sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economie

51 articole
Internațional

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Economia Rusiei dă semne de încetinire. Rusia continuă să resimtă impactul sancțiunilor impuse de Occident după invazia din Ucraina. Economia Rusiei începe să se răcească, conform declarațiilor ministrului Economiei, Maxim Reshetnikov, citat de agenția rusă de presă Interfax. Inflația ridicată și dobânzile mari afectează mai multe sectoare, iar comenzile și vânzările sunt în scădere. Economia Rusiei dă semne de încetinire "Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal", a declarat Reshetnikov. Acesta a afirmat că mai multe industrii au înregistrat scăderi. "Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin". Potrivit ministrului rus, în special, piața auto este grav afectată, cu scăderi ale vânzărilor de automobile și echipamente specializate, inclusiv cele agricole. Factori de risc pentru economia rusă Potrivit unui raport intern al Guvernului rus, dezvăluit de Reuters, principalele riscuri economice sunt scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare, creșterea numărului de credite neperformante ale companiilor În plus, o posibilă creștere a producției de petrol în SUA și OPEC reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei, reducând veniturile țării din exporturile de energie. Dobânda de referință la 21% Pentru a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să mențină dobânda-cheie la 21%, cel mai ridicat nivel din 2003. Inflația a ajuns la 9,5%, iar prognoza pentru 2025 a fost revizuită în creștere, la un interval de 7%-8%, față de 4,5%-5% estimat anterior. Oficialii estimează că inflația va reveni la ținta de 4% abia în 2026.

Economia Rusiei dă semne de încetinire (sursa: TASS)
Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor, după ce Călin Georgescu a făcut apel la boicotarea supermarketurilor: „Nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Alex Moldovan într-un mesaj preluat masiv pe rețelele sociale. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acesta a arătat că nu mai puțin de 62.000 de oameni lucrează în supermarketurile deținute de companii străine, iar în total în multinaționale lucrează două milioane de cetățeni. În plus, „50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale”. Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor „De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Moldovan. „1. Retail (Multinaționale) Kaufland România (Germania) - 13.827 angajați Lidl România (Germania) - 10.086 angajați Carrefour România (Franța) - 18.000 angajați Auchan România (Franța) - Peste 10.000 angajați Mega Image (Belgia) - Peste 10.000 angajați 2. Industria Auto (Multinaționale) Automobile Dacia (Renault, Franța) - 12.195 angajați Ford Otosan România (SUA/Turcia) - 5.581 angajați Continental România (Germania) - Peste 20.000 angajați Delphi Packard România (SUA) - Peste 10.000 angajați Bosch România (Germania) - Peste 8.000 angajați 3. Tehnologie și IT (Multinaționale) Endava România (Marea Britanie) - 4.588 angajați Amazon Development Center România (SUA) - 4.234 angajați IBM România (SUA) - 3.177 angajați NTT Data România (Japonia) - Peste 3.000 angajați UiPath (SUA/România) - Peste 2.000 angajați Energie, Telecomunicații, Farmaceutice și Transport 4. Energie (Multinaționale) OMV Petrom (Austria) - 7.228 angajați Enel România (Italia) - Peste 3.100 angajați Rompetrol Rafinare (KazMunayGas, Kazahstan) - 1.124 angajați E.ON România (Germania) - Peste 1.000 angajați Schneider Electric România (Franța) - Peste 800 angajați 5. Telecomunicații (Multinaționale) Orange România (Franța) - Peste 3.000 angajați Vodafone România (Marea Britanie) - Aproximativ 2.500 angajați Ericsson România (Suedia) - Peste 500 angajați Telekom România (Germania) - Aproximativ 5.000 angajați Hewlett Packard Enterprise România (SUA) - Peste 1.500 angajați 6. Farmaceutice (Multinaționale) Pfizer România (SUA) - Peste 500 angajați Sanofi România (Franța) - Peste 300 angajați Roche România (Elveția) - Peste 400 angajați Novartis România (Elveția) - Peste 250 angajați Bayer România (Germania) - Peste 300 angajați 7. Transport și Logistică (Multinaționale) DHL România (Germania) - Peste 1.000 angajați FedEx România (SUA) - Aproximativ 500 angajați UPS România Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre: 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD. 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD. În 2023, multinaționalele au plătit la buget: 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români. 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA. 2,7 miliarde USD impozit pe profit. Multinaționalele stimulează economia locală prin colaborarea cu furnizori români, cumpărând bunuri și servicii de peste 95,3 miliarde USD. Chiar dacă reprezintă doar 0,2% din totalul companiilor active, ele generează locuri de muncă bine plătite, contribuie la bugetul țării și susțin indirect mii de alte firme locale. De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală", a arătat Alex Moldovan. Articolul a apărut, inițail, pe rețelele sociale, în jurul datei de 29 decembrie 2024. Grafica: Ziarul Financiar

Ciolacu votează pentru România „puternică economic” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ciolacu votează pentru România „puternică economic”

Ciolacu votează pentru România „puternică economic”. Președintele PSD și candidat la alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu, și-a exercitat dreptul la vot duminică dimineață, declarând că a votat „pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume”. Ciolacu votează pentru România „puternică economic” După ce a votat, Marcel Ciolacu a declarat: Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror „Am votat pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume. Am votat pentru o Românie în care românii să aibă un trai decent și, nu în ultimul rând, am votat pentru o Românie al cărei președinte să muncească pentru țară și pentru poporul său”. Prioritățile premierului Marcel Ciolacu a subliniat că votul său reflectă dorința de stabilitate, echitate socială și pace: „Am votat pentru stabilitate, pentru un echilibru și o echitate socială și, de asemenea, nu în ultimul rând, pentru pace. Cu toții ne dorim un trai mai bun și cu toții ne dorim să fim cum suntem noi, românii, și sunt ferm convins că după această campanie electorală așa vom fi.” Aderarea completă la Schengen Ciolacu a făcut referire și la reușitele recente ale țării, inclusiv aderarea completă la spațiul Schengen: „Am votat pentru cât mai multe victorii ale românilor și României, cum a fost ultima victorie, de acum câteva zile, aderarea completă la spațiul Schengen.” Marcel Ciolacu a votat la o secție din București, subliniind importanța implicării tuturor cetățenilor în modelarea viitorului țării.

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice (sursa: Facebook/Institut der deutschen Wirtschaft)
Economie

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice. Conform Blocului Național Sindical (BNS), viitorul Guvern va implementa măsuri economice menite să readucă economia României în parametri de normalitate, dar acestea vor afecta întreaga populație. Românii vor deconta viitoarele măsuri economice "Întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate," menționează BNS într-un comunicat. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Ei atrag atenția că toate segmentele, de la salariați și pensionari până la beneficiarii de asistență socială, vor resimți efectele ajustărilor. Pentru a reduce deficitul, BNS estimează că Guvernul va implementa măsuri de creștere a veniturilor din impozitul pe venit și va limita creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială. "Beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei," susțin sindicaliștii, sugerând un impact major asupra celor cu venituri mici. Creșterea sarcinii fiscale în 2025 și 2026 Potrivit BNS, Guvernul a angajat reforme fiscale, care vor genera venituri suplimentare echivalente cu 1,1% din PIB în 2025, în special din impozitul pe venit. "O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%," precizează comunicatul. Reforma Fiscală: scenariile Băncii Mondiale Banca Mondială a propus mai multe scenarii de reformă fiscală, incluzând eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, Construcții și Agricultură, creșterea cotei unice sau trecerea la un impozit progresiv. "Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat," subliniază BNS. Pierderi de venit net pentru lucrătorii din construcții și agricultură Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din Construcții și Agricultură ar însemna o reducere cu 15% a salariului net, estimat pentru un salariu brut de 5.000 de lei. În plus, eliminarea deducerilor personale și introducerea unui credit fiscal anual vor reduce salariile nete cu până la 3% pentru veniturile brute de sub 5.400 de lei. Creșterea cotei unice: impact asupra veniturilor medii și mari Creșterea cotei unice de la 10% la 13% va avea un impact negativ asupra veniturilor nete pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, reducându-le cu aproximativ 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 de lei, BNS estimează o scădere a venitului net cu 5,8% pentru salariile până în 4.000 de lei și cu 3,6% pentru veniturile de până la 5.500 de lei. Variantele de impozit progresiv Reformele fiscale nr. 3 și 4, propuse de Banca Mondială, includ un impozit progresiv, cu cote marginale de până la 18% și 25%, însoțite de renunțarea la deductibilitatea CAS și la CASS pentru salariați. "Şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură," se arată în comunicat, ceea ce ar majora semnificativ povara fiscală. Măsurile propuse subliniază riscul unei poveri fiscale crescute pentru populație, în contextul unei economii aflate deja sub presiune.

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud (sursa: Facebook/Samsung Global)
Economie

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud. Analiștii de la Bloomberg Economics estimează că Samsung Electronics Co. va contribui cu aproape jumătate la creșterea economică a Coreei de Sud în acest an, marcând cea mai mare influență de până acum. Această performanță subliniază importanța companiei Samsung într-o economie puternic influențată de industria globală a semiconductorilor. Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud Samsung, cea mai mare companie din Coreea de Sud, generează aproximativ 8% din producția manufacturieră a țării și acoperă 17% din capitalizarea principalului indice bursier național. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Economistul Hyosung Kwon estimează că Samsung va contribui cu 1,1 puncte procentuale la creșterea economică așteptată de 2,2% pentru Coreea de Sud în 2024. Cipurile de memorie, esențiale Raportul Bloomberg evidențiază importanța eforturilor Samsung de a atrage comenzi pentru cipuri de memorie de la companii precum Nvidia Corp., în contextul cererii tot mai mari din sectorul inteligenței artificiale. Această cerere susține poziția Samsung ca cel mai mare producător mondial de cipuri de memorie și, totodată, motor al creșterii economiei sud-coreene. Impactul asupra economiei sud-coreene După o perioadă de scădere a industriei semiconductorilor, care a redus creșterea PIB-ului cu 1,2 puncte procentuale în 2023, Samsung și-a revenit pe fondul cererii globale. În ciuda acestei redresări, Banca Centrală din Coreea de Sud a ajustat prognoza de creștere economică de la 2,4% la 2,2% pentru 2024, reflectând o creștere economică moderată în trimestrul al treilea. Importanța Samsung pentru economia Coreei de Sud depășește simpla performanță corporativă, având implicații asupra PIB-ului, consumului, sănătății fiscale și șomajului. Potrivit lui Hyosung Kwon, „problemele Samsung devin o chestiune națională” în lipsa unei concurențe interne. Cererea de cipuri și politica monetară a Coreei de Sud Autoritățile monetare sud-coreene urmăresc îndeaproape cererea globală de cipuri de memorie atunci când iau decizii de politică monetară. Luna trecută, Banca Centrală din Coreea de Sud a redus dobânda de referință la 3,25%, iar analiștii se așteaptă ca aceasta să fie menținută în noiembrie, pe măsură ce autoritățile evaluează impactul economic al acestei măsuri.

Economia Ungariei a intrat în recesiune (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Economia Ungariei a intrat în recesiune

Economia Ungariei a intrat în recesiune. Economia Ungariei a surprins analiștii după ce a intrat în recesiune în trimestrul al treilea, din cauza scăderii producției industriale, care nu a putut fi compensată de consumul intern. Această evoluție marchează prima recesiune a economiei ungare de la începutul anului 2023. Economia Ungariei a intrat în recesiune Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,7% în perioada iulie-septembrie comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor preliminare publicate de Institutul central de statistică. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Majoritatea economiștilor se așteptau la o creștere modestă de 0,1%, însă economia ungară a contrazis aceste previziuni. Budapesta dă vina pe Germania Institutul central de statistică a explicat că scăderea puternică în sectoarele industrial și agricol a redus PIB-ul cu două puncte procentuale, iar sectorul serviciilor a reușit doar să limiteze amploarea contracției economice. Ministrul ungar al Economiei, Marton Nagy, a menționat că stagnarea economică din Germania, principala piață de export a Ungariei, afectează puternic economia țării. Guvernul de la Budapesta lucrează la un program de stimulente economice pentru a încerca să redreseze economia înainte de alegerile din 2026.

Prognozele economiei germane nu sunt bune (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Economie

Prognozele economiei germane nu sunt bune

Prognozele economiei germane nu sunt bune. Principalele institute economice din Germania şi-au revizuit drastic prognozele referitoare la evoluţia celei mai mari economii europene în acest an, până la minus 0,1%, au declarat marţi pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar. Prognozele economiei germane nu sunt bune Economia Germaniei a înregistrat anul trecut o contracţie de 0,3%, aceasta fiind cea mai slabă performanţă înregistrată de una dintre principalele economii ale zonei euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, cele cinci institute economice şi-au revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut al Germaniei în 2025, până la un avans de 0,8%, faţă de unul de 1,4% cât prognozau anterior. Pentru 2026, institutele mizează pe un avans al PIB-ului de 1,3%. Cele mai recente date economice înfăţişează o imagine pesimistă cu privire la economia germană. Chiar dacă inflaţia continuă să se diminueze, consumul rămâne la un nivel slab iar costurile mari cu energia, comenzile globale anemice şi dobânzile mari afectează importantul sector industrial german. Germania, principalul partener comercial al României Încrederea mediului de afaceri a înregistrat o scădere peste aşteptări în septembrie, pentru a patra lună consecutivă, iar datele publicate anterior arată că, tot în luna septembrie, activitatea economică a înregistrat cea mai gravă contracţie din ultimele şapte luni, ceea ce pune economia germană pe o traiectorie de contracţie pentru al doilea trimestru consecutiv. În mod oficial, prognozele economice comune elaborate de Institutul Ifo din Munchen, Institutul IWH din Halle, Institutul IfW din Kiel, Institutul RWI-Leibniz şi Institutul German de Cercetări Economice (DIW) urmează să fie prezentate joi la Berlin, ceea ce înseamnă că este posibil să sufere unele modificări. În mod obişnuit, Ministerul german al Economiei include aceste prognoze economice comune atunci când îşi publică propriile sale estimări. Conform celor mai recente prognoze, Guvernul german se aşteaptă ca economia să înregistreze un avans de 0,3% în acest an. Un set de noi previziuni urmează să fie publicate în luna octombrie. Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.

Rusia şi India strâng relațiile economice (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia şi India strâng relațiile economice

Rusia şi India strâng relațiile economice. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India sunt în creştere susţinută, iar plăţile bilaterale se derulează fără obstacolele întâmpinate în schimburile cu alte ţări, a declarat marţi Anatoly Popov, directorul general adjunct de la Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia. Rusia şi India strâng relațiile economice Sberbank intermediază până la 70% din totalul exporturilor ruseşti spre India. Schimburile comerciale dintre Rusia şi India s-au dublat, ajungând la 65 de miliarde dolari în 2023, în condiţiile în care ţara asiatică a devenit un mare importator de petrol rusesc, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei, ca urmare a invaziei din Ucraina. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor "În 2022, a existat o creştere semnificativă a interesului firmelor ruseşti faţă de piaţa din India, pentru că această piaţă funcţionează ca o alternativă", a spus Anatoly Popov într-un interviu pentru Reuters, înaintea Forumului Economic Estic, o conferinţă economică care vizează partenerii asiatici ai Rusiei. "În prezent, deschidem, de asemenea, conturi în rupii pentru clienţii ruşi. Nu excludem posibilitatea ca, pe lângă funcţia de mijloc de plată, rupia indiană să devină şi un instrument de economisire", a adăugat Anatoly Popov. Subsidiara din India a Sberbank are sucursale la Delhi şi Mumbai, precum şi un centru de servicii IT la Bangalore. Numărul de angajaţi ai Sberbank din India a crescut cu 150% în acest an, în condiţiile în care în luna aprilie oficialii băncii ruseşti au anunţat că vor să angajeze 300 de specialişti IT pentru un hub la Bangalore. Sberbank, vizată de sancțiuni occidentale Sberbank este vizată de sancţiuni occidentale şi în consecinţă nu poate face tranzacţii în dolari sau euro prin sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, Popov a spus că banca rusească nu a întâmpinat probleme în India. "Sberbank este un participant integral în sistemele de plăţi şi interbancar din India. Nu există restricţii cu privire la operaţiunile sale", a precizat Popov. Potrivit lui Anatoly Popov, creşterea exporturilor Indiei în Rusia a ajutat la soluţionarea problemei surplusului de rupii apărut la companiile ruseşti, care a afectat schimburile comerciale în 2023, deoarece rupiile erau folosite pentru a plăti pentru importurile din India. "Problema a fost rezolvată, nu mai există un surplus de rupii", a spus Popov, adăugând că pentru echilibrarea schimburilor comerciale, India ar trebui să îşi majoreze exporturile spre Rusia de zece ori. India, a cincea mare economie, are aproape tot ce caută importatorii ruşi, a adăugat Popov. "India este autonomă, o economie mare, capabilă să îşi asigure propriile necesităţi. De acea, orice bunuri pe care Rusia le importa anterior, pot fi cumpărate în India", a spus directorul Sberbank.

Ciolacu nu va citi cartea lui Ciucă Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Politică

Ciolacu nu va citi cartea lui Ciucă

Premierul PSD Marcel Ciolacu a declarat că nu va citi cartea lui Nicolae Ciucă, președintele PNL și aliatul său, fiindcă are de asimilat informații economice: „La pensie vom vedea ce vom face”, a spus liderul social-democrat într-o emisiune la Prima TV. Citește și: Penibila echipă de fotbal controlată de Pandele, soțul lui Firea: a înghițit milioane de euro de la contribuabili, dar a avut sub 1.000 de spectatori/meci și a retrogradat Ciolacu nu va citi cartea lui Ciucă „Sigur nu”, a răspuns prim-ministrul întrebat dacă este nerăbdător să citească proaspăta carte a liderului PNL. „Am alte priorități”, a continuat Marcel Ciolacu, potrivit transcrierii site-ului stiripesurse.ro. „O să vă invit odată să vedeți echipa de lucru pe economic să vedeți cam câte informații mi se dau pe zona economică în fiecare zi cu care plec acasă. Cred că asta e prioritatea. La pensie vom vedea ce vom face”, a mai spus Ciolacu. În emisiune la Digi24, Nicolae Ciucă a fost întrebat despre reacția „răutăcioasă” a lui Ciolacu, referitor la cartea sa. „Este părerea lui Marcel Ciolacu, nu e lipsă de onestitate din partea lui că nu citește o carte. Poate îl conving și cu asta, cum l-am convins cu altele. E o carte ușor de citit”, a răspuns Ciucă. Nu este rpima oară când Ciolacu îl ironizează pe Ciucă în legătură cu cartea sa. „Avem o competiţie, momentan, de scris cărţi. Nu particip la ea!”, a spus premierul acum o săptămână. Citește și: Toate semnele care arată că Firea e disperată. De ce țipă după o „dezbatere” cu Nicușor Dan Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a anunţat recent că îşi lansează în luna iunie cartea „Un ostaş în slujba ţării”, care va apărea la editura RAO.

Brand-uri de lux, magazine la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Brand-uri de lux, magazine la Iași

Brand-uri de lux, magazine la Iași. Pe măsură ce lucrările la autostrada A7 avansează iar Aeroportul Iaşi se modernizează şi doboară record după record la numărul de pasageri, brand-urile de lux încep să-şi facă intrarea în Iaşi. Brand-uri de lux, magazine la Iași Finalul anului 2023 a coincis cu inaugurarea în capitala Regiunii de Dezvoltare Nord-Est a mai multor magazine de brand şi cu introducerea pe piaţa ieşeană a unor produse premium, fie că vorbim de maşini, bijuterii, îmbrăcăminte sau parfumuri. Citește și: Ciucă, întâlnire cu patronul Altex, Ostahie, potențial candidat PSD-PNL la primăria Capitalei. La întâlnirea intermediată de penalul Borza s-ar fi băut vin de 16.900 lei/sticlă Dezvoltarea infrastructurii de transport pare să le fi amintit companiilor străine că Iaşiul universitar este atractiv. Mai ales pentru firmele care caută o piaţă cu mulţi tineri educaţi şi cu salarii care ar putea fi într-un viitor apropiat mai mult decât doar decente. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Prețul la gaze continuă să se prăbușească Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Prețul la gaze continuă să se prăbușească

Prețul la gaze naturale continuă să se prăbușească: în această dimineață, a ajuns sub 25 euro/MWh, cel mai mic preț din septembrie 2021. Wall Street Journal scria, acum două zile, că de prăbușirea prețurilor la energie vor beneficia în primul rând statele europene. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Prețul la gaze continuă să se prăbușească Contractele futures pe gaze naturale pentru luna iunie au scăzut deja sub 30 de euro pe Mwh la bursa Title Transfer Facility (TTF) din Olanda, la începutul acestei săptămâni. This natural gas has nowhere else to go. Xi knows that. He will drag his feet until Europe bans the remaining 40bcm pa that Gazprom still sells into the EU for PS2 contract price to be $3-4/MMBtu, max. https://t.co/8wWmBpxk0u— Alexander Stahel ?? (@BurggrabenH) May 25, 2023 „În timp ce prețul TTF la începutul anului 2021 era de aproximativ 17 EUR pe Mwh, la sfârșitul restricțiilor Covid, înrăutățirea situației de securitate și reducerea aprovizionării rusești au făcut ca, începând cu a doua jumătate a acelui an, prețul TTF să înceapă să crească, pentru a sări și mai mult odată cu invazia Rusiei în Ucraina și cu decizia țărilor vestice de a se decupla de la aprovizionarea cu gaz rusesc, care necesita plata în ruble (de fapt, multe țări din UE au continuat să cumpere gaz rusesc mult timp după începerea invaziei)”, scrie agenția estoniană ERR. Grafica: Twitter Vârful a fost atins în august 2022, când prețul futures al TTF a ajuns la aproape 340 euro/MWh, după care a început să scadă încet, ajungând la pragul de 100 de euro în jurul începutului acestui an. Bloomberg anticipează că prețul ar putea coborî, pe termen scurt, sub zero Datele statistice publicate joi arată că Germania a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, ceea ce scoate la lumină dificultăţile pe care le are continentul de a ieşi dintr-o criză care a fost provocată, parţial, şi de costurile record cu energia de anul trecut. Cererea de gaze a sectorului industrial din Europa este una modestă în pofida unei recente scădere a preţurilor, rezultând o piaţă supra-aprovizionată, explica Bloomberg, joi. European short-term natural gas prices could briefly dip below zero this summer https://t.co/2RcnXsbHg7— Bloomberg Markets (@markets) May 25, 2023 Faptul că gradul de umplere al depozitelor este peste nivelul normal la acest moment al anului precum şi cantităţile abundente de gaze naturale lichefiate disponibile reduc şi mai mult riscurile la adresa aprovizionării cu gaze în iarna următoare. Pe de altă parte, reducerea cu 60% a cotaţiilor la gaze în acest an a dat o gură de oxigen europenilor care suferă de pe urma avansului inflaţiei.

România nu are fabrică de pulberi (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

România nu are fabrică de pulberi

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Rușii se amăgesc că trăiesc bine (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii se amăgesc că trăiesc bine

Rușii se amăgesc că trăiesc bine. Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023, de la un declin de 0,8% la un avans de 1,2%, dar a înrăutăţit previziunile pentru 2024, în contextul tendinţei care indică perspective de creştere pe termen lung mai lente. Rușii se amăgesc că trăiesc bine Săptămâna aceasta, şi Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei ruse în 2023, dar a avertizat că ţara s-ar putea confrunta cu un deficit bugetar mult mai extins, şi un excedent de cont curent mult mai redus în acest an. Izolarea globală a Rusiei şi veniturile mai scăzute de pe urma energiei ar putea afecta ani de zile potenţialul de creştere al economiei ruse, susţine FMI. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministerul Economiei din Rusia se aşteaptă la o creştere a PIB-ului de 2% în 2024, după ce în toamnă previziona un avans de 2,6%, în timp ce rata şomajului ar urma să se menţină la nivelul scăzut de 3,5% până în 2026. În 2022, economia rusă s-a contractat cu 2,1%, iar înaintea invadării Ucrainei autorităţile de la Moscova previzionau un avans al PIB-ului de 3%. Rubla, depreciată mult Excedentul de cont curent al Rusiei s-a diminuat semnificativ, în primul trimestru din 2023, iar Ministerul Economiei se aşteaptă în acest an la un excedent de cont curent de 86,6 miliarde de dolari, faţă de prognoza anterioară de 157,6 miliarde de dolari. Anul acesta, rubla s-a depreciat cu aproximativ 10%, a treia cea mai slabă performanţă în rândul monedelor globale, în contextul efectelor sancţiunilor occidentale. Citește și: Fără paradă de 1 mai la Moscova, este invocat riscul terorist „ridicat”. Nu se știe nimic despre marea paradă de 9 mai din Piața Roșie Restricţiile internaţionale impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, inclusiv un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei, impus de G7 (grupul statelor puternic industrializate), au creat o situaţie în care ţiţeiul rusesc Urals se vinde la un discount semnificativ de preţ faţă de ţiţeiul Brent. Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră