duminică 09 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8709 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială

După zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari americani, bani strânși când lucra la Banca Mondială, arată o comparație între declarațiile ei de avere. Astfel, în 2012, când a intrat în politică, fiind desemnată ministru al Educației, ea avea două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care deținea în total peste 164.000 de dolari. Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari O investigație Rise Project din 2016 arată că, în primii trei ani de politică, conturile ei s-au redus substanțial: pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. În ultima declarație de avere, depusă în martie 2023, ea mai avea 600 de dolari. La o bancă din Chișinău ea mai deține 13.000 de lei, adică aproximativ 6.500 de euro. În 2022, ea a avut un salariu lunar de circa 21.500 lei moldovenești, adică puțin sub 1.100 de euro pe lună. În 2020, șeful statului moldovenesc avea un salariu de circa 18.900 de lei moldovenești pe lună. Diurna pentru deplasări peste hotare a fost de 61.900 lei moldovenești, adică circa 3.100 de euro. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Sandu are același apartament de 74,5 m2, pe care îl deținea din 2003 și o mașină Toyota RAV 4, cumpărată în 2012.

Un caz șocant pentru politicienii români: după zece ani în politică, Maia Sandu a rămas fără economii de 160.000 de dolari, bani strânși când lucra la Banca Mondială
Motreanu: Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii afectați de importurile de grâne din Ucraina
Eveniment

Motreanu: Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii afectați de importurile de grâne din Ucraina

„Sunt dezamăgit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensațiilor pentru fermierii români afectați de importurile de grâne din Ucraina”, a scris, azi, pe Facebook, europarlamentarul PNL Man Motreanu. Ministerul Agriculturii este condus de pesedistul Petre Daea. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Potrivit lui Motreanu, România va primi cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primește 30 de milioane de euro și Bulgaria, care primește 16 milioane de euro. Motreanu, dezamăgit de Ministerul Agriculturii „Toată responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazează pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei țări. România este în mod clar dezavantajată, având în vedere că prin țara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina. Încă sper că lucrurile pot fi schimbate, pe baza argumentelor. Fermierii români sunt dezavantajați de concurența cerealelor provenite din Ucraina. Vom continua demersurile pentru a suplimenta sumele pentru fermierii români. Recent, am solicitat Comisiei Europene, împreună cu colegul meu Daniel Buda, măsuri pentru sprijinirea producătorilor români de cereale. Ni s-au alăturat colegii din grupul PPE România și o serie de eurodeputați din statele învecintate. Chiar zilele acestea, am obținut promisiunea sprijinului pentru femierii români, din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la întâlnirea de la grupul PPE. Susținerea politică pentru țara noastră este fără echivoc. Însă, negocierea, prezentarea datelor, partea tehnică sunt atribuții care revin Ministerului Agriculturii. Cerealele din Ucraina se vând la prețuri mai mici în Uniunea Europeană, beneficiind de scutiri de taxe vamale. Nu există suficiente capacități de stocare în statele membre iar cantitatea de cereale blocată în regiunile de graniță provoacă o competiție neloială. Exporturile fermierilor români au scăzut cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar prețul unei tone de grâu a scăzut cu peste 100 de euro. Fermierii din România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria și Republica Moldova nu pot valorifica producția lor la prețuri care să acopere costul de producție, cu atât mai puțin să genereze profitul minim necesar pentru asigurarea traiului zilnic. În aceste condiții, fermierii nu își mai pot continua munca. România a ajutat și ajută poporul ucrainean greu încercat, inclusiv prin facilitarea tranzitului grânelor ucrainene pe teritoriul țării noastre. În același timp, trebuie să apărăm interesele fermierilor români”, a scris Motreanu, pe Facebook.

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova
Eveniment

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova

Vot final în parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui „limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie. Documentul a fost susţinut de 57 de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, proeuropean) al Maiei Sandu, şi de deputatul Gaik Vartanean, de la "Mişcarea Alternativa Naţională", o majoritate de 58 de voturi. Citește și: Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați Limba română va înlocui „limba moldovenească” Votul a fost aplaudat în picioare de deputaţii PAS, în timp ce colegii lor socialişti şi comunişti au afişat pancarte cu inscripţii care făceau trimitere la sintagma sovietică de "limbă moldovenească", conform newsmaker.md. Potrivit autorilor, condiţiile ce au impus adoptarea prezentelor modificări legislative rezultă, în mod indubitabil, din necesitatea şi obligativitatea implementării unor considerente cu valoare constituţională, conţinute în actele Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională şi care statuează un postulat incontestabil, şi anume că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Proiectul prevede să fie considerată desuetudinea textului "funcţionând pe baza grafiei latine" în Articolul 13 din Constituţie. De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autorităţile publice cu competenţă de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun. Această lege mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională "Limba noastră", aşa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi zilele de odihnă şi în Codul muncii, să se numească de acum înainte "Limba română". Proiectul prevede şi înlocuirea sintagmei de "limba oficială", "limba de stat" şi "limba maternă" din toate actele normative şi documentele oficiale. Agenţia Resurse Informaţionale Juridice urmează să asigure în "Registrul de Stat al actelor juridice" operarea modificărilor în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie. Radio Chişinău aminteşte că, în 2 martie, votul asupra proiectului în prima lectură a provocat altercaţii şi îmbrânceli în parlamentul de la Chişinău între deputaţii PAS, autorii iniţiativei, şi cei din opoziţia socialist-comunistă. Deputaţii din opoziţia (prorusă) au blocat atunci tribuna legislativului preţ de câteva minute încercând să zădărnicească procedura de vot. În timpul şedinţei de joi, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor au acuzat PAS de încălcarea Constituţiei, menţionând că "limba moldovenească" este limba oficială a Republicii Moldova.

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați
Politică

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova. Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie: să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi; distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni. Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960” După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte. România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 decetățeni. În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenitorașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.

Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960”
Eveniment

Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960”

Asociația Pro Infrastructură explică ce condiții au favorizat ciocnirea a două trenuri, în Teleorman, unda dintre cauze fiind: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Însă asociația indică și numeroase probleme în infrastructura căilor ferate. Pro Infrastructură arată că șeful CFR a mințit în legătură cu incidentul de la Roșiori și doar pentru acest motiv trebuia demis. Foto: Facebook Asociatia Pro Infrastructura Mecanicii conduc trenul sub influența alcoolului „Pe lângă starea proastă a infrastructurii, există un lung pomelnic de probleme legate de mecanicii de locomotivă (...) Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului. Exemple: accidentul de la Fetești din 2021 cu plecare de la locul faptei "chipurile" ca să bea o bere (...) Merișor-Bănița în 2017 (http://bit.ly/3LxFeGB) și distrugerea viaductului Cârcea în 2018 (http://bit.ly/3Tks4hS). Timpii de odihnă nu se respectă (Fetești 2021, Merișor-Bănița 2017), iar asta înseamnă zeci de ore pe locomotivă. Foile de drum ale mecanicilor sunt scrise pe hârtie și astfel nu pot fi verificate de la distanță”, arată, pe Facebook, această asociație. În ceea ce privește problemele de infrastructură, Pro Infrastructură explică de ce sistemele automate nu funcționează. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 „Spre deosebire de Grecia, CFR are un sistem de autostop funcțional chiar și pe liniile aflate în proces de modernizare. Asta e bine pentru că reconstrucția unui tronson poate dura și un deceniu (ca în Grecia). Din păcate, sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960 și îi lipsesc funcții la care ne-am aștepta în secolul 21. I-am văzut limitele (și) la accidentul de la Roșiori: poate fi dezactivat de mecanici la orice viteză, iar dacă trenul din față este aproape de semnal, frânarea indusă de autostop poate fi tardivă. Nefiind digital, sistemul din cale nu transmite coduri de diagnostic în cazul unei defecțiuni. La fel ca Grecia, la insistențele Comisiei Europene, CFR se chinuie să implementeze un sistem contemporan de oprire automată și control continuu al vitezei numit ETCS (European Train Control System), componenta principală din ERTMS (European Rail Traffic Management System). ETCS este digital și wireless, cu semnalizare pe display-ul mecanicului (nu pe stâlpi laterali exteriori) și controlează frânarea lină, din timp. Poate fi dezactivat dar în cazuri excepționale și la viteze mici. A fost contractat pe 1150 kilometri începând cu anii 2010, din care ~500 km au calea ferată recepționată dar, la fel ca în Grecia, ETCS/ERTMS nu este funcțional nicăieri în România, nefiind văzut ca o prioritate. Operatorii feroviari nu au primit niciun termen limită până la care să-și doteze locomotivele cu ETCS”, explică asociația. Grindeanu își protejează clienții din fruntea CFR „Transportul feroviar este cenușăreasa politicienilor, de unde și tăcerea ministrului Grindeanu care s-a mulțumit doar să-i ceară public (prin consilierul de imagine, firește) șefului CFR Călători să iasă la declarații, să mai dreagă busuiocul și să influențeze un pic ancheta. CFR Călători a comunicat în mod IRESPONSABIL că trenul de marfă lovit era deja deraiat la momentul impactului. Chiar și numai din cauza asta, dar și pentru carențele în pregătirea mecanicilor evidențiate la Roșiori, directorul CFR Călători TREBUIE DEMIS!”, mai scrie Pro Infrastructură. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj, arăta o analiză recentă din Club Feroviar. Recent, Grindeanu a fost audiat ca martor, la DNA, după ce doi dintre clienții săi politici, plasați în conducerea CFR, au fost puși sub acuzare de către procurorii anticorupție. Dar PSD încearcă să convingă PNL ca, după ce Marcel Ciolacu preia conducerea Guvernului, Grindeanu să rămână ministru al Transporturilor.

Românii, cetățenii europeni cei mai dornici de o pace "cât mai curând posibil", chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii - sondaj în zece state europene
Eveniment

Românii, cetățenii europeni cei mai dornici de o pace "cât mai curând posibil", chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii - sondaj în zece state europene

Românii sunt printre cetățenii europeni cei mai dornici de o pace „cât mai curând posibil”, chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii, arată un sondaj efectuat de European Council on Foreign Relations (ECFR), publicat în această dimineață. Românii, dornici de pace chiar dacă Ucraina ar fi obligată să cedeze teritorii Doar 22% dintre românii chestionați sunt de acord cu afirmația „Ucraina trebuie să își recâștige tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați”. Este cel mai mic procent dintre cetățenii celor zece state prinse în sondaj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La această întrebare, cea mai mare susținere vine din nord-estul continentului: 52% dintre cetățenii Poloniei cred că Ucraina trebuie să lupte până își recuperează toate teritoriile. În Estonia, procentul este de 66%, iar în Danemarca de 48%. Circa 44% dintre britanici consideră că Ucraina trebuie "să își recupereze tot teritoriul", chiar dacă acest lucru înseamnă "un război mai lung sau mai mulți ucraineni uciși și strămutați". Acest sprijin scade la 26% în Italia, 33% în Germania, 35% în Franța, pe ultimul loc fiind, evident, România. Nu mai puțin de 37% dintre români sunt de acord cu afirmația „Conflictul dintre Rusia și Ucraina trebuie să înceteze cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă ca Ucraina să cedeze controlul unor zone Rusiei”. Doar în Italia - 41% și Germania - 39% există o susținere mai mare pentru această variantă. La polul opus, doar 17% dintre estoni, 18% dintre polonezi și 22% dintre britanici cred că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Românii respectă Rusia „Rezultatele acestui sondaj confirmă, de asemenea, afirmația noastră din luna mai a anului trecut, conform căreia - contrar clișeului jurnalistic potrivit căruia războiul a divizat UE într-un est de tip hawkish și un vest dovish - au apărut cel puțin trei blocuri diferite. În primul rând, există șoimii nordici și estici (Estonia, Polonia, Danemarca și Marea Britanie), unde majoritatea oamenilor susțin cu tărie obiectivele Kievului în război. În al doilea rând, există vestul ambiguu (Franța, Germania, Spania și Portugalia), unde părerile sunt împărțite cu privire la modul în care ar trebui să se încheie războiul. Și, în cele din urmă, există verigile slabe din sud (Italia și România), unde preferința pentru ca războiul să se încheie cât mai curând posibil are întâietate”, se arată în analiza sondajului, de pe site-ul European Council on Foreign Relations. „Convergența în ceea ce privește modul în care europenii percep Rusia este chiar mai izbitoare decât apropierea în jurul ideii de a lupta în război. În fiecare țară chestionată, opinia predominantă este acum că Rusia este un adversar (de la doar 32% în România la 77% în Estonia). În cele nouă state membre ale UE chestionate, doar 2% dintre respondenți văd Rusia ca pe un aliat, iar 12% o consideră un partener necesar pentru țara lor. Între timp, 66% dintre respondenți văd Rusia fie ca pe un adversar, fie ca pe un rival”, mai scrie ECFR. Rusia, un partener necesar Într-adevăr, doar 32% dintre români consideră Rusia un adversar cu care ne aflăm în conflict - cel mai mic procent în rândul celor state analizate în sondaj. Ciorca 15% cred că este un „partener necesar”. În Italia, procentul este de 39%. Grupul țărilor unde Rusia este considerată un inamic de majoritatea cetățenilor este: Estonia - 77%, Danemarca - 72%, Polonia - 66%, Marea Britanie - 65% și Germania - 61%. Doar 28% dintre români consideră, după conflictul din Ucraina, că Rusia este mai slabă decât credeau - cel mai mic procent în rândul statelor chestionate. În schimb, 19% cred că conflictul a arătat că Rusia este mai puternică decât credeau. Doar în Portugalia procentul este mai mare, de 21%, în timp ce în Italia este de 17% și coboară până la 6% în Danemarca. Metodologia sondajului Acest studiu se bazează pe un sondaj de opinie realizat la începutul lunii ianuarie 2023 în zece țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania), în rândul populației adulte (18 ani și peste). Numărul total de respondenți a fost de 14 439. Sondajele au fost realizate pentru ECFR sub forma unui sondaj online prin intermediul Datapraxis și YouGov în Danemarca (1.064 de respondenți; 3-11 ianuarie), Franța (2.051; 3-12 ianuarie), Germania (2.017; 4-11 ianuarie), Marea Britanie (2.200; 4-10 ianuarie), Italia (1.599; 4-12 ianuarie), Polonia (1.413; 3-20 ianuarie), Portugalia (1.057; 4-12 ianuarie), România (1.003; 4-11 ianuarie) și Spania (1.013; 4-11 ianuarie); și prin intermediul Datapraxis și Norstat în Estonia (1.022; 18-24 ianuarie). În toate aceste țări, eșantionul a fost reprezentativ la nivel național în ceea ce privește datele demografice de bază și voturile anterioare. În Regatul Unit, sondajul nu a acoperit Irlanda de Nord, motiv pentru care în document se face referire la Marea Britanie.

Agenția Medicamentului a descoperit, în 2022, la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, aparatură medicală fără acte de proveniență
Eveniment

Agenția Medicamentului a descoperit, în 2022, la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, aparatură medicală fără acte de proveniență

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) descoperit, în 2022, la Spitalul Sf. Spiridon din Iași aparatură medicală fără acte de proveniență, respectiv fără facturi de achiziție, așa că a amendat spitalul, a anunțat, azi, președintele acestei agenții, Răzvan Mihai Prisada. Acesta este spitalul unde lucra unul din medicii cardiologi acuzați că refolosea stimulatoare cardiace luate de la persoane decedate. Spitalul Sf. Spiridon, aparatură medicală fără acte de proveniență „La Spitalul Sf. Spiridon a existat un control de la ANMDMR, în septembrie 2022, şi s-a dat o amendă pentru utilizarea dispozitivelor medicale pentru care nu existau acte de provenienţă. Actele de provenienţă în cazul unui spital înseamnă facturi de achiziţie. Au fost verificate şi dispozitivele cardiace. Nu aveau (n.r. acte de provenienţă) şi lucrul acesta a fost semnalat de colegi către Direcţia de Sănătate Publică şi mai departe. Ancheta, din câte ştiu, este încă în desfăşurare. (...) A fost verificat Spitalul Sf Spiridon, Secţia de Cardiologie. Nu ştiu dacă au fost verificate şi alte secţii", a spus Prisada, miercuri, într-o conferinţă de presă. Prisada a menţionat că la Spitalul "Sf Spiridon" din Iaşi a fost un control periodic şi nu ca urmare a unei reclamaţii. Citește și: Medicul care steriliza ilegal stimulatoarele cardiace de la cadavre, 30.000 de lei lunar numai din salarii. A și economisit 107.000 de euro pe an „Au fost verificate multe spitale în 2022 şi au fost probleme... Şi la spitalele mari din Bucureşti au fost verificări. Dacă sunt probleme, se consemnează, se dau amenzi. (...) Există dispozitive de foarte diverse feluri şi acolo unde au fost descoperite neconformităţi s-au luat măsurile legale, inclusiv în Capitală", a adăugat Prisada.

Covasna: Începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase din gospodăriile din mediul rural
Mediu

Covasna: Începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase din gospodăriile din mediul rural

În Covasna începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase din gospodăriile din mediul rural, a anunțat operatorul regional de salubritate Tega din Sfântu Gheorghe. Începe campania de colectare a deşeurilor voluminoase Acţiunea va începe în data de 20 martie în localitatea Bixad şi va continua, apoi, în celelalte localităţi în care operează această companie, urmând să se încheie pe 7 iulie a.c. în localitatea Chilieni. "Ideea este să colectăm din comune lucruri pe care nu le putem strânge altfel: mobilă veche, anvelope, deşeuri electronice, haine vechi şi, bineînţeles, sticlă, pentru care vom da o jumătate de litru de bere la fiecare 5 kilograme (...) La fel ca în anii trecuţi, şi anul acesta Tega va colecta deşeuri electronice mari şi mici, pentru care societatea va credita valoarea deşeurilor din factura de transport a deşeurilor", a declarat directorul companiei de salubritate, Mathe Laszlo. În municipiul Sfântu Gheorghe, colectarea deşeurilor voluminoase are loc pe tot parcursul anului, iar societatea de salubritate va ridica piesele de mobilier vechi din faţa scăriilor de bloc sau de la intrarea caselor particulare în baza unei programări telefonice prealabile la numărul 0267 310 123. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Conducerea Tega a precizat că această campanie vizează doar obiectelor voluminoase şi deşeurilor electronice din gospodăriile populaţiei, nu şi deşeurile menajere sau cele reciclabile, cum ar fi platic, hârtie sau metal, care sunt colectate în mod curent.

Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari pentru prima dată după 2021. Efectul: o cădere a rublei rusești. Veniturile Rusiei din exporturile de petrol s-au prăbușit
Eveniment

Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari pentru prima dată după 2021. Efectul: o cădere a rublei rusești. Veniturile Rusiei din exporturile de petrol s-au prăbușit

Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari pentru prima dată după 2021, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul economic potenţial al problemelor de la Credit Suisse, după falimentul Silicon Valley Bank, scrie AFP. Însă unul din efecte a fost că rubla a scăzut cu 0,7% în fața dolarului, arată Reuters. În paralel, Agenția Internațională pentru Energie arată că veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut la aproape jumătate în februarie, comparativ cu anul trecut. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Cotaţia barilului de petrol a coborât sub 70 de dolari În jurul orei 11:10 GMT, cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) era în scădere cu 1,65%, până la 70,15 dolari, după ce anterior a coborât cu 2,2%, până la 69,76 dolari, cel mai scăzut nivel înregistrat după data de 20 decembrie 2021. Echivalentul european, ţiţeiul Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai, era cotat în scădere cu 1,43%, până la 76,34 dolari per baril. În paralel, acţiunile băncilor europene BNP Paribas, Société Générale şi Commerzbank au înregistrat miercuri o cădere de peste 10%, în timp ce acţiunile Credit Suisse s-au prăbuşit cu peste 20%, după ce principalul acţionar al băncii elveţiene, Saudi National Bank, a anunţat că nu îşi poate majora participaţia de 10% din cauza unor reglementări. Veniturile Rusiei, afectate de sancțiuni Veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut la aproape jumătate în februarie, comparativ cu anul trecut, ca urmare a înăspririi sancțiunilor impuse țării de puterile occidentale, a anunțat miercuri Agenția Internațională pentru Energie (AIE). Țara a câștigat 11,6 miliarde de dolari din exporturile sale de petrol luna trecută, după ce Uniunea Europeană a impus o interdicție asupra produselor petroliere rusești, alături de un plafon de preț convenit cu Grupul celor Șapte și Australia, potrivit AIE. Această sumă a fost în scădere față de 14,3 miliarde de dolari în ianuarie și o scădere de 42% față de cele 20 de miliarde de dolari obținute în februarie 2022. Cu toate acestea, Rusia a continuat să livreze "aproximativ aceeași" cantitate de petrol pe piețele mondiale, potrivit AIE, care oferă consultanță națiunilor bogate. "Acest lucru indică faptul că regimul de sancțiuni al G7 a fost eficient în a nu restricționa livrările globale de țiței și produse, reducând în același timp capacitatea Rusiei de a genera venituri din exporturi", a declarat AIE. În februarie, exporturile de petrol rusesc au scăzut cu 500.000 de barili pe zi, la 7,5 milioane de bpd, cu o scădere mare a livrărilor către UE, dar a fost încă aproape de nivelurile de dinainte de război. "Datele recente de urmărire a petrolierelor sugerează că Moscova a reușit să redirecționeze cea mai mare parte a barilului destinat anterior UE și SUA către noi piețe de desfacere în Asia, Africa și Orientul Mijlociu. Deși a avut un succes relativ în susținerea volumelor, veniturile din petrol ale Rusiei au fost afectate", a precizat AIE.

Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi acţiune de mega-voluntariat
Mediu

Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi acţiune de mega-voluntariat

Direcţia Silvică Bihor a stabilit două recorduri în 2022: peste 1,5 milioane de puieţi plantaţi şi o acţiune de mega-voluntariat, a anunţat directorul Teodor Suciu, cu ocazia demarării Lunii plantării arborilor. La acțiunea de voluntariat au participat peste 1.500 de persoane, într-o singură zi. Direcţia Silvică Bihor, două recorduri în 2022 „Ca în fiecare an, iată că dăm startul Lunii plantării arborilor, în eforturile pe care le facem an de an în asigurarea continuităţii în spaţiu şi timp a pădurilor. Anul 2022 a fost anul provocării pentru silvicultorii bihoreni, deoarece am avut un program record de împădurire, an ce a fost încheiat cu plantarea a peste 1,5 milioane de puieţi, record în cel puţin ultimii 20 de ani. Tot în domeniul împăduriri, anul trecut am avut o altă acţiune record - o plantare la care au participat peste 1.500 de voluntari, o acţiune unică în judeţul nostru, ca anvergură, care a avut ca urmare plantarea într-o singură zi a peste 26.000 de puieţi. A fost un lucru extraordinar pentru mine, pentru că am văzut în teren oameni din toate categoriile sociale, implicaţi, preocupaţi să dea o mână de ajutor", a declarat miercuri, pe teren, directorul Direcţiei Silvice Bihor, ing. Teodor Suciu. O altă acţiune similară de voluntariat, care să depăşească ca amploare cea de anul trecut, va avea loc, potrivit directorului Suciu, în data de 19 martie, la Ocolul Silvic Tinca şi va fi organizată în colaborare cu Asociaţia "Cătunul Verde", Asociaţia "Crişana 6", Clubul sportiv Rune şi Asociaţia Masai. Se plantează gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte Deschiderea "Lunii plantării arborilor" a avut loc pe un şantier de 1,2 hectare în pădurea comunei Paleu, unde vor fi plantaţi 6.000 de puieţi de gorun, stejar pedunculat şi paltin de munte, dintr-un amplu program al instituţiei pe acest an, de peste 1,27 milioane de puieţi din 18 specii diferite. Primii puieţi de stejar au fost plantaţi în acest areal de directorul Direcţiei Silvice Bihor, Teodor Suciu şi inspectorul şef al Gărzii Forestiere Oradea, Dan Maxim, cărora li s-au alăturat şi ceilalţi specialişti, prezenţi pentru acest eveniment, reprezentanţi ai Gărzii Forestiere şi ai Direcţiei Silvice Bihor. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit De ce este nevoie pentru o bună plantare "Pentru o bună plantare, într-o groapă cu dimensiuni de 30 cm, se pune pe fundul gropii pământ afânat; se aşează puietul cu rădăcina mocirlită, peste care se pun două cazmale de pâmânt, se bătătoreşte bine în jurul tulpinii călcând, după care se mai pun două-trei cazmale de pământ şi se calcă din nou de jur-împrejur. La final, deasupra, pământ afânat. Dacă e nevoie, în grădină, se udă cu o jumătate de găleată de apă. În pădure, sperăm să îi ude ploaia," a precizat inginerul Gheorghe Roman, responsabil regenerare la Ocolul silvic Oradea. Directorii silvicultori au verificat apoi modul de efectuare a lucrărilor de pregătire a terenului, iar directorul Suciu a discutat cu muncitorii zilieri din echipa prezentă la faţa locului. Potrivit responsabilului cu regenerarea pădurilor la DS Bihor, ing. Mircea Faur, în acest an, Direcţia Silvică Bihor va regenera o suprafaţă de 554,55 hectare din care 394,15 ha regenerări naturale şi 160,40 ha împăduriri. Pentru consolidarea plantaţiilor executate în anii anteriori se vor executa completări pe o suprafaţă de 86,20 ha şi refaceri plantaţii vechi calamitate pe 6,37 ha. Deoarece planurile nu sunt deloc reduse, şi pentru a putea fi realizate, directorul Suciu a menţionat că, aşa cum au lucrat şi în anii anteriori, se utilizează un sistem dual de achiziţionare directă a forţei de muncă, muncitori zilieri, respectiv prin achiziţionarea de servicii de la societăţi atestate. Bani din PNRR pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi O noutate pentru acest an, a subliniat directorul Suciu, completat de inspectorul şef Dan Maxim, este finanţarea la care se poate apela pentru refacerea arboretelor afectate de calamităţi, din PNRR. Chiar D.S. a pregătit un astfel de proiect pentru 55 de hectare pădure proprietate publică a statului şi altul pentru alte 16 hectare administrate, urmând să fie depuse spre finanţare. "Ministerul Mediului vine în sprijinul beneficiarilor cu anumite sume în două componente: pentru reîmpădurirea terenurilor afectate de calamităţi, respectiv pentru împădurirea terenurilor agricole, cu sume atât pentru plantare, cât şi pentru întreţinerea culturilor. (...) Sesiunea de depunere a proiectelor a fost deschisă în 25 noiembrie anul trecut şi continuă până în anul 2026, dar cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că primul venit e şi primul servit," a precizat Dan Maxim.

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice. O maşină alimentată cu hidrogen va fi produsă în a doua parte a deceniului
Mediu

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice. O maşină alimentată cu hidrogen va fi produsă în a doua parte a deceniului

BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice, a anunțat această companie, care se aşteaptă ca până în a doua parte a deceniului vehiculele exclusiv electrice să reprezinte peste 50% din noile vânzări, "cu mult înainte" de ţinta sa din 2030. Compania germană preconizează să aibă în producţie o maşină alimentată cu hidrogen în a doua parte a deceniului, a anunţat miercuri producătorul auto german. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit BMW vrea să vândă cât mai multe automobile electrice Până în 2025, vehiculele exclusiv electrice vor reprezenta o pătrime din noile vânzări BMW, ajungând la o treime până în 2026, o ţintă ambiţioasă faţă de nivelul actual. În ultimul trimestru al anului trecut, livrările grupului BMW au crescut cu 10,6%, pe măsură ce blocajele de aprovizionare au fost eliminate. În plus, BMW a livrat anul trecut 215.755 de vehicule BMW şi MINI complet electrice, în creştere cu 107,7% comparativ cu 2021. Unul dintre cei mai vocali susţinători ai tehnologiei pilelor de combustie cu hidrogen ca opţiune alături de vehiculele alimentate cu baterii, directorul general al BMW, Oliver Zipse, a explicat că nu exclude să aibă în producţie o maşină alimentată cu hidrogen în a doua parte a deceniului. "Vedem vehiculele alimentate cu hidrogen ca o completare semnificativă la mobilitatea electrică", a declarat Zipse la prezentarea rezultatelor anuale. În prezent, compania testează în diverse ţări modelul BMW iX5 Hydrogen, cu o autonomie de 500 km şi capacitatea de realimentare în trei-patru minute, a informat într-un comunicat grupul german. BMW a confirmat rezultatele preliminare publicate săptămâna trecută, conform cărora a înregistrat la divizia auto o marjă operaţională de 8,6%, un profit înainte de taxe şi dobânzi de 10,6 miliarde de euro şi un flux de numerar de 11,1 miliarde de euro. Miercuri, BMW a estimat pentru 2023 la divizia auto o marjă operaţională de 8% - 10%, după ce obiectivul stabilit anul trecut era un nivel între 7% - 9% target, şi a informat că se aşteaptă anul acesta la o cerere stabilă pe piaţa maşinilor sale de lux, în pofida inflaţiei ridicate şi a majorării dobânzilor. Totuşi, compania se aşteaptă la o uşoară scădere a înmatriculărilor pe piaţa din Europa, în timp ce rivala Volkswagen previziona o creştere de peste 5%.

Producătorul de medicamente Zentiva demarează un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice în vederea susţinerii consumului propriu
Mediu

Producătorul de medicamente Zentiva demarează un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice în vederea susţinerii consumului propriu

Producătorul de medicamente Zentiva demarează un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice în vederea susţinerii consumului propriu, spun reprezen­tanţii companiei, citați de Ziarul Financiar. Zentiva, proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice „Grupul Zentiva România a demarat un proiect de instalare a unor panouri fotovoltaice în vederea susţinerii consumului propriu. Instalarea acestor panouri poate determina introducerea în reţeaua naţională a cantităţilor zilnice excedentare, astfel încât Zentiva poate fi calificată ca prosumator, caz în care obiectul de activitate trebuie să permită exercitarea acestei activităţi“, explică reprezentanţii companiei. În acest sens, adunarea gene­rală a acţio­narilor va decide asupra completării obiectului de activitate pentru acope­rirea acestei posibilităţi. Anterior, Zentiva a convocat pe 20 martie 2023 adunarea generală extra­or­dinară a acţionarilor (AGEA), unul dintre punctele de ordinea de zi constând în aprobarea obiectului de activitate secundar al societăţii. Potrivit unui raport publicat la BVB aici sunt incluse producţia de energie electrică şi alte activităţi de creditare. „Nu ne apucăm neapărat de pro­ducţie, ci am vrea să accesăm bani UE. Noi am realizat un proiect cu fotovoltaice, dar a trebuit să îl facem cu banii noştri. Momentan nu avem un ori­zont de timp“, mai arată reprezentanții Zentiva. Citește și: Tone de moloz depozitate în câmp la Comănești, nici o reacție de la Garda de Mediu. Ministrul Mediului: Este inadmisibil Zentiva România (SCD) a realizat în 2022 o cifră de afaceri de 753,93 milioane lei, cu 10,24% mai mare decât cea de 683,86 milioane lei din exercițiul financiar precedent. Zentiva România este controlată în proporție de peste 95% de Zentiva Group din Cehia, în urma unei oferte publice de preluare realizată în contextul achiziției companiei-mamă de către americanii de la Advent.

Romsilva anunţă că va planta circa 20 de milioane de puieţi forestieri şi va regenera peste 9.000 de hectare fond forestier
Mediu

Romsilva anunţă că va planta circa 20 de milioane de puieţi forestieri şi va regenera peste 9.000 de hectare fond forestier

Romsilva anunţă că va planta circa 20 de milioane de puieţi forestieri şi va regenera peste 9.000 de hectare fond forestier în campania de împăduriri de primăvară, anunță această regie a statului român. Întrucât condiţiile meteo au fost favorabile, campania de împăduriri a început deja. Citește și: Tone de moloz depozitate în câmp la Comănești, nici o reacție de la Garda de Mediu. Ministrul Mediului: Este inadmisibil Romsilva va planta circa 20 de milioane de puieţi forestieri „Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 de milioane de puieţi forestieri şi va regenera 9.643 hectare fond forestier proprietatea publică a statului în cursul campaniei de împăduriri de primăvară. Din acestea, pe 6.766 hectare vor fi efectuate regenerări naturale, iar pe 2.877 hectare, regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de Romsilva și citat de news.ro. În cadrul aceleiaşi campanii, în fondul forestier de stat administrat de Romsilva se vor face lucrări de completări pe 1.997 de hectare şi lucrări de refacere a plantaţiilor pe alte 537 de hectare. „Cele mai mari suprafeţe de fond forestier regenerate natural în campania de împăduriri de primăvară sunt administrate de Direcţia Silvică Suceava, 858 hectare, urmată de direcţiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, şi Arad, cu 420 hectare. În privinţa regenerărilor artificiale, cea mai mare suprafaţă de fond forestier care va fi regenerată prin lucrări de împăduriri este administrată tot de Direcţia Silvică Suceava, 829 hectare, urmată de direcţiile silvice Vrancea, cu 223 hectare, şi Mureş, cu 156 hectare”, mai anunță Romsilva. Campania de împăduriri de primăvară se suprapune, parţial, cu Luna Plantării Arborilor, marcată anual, între 15 martie şi 15 aprilie, conform Codului Silvic, prin numeroase acţiuni de împădurire, acţiuni de popularizare şi educaţie forestieră. Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naţionale, precum şi 12 herghelii de stat.

Schimbare de strategie a Moscovei: întrucât nu mai sunt bărbați de recrutat din pușcării, acum armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare pentru frontul din Ucraina
Eveniment

Schimbare de strategie a Moscovei: întrucât nu mai sunt bărbați de recrutat din pușcării, acum armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare pentru frontul din Ucraina

Întrucât nu mai sunt bărbați de recrutat din pușcării, armata rusă racolează acum femei din coloniile penitenciare pentru frontul din Ucraina, scriu mai multe publicații, citând o organizație pentru drepturile omului din Rusia. Armata rusă racolează femei din coloniile penitenciare Olga Romanova, șefa organizației "Russia Behind Bars", care militează pentru drepturile deținuților, a declarat că Moscova a început să recruteze deținuți de sex feminin la sfârșitul anului trecut. Ea a spus că aproximativ o sută au fost luate din închisorile din regiunea Krasnodar din sudul Rusiei și trimise în Ucraina. Nu este clar unde anume au fost trimise femeile. „Au fost luați din coloniile penitenciare din sudul Rusiei. Nu le știu exact, dar lucrau în Kushchevka [în sudul regiunii Krasnodar]", a declarat Romanova pentru iStories, citată de Moscow Times. Potrivit apărătorului drepturilor omului, până în prezent, până la 100 de femei prizoniere ar fi fost transferate pentru a lupta în Ucraina, deși rămâne neclar dacă recrutarea a fost efectuată în mod voluntar sau dacă deținutele au fost recrutate cu forța în armata rusă. În februarie, oficialii militari ucraineni au declarat că Rusia a recrutat până la 50 de femei prizoniere dintr-o colonie penală din orașul Snizhne, ocupat de Rusia, din regiunea ucraineană Donețk. Recrutele au fost trimise pentru "antrenament" în Rusia înainte de a fi trimise în Ucraina pentru a lupta, au spus aceștia. Evgheni Prigojin, șeful Wagner a declarat luna trecută că a încetat să le mai ofere prizonierilor libertatea în schimbul unei misiuni în Ucraina. El nu a explicat de ce, dar comentariile sale au venit pe fondul unor lupte interne acerbe cu șefii ministerului Apărării de la Moscova. Citește și: O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a declarat săptămâna aceasta că ministerul rus al apărării a preluat inițiativa lui Prigozhin și că acesta este acum principalul recrutor al prizonierilor ruși. Kremlinul a ordonat, de asemenea, companiilor energetice de stat rusești să își creeze propriile miliții ca înlocuitori pentru mercenarii Wagner, a susținut institutul.

O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit
Politică

O pesedistă din Călărași, care a lucrat la un salon de masaj, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai. CV-ul, de negăsit

O pesedistă din Călărași, Marinela Voivozeanu, care a lucrat la un salon de masaj, a fost propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai, scrie Replica de Constanța. Ea este angajată a Consiliului Județean Călărași și este șefa femeilor social democrate din Călărași. Din declarația ei de avere reiese că nu deține nici un fel de bunuri - casă, mașină sau conturi de peste 5.000 de euro - în 2021 a câștigat circa 4.500 de lei pe lună de la CJ Călărași și are un copil în întreținere. Șantierul Naval 2 Mai este controlat de ministerul Economiei, în fruntea căreia se află pesedistul Florin Spătaru. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pesedistă din Călărași, propusă la șefia Șantierului Naval 2 Mai Potrivit informațiilor din Replica de Constanța, Voivozeanu ar fi absolvit „recent” o facultate locală, „Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală, filiala Călărași”. Replica de Constanța o citează pe patroana salonului de masaj la care a lucrat viitoarea șefă a șantierului naval, care spune că a concediat-o pe Voivozeanu fiindcă era suspectată că fură din banii clientelor. „Eu nu prea stăteam la salon… M-au sunat clientele și mi-au spus. Când am aflat, i-am cerut explicații, dar nu a mai venit la salon, invocând anumite motive. Am concediat-o”, a spus fosta patroană a lui Voivozeanu. Marinela Voivozeanu Foto: Facebook Potrivit Replica de Constanța, Voivozeanu este susținută de președintele CJ Călărași, Vasile Iliuță (PSD). În 2021, Vasile Iliuță a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată și șantaj. Şantierul Naval 2 Mai Mangalia a anunţat la 12 ianuarie, la Bursă, că Dan Constantin Dobrea şi-a dat demisia din funcţia de membru şi preşedinte al Consiliului de Administratie al societăţii, începând cu data de 9 ianuarie. În aceste condiţii, societatea a început procedurile pentru numirea unui nou membru şi preşedinte CA. Damen Shipyards Group a preluat pachetul majoritar de la coreenii de la Daewoo şi au cesionat 2% statului român, astfel încât Ministerul Economiei, prin şantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, a ajuns să controleze un pachet de 51%. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră