miercuri 20 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant

Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant. Marile proiecte de infrastructură în desfăşurare, respectiv noua centură a Capitalei A0 şi Magistrala M6 de metrou care va lega aeroportul Otopeni de Gara de Nord, vor muta interesul investitorilor către judeţul Ilfov, însă presiunea pe trafic în Bucureşti va creşte, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din zona respectivă, potrivit discuţiilor din cadrul BREC Residential Conference 2024, eveniment ce a avut loc marţi. Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant "Salariul mediu net în Bucureşti este cu 25% peste media ţării, în timp ce Capitala adună 19% din totalul angajaţilor la nivel naţional, fapt ce duce la o cerere lichidă pentru locuinţe moderne", a declarat Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club (BREC), asociaţie care reuneşte cei mari jucători din industrie. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Mutarea marilor investiţii în Ilfov va aduce însă o presiune în creştere pentru traficul din Bucureşti, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din Ilfov. Dialogul şi transparenţa între mediul privat, Primăria Municipiului Bucureşti, primăriile de sector şi Consiliul Judeţean Ilfov reprezintă baza pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru dezvoltarea oraşului şi pentru nevoia de locuinţe moderne în regiunea cu cele mai mari salarii din ţară", a adăugat aceasta. Potrivit unui comunicat al BREC, din datele Imobiliare.ro prezentate la conferinţă, în ultimii 10 ani preţurile pentru apartamentele noi au crescut cu 74%, cererea a crescut cu 85%, iar tranzacţiile cu 69%. În cazul evoluţiei faţă de 2014 a apartamentelor noi pentru închiriat, cererea s-a majorat cu 341%, închirierile cu 220%, în timp ce creşterea chiriei a fost de 37%. Evoluţia sectorului rezidenţial nou se bazează pe un deceniu de creştere economică. PIB-ul României s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2013 - 2023, de la 640 la 1.605 miliarde de lei. Bucureştiul şi zona metropolitană au un PIB de aproximativ 90 miliarde de euro, mai mare decât al unor ţări din zonă (Slovenia 67 miliarde euro, Serbia - 75, Croaţia 80) şi comparabil cu al Bulgariei - 100 miliarde de euro. La o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, în Bucureşti şi Ilfov au fost livrate 151.953 de locuinţe în ultimii 10 ani. România, supraaglomerată rezidențial Stocul de locuinţe rămâne majoritar învechit, iar conform datelor Eurostat România este una dintre ţările cu cea mai mare rată de supraaglomerare într-o locuinţă, la un nivel de 41%. Legiferarea REIT-urilor (Real Estate Investment Trusts) este un alt subiect adus în discuţie la conferinţa BREC, acesta fiind unul dintre proiectele cele mai importante pentru piaţa imobiliară în 2024. "Proiectul doreşte să contribuie pozitiv la dezvoltarea pe orizontală a tuturor actorilor implicaţi în viitorul ecosistem: investitori individuali, sectorul imobiliar şi ecosistemul pieţei de capital. Proiectul îşi propune să reglementeze un instrument care să se comporte din punct de vedere fiscal şi operaţional exact ca deţinerea şi exploatarea unui singur imobil de către investitori. Instrumentul duce la democratizarea investiţiilor în active imobiliare, acestea fiind în mod tradiţional complexe şi costisitoare", se spune în comunicatul post eveniment. Legiferarea REIT Prin reglementarea REIT-urilor, societăţile de profil vor putea strânge capital de la investitori în vederea realizării de investiţii colective. Acest lucru facilitează scăderea costurilor de administrare, creşterea randamentelor şi accesul la investiţii de mari dimensiuni, la care altfel ar fi avut acces doar companiile mari. Accesul facil al investitorilor, împreună cu transparenţa investiţională şi guvernanţa corporativă, sunt principalele argumente din care rezultă obligaţia de a fi listat la bursă. Reglementarea REIT-urilor va permite desfăşurarea unor investiţii de mari dimensiuni în parteneriat public-privat, pentru proiecte de interes naţional, pe care statul le va putea finanţa de la investitorii interesaţi. Astfel, investitorii vor putea investi în active complexe (autostrăzi, proiecte de infrastructură, centre de agrement etc.) ca şi cum ar investi direct în imobile. "Un cadru legislativ clar pentru REIT-uri va atrage investitori şi va stimula atât dezvoltarea pieţei imobiliare cât şi a celei de capital din România", a declarat la conferinţă Diana Morar, deputat PNL, iniţiatoare a proiectului legislativ de reglementare a REIT-urilor în România. Bucharest Real Estate Club (BREC) este cea mai mare organizaţie a pieţei de real estate. Companiile membre BREC sunt investitori majori, locali şi internaţionali, activi pe segmentele proiectelor de regenerare urbană, clădirilor de birouri, parcurilor logistice şi industriale, parcurilor de retail, investiţiilor rezidenţiale, cu portofolii cumulate de peste 10 miliarde de euro.

Ilfov, investiții imobiliare, București, trafic sufocant (sursa: Facebook/Primăria Municipiului București)
Prognozele economiei germane nu sunt bune (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Economie

Prognozele economiei germane nu sunt bune

Prognozele economiei germane nu sunt bune. Principalele institute economice din Germania şi-au revizuit drastic prognozele referitoare la evoluţia celei mai mari economii europene în acest an, până la minus 0,1%, au declarat marţi pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar. Prognozele economiei germane nu sunt bune Economia Germaniei a înregistrat anul trecut o contracţie de 0,3%, aceasta fiind cea mai slabă performanţă înregistrată de una dintre principalele economii ale zonei euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, cele cinci institute economice şi-au revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia Produsului Intern Brut al Germaniei în 2025, până la un avans de 0,8%, faţă de unul de 1,4% cât prognozau anterior. Pentru 2026, institutele mizează pe un avans al PIB-ului de 1,3%. Cele mai recente date economice înfăţişează o imagine pesimistă cu privire la economia germană. Chiar dacă inflaţia continuă să se diminueze, consumul rămâne la un nivel slab iar costurile mari cu energia, comenzile globale anemice şi dobânzile mari afectează importantul sector industrial german. Germania, principalul partener comercial al României Încrederea mediului de afaceri a înregistrat o scădere peste aşteptări în septembrie, pentru a patra lună consecutivă, iar datele publicate anterior arată că, tot în luna septembrie, activitatea economică a înregistrat cea mai gravă contracţie din ultimele şapte luni, ceea ce pune economia germană pe o traiectorie de contracţie pentru al doilea trimestru consecutiv. În mod oficial, prognozele economice comune elaborate de Institutul Ifo din Munchen, Institutul IWH din Halle, Institutul IfW din Kiel, Institutul RWI-Leibniz şi Institutul German de Cercetări Economice (DIW) urmează să fie prezentate joi la Berlin, ceea ce înseamnă că este posibil să sufere unele modificări. În mod obişnuit, Ministerul german al Economiei include aceste prognoze economice comune atunci când îşi publică propriile sale estimări. Conform celor mai recente prognoze, Guvernul german se aşteaptă ca economia să înregistreze un avans de 0,3% în acest an. Un set de noi previziuni urmează să fie publicate în luna octombrie. Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, Germania este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate (sursa: Facebook/Direcția Generală de Poliție Locală a Municipiului București)
Eveniment

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate

Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate. Zece persoane au fost duse la audieri marţi, în urma percheziţiilor desfăşurate în Bucureşti şi judeţul Ilfov în cazul conflictului care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în oraşul Pantelimon. Conflictul din Pantelimon, zece persoane audiate "În urma percheziţiilor domiciliare puse în executare de poliţiştii Capitalei, în această dimineaţă, 10 persoane au fost conduse la audieri, la sediul subunităţii de poliţie, faţă de acestea urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun", a informat DGPMB. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Marţi dimineaţa, poliţişti din Capitală au pus în executare 11 mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tulburare a ordinii şi liniştii publice şi loviri sau alte violenţe. Este vorba despre incidentul violent care a avut loc sâmbătă între două familii, izbucnit iniţial în oraşul Pantelimon şi continuat la camera de gardă a unui spital din Sectorul 2, unde ar fi venit şi alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. Perchezițiile poliției Percheziţiile de marţi au fost efectuate de poliţişti ai Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Poliţia Sectorului 2, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciului Grupuri Infracţionale Violente, Poliţiei Sectorului 3, Serviciului Acţiuni Speciale, Poliţiei Canine, împreună cu Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR. Sâmbătă, în conflictul din oraşul Pantelimon mai multe persoane au fost rănite. Ulterior, persoanele vătămate au ajuns la un spital din Sectorul 2 al Capitalei. Aici au ajuns şi alte persoane, care aveau mai multe obiecte contondente. "În urma altercaţiei ar fi fost distrus un monitor de la camera de gardă. La momentul sosirii echipajelor de Poliţie, persoanele bănuite de comiterea faptei părăsiseră unitatea medicală", preciza sâmbătă Poliţia.

Putin vrea pace în termenii lui (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea pace în termenii lui

Putin vrea pace în termenii lui. Kremlinul a dat asigurări marţi că războiul din Ucraina se va încheia numai atunci când Rusia îşi va îndeplini obiectivele, ca răspuns la declaraţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că sfârşitul războiului este aproape. Putin vrea pace în termenii lui "Orice război se termină, într-un fel sau altul, cu pace. Dar pentru noi nu există altă opţiune decât atingerea obiectivelor stabilite", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul El a adăugat că, "de îndată ce aceste obiective vor fi atinse într-un fel sau altul, operaţiunea militară specială se va încheia". Într-un interviu acordat televiziunii americane, Zelenski a declarat: "Suntem mai aproape de pace decât credem". Preşedintele ucrainean a subliniat că, pentru aceasta, Ucraina trebuie să fie "foarte puternică" şi să-l oblige pe preşedintele rus Vladimir Putin, care ar fi foarte îngrijorat de prezenţa trupelor ucrainene în regiunea de graniţă Kursk, să oprească războiul. Planul lui Zelenski Kremlinul şi-a exprimat luni disponibilitatea de a "studia cu atenţie planul de victorie" pe care Zelenski îl va prezenta în această săptămână în timpul deplasării sale în Statele Unite. Potrivit presei, planul include garanţii de securitate; un program de asistenţă economică; angajamentul privind viitoarea aprovizionare cu armament, inclusiv cu rachete cu rază lungă de acţiune, şi presiuni diplomatice pentru ca Rusia să accepte să se aşeze la masa tratativelor şi să negocieze o soluţionare paşnică a conflictului. Totodată, Zelenski a cerut în discursul său de la sesiunea plenară a Summitului Viitorului, desfăşurat la sediul ONU din New York, o participare semnificativă la reuniunea pe care o pregăteşte cu scopul de a creşte presiunea internaţională asupra Rusiei pentru ca această ţară să pună capăt războiului. Rusia nu participă la summit-ul de pace Deocamdată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a dat asigurări că Rusia nu va participa la niciun summit de pace pentru Ucraina care se bazează pe formula propusă de preşedintele ucrainean. Ea a menţionat însă că Rusia nu respinge "o soluţie politico-diplomatică a crizei" care să se bazeze pe condiţiile propuse la jumătatea lunii iunie de preşedintele rus. Cu acel prilej, Putin a propus ca Kievul să-şi retragă trupele din cele patru regiuni anexate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi să renunţe la planurile sale de aderare la NATO, în schimbul unei încetări imediate a focului şi a începerii negocierilor de pace.

Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții (sursa: Instagram/Mario Iorgulescu)
Eveniment

Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții

Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții. Decizia Liei Savonea și a colegei ei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adraina Ispas, de a-l salva pe Iorgulescu de condamnarea pentru omor, a fost deja desființată de judecătorul Dan Enescu: „În mod evident, în prezenta cauză, recurentul a acceptat posibilitate producerii rezultatului socialmente periculos, moartea unei persoane”. Recent, și Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie a transmis un comunicat prin care îşi exprimă „profunda uimire şi, în egală măsură dezamăgire, cu privire la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - ÎCCJ, în cazul Iorgulescu. Rejudecarea cazului Mario Iorgulescu provoacă reacții Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie a reacționat printr-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul „În opinia noastră această decizie, bazată exclusiv pe filosofia infracţiunii de omor prin ucidere cu intenţie directă, poate afecta semnificativ siguranţa rutieră şi implicit capacitatea statului de a asigura garanţia dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică pe şoselele din ţara noastră întrucât, pentru mulţi şoferi potenţial agresivi care desconsideră regulile de circulaţie, ar putea reprezenta o dovadă a faptului că legea este slabă şi orice tip de comportament în trafic nu poate conduce la aplicarea unor sancţiuni aspre. În egală măsură salutăm opinia separată a celui de-al treilea judecător al ÎCCJ care, printr-o motivare clară, ce reprezintă o suprapunere a aspectelor doctrinare cu elementele de particularitate ale cauzei, a arătat că fapta inculpatului a fost corect apreciată de Curtea de Apel Bucureşti. Arătăm că intenţia indirectă, ca formă de vinovăţie în cazul accidentelor de circulaţie, este prezentă atât în jurisprudenţa din ţara noastră, cât şi în cea din alte ţări din Europa, reprezentând un mijloc juridic de delimitare clară a cazurilor în care şoferul a încălcat reguli de circulaţie şi a generat un risc extrem, aproape imposibil de evitat, de producere a accidentului cu consecinţe grave, asumându-şi atât conduita ilegală, cât şi posibilele consecinţe, de acele situaţii în care şoferul încalcă anumite reguli de circulaţie fără a genera unui risc considerabil de producere a accidentului încât să putem vorbi de asumarea consecinţelor." Cum reacționează alte state Potrivit comunicatului, "În ţările civilizate, cu un sistem de drept solid, fapta de a conduce pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a drogurilor care a avut drept consecinţă uciderea unei persoane este sancţionată cu mult peste 10 ani de închisoare şi delimitată clar de infracţiunea de ucidere din culpă. În acest sens arătăm că în Marea Britanie, o astfel de faptă poate fi sancţionată cu detenţiune pe viaţă, conform informaţiilor regăsite pe site-ul Guvernului Britanic. Este evident că ţara care a inventat sistemul parlamentar prin celebra Magna Carta Libertatum, a considerat această faptă ca fiind de o gravitate deosebită tocmai pentru că autorul şi-a asumat consecinţele. Pentru ucidere din culpă, legislaţia din Marea Britanie prevede o sancţiune cu închisoare de până la 5 ani. Reamintim că România este ţara din Uniunea Europeană cu cele mai nesigure şosele şi cu cele mai multe persoane decedate în accidente rutiere raportat la un milion de locuitori", conchide președintele Asociației, Cătălin Codrescu.

Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte

Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte. Preşedintele Klaus Iohannis va conduce, în zilele de 24 şi 25 septembrie 2024, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale anuale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York. Iohannis, ultima participare ONU, ca președinte Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este "Unitate în diversitate pentru progresul păcii, dezvoltare durabilă şi demnitate umană pentru toţi, pretutindeni" ("Unity in diversity, for the advancement of peace, sustainable development, and human dignity for everyone everywhere"). Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, participarea preşedintelui Iohannis la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din acest an reprezintă "o oportunitate de evidenţiere a contribuţiei ţării noastre la efortul global de a accelera progresul către cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, într-un context care continuă să fie marcat de provocări majore la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, care sunt tot mai des nerespectate". Iohannis va susţine intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU, când va pleda pentru menţinerea dialogului la nivel multilateral, mai ales în formatul ONU, ca element esenţial al siguranţei regionale şi globale, se menţionează în comunicat. Vizitele președintelui la ONU Klaus Iohannis a mai participat la sesiunile Adunărilor Generale ale ONU în: 20 septembrie 2023, 16 septembrie 2022, 25 septembrie 2019, 26 septembrie 2018, 21 septembrie 2017 şi 25 septembrie 2015. În marja participării la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 20 septembrie 2023, preşedintele român a declarat că principalele teme pe care le-a atins în alocuţiunea naţională din plenul Adunării au fost: războiul din Ucraina, importanţa Mării Negre, schimbările climatice, tranzitul de grâne ucrainene spre exterior etc, conform presidency.ro. În cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), de la New York, din 16 septembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că participarea sa la sesiune constituie o oportunitate de evidenţiere a poziţiei ţării noastre cu privire la actualele provocări globale, în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care necesită solidaritate, unitate şi reacţie rapidă, bazate pe respectarea dreptului internaţional. În 25 septembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, angajamentul reînnoit al României faţă de multilateralism şi ordinea internaţională bazată pe norme, având Organizaţia Naţiunilor Unite în centrul său. Alte teme luate în discuţie de Klaus Iohannis au fost schimbările climatice sau ameninţările teroriste, se mai arată pe presidency.ro. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut, la 26 septembrie 2018, în cadrul intervenţiei naţionale de la dezbaterile generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU dorinţa României de a ocupa un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021. La cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU, din 21 septembrie 2017, Klaus Iohannis a anunţat că România doreşte să ocupe un loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU pentru perioada 2020-2021, conform https://www.presidency.ro/. În 19 septembrie 2016, delegaţia României care a participat la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU a fost condusă de primul ministru al României, Dacian Cioloş, conform https://mae.ro/. Preşedintele Klaus Iohannis, a avut, la 25 septembrie 2015, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, o întrevedere cu Mogens Lykketoft, preşedintele celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale. Preşedintele României a evidenţiat atenţia deosebită pe care România o acordă problematicii cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale relevante şi conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi a Caucazului de Sud. În cadrul întrevederii au fost abordate şi temele migraţiei şi reformei Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea Generală ONU Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internaţională de Justiţie, Secretariatul, una dintre cele şase organisme care alcătuiesc eşafodajul instituţional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre, conform mae.ro. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Desfășurarea sesiunilor Adunarea Generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii pe care le cuprinde. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019. La 7 iunie 2019, România a pierdut în favoarea Estoniei şi arhipelagului caraibian Saint Vincent şi Grenadine ocuparea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021. Estonia şi arhipelagul caraibian Saint Vincent şi Grenadine au fost alese, la această dată, de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a deveni, din ianuarie 2020, membre nepermanente ale Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2020-2021, învingându-şi "rivalii", România şi, respectiv, Salvador.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump)

Zelenski, prea mulți bani americani (Trump). Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar vrea ca democraţii să câştige alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, susţine candidatul republican şi fostul preşedinte Donald Trump. Zelenski, prea mulți bani americani (Trump) "Cred că Zelenski este cel mai tare om de vânzări din istorie. De fiecare dată când vine în SUA, pleacă cu 60 de miliarde de dolari", a remarcat luni Trump la un miting în statul Pennsylvania. Zelenski "vrea foarte mult ca ei (democraţii) să câştige aceste alegeri, dar eu aş face altfel, voi reuşi să fac pace", a adăugat Trump. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Candidatul republican nu a dat alte detalii privind planul său de pace în afară de a reitera că, dacă va câştiga alegerile din 5 noiembrie, va discuta cu Zelenski şi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi va insista să ajungă la un acord. Afirmaţia lui Trump contrastează cu opinia adoptată de unii dintre aliaţii săi care spun că Ucraina ar saluta o revenire a lui Trump la Casa Albă întrucât este singurul potrivit să negocieze cu Putin încheierea războiului din Ucraina. Zelensky în SUA Aflat în SUA pentru a lua parte la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a afirmat la rândul său luni că o acţiune decisivă a Statelor Unite, în acest moment, ar putea face ca războiul să ia sfârşit anul viitor. Săptămâna trecută, Donald Trump a indicat că "probabil" se va întâlni cu Zelenski în cursul vizitei acestuia în SUA, dar nu a fost stabilită o întâlnire, conform unor apropiaţi ai fostului preşedinte american. În weekend, Zelenski a vizitat o fabrică de arme din Pennsylvania împreună cu guvernatorul democrat Josh Shapiro, aliat al candidatei democrate la preşedinţie Kamala Harris, ceea ce i-a înfuriat pe unii asociaţi ai lui Trump. Americanii de origine est-europeană, inclusiv ucraineană şi poloneză, au devenit un potenţial bloc electoral pentru amândouă taberele din SUA, atât democrată cât şi republicană, mai ales în Pennsylvania, unde trăiesc importante comunităţi de polonezi şi ucraineni.

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție (sursa: Facebook/Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti)
Eveniment

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție

Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție. Poliţiştii din Ploieşti au efectuat, marţi dimineaţă, patru percheziţii la persoane bănuite de camătă, înşelăciune şi conducerea unui vehicul de către o persoană a cărei exercitare a dreptului de a conduce i-a fost suspendată, în acest dosar fiind vizat, printre alţii, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu. Fiul interlopului Austrianu, vizat de poliție "În fapt, în perioada decembrie 2023- septembrie 2024, doi dintre bănuiţi ar fi oferit bani cu dobândă mai multor persoane din municipiul Ploieşti, fără a fi autorizaţi în acest sens, ajutaţi fiind de alte două persoane, fiind creat astfel un prejudiciu de aproximativ 30.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul De asemenea, unul dintre bănuiţi, ar fi condus, în cursul anului 2024, un autoturism pe drumurile publice din municipiul Ploieşti, având dreptul de a conduce suspendat. Totodată, o altă persoană implicată ar fi comis infracţiuni de înşelăciune prin modul de operare ghicitul", informează Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova. Surse judiciare au precizat că cei bănuiţi de camătă sunt Sandu Cosmin, fiul cunoscutului interlop ploieştean Austrianu, şi concubina acestuia. La sediul unităţii de poliţie au fost duse cinci persoane, în vederea audierii. Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. Activitatea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Matei Basarab Ploieşti.

Fosta șefă SJU Suceava, condamnată definitiv (sursa: aktual24.ro)
Eveniment

Fosta șefă SJU Suceava, condamnată definitiv

Fosta șefă SJU Suceava, condamnată definitiv. Fosta şefă a Secţiei de oncologie din Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, acuzată de fapte de corupţie, a fost condamnată definitiv, luni, la trei ani de închisoare cu executare, potrivit unei sentinţe a Curţii de Apel Suceava. Fosta șefă SJU Suceava, condamnată definitiv Magistraţii Curţii de Apel au decis, astfel, majorarea pedepsei de la doi ani şi şase luni, dictată în luna aprilie de Tribunalul Suceava, la trei ani de închisoare în regim de detenţie. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "În baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen., respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata Ababneh Dumitrovici Anca împotriva sentinţei penale nr. 157 din data de 25.04.2024 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 4400/86/2023. În baza art.275 alin.2 C.pr.pen., obligă inculpata apelantă Ababneh Dumitrovici Anca la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel. În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinţei penale nr. 157 din data de 25.04.2024 a Tribunalului Suceava. Desfiinţează, în parte, sentinţa penală sus menţionată, şi în rejudecare: Înlătură aplicarea disp. art.91, art. 92, art.93 şi art. 94 C.pen.. Majorează cuantumul pedepsei la care a fost condamnată inculpata Ababneh Dumitrovici Anca de la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie", se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Suceava. Ce șpăgi primea doctorița Anca Ababneh Dumitrovici a fost găsită vinovată în dosarul în care a fost acuzată că, în calitate de medic specialist oncolog la SJU Suceava, în perioada aprilie 2022 - 19 ianuarie 2023, în mod repetat, a acceptat promisiunea de a primi o sumă de bani, a pretins şi a primit diferite sume de bani (sume variabile, respectiv 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei, 50 de euro) sau alte foloase (miere de albine, caşcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză etc) de la 64 de persoane, pacienţi sau aparţinătorii acestora, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv pentru îndeplinirea actelor medicale referitoare la tratamentul şi asistenţa anti-cancer ce trebuiau realizate gratuit. În sarcina medicului s-au reţinut 64 de acte materiale ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată, dintre care 62 de acte materiale au fost comise într-un interval scurt de timp, respectiv în şapte zile lucrătoare consecutive din luna decembrie 2022.

Va urma un an „dureros” fiscal (sursa: Facebook/Blocul Național Sindical)
Economie

Va urma un an „dureros” fiscal

Va urma un an „dureros” fiscal. Anul 2025 va fi unul dureros din punct de vedere fiscal astfel că, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli vor fi taxe şi impozite mai mari, a afirmat, luni, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, într-o înregistrare video pe pagina de Facebook a organizaţiei. Va urma un an „dureros” fiscal "Creşterea cheltuielilor pe seama deficitului va antrena în anii următori majorări semnificative ale cheltuielilor cu dobânzile, în contextul în care astăzi plătim lunar dobânzi de peste 600 de milioane de euro, echivalentul preţului pe care România l-a încasat din vânzarea Petrom", a menţionat Dumitru Costin. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul "Forma rectificării arată în fapt două lucruri: bugetul pentru 2024 a fost făcut prost şi nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu faţă de perioada similară din 2023, respectiv 71 de miliarde lei în 2024, faţă de 38 miliarde lei în primele şapte luni din 2023; fără această rectificare bugetară, multe instituţii ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii. Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea şi taxe şi impozite mai mari. Decontul va veni sigur. Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri şi cât de dur", a adăugat acesta. Premisele rectificării bugetare Potrivit acestuia, rectificarea bugetară pleacă de la două premise, justificând nevoia de intervenţie, doar că în sens diferit. "O premisă se referă la ajustarea indicatorului creştere economică reală prognozată pentru anul 2024, urmând să se reducă de la 3,4 la 2,8. Din punctul nostru de vedere, ajustarea acestui indicator ar fi trebuit să genereze mult mai multă prudenţă. Cea de-a doua premisă se referă la cheltuieli ce nu mai au acoperire în resurse alocate până la finalul acestui an. Dincolo de suplimentările de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţări europene, la capitolul venituri se produce o ajustare nesemnificativă a acestora, singurul argument adus fiind acela al unei mai bune colectări. Dacă acest argument ar fi fost unul real, atunci Guvernul n-ar fi avut nevoie recent de aprobarea unor măsuri de amnistie fiscală", a explicat preşedintele BNS. Ajustarea cheltuielilor El a precizat că, în ceea ce priveşte ajustarea capitolului de cheltuieli, aceasta se produce la aşa-zisele componente dure, precum: cheltuieli de personal, cheltuieli cu asistenţă socială şi cheltuieli cu dobânzile. "Principalele categorii de cheltuieli majorate sunt: 8,8 miliarde lei în plus la cheltuieli de personal, 3 miliarde lei în plus la dobânzi, 3 miliarde lei în plus la transferuri, 5 miliarde lei în plus la asistenţă socială şi 11,3 miliarde lei în plus pentru creşterea cheltuielilor fondului unic de asigurări de sănătate. Din 40 de miliarde de lei cheltuieli suplimentare, doar 23,6 miliarde lei sunt acoperite din venituri, restul de 16,4 miliarde lei fiind pe seama creşterii deficitului bugetului public", a adăugat Dumitru Costin. Guvernul a aprobat luni rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei Executivului. Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 miliarde de lei.

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului

Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului. Preşedinta Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca şi votul "da" la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană, ambele stabilite pentru 20 octombrie, potrivit unui sondaj realizat de compania iData şi publicat luni în presa din Republica Moldova. Preşedinta Maia Sandu este preferata electoratului Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile, Maia Sandu ar obţine 26,8% din voturile alegătorilor, urmată de Renato Usatîi, liderul Partidul Nostru, cu 12,7% din voturi, şi de fostul procuror general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, cu 11,2% din voturi. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Liberala Maia Sandu, aflată în fruntea statului din 2020, a fost al doilea candidat înregistrat de comisia electorală după Stoianoglo, candidat susţinut de Partidul Socialiştilor şi de simpatizanţii pro-ruşi. Renato Usatîi, un fost om de afaceri, a locuit în Rusia aproape un deceniu, dar în 2014 a decis să revină în R. Moldova şi să intre în politică. Anul trecut s-a aflat că Renato Usatîi i-a cerut preşedintelui Vladimir Putin să i se retragă cetăţenia rusă, deoarece nu poate avea legături cu o ţară care "foloseşte teroarea împotriva propriilor cetăţeni". Majoritatea moldovenilor, pro UE În ceea ce priveşte referendumul constituţional privind integrarea în UE, care va avea loc tot pe 20 octombrie, 46% dintre alegători ar vota în favoarea acestei opţiuni, în cazul în care consultarea populară ar avea loc duminica aceasta, spune iData. Un procent de 39% dintre cetăţeni resping aderarea la UE, în timp ce 12,7% nu s-au decis încă, relevă sondajul. Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze la referendumul din 20 octombrie. Potrivit directorului general al iData, Mihai Bologan, susţinătorii aderării la UE sunt concentraţi, în principal, în capitală şi în centrul ţării. "Sunt doar câteva regiuni în care sunt mulţi opozanţi", a mai spus el, citat de portalul NordNews.md. Până în prezent, a mai fost autorizat să candideze la alegeri şi fostul premier al ţării, Vasile Tarlev.

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Ivan Anušić)
Internațional

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu

Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Guvernul croat merge mai departe cu planurile sale de a reintroduce serviciul militar obligatoriu, la 17 ani după ce recrutarea tinerilor în armată a fost eliminată. Croația va reintroduce serviciul militar obligatoriu Un proiect de lege privind reintroducerea obligativităţii serviciului militar va fi prezentat în curând în parlament, a indicat luni ministrul croat al apărării, Ivan Anusic, citat de portalul index.hr. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Serviciul militar va fi de două luni şi va cuprinde o pregătire de bază, primii recruţi urmând să îşi înceapă serviciul la 1 ianuarie 2025. Se aşteaptă ca parlamentul croat să aprobe acest proiect de lege. Serbia anunță planuri similare Săptămâna trecută, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunţat planuri similare pentru ţara sa. Acolo, serviciul militar va avea o durată de 75 de zile. Între 4.000 şi 4.500 de recruţi sunt aşteptaţi în anul 2025, potrivit ministrului croat al apărării. Anual, între 17.000 şi 18.000 de tineri croaţi împlinesc 18 ani. Noua lege îi vizează pe cei cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani. Potrivit proiectului de lege, oricine are posibilitatea de a amâna serviciul militar pentru a-şi finaliza mai întâi studiile. Croaţii pot refuza serviciul militar din motive de conştiinţă, dar ar trebui să efectueze un serviciu civil alternativ. Costul pregătirii unei generaţii de recruţi s-ar ridica la aproximativ 5 milioane de euro (5,58 milioane de dolari), a estimat ministrul Anusic. Având în vedere situaţia actuală de securitate, nu este oportun să fim economi când vine vorba de echiparea şi modernizarea armatei, a spus în continuare el, evocând recenta mărire a salariilor ofiţerilor.

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia

Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia. Prizonierii ucraineni sunt în mod deliberat privaţi de asistenţă medicală în închisorile din Rusia, iar unii medici au luat parte la acte de tortură într-unul din penitenciare, dezvăluie luni o comisie de anchetă a Consiliului ONU pentru drepturile omului. Prizonierii ucraineni sunt torturați în Rusia Comisia, creată pentru a ancheta asupra încălcărilor drepturilor omului în Ucraina de la invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, a concluzionat deja că forţele de ocupaţie ruse utilizează "în mod sistematic" tortura. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Însă în raportul său oral în faţa Consiliului în această luni, comisia subliniază că aria geografică extinsă şi similitudinea metodelor utilizate "demonstrează că tortura a fost folosită ca practică curentă şi acceptabilă de către autorităţile ruse, cu un sentiment de impunitate". Dincolo însă de tortura sistematică şi violurile din lagărele de prizonieri sau violurile asupra femeilor din oraşele şi satele ocupate de trupele ruse, Comisia notează "absenţa oricărui ajutor medical adecvat pentru cei care aveau nevoie disperată de el" în numeroase centre de detenţie controlate de către autorităţile ruse. "Într-unul dintre aceste centre, medicii închisorii au participat chiar la şedinţe de tortură", subliniază preşedintele comisiei, Erik Mose, în raportul său oral în faţa Consiliului. Mărturii ale foștilor prizonieri Cu titlu de exemplu, Mose evocă mărturiile unor foşti prizonieri ucraineni în închisoarea Olenivka, din estul Ucrainei. La 29 iulie 2022, o explozie în centrul de detenţie Olenivka a provocat moartea mai multor prizonieri ucraineni. Ruşii au acuzat forţele ucrainene de bombardarea închisorii. Kievul, aliaţii săi occidentali şi mulţi analişti cred însă că în spatele exploziei au fost ruşii. Potrivit martorilor, "nu a fost acordată nicio asistenţă medicală imediată multor zeci de persoane care au suferit răni ce le-au pus viaţa în pericol", a declarat Mose. Doar medici militari dintre prizonieri au încercat să acorde ajutor răniţilor, subliniază raportul. "Ei au văzut multe persoane murind în acea noapte, în timp ce responsabilii coloniei Olenivka stăteau şi priveau", a acuzat şeful comisiei ONU. Sechelele fizice şi psihologice sunt profunde, iar nevoile în materie de sănătate mintală sunt enorme, conform mărturiilor colectate de Comisie. "Eram bântuit de teama de a fi încarcerat din nou. Sunt acasă din punct de vedere fizic, dar încă mă simt încarcerat mental de trauma provocată de ruşi", spune unul dintre aceşti foşti prizonieri torturaţi. Numeroase victime au exprimat "nevoia vitală de a se face dreptate", iar preşedintele Comisiei a insistat asupra continuării strângerii de dovezi.

Așteptările lui Zelenski de la SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Așteptările lui Zelenski de la SUA

Așteptările lui Zelenski de la SUA. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a început luni o vizită în SUA, unde urmează să îşi prezinte "planul pentru victorie", context în care ucrainenii se aşteaptă la mai mult sprijin într-o etapă crucială a războiului, precum şi la mai multă claritate din partea aliatului lor cheie cu privire la dimensiunea angajamentului acestuia. Așteptările lui Zelenski de la SUA Următoarele luni vor fi decisive, a subliniat preşedintele ucrainean la sosirea sa în Statele Unite, unde intenţionează să discute planul său cu preşedintele Joe Biden şi cu cei doi candidaţi la preşedinţie - vicepreşedinta în exerciţiu Kamala Harris şi ex-preşedintele republican Donald Trump -, precum şi cu liderii altor ţări care participă la Adunarea Generală a ONU. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Zelenski susţine că Ucraina ştie ce trebuie să facă pentru a învinge Rusia şi a obţine o pace justă, bazată pe restabilirea integrităţii sale teritoriale şi pe garanţii de securitate. Cu toate acestea, întrebarea dacă hotărârea aliaţilor este egală cu voinţa ucrainenilor de a lupta, care persistă în pofida tuturor dificultăţilor acumulate în cei peste doi ani şi jumătate de război, rămâne deschisă pentru mulţi în Ucraina. "Americanii trebuie să formuleze clar obiectivul principal al sprijinului lor pentru Ucraina. Odată ce acest lucru va fi cunoscut, toate celelalte, instrumentele necesare pentru realizarea lui, vor deveni clare", a declarat pentru EFE Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Rada Supremă (parlamentul ucrainean). Mai multe vorbe, decât fapte În opinia sa, sintagma des utilizată de susţinere a Ucrainei "atât timp cât este necesar" are în continuare puţină substanţă. SUA ar putea pune capăt îndoielilor prin reafirmarea angajamentului lor faţă de punerea în aplicare a formulei de pace ucrainene, a declarat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ "Slujitorul Poporului". Întârzierile frecvente în livrarea armelor promise au dus la o dezamăgire crescândă în rândul ucrainenilor cu privire la credibilitatea partenerilor lor. Mulţi dintre ei au aşteptări moderate în ceea ce priveşte creşterea sprijinului militar după vizita lui Zelenski în SUA, deşi există speranţa că operaţiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk şi reacţia relativ moderată a Rusiei, în contrast cu ameninţările sale nucleare, ar putea determina Washingtonul să acţioneze mai rapid şi cu mai multă îndrăzneală. Occidentul nu se mobilizează suficient În pofida unor progrese, Occidentul nu şi-a mobilizat suficient industria militară pentru a-şi face vizibil pe câmpul de luptă din Ucraina imensul său avantaj economic faţă de Rusia, afirmă Mikola Bielieskov, analist militar la Institutul ucrainean pentru studii strategice. Expertul citat nu este sigur dacă Zelenski va reuşi să elimine diferenţele ce persistă în viziunile cu privire la sfârşitul războiului pe care Ucraina şi guvernul SUA le-au avut de la începutul invaziei ruse. În timp ce Ucraina continuă să aspire la restabilirea completă a integrităţii sale teritoriale şi înfrângerea militară a Rusiei, aliaţii săi îşi definesc obiectivul prin prezervarea Ucrainei ca stat, a explicat Bielieskov într-un interviu acordat portalului "Militarnîi". "Întrucât depindem de aliaţii noştri, viziunea lor este importantă şi determină ce arme şi alte resurse primim", a subliniat expertul citat. Utilizarea rachetelor occidentale Dacă Occidentul nu îşi sporeşte sprijinul, Ucraina va rămâne concentrată pe reducerea potenţialului de război al Rusiei prin atacarea depozitelor de muniţie ruseşti şi a altor obiective militare, apreciază analistul ucrainean Ivan Kiricevski. Capacitatea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului inamic ar fi deosebit de utilă în acest context, spune el. Deşi SUA au ezitat mult timp să ridice această restricţie, decizia ar putea fi luată de preşedintele Joe Biden după alegeri, la final de mandat, când va avea în sfârşit "mână liberă", completează Oleksandr Merejko. "Sper ca în curând să dea dovadă de curaj politic", îşi exprimă speranţa deputatul ucrainean. În opinia sa, acum nu este momentul de discutat ce se va întâmpla dacă Washingtonul refuză să sprijine planul pentru victorie al lui Zelenski. "Nu ne putem permite să avem un plan B, deoarece ar arăta că nu suntem suficient de încrezători în victoria şi supravieţuirea noastră", afirmă parlamentarul ucrainean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră