, premierul fără card și plagiator, spune că Bolojan nu știe economie „Bolojan nu ştie economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună şi el să asculte şi să le implementăm. Eu vă spun că dacă aş veni mâine, aş face TVA-ul 15-17%. Şi 30 de ani puşcărie dacă furi un leu de la TVA. El se pricepe la administraţie”, a spus Mihai Tudose. „Noi am venit cu niște «linii roșii»: să nu creștem TVA, să nu mărim impozitele, să nu cumva să stopăm investițiile. Vreau ministrul să vină cu hârtia, să-și asume. A fost ieri la coaliție, a venit fără date. Suntem de acord cu Pachetul 2, dar de aici încolo nu facem un pas, următoarea chestie pe care o facem este pachetul de relansare economică. Înțeleg că intenționează să fie gata vineri (Pachetul 2). După ce va fi gata, a doua zi punem pe masă pachetul de relansare economică. Avem strategia economică pe care am adoptat-o. Cred că mâine avem forma finală pe noua arhitectură bugetară propusă. Este proiectul PSD care va fi pus pe masa coaliției, dar va trebui neapărat adoptat. Este condiția noastră de a rămâne în actuala formulă”, a mai afirmat fostul premier PSD, citat de Gândul. 

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Internațional

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, susține Președinta Băncii Centrale Europene

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că influxul de muncitori străini a oferit un sprijin esențial economiei din zona euro în ultimii ani. Muncitorii străini sprijină economia zonei euro Aceștia au ajutat la compensarea orelor de muncă mai scurte și a scăderii salariilor reale, menținând stabilitatea pieței muncii. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media „Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani. Fără aportul lor, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai stricte, iar producția mai scăzută”, a explicat Lagarde în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din SUA, desfășurat la Jackson Hole, Wyoming. Germania și Spania, exemple de dependență economică Lagarde a subliniat că, fără forța de muncă străină, produsul intern brut al Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019. În același timp, performanța economică puternică a Spaniei după pandemia de COVID-19 s-a datorat, în mare parte, muncitorilor veniți din afara zonei euro. Populația UE atinge un nivel record În 2023, populația Uniunii Europene a crescut la un nivel record de 450,4 milioane de locuitori. Creșterea s-a datorat migrației nete, care a compensat pentru al patrulea an consecutiv declinul natural al populației, pe fondul scăderii natalității. Reacție politică și ascensiunea extremei drepte Creșterea numărului de imigranți a generat însă tensiuni politice. În mai multe state membre, partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult sprijin, profitând de nemulțumirea electoratului local. În Germania, noul guvern a suspendat programele de reunificare familială și de relocare, încercând să recâștige votanții atrași de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politici restrictive și în Statele Unite Situația se regăsește și peste Atlantic. În Statele Unite, președintele Donald Trump a înăsprit politicile privind imigrația: a intensificat arestările imigranților aflați ilegal în țară, a limitat trecerile ilegale la frontieră și a retras statutul legal pentru sute de mii de migranți. Forța de muncă vs presiune socială Deși munca străinilor a devenit un motor important pentru economia zonei euro, contribuind la creștere și stabilitate, această realitate economică se lovește de un val de opoziție politică tot mai puternic. Europa și SUA se confruntă cu aceeași dilemă: cum să echilibreze nevoia de forță de muncă cu presiunea socială și electorală generată de migrație.

Industria jocurilor stimulează economia estului României (sursa: Pexels/JESHOOTS.com)
Eveniment

Jocurile pe calculator aduc bani: economia estului României, stimulată de companiile din domeniu

Industria jocurilor stimulează economia estului României. Industria jocurilor pe calculator din Iași a înregistrat în 2024 o creștere spectaculoasă, urcând în premieră pe locul trei în topul veniturilor generate în sectorul IT&C, după software-ul la comandă și consultanța IT. Industria jocurilor stimulează economia estului României Cifra de afaceri a companiilor din domeniu a avansat cu peste 60%, marcând una dintre cele mai dinamice evoluții din regiune. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Creșterea a fost susținută de extinderea rapidă a numărului de angajați și de investițiile constante în dezvoltare. În total, piața locală IT&C din Iași a depășit în 2024 pragul de 860 de milioane de euro în venituri. Continuarea, în Ziarul de Iași

Proiectul de lege privind pensiile private (sursa: Facebook/Andreea Chirițescu)
Eveniment

Unii pensionari nu mai trăiesc zece ani după pensionare, e cinic să nu le dai banii din Pilonul II

Proiectul de lege privind pensiile private. În urma declarației premierului Ilie Bolojan, care a dat asigurări că proiectul de lege privind pensiile private nu urmărește confiscarea sumelor acumulate, ci doar reglementarea modului de plată, discuția despre viitorul Pilonului II a redevenit una aprinsă. Profesorul Dorel Dumitru Chirițescu, cadru didactic la Universitatea „Constantin Brîncuşi“ din Tîrgu Jiu, explică de ce vede în această propunere un demers cinic, cu potențiale implicații grave pentru actualii și viitorii pensionari. Proiectul de lege privind pensiile private Profesorul Dorel Dumitru Chirițescu, de la Universitatea „Constantin Brîncuşi” din Tîrgu Jiu, nu ezită să numească ideea „cinică” și chiar „o tentativă de furt”. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Profesorul avertizează că statul își testează imaginația nu doar în găsirea banilor de cheltuit, ci și în modul în care poate pune mâna pe cei economisiți de cetățeni. De ce plata pe 10 ani este o măsură cinică Ce înseamnă, concret, că beneficiarii vor putea avea, conform propunerii ASF, un acces pe 10 ani și cu 25% din sumă la pensionare? Propunerea despre care vorbim se află acum în dezbatere publică. Aceste restricții nu sunt prevăzute într-o lege aprobată de către Parlamentul României. Primul lucru pe care trebuie să-l spunem este că acei bani sunt ai noștri și nu ai Guvernului României sau ai celor care acum îi administrează. Acei bani au statutul unor economii pe care unii dintre noi au fost de acord să le pună deoparte pentru perioada de pensie. Este o metodă modernă și elegantă de a economisi. Banii sunt ai noștri. Dincolo de asta, am fost cu toții de acord că aceste economii nu pot fi pasive și trebuie gestionate activ pe piața financiară din România. De aici intervine înțelegerea și a faptului că acești bani nu ar trebui primiți cu toții odată, la intrarea în pensie. Asta ar periclita în mod dramatic managementul financiar al administratorului. Înțelegem și asta. Numai că ideea lansată acum în dezbaterea publică, cea care ne duce orizontul plăților la 10 ani este una cinică. Mai mult decât atât, poate fi interpretată ca o tentativă de furt. De ce? Pentru simplul motiv că există categorii de beneficiari care, după statisticile actuale care vorbesc despre durata medie de viață în România, nu vor avea ocazia de a folosi întreaga sumă economisită. Ar fi fost de bun simț pentru cel care a venit cu o asemenea propunere, să se încadreze în aceste cifre. Problema speranței de viață și a planificării financiare De exemplu, dacă media de viață a bărbaților în țara noastră este de 72 de ani și pensionarea se face la 65 de ani, atunci cum să-ți imaginezi că poți eșalona plățile până la 75 de ani? De asemenea, propunerea de lege este bine că vorbește despre o tranșă de bani mai mare, de 25% din suma economisită. Și nici nu este important ca acești 25% să fie oferiți la pensionare. Acești bani pot sta ca opțiune la dispoziția pensionarului pe toată durata plății primelor 75%. Asta pentru că oricând un pensionar poate avea nevoie de o sumă mai mare pentru îngrijiri medicale, în primul rând. Deci eu nu aș da acești 25% imediat după pensionare, ci i-aș păstra ca opțiune pe durata plăților. Ideea este ca administratorii să nu creadă că acești bani sunt jucăria lor și să încerce tertipuri de genul celui pe care l-am menționat. Pentru că 10 ani perioadă de rambursare este foarte mult. Banii sunt ai noștri, ai celor care am cotizat și avem nevoie de ei. Ne bazăm pe ei. Să iei bani de la pensionari, o mârșăvie Ar trebui să ne sperie aceste modificări ale legii? Este justificată această inițiativă? Este cert că guvernul actual nu se află într-o situație confortabilă. S-a cheltuit mult și de cele mai multe ori neeconomic. S-a furat mult în România. Guvernele noastre s-au comportat ca și cum ar fi descoperit un fel de mașină de făcut bani. Așa ceva nu există. Această mașină de făcut bani a fost de fapt îndatorarea. Și viteza îndatorării trebuie oprită. Numai ca a lua bani de la pensionari, indiferent de pilonul despre care vorbim, este o mârșăvie. Asta din simplul motiv că acești oameni contează pe acei bani. Au planuri de viață, aia care mai este, construite pe acești bani. Deci a tot lua din acești bani ai pensionarilor este ceva incalificabil. Și celebrul prim pachet al actualului guvern ia 10% din pensiile care depășesc 3000 de lei. Acești oameni sunt părinții și bunicii noștri. Ei nu mai sunt la vârsta adaptabilității și flexibilității de carieră și de venituri. Deci nu pot recupera în niciun fel sumele pe care guvernul le fură din pensia lor. Ei sunt spectatorii muți ai unei situații în care golanii golesc visteria țării și ei, ca pensionari, trebuie să plătească. Da, putem fi îngrijorați de imaginația guvernanților. Ea este infinită și atunci când fură, dar și atunci când trebuie să strângă bani pentru furat. Este doar o supoziție, dar credem că Guvernul României nu este străin de această propunere ca banii din pilonul II să ne fie returnați, halucinant, peste durata noastră medie de viață. Riscul ca statul să întârzie plățile Pentru că banii din pilonul II sunt investiți 60% în titluri de stat, este posibil ca statul să amâne plățile către fondurile de pensii? Pilonul I de pensii se află în întregime în administrarea statului român. Asta nu este rău. Privatizarea în întregime a fondurilor de pensii și a pensiilor produce în multe state ale lumii adevărate tragedii naționale. Asta pentru că acești administratori mai și falimentează și uneori o fac intenționat. Da, atâta timp cât statul român nu a falimentat în mod oficial, atunci nu ar trebui să fie probleme. Și nu ar trebui să fie probleme cu pilonul I, dar nici cu II sau III. Un stat viabil, plătește dobânzile asumate și returnează banii împrumutați la termenele stabilite, așa cum ar fi cazul pentru II și III. Să sperăm că nu vom ajunge în situația de a falimenta ca stat. Asta ar fi un dezastru financiar, dar și politic. Nu ne putem gândii la așa ceva nici măcar în glumă.

Germania, pensionare la 69 de ani (sursa: sachverstaendigenrat-wirtschaft.de/)
Eveniment

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani, afirmă un economist german

Germania, pensionare la 69 de ani. Germania trebuie să crească vârsta de pensionare dincolo de pragul deja stabilit pentru 2031, dacă vrea să mențină sustenabilitatea sistemului public de pensii și să susțină creșterea economică. Aceasta este opinia economistului Martin Werding, membru al Consiliului experților economici, care oferă consultanță guvernului german. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Rheinische Post. Germania, pensionare la 69 de ani Werding susține că, deși ideea prelungirii vieții profesionale este impopulară, realitatea demografică nu poate fi ignorată. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Dacă în anii 1960 germanii primeau pensie timp de circa 10 ani, acum durata medie s-a dublat, ajungând la 20 de ani. În acest context, cu tot mai mulți pensionari și tot mai puțini copii care să contribuie la sistem, actualul model este nesustenabil. Propunerea: două treimi din viața suplimentară, muncite Economistul propune o formulă simplă: la fiecare 10 ani în care crește speranța de viață, două treimi din acest timp să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar o treime să rămână pentru pensie. Conform acestui model, vârsta standard de pensionare ar urma să crească cu șase luni la fiecare deceniu, ajungând la 68 de ani în 2050 și 69 de ani în 2070. Ministrul Muncii respinge ideea: „O dezbatere falsă” Ministrul muncii din Germania, Bärbel Bas, membră a Partidului Social-Democrat (SPD), a criticat propunerea, numind-o o „dezbatere falsă”. Ea a subliniat că mulți cetățeni nu reușesc deja să ajungă la vârsta legală de pensionare din cauza problemelor de sănătate. În opinia sa, impunerea unei vârste mai mari de pensionare ar însemna, pentru acești oameni, o reducere reală a pensiei. Bas s-a pronunțat împotriva eliminării posibilității de pensionare anticipată pentru cei care au muncit timp de 45 de ani, susținând că aceștia trebuie să aibă dreptul de a se retrage în mod demn. Reduceri mai drastice pentru pensionarea anticipată? În completarea propunerii sale, Werding a cerut și o reevaluare a penalizărilor aplicate pensionării anticipate. El consideră că actuala reducere de 3,6% pe an este prea permisivă și a sugerat ca scăderea pensiei să se situeze între 5% și 7% pentru fiecare an de pensionare în avans.

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Unde îți ții banii ca să câștigi mai mult: dobânzi mai bune la băncile mici decât la cele mari

Bănci mai mici, dobânzi mai atractive. Dacă vrei să câștigi mai mult din economii, băncile mici oferă în prezent cele mai avantajoase dobânzi la depozitele în lei, în special pe termene scurte de 1-3 luni. Bănci mai mici, dobânzi mai atractive Diferențele față de ofertele băncilor mari pot depăși 2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă câștiguri semnificative pentru sume mai mari, chiar și după impozitarea de 10%. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător Unele bănci mari impun condiții suplimentare pentru dobânzi mai bune, precum încasarea salariului sau utilizarea serviciilor digitale. În plus, titlurile de stat pot fi o alternativă atractivă, oferind dobânzi nete superioare și nefiind supuse impozitării. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră